MIRCEA ELIADE De la ZALMOXIS GENGHIS- HAN Studii comparative despre religiile si folclorul Daciei si Europei Orientale Traducere de MARIA IVANESCU si CEZAR IVANESCU i HUMANITASCoperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Vinieta: Coif de argint aurit din tezaurul de la Agighiol (detaliu) MIRCEA ELIADE DE ZALMOXIS A GENGIS-KHAN © Payot, Paris, 1970 © Humanitas, 1995, pentru prezenta editie. Intr-o primi edifie aceasta traducere a aparut la Editura stiingifick gi enciclopedic#, 1980. ISBN 973-28-0554-4Prefata la traducerea romaneasca Cind m-am hotarit si adun fn volum citeva studii despre religiile si folclorul Daciei $i Europei orientale, speram ci voi avea rigazul sa redactez micar inca doua mici monografii, una despre Colinde $i sirbatorile de iarna, $i ccalalté despre Célusari si dansurile cathar- tice. Dar aceste monografii n-au putut fi inchciate la timp ca si fie incluse in De Zalmoxis 4 Gengis-Khan (Paris, Payot, 1970), $i le-am aminat pentru 0 editie ulterioar’. (Cf. deocamdati ,,Notes on the Calusari“, in The Gaster Festschrift The Journal of the Ancient Near Eastern Society of Columbia University, vol. 5, 1973, pp. 115-122; »Observations on European Witchcraft“, in Occultism, Witchcraft and Cultural Fashions. Essays in Comparative Religions, Chicago, University Press, 1967, pp. 78-85, 129-130), Dar citeva cursuri si Seminarii recente, {inute la Universitatea din Chicago — despre mitologiile mortii si riturile funerare, despre urmele scenariilor initiatice in ceremonialele grupirilor tineresti, specifice societatilor rurale din Roménia si Europa oriental, si, mai ales, despre necesi- tatea integrarii materialelor etnologice si folclorice europene fn ori- zontul istoriei universale a religiilor — m-au convins ci De Zalmoxis @ Gengis-Khan trebuie completat cu un al doilea volum, in care, alaturi de studiile despre Colinde si Calusari, toate aceste probleme vor fi analizate cu atentia pe care o meriti. De data aceasta cartea, degi alc&tuita ca si De Zalmoxis a Gengis-Khan din mici monografii in legatura cu materialele etnografice si traditiile folclorice romanesti, se va adresa fn primul rind istoricilor religiilor si istoricilor culturii. {ntr-adevar, asa cum am observat deja in volumul II din Histoire des croyances et des idées religieuses si voi arta pe larg in volumul IH], traditiile folclorice constituic o mina inepuizabila de informat istoric-religioasc, deocamdata insuficient exploatate sau gresit inter- pretate. Este drept, metodologia acestui nou demers, care vizeaza