Universul este fcut din poveti,nu din atomi...

Muriel Rukeyser

Mitul-Resurs a basmelor

Cuprins:
-Noiuni generale despre mit. -Exemplificarea unor mituri n diferite opere literare.(n romanul contemporan-De veghe n lanul de secar,de J.D.Salinger/n basm-Dnil Prepeleac,de Ion Creang) -Mitul i psihologia

Identitatea cultural a fiecrui popor poate fi reflectat de miturile si legendele care l-au nsotit pe tot parcursul dezvoltrii lui. De aceea, este foarte important s cunoastem literatura de natur popular, s cunoastem miturile si legendele care au circulat odinioar. Mitul este o povestire fabuloas care cuprinde credintele popoarelor (antice) despre originea universului (cosmogenez) si a fenomenelor naturii, despre zei si eroi legendari. Mitul implic fiinte spirituale, precum Dumnezeu, ngeri sau demoni, si personaje fantastice ca de exemplu: oameni-animale, precum si existenta unei alte lumi. Mitul -definiie intern: mitul este explicat din punctul de vedere al mitului nsusi este o poveste oral sau scris prin care un grup uman ilustreaz sensul care l d valorilor sale, legndu-le de un moment fondator, anume acela al originii. Aceast poveste angajeaz membrii grupului s acioneze n sensul valorilor pe care ea le vehiculeaz. De exemplu, mitul biblic al pcatului originar, explic cum gesturi fcute la origine devin fondatoare ale realitii umane prezente. El arat de ce oamenii de azi sufer i cum se pot ei insera n procesul de mntuire propus de ctre religia cretin. Miturile umanitatii s-au format, in conceptia lui Victor Kernbach, in anumite etape de tensiune psihosociala, care corespund, in mare parte, treptelor de schimbare structurala a conditiei umane. In antologia sa de ,,mituri esentiale, Victor Kernbach imparte miturile in patru mari clase (care, uneori, se intretaie): mituri memoriale, fenomenologice, cosmografice si transcendentale.

Mitul-Generaliti

ncercnd s defineasc mitul, Eliade arat c acesta povesteste o istorie sacr; el relateaz un eveniment care a avut loc n timpul primordial, timpul fabulos al nceputurilor. Altfel zis, mitul povesteste cum, multumit isprvilor fiinelor supranaturale, o realitate s-a nscut, fie c e vorba de realitatea total, Cosmosul, sau numai de un fragment: o insul, o specie vegetal, o comportare uman, o instituie. E aadar ntotdeauna povestea unei faceri: ni se povestete cum a fost produs ceva, cum a nceput sa fie. Pentru el,mitul este expresia unui mesaj codat cruia trebuie s-i gsim cheia de decodare. Mitul este o poveste a originilor omului i n acelai timp mrturisete i modul n care trebuie s concepem originea zeilor, adic a religiei. Mircea Eliade sesizeaz legtura dintre mit i sacru afirmnd:Nu exist mit dac nu exist dezvluire a unui mister, revelaia unui eveniment primordial care a ntemeiat fie o structur a realului, fie un comportament uman. De-alungul timpului,schimbarea mentalitii colective a adus cu sine o schimbare a viziunii asupra miturilor,asa cum afirma tot Eliade n lucrarea Aspecte ale mitului. n antitez cu ideile lui Eliade era concepia lui Max Muller,care considera mitul ca fiind o maladie a limbajului,o ncercare a oamenilor de a exprima n limbajul lor srac aspecte ale realitii.

Mituri celebre Mitul i distrugerea Atlantidei Mitul lui Prometeu Mitul peterii Mitul lui Odiseu Mitul lui Icar Mitul lui Er - Platon, Republica, Cartea a X-a; Subiect: Soarta sufletelor dup moarte, rentrupare. Mitul originii speciilor - Platon, Timaios; Subiect: Brbaii lai degenereaz n femei, iar cei nenelepi n animale; se "rinocerizeaz", cum ar fi zis Eugen Ionescu), etc. Mitul Divinitii Guvernante - Platon, Omul politic, 268e 274e; Subiect: Divinitatea conduce lumea jumtate din ciclul unei perioade cosmice; n cealalt, fr conducere divin, umanitatea degringoleaz, pn cnd aceasta va prelua din nou conducerea i va inversa tendina, salvnd lumea de la distrugere; reluare a mitului lui Empedocle i a lui Heraclit (unitata curgerii univerale).

DE VEGHE IN LANUL DE SECAR De J.D.Salinger

Cartea De veghe n lanul de secar este una deosebit, reprezentativ pentru vrsta mea. Prin intermediul acestui roman probabil cei mai muli dintre tineri i aduc aminte de momentele din adolescen i probabil c unii dintre ei se regsesc prin intermediul personajului Holden Holden Caulfield este personajul principal al romanului.Acesta provine dintr-o familie cu trei copii, avand asadar doi frai i o sor: un frate mai mare pe nume D.B. care este scriitor la Hollywood i unul mai mic pe nume Allie care a murit de leucemie cu puin timp n urm i o sor n clasa a IV-a pe nume Phoebe. Holden era un biat rzvrtit, rebel, in varsta de saisprezece ani. Romanul are la baz un mit vechi, adaptat insa contemporaneitii: mitul cltoriei. Pe parcursul crii desprindem c acest biat trebuie s se maturizeze, aceasta fiind, de fapt, intriga subinteleasa a romanului.El pornete ntr-o cltorie simbolic-de fapt,toat cartea este un simbol/o metafor: personajul principal este eroul care are de trecut prin o prim ncercare a vieii o cltorie instinctiv. Dar aceast cltorie l poate schimba? Expus New York-ului, tnrul Holden este pus fa-n-fa cu realitatea i i d seama de unele aspecte nefaste ale vieii. Aceast contientizare reprezinta o prima treapta spre metamorfoza lui psihica.Dup ce ajunge la New York Holden intr ntr-un ir de conflicte cu cei din jur. Problemele pe care le are subliniaza neintitierea lui, impulsivitatea si greselile specifice varstei, defecte ce urmeaza a fi modelate pe parcursul crii. Pe parcursul calatoriei personajul este schimbat de asemenea i datorita unor conflicte interioare, ce il determina sa isi modifice atitudinea. Biatul dorea s plece departe, s i construiasc o caban la marginea unei pduri, s munceasc la o benzinrie i s nu mai dea pe acas. n cele din urm Holden se hotrte s rmn acas fiind convins de sora lui, Phoebe.Acetia i petrec dup-amiaza plimbndu-se. Sora lui este de fapt salvarea lui, cea care il aduce cu picioarele pe pamant conform mitologiei ea ar putea fi asociata Firului Ariadnei , scotandu-l pe Holden din labirintul gandurilor ce-i bantuiau mintea. n final acesta se mbolnvete, prinii l conving s se duc din nou la coal. Boala lui Holden reprezinta, de fapt, consecinta dorintelor lui copilaresti. Subliniaza efecul negativ al razvratirii. Totodata, boala il face pe Holden sa ramana acasa si datorita acestui lucru el este convins sa mearga la scoala din nou. Boala este ultima faza a calatoriei sale, ultimul obstacol ce i influeneaza viaa si reprezinta consecinta. Titlul are i el o valoare stilistic foarte mare. Aparent, el nu are nicio legatur cu romanul, ns simbolismul acestuia ne indic motivul pentru care autorul a dat acest titlu de secar sub aciunea vntului. Aciunea de a veghea subliniaz imaginea personajului ce i vegeaz contiina, urmrind cum aceasta se schimb de-alungul cltoriei.

Dnil Prepeleac De Ion Creang

Povestirea Dnil Prepeleac are la baza un mit stravechi cel al calatoriei- specific basmelor populare dar si celor culte. Pot fi delimitate doua parti. Prima parte cuprinde inceputul naratiunii, drumul spre trg i spre pdure iar partea a doua hotararea lui Dnil de a dura o manastire n mijlocul pdurii . Opera lui Creang nu se construiete pe cunoscuta cltorie spre cellalt trm,ci dezvolta doua drumuri simbolice pentru maturizarea personajului, care conteaza mai mult decat puterile supranaturale. Miezul basmului l reprezint ideea iniierii n lucruri netiute, greu accesibile. Psihologia eroului se modifica pe masura ce actiunea inainteaza. Lupta nu este lupta, pamantul nu se cutremura de puterile personajului, buzduganul lipseste, tot asa si calul intelept. In general, ca motiv literar, calatoria are un caracter initiatic. Spre deosebire de eroii populari, inarmati pana in dinti, intelepti si plini de alte puteri supranaturale, Danila pare mai naiv ca un copil, desi este sot si tata. Toate faptele, chiar si numele pe care il poarta, simbolizeaza drumul spre intelepciune. Trocul nefavorabil semnifica renuntarea la bunurile materiale, etapa necesara in drumul spre maturizare. Din punct de vedere material, el pierde, din punct de vedere spiritual, castiga. De precizat este i prezena unui mit mai rar ntalnit n basmele lui Creang,un mit biblic, si anume Mitul Lui Moise, facandu-se referire la momentul despicarii marii in doua. Desi total in antiteza cu Biblia si crestinismul, diavolul este prezentat in opera ca fiind cel ce reface actiunea lui Moise,doar ca aici diavolul despica intrarea in Iad, pentru a le permite si celorlalti diavoli sa iasa. In oper, tema o reprezint lupta dintre bine i ru(e pus problema pactului cu diavolul). Binele este reprezentat de istetime si harnicie, iar raul este sinonim cu lenea si prostia. Danila le intruchipeaza succesiv pe amandoua. Se porneste de la conceptia taraneasca, popular, ca saracul e prost si lenes, iar bogatul, destept si harnic, intreg basmul demonstrand contrariul: averea inseamna intai de toate putina intelepciune, apoi bunuri materiale. Remarcam invocarea motivului celor doi frati care seamana si nu prea : cel mare e bogat, harnic si binecuvantat de Dumnezeu, doar ca nu are copii si sotia e ,, foarte zgarcita, in timp ce mezinul e sarac, lene, dar nconjurat de o mulime de copii si avand alaturi o sotie muncitoare si buna la inima. Lenesul se foloseste mereu de bunurile celui bogat. Actiunea continua cu motivul masurarii puterilor, Danila luandu-si ajutoare din randul animalelor fara voia lor, iar pentru celelalte incercari se foloseste de viclenie .

Relaia mit-basm-psihologie
Tentaia de a explica toate produsele gndirii prin intermediul teoriei psihanalitice nu este nou, iar de la apariia psihanalizei a fost rafinat de unii susintori ai acesteia, n timp ce alii au renunat concentrndu-se pe aspectele sale terapeutice Idee de baz a interpretrii psihanalitice a produselor culturale este c acestea sunt forme de expresie ale incontientului, forme acceptabile care mpac tendine opuse: Mecanismele prin care impulsurile pulsionale refulate i dorinele incontiente reuesc s nving refularea i s influeneze aciunile i gndirea unui om civilizat n relaie cu realitatea, servesc colectivitatea deoarece natura conflictului cu incontientul cere deformarea incontientului i compromisul cu contiina. n timp ce se desfoar acest conflict dintre contiin i incontient, el produce diverse produse de compromis valoroase n aria relaiilor sociale. Basmele reprezinta rezervorul de nelepciune natural al lumii. Deoarece folosesc un limbaj simbolic ele pot fi accesate cu usurinta de copii, astfel ca, prin intermediul lor acestia se pot intalni cu diferite situatii emotionale, familiale si sociale. Prin faptul ca trateaza teme din realitate, acestea ii ajuta sa experimenteze diferite situaii, ntr-un cadru securizat, poate de dinainte de a se fi confruntat cu ele in viata de zi cu zi, ajutandu-l n acest fel s se dezvolte emotional. Miturile,asa cum sunt ele prezentate n basm,au o strns legatur cu psihologia.Mitul cltoriei duce la metamorfoz psihic, la maturizare. Cltoria este menit s testeze limitele i ajut la autocunoastere.Eroul din basm este,de fapt,o tipologie de personaj a carei evoluie este urmrit pe parcursul operei. De asemenea, n numeroase basme, personajele se gasesc ntr-un labirint din care ncearc s iasa. Putem identifica ns dou tipuri de labirint: un labirint n sensul propriu, simetric dar i unul simbolic, psihic, un labirint al gndurilor-cheia ieirii din acesta fiind analiza gndurilor proprii i este implicat, din nou, autocunoasterea.