r,Is6turi de bazd ale gogiei

zilei
$ mn" preluare Ei uitare. Dacd se rmibrare ritmul zilei gi cercul mai d orsului anului, la organizarea
gi impd(irea planului de inv6lua na$tere anumite particumodice ale artei pedagogice, se unele trebuie sI fie amintite: h fo considerare ritmul zilei,

opil

triiegte in ritmul dintre ve-

h epoci intireEte

concentrarea,

artistici slujeEte la gcolirea

(milnl vorbit acfioneazd asupra

rtb rentiment-

fu o mmparafie. Sd presupu:n nngajat intr-un mare magazin iiri realizeze urmdtorul program rrle - 9S De serviciu la centrala
telefonicd

IOJI) Vinzitor la sec{ia

de

lf-20 l?"lF t\3O

- l4.S - ISJO - il5,Ut

parfumuri Facturare in birou Masa de prdnz Tratative pentru credite h C^6a de Economii Fiilt ordine ro ?ry pentru reclame Dffi de programare

Nimeni n-ar pretinde unui adult un program zilnic atdt de colorat; ar fi nerafional. Dar copiilor de gcoald, dezordinea din orare li se stabileEte dupd acest principiu. Rudolf Steiner descrie in "Cursul de pedagogie populari" cum o astfel de procedurd are influenfe distructive asupra forlei de concentrare a copilului. In Ecolile Waldorf se incearcd sd se construiasci munca de fiecare zi in mod organic. Dimineaga, mpilului ii vine'cel mai ugor sd fie activ in gdndire. De aceea, ziua de gcoald incepe cu materiile la care trebuie accentuate in mod deosebit cunoagterea gi ingelegerea (ra{iunea), gAndirea Ei reprezentarea. Fiecare materie se va constitui, de-a lungul citowa sdptdmdni, in fiecare dimineafd, in aEa-zisa "ord principald", formAnd o epocd gi realizdnd astfel o unitate mai mare de predare. Dupi aceea urmeazl acele materii care necesiti o continud repetare ritmicd, in ore separate: limbile strdine, euritmia gi gimnastica, muzica Ei religia. - Lucrul manual, meseriile, grddindritul, exersarea in cadrul experimentelor de Etiinfe ale naturii E.am.d. vor fi puse, pe cit posibil, spre prAnz sau dupl amiazd. Dupd aceste ore cu exersiri repetate, urmeazd activitSlile artisticepractice. Deasemenea gi temele de casd trebuie sd aibe acest caracter: exerciliul, deanoltarea, cdEtigarea dibdciei.

49

fl

turarea zilei de lcoald pornind nu de la nevoile gi comodite$le dascelului ci de la ritmul natural al zilei. Intre preluare trdire gi executare pl5smuire, intre inspiritm. 1a[ie gi expirafie oscileazd acest mare in repetd pendulare se in mic aceastl prea mult se acordd Dacd fiecare ori. timp memoriei Ei gdndirii, copiii devin palizi gi obosili. Sentimentul care dd via[d, voinfa activ6, inrogesc din nou obraiii. in soecial in clasele mai mici dascdlul ttrebuie sd aibe grijd cum acfioneazd prin predare asupra stlrii de sdndtate a copiilor in cre$tere. Pentru insdndtogirea prin predare, pe de o parte, gi pentru prelucrarea materiei, pe de alta, atenlia dascilului trebuie sd se indrepte gi spre uitare, a$a cum ^a indemnat tot mereu Rudolf Steiner. In spaniold existd pentru vorba germand "A dbrmi pe o hotdrAre", frumoasa expresie "Md voi sfdtui cu perna" (in limba romdnd: "Noaptea e un sfetnic bun"). Este o experienfd accesibil6 tuturor oamenilor faptul cd starea de congtienfd din somn nu duce la o stingere a Preocupdrilor noastre ci la o schimbare, o clarificare. Felul cum materia de predare apare in dimineala urmdtoare, felul cum intAmpldrile zilei anterioare apar in elev, este, atdt pentru dascbl cAt Ei pentru copiii, extrem de important. Cuvdntul "a uita" sund ca "a digera", ca transformarea mincirii in forfd gi capacitdti. In toate activitigile megteEugiregti devine chn dace ar trebui si-mi dirijez con$tient fiecarc mnerri in timpul lucrului, n-E atmge nifudati la fudemanarea deplind de a rdla qr sanlde- Trebuie sd uit

in

acest mod se incearcS" cel pufin, struc-

dat, fie cd nu au fost suficient de "infl5cdrate" prin destuld cdldurd a interesului. - La Cultivarea memoriei Ei la obginerea capacitdgilor, uitarea adevbratl (corectd) joacd un rol la fel de impor-

tant ca gi readucerea bine dirijath

la suprafafd gi amintirea. "Ora principal6", unitate de predare din primele doud ore de dimineafd, va fi, din aceastd caurzd, inceputd cu grije prin aga numita "parte ritmice" ce ocupb, in clasele inferioare, un spa[iu mai larg, pAnd la 20 de minute. Aceastd parte ii trezegte pe copii, leagd colectivul clasei laolaltd gi ii acordeazd cu ora de predare propriu-zis6. Se cAntb la fluier, se cdnti cu vocea gi se recitd, iar exercigiile ritmice sunt efectuate - in clasa intdia prin bdtaie din palme gi cu picioarele, iar prin diferite exercigii de vorbire, copiilor le va fi "cultivatd" capacitatea de a rosti. Dupd care, din repetarea materiei predate ieri, se extrage suma, aspectele aprofundate moral, legea naturald din experimentele zllei antecedente, aprecierea pe baza simgirii a figurilor istorice trdite ieri sau privirea de ansamblu asupra cunogtinfelor cdgtigate despre un animal. Din aceastd concentrare in

felul de a privi lucrurile, va reiegi in

qm m ffipt fieare literd in parte peiltru a ddili capacitatea de a scrb cursiv- Hcile fu nu se pot aprofunda sfi*n, & fid fud&auna spne suprafala mgtie4f fliryotriv4 i@ cile eva arati pacitatea de a-S dri e.au scufrmfie cd percep@ $ lr*
felul
50

pii sd se adflnceascd in cele trdite. Acum vine rdndul faptei: povestiri sau sintetizi4 ori desene vor fi trecute in caietul de epoca. - Ora se incheie cu o povestire care se schimbi de la clas[ la clasi gi care dd caracter intregului an gmlan basme in clasa intdia, urmdnd fab"le $. bgende, povestiri biblice, mitologie gprnanii, legende greceEti despre rei $i eroi Eam.d.

mod organic continuarea expunerii dascdlului. El va povesti plastic, in imagini, ludnd in considerare temperamentele, tensionind gi relaxdnd, fdcAndu-i pe co-

ftedarea in epoci
&oGilE de predare in clasa intdia sunt ffi hmgi gi pu[in diferenfiate. Desenul povestioare cu tdlc din naturd ffir. acryre anotimpuri, mediul inconjurdli h f ginutul natal al copilului, scrisul gi

ff- smtitul, altemeazd dupd felul cum n rhrc dascdlul pe copii. Mai tdrziu,

timp mai crescuti. Dar gi ceea ce nu a fost cu totul infeles atunci - de exemplu la aritmeticd - poate sd reapari acum ca ceva u$or gi de la sine inleles. Nu existd nici o altd formd de lucru care sd asigure aga mari posibilitdfi de concentrare gi activare a interesului copiilor Ei care sd alcdtuiasci domeniile materiilor in imagini atdt de inchegate gi lesne de refinut. Principiul epocilor de predare se mengine gi la celelalte materii. Mai ales in clasele mari, domeniile meseriilor, cele tehnologice gi artistice sunt prelucrate in acelagi fel in orele de dup6-masi. Ca adult pofi trdi tu insufi forfa de concentrare a acestui mod de lucru, atunci cind igi propui teme pe care sd le prelucrezi intensiv un timp mai indelungat, pdna ce ajungr la un {el pe care [i l-ai propus tu insufi dinainte, iar apoi treci la altceva. Aceastd proceduri are efecte binefdcdtoare asupra copilului, disciplinAnd, mai ales in mijlocul unei civilizafii in care potopul de stimuli Ei imprdgtierea joacd un rol atAt de mare Ei important.

"Jlrw-lp cursului principal, durAnd trei[rur siptem6ni, se specializeazi din ce lh c mai mult gi se diferenliazd, tratdnd & un domeniu in aEa mdsuri inc6t qfd si aibd sentimentul cd a ajuns la ,m limba matern5, geografie (mai intii r prrief). zoologie gi cunogtinfe despre n, bolanici, geologie, fizicd, chimie, islffi- rnatematicd Ei geometrie E.a.m.d. ft trmesc intens exerciliile, repovestiri-

rd Hneku ci epocile se repetd uneori doar & &rre ori pe an la aceeaEi materie, milii au timp pentru a uita. Ceea ce Fdile, inseamnd in acest caz pavza fu epocile unei materii. Pentru a forr ryacitdli pornind de la cunogtinfe, direa gi redarea a ceea ce s-a addnLclrlrmi
noaptea dintre doud zile de

&. rute lucriri, ele trebuind sd dea cfmftri satisfacfia cd gtie ceva - sau fihrJqil de a exersa mai sdrguincios Ei

Expresia

artistici

,ff un nou domeniu pune stipdnire pe t*.lFle elevilor, iar ceea ce "a fdcut m demebit de semnificativ. De fiecare ,5 erperienta este surprinzdtoare, anur- ci ceea ce a fost primit cu bucurie ,fue a materiei bine structurate, la hrerea aminte" are un grad mai H Oe maturitate, o capacitate intre
qi r"e format in sine ca imagine cuprin-

id h rubcongtient, este la fel de importUni ca Ei trezirea din somn. Tocmai

lF'Ti- in via[a lor, apune, se intdmpld

Pictura, desenul, modelajul, recitatul Ei reprezentarea unor scene dramatice sunt intrefesute in toate materiile din clasele inferioare. Multe din aceste obiecte chiar gi aritmetica, gramatica sau geografia - vor fi expuse eventual in scenete simple care vor fi reprezentate apoi parinlilor sau, in "serbdrile lunare", vor trezi intere-

sul celor mici, ca gi al celor mari care privesc toate acestea cu afecfiune. $colile Waldorf nu vor sd formeze specialigti in timpul Ecolarizdrii, ci oameni
pregati[i multilateral gi interesafi care sd fie cdndva in stare sd facd fafd sindtoEi

51

vielii unilateral specializate. in nici un caz sd nu se producd "artd pentru copii". La exercigiile artistice este vorba despre cu totul altceva. Dacd lucrezi in lemn sau in lut gesturile
caracteristice ale vreunui animal, sau dacd la picturd ori desen te lupfi pentru ceea ce poate reda materialul la tema propusd, dacd rcalizezi, la crearea unei picturi, o imagine, situAndu-te intre curaj Ei probd de rdbdare, atunci ai posibilitatea de a trdi (vielui) angajarea intregii tale personalitagi. Fine[ea tonului, nuanfele unei piese corale lirice sau ale unei partituri instrumentale prelucrate in consonanfa unui ansamblu muzical, cere perseverenfd gi capacitatea de a exersa cu stdruinfd. Crizele Ei catastrofele la exersarea unei piese mai mari - pe scend sau la pictatul culiselor Ei cusutul costumelor - constituie marile examene ale coeziunii, fiind in acelaEi timp Ei experienle de viald in comun gi de apropiere umand. $i ce mulgumire cAnd aplauzele recompense azd toate strddaniile gi deznddejdile Ei confirmd "fericirea muncii de artist"! Toate aceste exercilii Ei produc[ii artistice sunt exercilii de voin{d. Nu existd o educare mai bund a voinlei decAt aceea de a exersa in mod repetat, cu bucurie, tocmai atunci cdnd sunt de trecut greutdli $i obstacole. Adultul igi poate alege orice. ca obiect de exersare, copilul insd are ner.oie de frumusefe, de bucuria de a lucra Daci dascilul cultivd cu vioiciu-

Cuvffntul viu
Sd ne examindm in mod realist experienfa: cdt de rar spune un copil de Ecoald: "La materia aceasta am primit acum un manual atdt de bun incAt o sd inv5f gi mai mult" - sau "ce carte proastd, de acum mi-am pierdut toatd bucuria de a invd[a". Din contr6, mai frecvent se aude: "Anul acesta am avut un dascdl bun, de aceea am invdgat mai mult ca niciodatd" - sau "Pe Ssta nu-l pot suferi, mi-am pierdut toatd bucuria pentru materia asta gi n-am mai invdfat tot anul la ea". Aceastd lege omeneascd este valabil6 nu numai in clasele inferioare Waldorf ci gi in general. Ea se naEte din fiinga copilului. Mijloacele tehnice sau manualele pot fi oricAt de rafinate, ele cdntlresc pu[in dacd le raportdm la factorul preponderent, Ei anume, la capacitdgile gi ddruirea unui om - a dascdlului.
Ecolile Waldorf s-a luat foarte in serios adevdrul acestei legi. invaptorul ajutd sI fie invins pericolul subiectivitdlii, educdnd dincolo de propria persoand gi in interesul pentru materie. Mai ales, el va accepta fenomenul despre care vorbim Ei il va fructifica. CuvAntul viu este at6t de important incdt manualele sunt evitate cu totul in primii ani de gcoalS, dar, in mare mdsurd- gi mai departe, in clasele superioare. Firul rogu. care strdbate de-a lungul unei epoci de predare bine construite gi care o face sd fie un intreg ordonat, de la pregdtire. trecAnd prin punctul culminant- pina Ia finalul care pune noi intrebari pregdtind viitoarea epocd, nu poate fi gdsit in nici un manual. Acesta este prelucrat de inv5ldtor, luAnd in considerare cum este clasa Ei efectul educativ al fiecirei materii. El isi adund cu-

l I I I

g
J

tl

in

n
fl

el

C[

e!

sil

{]l

{-d

ne gi fantezie tot ce este artd, el

tr

va

Tj!

indeplini aceasti rerinla- Impulsurile sale, participarea sa ptini de bucurie la procesul creator al copilu1ui. reinnoiesc gi addncesc conti-nuu angajarea in munci a copiilor. (V."i Ei secgiumea "'Rolul activite$i artistice" - pag" 5{)

ilt

tr
im

roi

.&
,gC

mt

52

b din cunoagterea omului cu refeh mnificafia pedagogicd a dome-

din multe cdrfi, iar gtiinfa lui

Erpectry. de aceasta, cdrlile vor fi folosite -erial de lecturd, pe ldngl concei principale, dar gi in acest p cit pmibil,.lucrdri originale, cu rtbticd sau gtiinfificd. Indeosebi - cde de limbi strhine este inevier&nirea ci4ilor de lecturd. Dar rc di intAietate cuvdntului poetic Fa f,rF de acele edilii gcolare spe-

ffiuite-

igi pregdteEte singur exaal,5. un asemenea mod de luFlrme o temeinicd pregdtire a Er deschide, pe de o parte, prin rilerbi, posibilitatea de a lua in mndi$ile specifice din clasd, d milt, individualitdfile existente

l*mul

anb pot gesi astfel un rdsfnic. daci invdldtorul este harqp m uulte idei (vezi Ei "Povestiri de via[5", pagina 138). lfubr al rei ore fEcute de un dascdl e !irl1 purtat de un angajament o &rite grade de dotare Ei de fri eftrite ale talentului. Dacd s& un pericol in expunerea i hre de dascil, va trebui sd
rrrrlei p"ren,
experienfa: Das-

Gtora. intrebirile gi pro-

di psibilitatea

colabordrii intre

a da orei sale aceea alternanfd intre seriozitate profundd gi umor, tensiune gi rezolvare, intre consolidare Ei relaxare a angajamentului de eu al elevilor. Ca oameni moderni, adeseori nu avem incredere in "sentimente" Ei vorbim despre emofii, gi in prezenla lor, de obiectivitatea spre care trebuie sd tindem. Dar copilul, inaintea perioadei de pubertate, are nevoie de o putenicd stimulare sufleteascd, el vrea sd-gi dob6ndeasci insugirea de a pdtrunde, prin triirea sa, intr-un context care se afld inafara orizontului sdu - el trebuie sd-Ei dezvolte interes pentru lume. Dacd dascdlul este el insugi un exemplu al unei capacitdgi de trdire refinutd, dar totuEi cu sentimente puternice, atunci el va dezvolta Ei in copii "viala de sentiment": dascdlul angajat va gdsi Ei copii angajafi. Oare nu fin acestea de cele mai importante lucruri la care pot ajunge orele de predare Ei educalia in general?'Iar capacitatea de a se bucura impreund, de a compitimi, de a suferi impreund sunt tocmai temelia tuturor insugirilor sociale. Metoda cea mai eficientd pentru o educa[ie social5 a omului in intregul s6u - tocmai in mijlocul acestei epoci a informaliilor tehnice Ei a mediilor - este cuvdntul viu care merge de la om la om.

L iFl pregitirilor, poate fi ded(rit sau impresionat datoriti i l-i personale - el invafd insd, ff intri in clas5, s6-gi depund rtu babt in fap ugii Ei sd-gi H rfu pirat" in fagi copiilor Ei iFcdr r*erbi care trebuie preE n.tucry. ctrm primegte inspib q-- c podrre, din izvoare h & 5- El primeEte forfa de

Lucrul cu c[{i caiete de epoci

Ei cu

Adeseori se pune intrebarea daci nu cumva copiii devin dependenfi de o autoritate, in cazul cd primesc materia numai prin comunicarea verbald a invdgdtorului. Dar gi invigdtorul se orienteazd

53

dupd cdrgi de specialitate pe care le va recomanda copiilor mai mari gi tinerilor, din ce in ce mai mult. Desigur, interesul elevilor odatd trezit, asociat cu educafia spre o independenfd crescutd, va fi tocmai ceea ce ii va indemna sd citeascd singuri. Deasemenea se poate incepe de timpuriu cu referate simple, deja din clasa a V-a, a VI-a, dacd temele vor fi date corespunzdtor posibilitelilor individuale. In clasa a VII-a Ei a VIII-a vor trebui sd se adauge lucrlri de an, mai intinse, alese chiar de elevi, care vor fi prezentate in clasd. Manualele insd, in care capitolele prescrise trebuie parcurse Ei absolvite unul dupd altul, fa15 de prezentarea liberd a invdfdtorului, aclioneazd mai
unilateral. Aqadar nu existd nici un fel de manuale?

Rolul activiti(ii artistice

Exersarea artisticd ne prezintd probleme

de epocd" ei strdng esenfa unei perioade de predare. Pdnd in clasa a 8-a, textele vor fi dictate, de reguld de cdtre invdgdtor, sau prelucrate impreund in clasd. Ilustra{iile sunt cu totul opera copiilor, cel mult invdgdtorul prezintd la tabld schife sau motive. Primele contribu[ii proprii suplimentare, in caietul de epoc5, sunt pregdtite prin protocoluri ale orelor gi, in mdsurd sporitd, apar texte formulate independent. in caietele de epocd ale ciclului superior. Redactarea clard, inteligibile gi concisi a unui text repre'jntd un exercigiu extrem de important. Insd gi introducerea citatelor Ei a pasajelor literare derine pntru tineri incd o importante insuEire pentru intreaga viafd. Mulgi eleri din ciclul superior preferd sd-gi scrie tertele din caiete cu ajutorul manualelor bune gi al lusrarilor Etiinlifice adecvate-

zd. in

Ba da

dar elevii inEiEi le confecfioneaaEa numitele "caiete

pe care le pune gi lumea inconjurdtoare. Aceasta depinde de materialul care trebuie si fie prelucrat: culori, lemn, lut, o schemd de migcare, o operd literard. Nu putem rezolva temele dacd noi inEine nu ne eliberdm, dacd nu ne adaptdm la material. Acest proces de a te adapta, are adeseori drept consecinfd o intreagi scald de miEcdri sufleteEti: a$teptare, decepfie, mdnie, resemnare, reflecfie, surprizd, speranfe noi, eforturi reinnoite de voin!5, bucurie intensl pentru activitatea creatoare. Dar participarea nu rdmdne doar pe planul sufletescului. Ea pdtrunde in profunzime, pAnd in fizic, in degete, pdnd in vArful picioarelor. Exersarea artisticd ocupd un. rol special in viafa noastr5. Existenfa in epoca tehnicii este plind de acliuni fizice executate mai mult sau mai pufin automat:

aprinderea luminii, pornirea incllzirii, pornirea maginii de spdlat vasele, ocuparea locului in metrou E.a.m.d. Anumite activitdli solicitl Ei o atenlie mdriti. Cine conduce o magind ori manevreazd o macara sau mdnuiegte o frezd dentar6, nu are voie nici un moment sd se destindd. Concentrarea insi este rece. indiferentd. Trebuie sd dai atenfie, sd asculgi. sd reflectezi. Din toatd scala organelor de simg Ei a capacitdgilor de voingi in acest caz sunt prezente gi solicitate doar cAteva, pufine. Cine este antrenat in exersarea artisticd, se afli intr-o cu totul altd situa(ie. Aici nu existi nici un fel de activitigi care se sprijina pe rutind. Este necesard, desigur. intreaga concentrare, insd ea acopera un registru larg. A invdga sd con-

,l

54

fui nu poate genera experienle he atAt de multilaterale gi de prodl.turi,

relagi efect de participare pur Ta cum este cazul cu modelarea

ma$in6 poate

fi

destul de capti-

deasemenea nu realizeazd nici pe

&

rau pregdtirea unui rol intr-o

exersarea unei buc6fi mu-

teatru. noastrd a devenit nesfdrgit de pin activitetile fizice la care pardin plin, cu trup Ei suflet.

sta

& alult Adultul s-a obiEnuit sd nu d i se vadi afectele, chiar dacd n-i reugeEte intotdeauna. Copiii Lillrti% contrariul: ei trop6ie pe drd sunt supdrali gi sar in sus C hrcuroEi. d intermediul activitetilor artistihi ri se exprime impulsurile sufle* epiilor, acasta inseamni cd
lor cele mai profunde sunt

r;lftr este desigur aceea cd sufletryul sunt atdt de intens legate t'

inarSirile cele mai caracteristice

nE1rt o 'descircare". Dacd insi b hcrurile, atunci am fi putut, la t 5lE, s-o facem prin lovirea unui & taHi gol s.au prin alergarea de ai in jurul casei, ori prin spargeF pqlelanuri vechi. Arta este formare, atdt in lumea lucru-E, GA d in imperd$a sufletului. Unele rticfoe pretind o atitudine inte& cze imtinctiv nu suntem de $-e. hevizitorul poate fi silit sd ffifucL 'rrctimpdratul sd fie

asbarn a mpiilor la activitatea creatoare a fost consideratd

5ere.-dar nu ln voia lor. Partici-

chibzuit, cel cu voinfa slabd sd manifeste perseverenfd, incdpd[Anatul sd devind apt pentru acomodare. Faptul ci activitdgile artistice au un efect educativ asupra copiilor, a fost de nenumbrate ori observat gi accentuat. Dar nu intotdeauna s-a infeles gi cdt de pitrunzdtoare Ei persistentd se dovedegte aceasti acliune. Acele obignuinfe gi modele pentru activitate, care s-au format in timpul v6rstei imitagiei sunt cele mai addnc inrdddcinate. In parte, ele se schimbi pe cdi mai mult sau mai pufin naturale in decursul anilor, paralel cu mediul schimbat gi cu atitudinea de viali modificatd; cdte ceva rimAne insd. Tot ce rdmdne este ascuns sub pragul congtienfei gi nu prea se lasd zdruncinat. De aceasta !ine, de exemplu, atitudinea fundamentald pozitivi sau negativd fald de lumea inconjurdtoare Ei fa[6 de alli oameni. Noi, ca educatori, am fi putut contribui la aceea cd Ei un alt "instinct", mai profund, sd devini la copii unul de duratd: participarea la tot ceea cE le vine in intdmpinare din lumea exterioard, preocuparea cu acestea gi incercarea de a le da formd. Nu existd altd activitate mai eficace pentru cultivarea acestei atitudini fundamentale, chiar incepAnd din copilSria timpurie, decAt cea artisticd. Prin aceasta, omul se obiEnuieg-

te si intre, cu toate aptitudinile sale

sufleteEti gi cu fiecare fibrd a corpului sdu, in lupta cu o problemd care i se aratd a fi importantd, nu pentru ci rezolvarea ei i-ar aduce vreun avantaj material deosebit, ci pentru cd, vdzut din punct de vedere uman, este interesantd. Se va pune baza aptitudinii de a cultiva gi dezvolta interes pentru ceea ce face.

55

Figurd subpdmdnteand fmiruil I CunoStinge

despre Wutul tnconjurdrw (Clssa Beryen)-

a M-a

56

culurald

{krcim mpiilor gi tinerilor

;hteresa de cbva: aceasta pare la rrcdere s[ nu fie ceva atdt de Dar intrebarea: cum trebuie
nogtri

la oamenii care trdiesc la fard - adesea ' o trdsdturd de artist activ. Vigurozitatea lor nu este intotdeauna un semn de bund sdndtate: vitalitatea lor se poate baza, pur gi simplu, pe aptitudinea de a se
interesa de lumea exterioard, poate gi pe capacitatea de a ascunde de ceilalli, prin

gi activitdfile care pot da

rfugii lor ulterioare, in mod bogat de sens, este, de fapt, una din pdleme culturale. Pentru un om poate fi decisiv, referitor la sa viafd, faptul de a fi pltruns rt foteres real, pe care se poate Fi *"4 ajunge la vArsta cdnd totul
se clatine. industrializate ale lumii devine tot mai acutd intrebarea ce ar i C faci oamenii cu timpul lor liE[u in creEtere. Este deasemenea Ei faptul ci durata medie a fuine tot mai mare, in timp ce *$ei de pensionare mai degrabd

ei

felul lor de a fi, greutdgile vArstei lor. Cum se ajunge la faptul cA aptitudinile aduc cu ele capacitatea de a produce Ei pdstra vitalitatea? Rudolf Steiner descrie felul in care activitdgile artistice, prin registrul lor larg de trdiri sufletegti, Ei prin impletirea intimd a activitdlilor psihice Ei fizice, au treptat drept consecinfd faptul cd trupul se schimb6: el devine accessibil, receptiv pentru impulsuri care vin dinlduntrul omului. El ajunge un organ flexibil Ei armonic pe care individualitatea poate cdnta ca pe un instrument, prin intermediul forfelor sale sufleteEti. Aici este valabil, incd o datd, urmdtorul fapt: cu cdt acest proces poate incepe mai devreme, cu atAt este mai bine.

manifestdnd interes in mod inpentru problemele intregii lupentru lucrurile gi oamenii din $ h apropiat adeseori se pot mennii $ apli pentru dezvoltare mai 16nI la o vArstd inaintatd, darmhiderii lor; ei prezintl, cu toa*rqierile individuale, cdteva trdGmune: o aptitudine artisticd gi o hchele naivd. Printre vArstnicii se afld atAt naturi ce& mare calibru, ca Leonardo da gi Crethe, cet $i "bdtrAni viguroEi" {i er totul necunoscufi, pe care

poate intdlni in mediul sdu Nu este in nici un caz tot rya ci aqti oameni ar fi activi, rt de rcde^re profesional, intr-un L rtfuth. Irnd gi numai descrieh de a E a orenimentelor gi
IEEilE

& ei

are

indeosebi

57

desenul formelor
wtarrului

prindu-se din nou la ceafd.

in realitate

nu existi nici un fel de contururi - numai culori care se intdlnesc, suprafefe colorate care se invecineazd.
Limbnjul forme al realitdlii

re amintim cu tofii de felul cAnd, in m r- r G-stalurat desflgurat lucrurue lucrurile cano, b mstr4 am incercat sd desernE rm cal.
o linie de contur, distinctd,

de

r{ri, cu radiera! Acum piciorul fr hti gi botul trebuie sd fie ca -q D{r, iar5Ei nu a fost bine. Din

I e{i, corpul, picioarele din spa- dar acesta nu ardta nicidea cd! Ei bine, unde am fdcut c lna! [-a fiecare noud gtersdtuurme clare ale mnturului A- Dace am schimbat destul de
h rri rimAnea o masd nedes& fume 'fantomatice" in jurul r. $ a'.a mai voiai la sfdrgit sd-l nr mai rlmdnea prea multi

e crea - dacd nu cumva recu mult inainte. ai formd precis "gravar d oa Nu doar in imagine ci d re e desenat-o. G imdga gi in felul acesxrx,'iFnllre Mii $ mii de desenatori au exersat in acest mod b tlt;' T-" $-au caEtigat capacitatea fu h erecare mdsurd linia de

&

i &tr

p*iririi

@ ereta, uzul artei superioaCei mai indemdnatici q 3 hrrinlS de necrezut numai * * ninunea este gata. tnsd S & de exemplu, privim 'l{i, rnarfr dintr-o parte, ei nu .flai & F4in o panglici groaElE c- &ge de la ceafE, in I rfrfi &-a lungul gitului, l-|{." EFt picioarele, o-

Limbajul formelor, pe care il vorbegte realitatea, nu invilim siJ in(elegem numai prin faptul cd privim granilele care iau naEtere intre culori. Peste tot in lume existi forme geometrice: modelul fulgilor de zhpadd, hexagonul fagurelui de miere, poliedrul cristalului, forma parabolicd a liniei de fugd in perspectivi, spiralele cochiliilor de melci, dispozigia regulatd a tijelor de frunze la multe plante, proporfiile secfiunii de aur ale formei omenegti, minunatele curbe pe care le traseazd globul pimdntesc gi planetele pe cer. Au existat artigti care i-au intrecut pe to[i matematicienii in capacitatea de a descoperi tainele rela$ilor geometrice qi de a-gi lese imaginile ca eEafodaje invizibile ce dau amprenta unei armonii desivdrgite: Ironardo da Vinci, Raffael, Cdzanne gi mulli allii. A descoperi legitafile geometrice in Univers gi in artd poate conduce la o nemdsurati trlire a fericirii. Cele dou[ limbaje diferite - al artei gi al Etiin{ei - se contopesc in asemenea momente intr-o unitate. Cdnd elevii ciclului superior al unei gcoli Waldorf ajung sd trdiasch aceste momente cu toatd intensitatea, nu numai la matematicd, ci, poate, gi la geologie, frzicd, botanicd, antropologie, astronomie Ei istoria artei - ei trebuie sd fi parcurs o temeinic[ pregdtire. A regisi geometria in realitate, face impresia cea mai puternicd asupra aceluia care a cunoscut legitdgile ei, mai

59

independent de orice experien{d Intreaga geometrie euclidiand G @e construi fbrd a te g6ndi la apli'Ea d in domeniul realitdfii: pentru cd ry!} i bcuiesc in interiorul omului.

,rpariwi-

hfr

eflmild

lurnelor - din pima zi

M Sreiner recomanda ca elevii sd se cu gpometria cu mult inainte ca -ilF !iliri Et. desena cu compasul Ei linearul. mll ctir sfituiegte ca inceputul sd se dn prima zi de Ecoal6: cu linia htfl Ei cu cea curbd. frl ae b incepuul clasei tntdia se tncepe futc elementare de forme ejlillrtc
simeabe

Invdfdtorul vorbeEte cu copiii despre mdinile lor Ei despre cum poate omul sd lucreze cu mdinile sale. Dupd aceea, el ii cheamd pe tofi la tabld , unul dupd altul, Ei ii pune s[ faci o linie dreaptd cu creta. Pe urmd, to[i vor face o jumdtate de cerc sau un arc. Invdgdtorul le-a desenat inainte, iar ei fac dupd el. De la felul lor de a merge, de a desena, de a privi, el poate descoperi multe despre
elevi.

ffi siruaitaua Seryuitd a unei pietre

ruttbc ca uercigiu
de

<- Satqnns-

formd (CIa-

Elevii au indeplinit astfel cea dintdi lucra1e Emlar6: o formd geometricd originard. Insd geometria nu trebuie si se limiteze la mAini. Ea poate cobori pdna in picioare. Copiii merg afari in curtea Ecolii, pentru a urmdri in mers, arcuri gi spirale, iar dupd aceea se intorc in clasd, pentru a desena in caietele lor de lucru, aceleagi forme (Vezi fig. pagina 58). La euritmie, in clasa a II-a, ei vor parcurge impreund un "opt", la care drumurile lor se vor incruciga in mijloc. Geometria poate avea o funcfie ordonatoare insesizabild. Este o pldcere pentru profesoara de euritmie cAnd nu trebuie siJ avertizeze mereu pe Andreas, sd rdmAnd la

61

I I

t
I

-t

s ft
@

Lr

F -

-g ,&
GL

:[1

ru

lui sdu, ci sd-i poatd spune: "Anai fEcut un cucui la cercul nostru ". Treptat, formele euritmice deE mai complicate. CAnd in clasa a b4ia propriu-zis[ de geometrie aduelement caracteristic important, se

hce "geometrie in miEcare" in sala c'ritmie, paralel cu aceastd materie. formelor nu va fi ins[ exersat ca urmd a migcdrii. El este o ocufo Ei pentru sine, de-a desena cu Ei intr-o manieri la care migcarea -primd esenfialul. Se poate, de si-i punem pe elevi sd intre-

o formi incompletd: ..fi o figurd " sau "interioard"dupi protiu siml al foimei, cautd imaginea
intregitoare sau incearcd

L- b-a fdcut, in conferinfele din VELIYZ3 Ei 15.VI[.1924.

VE

la felul cum trebuie si arate fio$inditd". Figurile aldturate sunt dupi propuneri pe care Rudolf

sa

J-enul formelor, linia nu este un drt5 fimitarea, mai mult sau mai
irrelectual gdnditd a unui fenomen b exterioard: ea este expresie a

unui joc interior de for(e. Ea nu ucide - ea treze$te la viafd. Daci invdfitorul are fantezie, el poate sd varieze la nesfdrgit motivele gi indemnurile. Atunci desenul formelor va deveni una din acele ocupafii pe care copiii o iubesc cel mai mult. Dar nu existd Ei alt mod de a desena in clasele mici ale gmlii WaldorP in sens strict, propriu-zis, nu. Desenul gi pictura vor fi pe cdt posibil clar diferenfiate. Povestitul cu creionul colorat, pictarea tablourilor gi ilustrarea sunt, in fond, "pictur6", iar literele gi cifrele vor fi trecute din desen in scriere. Dar incd din clasa a IV-a copiii trebuie indrumali sd descopere cotiturile exersate in dbsenul formelor, elipsele gi curbele de la scaune, vaze $.a.m.d. Incepe fericirea de a descoperi in formele desenate gi trdite pornind de la forle lduntrice, agenfii formatori ai lumii vizibile. Redarea fenomenelor din lumea exterioard in mod autentic naturist va fi cultivatd in mod serios abia in clasa a VII-a gi a WII-a, cdnd elevii Ei-au insugit premizele unei tehnici artistice de desen in alb Ei negru (vezi pagina 194).

fome de simetrie (Clasa a II-a,

frrvdgdtorul deseneazd la tabld o - de formd'i^ar elevul primeEte ca futcze tn caictul s du de lucr4 pin neaesare, o imagine simetricd devine cdtedatd vizibil cum vreualn din capcit'd1i ti lip s e E te c opilului gfeW cttn tnvdldtorul poate Iafmnarca acestora.

63

ile cu culoarea
ce sens ar avea ca un amaa;.-teze- gi sI picteze, probabil cE I depunde: "sd se descarce".

" in culoare

tr

ci

lucrul in culoare dd frAu

ale

r r$Ea mai multd satisfacfie din I o roEu stacojiu (roEu-foc) o ftGir" de exemplu, din a sparge h hrcn$. H, pentru copii, care au o via!6
harte bogatd, lucrul cu pensusd fie modaH de a-gi desfhgura emo[iile gi GDEra de tensiunea interioard. siFr nu a trecut cu vederea

h-un mod foarte pagnic gi arIH cineva cade pradd furiei

mai agitate dispozigii

rdaate ar trebui

hen- Privitor la copiii de pmtara el a formulat indempentru unele mdsuri

Ib .-.601,r. qf rgitat trebuie inconjurat de q3 su galben-rogcate gi ar trei s croiasci haine in astfel de mpffiiva la un copil pasiv, treh
tedere culorile albastre
gi

-i fr opozigia dintre mpiii sanil ci mbrici, pe de o parte, iar i gi cei flegmatici, pe de ;M & anlmre simplu, din clasa F"np & admre dintr-o clas d

alta.) "Depinde tocmai de aceste culori pentru a da naEtere, in interior, culorilor complementare. Acestea sunt, de pildd, pentru roEu verdele, pentru albastru culoarea galben-portocalie, aga cum ne putem cu ugurinfd convinge, dacd privim, pentru o vreme, o suprafafd coloratd corespunzdtor gi, apoi, ne indreptdm repede ochii spre o suprafafd alb5. Aceastd culoare complementari va fi produsd de organele frzice ale copilului gi va duce la aparigia structurilor organice oorespunzdtoare, necesare lui. Dacd un copil agitat are, in mediul sdu inconjurdtor, culori rogii, atunci, in interiorul sdu se va produce imaginea verde complementard. Iar activitatea de producere a verdelui acfioneazi linigtitor, organele preluAnd intr-insele tendinfa de liniEtire." (Rudolf Steiner, "Educalia copilului") Dacd vrem sd folosim in primii ani de gcoald posibilitalile terapeutice ale culorilor, nu putem sd rdmdnem doar la a-i ldsa pe copii "sd se desfdgoare", in raport cu propriile lor trdiri. Dacb copiii din ziua de azi dau friu liber temperamentului in desenele Ei picturile lor, s-ar putea ca un coleric morocdnos sd ilustreze mai tot timpul orage arzdnd sau un melancolic lipsit de armonie sd deseneze permanent spdnzurltori cu oameni atdrnafi in ele g.a.m.d. Reluarea repetatd a unor asemenea motive poate conduce spre o mai mare adAncire a copilului in ele, in locul eliberdrii de asemenea teme. $i chiar dacd, in cel mai bun caz, copilul, din proprie inifiativd sau sub indrumarea invdfdtorului sdu ori a altui adult, va fi condus spre motive mai optimiste Ei mai sdndtoase, "descdrcarea" nu va mai avea niciodatd mai mult decdt o funcfie cu totul limitatd: aceea de a aduce u5urare. in adAncul sufletului nu se vor fi modificat multe.

65

A se "deprinde" ctt atloarea

g.a.m.d. Verdele este mai neutru. Trep-

Cine foloseEte culorile numai pentru a se desfbgura in ele, nu va reugi niciodatd sd depdEeascd barierele pe care i le pune sinea sa. Cine insd se avdntd dezinteresat in culoare, acela pdtrunde intr-o lume noud, nemdrginitd. Lduntricul sdu se va ldrgi Ei schimba. Cine vrea sd invege culorile, sd nu inceapd prin a studia vreun motiv din lumea exterioard pentru aJ picta: in acest caz, culoarea va fi ceva secundar in raport cu forma sau motivul. Pentru a trdi lumea culorilor, se incepe cu exercilii legate numai de culori. Aceastd modalitate de a picta va fi mai. ales exersatd ca cea mai importantd dintre toate cdile, in primii ani din gcoala Waldorf. Un copil se poate descurca relativ ugor cu acuarelele pe o hArtie umed6, iar acestea ii produc o senzafie de spaliu gi de aer. Cu crete colorate aproape cd nu se pot face amestecuri gi nuanfe mai fine, de aceea sunt mai pulin potrivite pentru exercigii de culoare. In afard de aceasta chiar gi pregdtirile sunt impcrtante: aEteptatul la rdnd pentru a primi planEeta de desen, culorile, pensulele gi apa, intinderea colii de hArtie, pregdtirea culorilor lichide. Dacd nu domnegte ordinea, s-ar putea sd ias5, inevitabil, o "bdtdlie navald". Pentru un copil de Eapte ani este o importantd trdire sd picteze,la indemnul invdldtorului. de exemplu, o patd galbend in interiorul unui cdmp albastru Ei, dupd aceea o patd albastrd in interiorul unui cimp galben- Cind picturile s-au uscat, ele ror fi agdpte si privite cu luare-aminte- Treptat copiii !;i vor da seama c5 exista culori care ies in evidenfd: galben Si rogu in toate nuangele. gi altele care se retrag: albastrul, r'ioletul

pii un fel de personalitate, o fiinld cu

tat fiecare culoare va deveni pentru co-

gesturi gi insuEiri bine precizate. "Puteli conversa cu copiii in limba culorilor. Gdndi{i-va numai ce inspirativ poate fi s6-i facegi pe copii si in[eleag6: aici avem aceastd cochetd lila, iar in spinarea ei std un roEulef obraznic. Totul std pe un albastru umil. - Trebuie sd o luali ad litteram: aceasta aclioneazd formativ asupra sufletului... Ce a fost gAndit pornind de la culoare poate fi flcut in cincizeci de moduri diferite". (Rudolf Steiner la un colegiu profesoral din 15. )O. 1920) Invdldtorul poate continua aceste exercilii mult timp Ei poate incerca sd transmitd copiilor simful pentru tonul culorilor, acordul culorilor, perspectiva culorilor, spa[iul lor. $i dacd acegtia s-au obiEnuit sd facd sd apard formele iegind din gesturile culorilor, atunci pentru ei va fi ceva foarte natural ca la tratarea ilustrativd a unor motive, sd zicem de basm sau legendS, ei sd aleagd acele scene in care faptele Ei personajele pot evolua pornind de la un acord de culori. (Yezi, de exemplu, "Imaginea lui Cristofor" de la pagina 136.) In lucrul asupra temperamentelor copiilor, pictatul poate fi un ajutor de nepreguit. GeneralizAnd, am putea spune: colericilor, dacd li s-ar permite sd-gi facd exerciliile de culoare a$a cum vor ei, atunci, pe intreaga foaie s-ar intinde tonuri rqii. dramatice, in detrimentul celorlalte culori. Melancolicilor le-ar pldcea sd picteze ceva mic Ei intunecat, sus de tot. intr-un colg. Sanguinicii ar pune pe hdrtie undeva, oriunde, ceva mic gi lurninos si vesel, ingrozitor de repede,
Dreapu : fucrciiut de culoare tn rogu (Cla sa
a

III-a, Lilnl-

66

pentru a se ndpusti de indatd la foaia urmdtoare. Flegmaticii ar intinde ceva mare gi plicticos pe intreaga foaie. A invdla acum sd fie umpluti Ei folositd intreaga h6rtie, cum s[ asculli ce anume vor culorile Ei nu ceea ce simli in sinea ta, aceasta inseamnd adevdrata terapie. Vizitatorii ocazionali ai unei Ecoli Waldorf sau ai unei expozigii cu lucrdri ale unor elevi Waldorl intreabi adesea: Dar de ce seamdnd toate picturile intre ele? De ce nu-i ldsa[i pe copii sE deseneze a$a cum vor ei? Pargial rdspunsul a fost deja dat. De altfel nu trebuie ascuns nici faptul cd obignuinle rimase frrd confinut apar Ei in Ecolile Rudolf Steiner, ca gi in alte institugii de
invdgdmdnt. Trebuie insd accentuat cd mo-

Despre predarea

lucrului manual gi a
me$tesugurilor
o gcoald Waldorf Ei o privire in spafiile numeroase in care se lucreazd cu mAinile, poate remarca faptul cd, pe cdt posibil, atAt baiegii cAt Ei fetele sunt ocupali cu aceleagi probleme. Igi va forma gi o pdrere despre cdt de important este rolul care le revine acestor materii in cadrul intregului proces de invdgdmdnt.
Cine viziteazd
aruncd
Despre scopuile propuse

dul in care profesorii Waldorf incearcd sd rezolve probleme artistice face ca predarea picturii sd devind o cale de exersare care nu e stabilitl de bunul plac al invaldtorului ci, pur Ei simplu, de natura culorilor gi de luarea in considerar a ceea ce are rol benefic pentru mpii. Este greu de exprimat in cuvinte ce poate insemna pentru viafa ulterioard a individului triirea intensd a culorii. Este vorba de o bogdlie interioard care nu poate fi pipdita cu mAinile, de calitdgi gi nuanfe care sunt prea subtile pentru a le putea descrie. Dar un lucru e sigur: lumea intreagd este alta pentru cineva care a inceput sd trdiascd Ei sd inleleagd limba liniEtitd, complet neintelectuald, adAnc pdtrunzitoare a culorilor.

Dreapto stts: Pdp.qa derine imagine a omului (Clasa aW-a)

Mijloc

Ei

jos: $i g salnlr diferitelor figuri de

animale pot fr ryirnoe fmne clar, poate tn legdturd cu ord de zmlogic-

vom subestima ceea ce inseamnd sd dezvolgi omul exterior cu scopul ca, din ansamblul indemdndrii omului exterior, intelecul si provind ca o parte a acestuia" (Conferinla din 20. IV. 1920). Cu alte cwinte: preocupdrile meEtegugdreEti

Activitdtile manuale, dacd sunt practicate dupd criterii artistice Ei megteEugdreEti, au numai ca scop secundar pregitirea omului pentru situagii in care poate ajunge in viafa de mai tArziu. Scopul educativ depdgegte cu mult aceasta. El este de naturd mult mai general5 iar Rudolf Steiner l-a conturat odatd in felul urmltor: "Dac6 avem cunoEtinfa de faptul cd intelectul nostru nu se dezvoltd prin aceea ca pornim direct la formarea intelectualS, ci dacd gtim cd, dimpotrivd, cineva care-gi miEcd degetele in mod neindemdnatic are Ei un intelect neindemnatic, are Ei idei Ei gAnduri pufin maleabile, acela care Etie sd-Ei miEte degetele in mod indemdnatic va avea qi idei gi gAnduri maleabile, va putea pdtrunde in esen{a lucrurilor - atunci nu

68

pregdtesc omul pentru a-gi activa voinfa in gdndire.

Lucrul manual cu materinle "moi"

Dupd ce au inceput in clasa intAia cu tricotatul, intr-a doua cu croEetatul, copiii vor ajunge treptat sd confec[ioneze imbricdminte pentru ei ingigi Ei pentru algii, pdnd cdnd, in clasa a gaptea, o opta, vor ajunge sd coasd la maEini o cdmaEi, o rochie, o pereche de pantaloni sau ceva asemdnitor. Se ingelege de la sine cd bdiefii vor fi condugi, mai ales cdnd se apropie de'v6rsta pubertdgii, indeosebi spre activitdti mai "robuste" (pielirie, impletirea de coEuri). Dorinfa de a da o formd artisticd, chiar dacd simpl6, merge ca un fir rogu conducdtor prin intregul proces de invdfdmdnt Ei iese cel mai clar in evidenfd in jucdriile pe care le fac copiii incepdnd din clasa a cincea. Ceea ce au trdit elevii la ora de zoologie gi de antropologie (cunoagterea omului) din clasele a patra gi a cincea pdtrunde in munca lor. In comparafie cu animalele, pipuEile sunt mai pu(in specializate in ceea ce privegte expresia fegei gi forma armonioasS.
Modelajul gi sculptatul tn lemn
Ceea ce copiii au surprins din individualitatea diferitelor animale vor putea exprima foarte frumos in lucrdri in lut Ei lemn.

ci se lucreazd, in primul rAnd cu forme convexe. La sculptura in lemn este invers. Se indepdrteazd material. In mod deosebit va fi treite forma concavd. Ceea ce duce insd la aceastd trdire este un act de voinfd. Se exprimd energie adunatd atunci cdnd - sI zicem - un copil de doisprezece ani ia in stdpAnire o bucati de lemn, cu cioclnelul Ei cugitaEul de cioplit. Cu sculptatul in lemn se incepe de obicei in clasa a $asea. Mai devreme sau mai tdrziu insd fiecare elev face o experienfd importantd: manatural terialul are gi el voinld proprie. Dacd nu se respectd suficient idividualitatea respectivei specii de lemn - fie ea stejarul cel tare sau teiul cel moale - atunci lemnul se sfdrdm6. Neregularit5lile de cregtere (ramuri, noduri Ei altele) trebuie luate in seamd gi - dacd se pune fantezia in migcare - pot fi folosite in mod artistic. De exemplu, cuiva care wea sd confecfioneze o lingur6, i se poate intdmpla ca o singurd loviturd de ciocdnel sd-i strice scobitura lingurii. Aici s-a ajuns la un punct decisiv al lucrdrii. DacI elevul ar arunca bucata de lemn de fiecare datd cdnd a apdrut un defect, atunci ar ajunge de fiecare datd in aceeagi situagie gi nu ar dobdndi nicicdnd grija necesard gi, probabil, nici n-ar ajunge sd termine vreo lucrare. Dacd insd profesorul l-ar putea convinge sd ducd la bun sfdrEit o lucrare parfial nereugitS. atunci a fost obfinuti o mare victorie morald. Iar dacd vom vedea o linguriga prea micd, cu o coadd mult prea lungd. atunci, in spatele acestora, sd Etim
cd existd adeseori

in

o asemenea poveste.

Modelajul il p.rne pe om in fala unor probleme artistice cu totul deosebite. Detaliile pot fi prelruate foarte expresiv. insd ele trebuie se remene ordonate intr-un tot armonic- tsen[a htrydui animal va trebui redati in ftrmi plasticdCine lucreazd in tut poate si adauge mereu material. De aid reanlti in mod
70

Dreapta: incepuul modelajului este o expedigie tn gara formelor spaliale (Clasa aWII-a,

Sangml

pt

I{ijlrc

jos: Din gesturi create tn joacd se figuri de animale (Clasa a VIII-a, Swngan).
Ei

itti

Cre agin

anisticd liberd

ln timpul celui de-al patiulea gi al cin-

celea an de gcoald, munca meEtegugdreascd se transformd treptat in creafie artisticd liber[. Rudolf Steiner considerd aceastd stimulare a creatorului-de-sinestdtdtor din copil ca fiind deosebit de importantd. "Copilul trebuie sd lucreze poinind de la propria sa voinf6, nu de la ceva anume care ii este prescris... se face experienfa felului cum intr-un proces de invdfdmdnt clddit pe ceea ce este viu, copiii extrag lucrurile din sinea lor" (Conferinfb din 23. VllL 1922) Bineinfeles cd trebuie s[ fie un invdldtor de fa[6, pentru a organiza munca. Dacd actul educativ decurge in mod sdndtos, atunci sarcina inv5fdtorului, privitd din interior, este de a ajuta elevii sd-Ei realizeze propriile lor intengii.
Frumusege Ei mecanicd

pregnant in arhitecturd (vezi pagina 233 gi in cele mai !i urmdtoarele). De fapt variate alte domenii ne gdsim tot timpul puEi in fafa aceleiagi probleme epocale:

ne putem oare permite sd ddm o

ase-

menea formd locuinfelor noastre, mijloacelor de transport Ei locurilor de muncd astfel incdt acestea sd nu fie numai ra-

Orientarea artisticd a muncii ii conduce pe elevi, la inceput ca de la sine, iar_apoi din ce in ce mai conEtient, spre probleme importante actuale ale omenirii. Epoca industrialS ne-a injectat tuturor, mai mult sau mai pufin conEtientS, obignuinfa de a face deosebirea intre obiectele de artd gi cele utilitare. Primele sunt de obicei lucrate cu mdna gi ar trebui sE fie "frumoase", iar ultimele sunt de reguli produse la scard idustriald Ei trebuie sI se dovedeascd, inainte de toate, 'practice". Arti$tii gi tehnicienii care se ocupd de crearea formei otriectelor utilitare ili dau silinta de a aEeza o Prmte peste pripastia dintre @le dili tendinte contrare. OdatI cu schimbirile mperind mai multe domenii din pnomele industriale, rezult[ permanent $ ui pobleme de

fionale, din punct de vedere tehnic ci gi, in adeviratul sens al cuvdntului, "pe potriva omului", adicd "frumoase"? Pentru a progresa cumva in aceastd direc[ie avem nevoie nu numai de specialigti capabili ci Ei de suficient de multi piofani care sd aibd un interes atAt de viu pentru aceste probleme incit sd fie dispugi sd suporte in vreun fel costurile legate de proiectarea acelor forme. Prin predarea orientati spre artistic a lucrului manual, gcoala poate sd-gi aduc[ o contribulie esenfiali la formarea unor noi conceptii asupra efectelor sociale ale artei. incepdnd cu aproximativ doisprece ani, copiii ajung la vArsta la care dovedesc din ce in ce mai multb inlelegere pentru func(iile mecanice (vezi pagina L78, jos). De exemplu, cine vrea sd confecfioneze o jucdrie cum ar fi un pitic cu un topor, nu are incotro gi trebuie sd imbine talentele sale tehnice cu cele estetice.

Cine are unorgandepercep[ie pentru aceasta, lasd lemnd trcu4i sd povesteascd tn ce fel aruEne ar aebui prelucrat. Sns: Dsenirco unui suport pentru stopat (Clasa a W-a, Marburg).

IfrjlE
tu:

Nu toate lingurile ajung sd fie anmlc-andorL

aEa

rezolvat. Problemele ofleEitoare se apar aici ies la ireali pmf,e cel mai
72

Otiede create tn mod liber Ei ale cdror fume unneozd tnsuEirile lemnuluL

vor putea propune spre rezolvare tot

In

cursul anilor urmdtori de gcoalS se

mai multe astfel de probleme. Este vorba de un domeniu de lucru cu posibilitdgi nelimitate.

Lucrul cu metalele Dacd tdndrul are create premisele pentru a prelucra un material foarte dur, atunci important este sd invefe sd se indeletniceascd nu numai cu textile, lut Ei lemn, ca pAnd acum, ci gi cu metalele. Problemele care se ivesc pot fi la fel interesante gi stimulative pentru ambele sexe. Imaginile redate in pagina aldturatb prezintd un vas de argint gi un extras dintr-un caiet de lucru, unde se descrie cum pot fi confeclionate asemenea obiecte din metal. Atdt vasul cAt gi caietul sunt rodul muncii a doud fete aproximativ de optsprezece ani, gi sunt efectuate parlial in cadrul orelor de Ecoald, parlial ca activitate benevold. in textul scris in caiet se spune printre altele: "...avem nevoie, drept calapod, de o bucatd de lemn in care s-a tdiat in prealabil o scobiturd in care se vor bate indoiturile (falturile), pAnd ce cupa va ardta ca o formd pentru cozonac. Apoi se schimbd calapodul - acum trebuie sd fie drept - si indoiturile (falturile) vor fi indreptate cu ciocanul. Se va incinge apoi obiectul pAnd la roEu. Data urmdtoare. indoiturile (falturile) este cel mai bine sd nu pozilionate in locurile ^fie precedente. In felul acesta putem rezolva destul de repede o formd de cupd."

Sriinss.' Formd plasticd liberd (Ciclul superior. ,lmsterdam)

'.:!i.,!; r.;,11,.|tt
],j

.,:-rr,:..
t."-...";

r'.
-!_

-{

i':i.i,.!*l .t
,..

- .-i, :i4,;

..-* iw.

s-$
r'11 i

:l il

I i\
!:' "*

!i$

I i\ I -ri:.|,.!
iitiil$t{t{e

i.l.l

rr:t
i':.1i

i.f

ri{!-tl L,.-.J

iit i {

(ffimnastica
t0aimlizaEie a gezutuluipe loc

I
-=

fuolcgii" ne prezic o existenfd in cabt mai multe domenii ale activitdfii ,meEti vor putea fi realizate Eezdnd. ilrlinile preiau majoritatea acliunilor
tE

moland

r-Erre fizice de muncfl, iar noi inEine ihrwnim in general doar observAnd gi

fel de animalizare, care iese cras in eviden[5 mai ales la tineri. In continuare este descris modul in care Rudolf Steiner a vrut si preintAmpine aceastd tendin!5 prin euritmie ca disciplind de migcare artisticd. Pe ldngd euritmie se afld gi un mod special de sport, a$a cum este el cultivat in majoritatea gcolilor Waldorf. Contele Fritz von Bothmer (1883 I94l), profesor de sport la prima EcoalS Waldorf, a elaborat, din insdrcinarea lui
Rudolf Steiner, un sistem de exercigii de gimnasticd care au ca scop o trdire mai

n timpului nostru liber in costume de mtuing sau de baie, in parcdri, pe tereri d sport, in gcoli de sport sau badE de inot? Mulgi oameni nu vdd pur . gil rimplu nici o altd posibilitate de a-Ei

fn o mmpensa{ie avem nevoie de miEm- Cum poate fi ea stimulatd, cum ub sd arate? Trebuie oare sd ne nruoem - tineri sau bdtrdni - o parte

cu intelectul nostru realitatea.

profundd a spaliului gi forlelor voinfei. pivire

cultivare

asupra structurii Ei scopurilor

qine sdndtatea fizic6. ffi tot mai mult impingi spre moda-

nE;i de migcare care nu corespund nici nd necesitdgi speciale (cum ar fi orice -i 6zicd obignuitd), nici unui imbold qrc o activitate artisticd plind de sens, @il &ar propriei necesitdgi fizice, ajunnm la o problemd a cdrei arie de ex-

-nv-sr'ea Se poate observa deosebit de la acele feluri de sport de care [in lhurcirile sau alte feluri de duritali fitr in tehnica desfdgurdrii lor (hochei, tffiel rugbi, box E-a.): este realizat un

mEitre devin intr-o anumiti mdsurd @dte de suflet". Ce se intAmpld prin

ffiere

nu este lesne de cuprins. Faptele

&

-' Depasind simpla educalie fizicd ffiprak), gimnastira Bothmerare ca scop d1frwea uneitrdiri aprofundate a spaliului Slfircdtivare a for(elor voinlei ( Fotogr-afii din de copii" - Pestalozzi, Wahlwies)-

',fui

Dupd jocurile ritmice gi in cerc pe care le-am cultivat in primele doud clase, predarea propriu-zisd a gimnasticii incepe in clasa a III-a. In corespondengd cu ceringele antropologice, aceasta pretinde in primii trei ani jocul liber gi voios la aparate, prin jocuri de gimnasticd in cerc Ei exercilii de indemdnare. Profesorul de gimnasticd se strdduiegte sd stimuleze copilul pentru ca acesta sd-gi poatd pune in legdturd simlirea gi fantezia sa cu exercigiile, pentru ca ele sd nu fie numai activitate mrporald purd Ei nici competilie sau sport de performanf5Astfel se stilizeazd activitd$ mqtqugdreEti sau miEcdri de animale: obstamlele care trebuie escaladate sau sdrite, reprezentate de diferite obiecte, se transformd in peisaje, in care trebuie parcurse aventuri sau realizate acgiuni de ajutor. Cu ugurinld, din jocul mugchilor Ei din circula$a sanguini se exerseazd curajos gi vioi. Incepind cu clasa a VI-a, lupta cu greutatea crescAndd este abordatd din ce in ce mai congtient. Mecanica oaselor gi a

77

tendoanelor cere sd fie activatd Ei stdpAnitd. Puterea gi hotdrdrea se concentreazd pentru depdEirea provocdrilor Ei incercirilor. Tot mai conEtient este implicatd voinga, in sirituri Ei balansuri, pentru stdpdnirea dinamicd a simfului spafial gi a echilibrului forfei gravitagionale. Toate exercigiile de atletism, gimnastic5,

rior la care se acumula forfa contrarS, iar apoi era invinsd printr-o puternicl
ridicare. Acestea aveau efectul unei tre-

ziri sdndtoase Ei potenlate. Dupd ord nu ne simleam doar vioi gi incdlzili, ca de obicei dupd o activitate
frzicd, ci caEtigul cel mai mare era aceastd

implinitd o parte insemnatd

in liceu ideii de a atinge treptat armonia congtientd intre ugor Ei greu, intre leluri autopropuse gi cerinfele exercigiului comun. Insugi faptul cd intr-o clasl sunt reunigi, in marea majoritate a Ecolilor Waldorf, bdiegi Ei fete, cere o anumitd diferenfiere, care devine tot mai importantd pentru individualizarea prin orele de sport. In acelaEi timp este educat respectul fa[6 de diferenfe, grija fald de sldbiciune gi nevoia de ajutor, ca element social, tocmai prin predarea sportului in acest fel. Dacd reugim sd stimuldm tinerii in aga fel incAt sd nu tindd in mod unilateral spre victoria prin performanld in concursuri, ci sd-i aducem si simtd bucuria in performanfd, care poate fi realizatd de oricine, atunci este
a

de jocuri cu mingea sau de alergare, precum Ei cele la aparate se incadreazd

trezire fa(d de propriul tdu interior, fafd in fafd cu rezisten(a corpului. Ceea ce se poate exprima acum astfel, era pteznnt atunci intotdeauna ca sentiment, dupd astfel de ore de gimnastici. Astfel contele Bothmer reugi sd facd din gimnasticd un adevdrat mijloc de educare. Formarea corpului gi fiezirea congtienlei erau reunite in exercilii." (Rudolf Braumiller)

Euritmie
Ce este euritmia? Pentru a putea da un rbspuns acestei intebdri, vrem sd incepem mai intdi cu unele citate din poeme foarte cunoscute in fdrile dumneavoastrd.

invdl6mAntului gimnastic: siguran[a in miEcarea in spa[iu - intdrirea sdndtoasd a voinfei gi a puterii de decizie - onestitate sociald gi trezie. Un fost elev a lui Bothmer a descris sugestiv cum se pot trdi aceste exercilii. "In clasele superioare am descoperit relalia acestei materii cu geometria. Simleam fo4ele spaliului inconjurdtor ac[ionind asupra noastrd Ei rdspundeam cu voingS, prin migcare..- O altd trdire a fost senza[ia gravitaliei in corp. ConEtientizata prin exercigiul "cdderea la punctn, gravitatia era imediat invinsd printr-o migcare de stringere spre inte-

Horchet! Horcht dem Sturm der Horen! Tonend wird ftir Geistesohren Schon der neue Tag geboren. Felsentore knarren rasselnd, Ph6bus' Rdder rollen prasselnd Weltch Getose bringt das Licht! (Goethe, Faust, partea a doua, actul I, Scena Ariel)
The fairbreeze blew, thewhite foam flew, The furrow followed free: We were the first that ever burst Into that silent sea.

(Coleridge, The Rime Mariner)

of the Ancient

78

Sir, siv,

susa

Fiecare vocald gi fiecare consoand igi are

t4lg, vtg, slA!

m\carea specifici.

ilrlgen mig, var Ingalill, flnunga, mtnde gt. poet liric suedez)

Chiar Ei atunci cAnd cdnthm, au loc astfel de atitudini nevdzute, corespunzltoare diferitelor sunete Ei care pot fi deasemenea exprimate prin migcdri exterioare vizibile. Euritmia este, astfel, "vorbire vizibild" gi "cAntare vizibil[" - o arti ce n-a existat in trecut gi care a fost fondatd de Rudolf Steiner. Recitarea sau muzica sunt bazele ei. Vorbirea gi migcarea "poart5" euritmigtii pe scend.

ie Yizibild, cdntare vizibild

pentru fiecare ureche, astfel de dau expresie clard unui fenomen fuine realitate mai mult sau mai f'egnante in orice poem: sunetele thrib cuvintelor au valenle proprii ff a,r existenfa dincolo de confinupoeptibil prin intelect Ei care se

Valoarea euritmiei

unei

pirfi ascunse din noi,

Deci, ce valoare are euritmia pentru

om?

rub pragul conEtien{ei. obignuili cu forme de exprimare rpun poeme sau discursuri in

determinate de confinut, cum ar tematic, arta actoriei, mimica umgrafia in grup. Euritmia porde la sunetul limbii, deci de la gi consoane. Le pur vocalice dau expresie trdiri$ ririlor noastre sufleteEti (ah, oh, ci f.a). Cuvinte puternic consonan&i adssea evenimente din lucferioara (murmur, tunet, trdsnet, plesnet g.a.). in cuvintele ce dediltic prin sunete sunt predomiconsoanele. Se poate observa hu gi in citatele de mai sus. Pe ti parte putem observa cum vocalr culoare triirii poemului (in sce,5 Ariel indeosebi sunetele A gi O, &idge sunetele de O - Were, first, - la Fr6ding sunetele A Ei O). matem un sunet, in interiorul rc manifestd un fel de "gest de ' invizrlbil; acestd este ceea ce ri fie eryrimat vizibil in euritmie.

hd

Dacd ne ad6ncim in sunete gi tonuri gi le transfigurdm in atitudini euritmice, realizdm o activitate la care sunt solicitate toate forlele sufletegti gi intreg corpul omenesc; nu existd nici un alt domeniu gcolar care sI aibd posibilite$ atat de ample de realizare a unuia din scopurile cele mai fundamentale ale pedagogiei Waldorft "cultura corporald insufletite". Valoarea educativd specificb, atribuitd de Rudolf Steiner euritmiei, reiese deosebit de clar dintr-o afirmalie din Cursul de pedagogie populard in care scoate in evidenJd cd euritmia "poate da naEtere unei astfel de voinfe care s6-i rdmdnd omului intreaga viafd, pe cf,nd cealaltl culturd a voinfei are particularitatea cd sldbegte in decursul vie[ii." Aceastd afirmafie poate suna pretenfios. Dar aici fie-mi ingdduit sd prezint o experienfd personald. Cel care este martorul entuziasmului gi puterii de voin[I incredibile pe care euritmigtii le investesc in munca lor - adesea pAnd la vdrsth inaintati - va uita cu greu afirmafia ci-

79

&ui

dineauri. Capacitatea euritmiei de celor care o practic6 viafi noud h-re noi, este asemenea unui izvor

are o funclie de innobilare gi de echilibrare sociald. Dar cum stdm cu qcolarii: ce pirere au

bnia in Scolile Waldorf

ei in general despre orele de euritmie? Acest lucru este extrem de diferenfiat. Euritmia este una din disciplinele Ecolii Waldorf care nu apare in orarul altor
gcoli. Intrebarea tlreascd a Ecolarilor din clasele superioare este deci tot mereu: De ce sd tacem ceva care nu se mai face nicaieri altundeva? in primii ani cle Ecoald euritmia vine in intAmpinarea iubirii tiregti a copiilor tafd de migcare. In clasele superioare gcolarii pot gasi posibilitagi individuale de expresie artisticl prin forlele trezite ale conqtienlei. Cel mai greu o duc Ecolarii in perioada pubertilii. O stiald tireascd ii reline de a se manifesta in migcdri ce

euritmicd intr-o gcoald Waldorf lde o paletd larga, incepAnd cu ritr& gi exerciliile simple cu bastoane Fiinii ani, pdnd la aparigiile, destul annnsate. pe scena Ecolii cu manilirice. dramatice gi muzicale. La ,*ile lunare, reprezentdri euritmice n !atrale. Ecolarii pot sd-gi arate unii fu& Ei paringilor, cAt de mult au avann- Adeseori apare cAte o intreagd clasd o o interpretare in grup. $colari sau E de gcolari au de realizat adesea r&rnire atitudini Ei se miqcd simultan pe dftrite forme de miEcare pe scend. tfnftrF.rla migcdrilor proprii gi a celor,nE rilceri din exerciliu cere o atenlie E{lrcca pntru ca gama nespus de lhrBfi de miEcdri sd poatd da un tot ar-

mix. {&cre cunoqtinle de agresivitatea ;i bru*egile corporale uzuale in alte sporturi

qrcEia foarte mult posibilitatea de a ob-

h,slr doui echipe stau ta(d in fagn (fbtlhl" rugbi. hochei pe gheald), va putea
o clasd de elevi care incearcf, sd solLtFrr'F-- prin trdire lduntricd, in comun, o ffid de temd euritmicd. Putem obline lF|6 impresie nemijlocitl asupra sursehde ajutor pedagogic care nu sunt tblosiE Lra in afara Ecolilor Waldorf. Deci nu o simpla frazd afirmalia cd euritmia

Gta

: Eurinnie tn grddinigd ( Sping Valley, Reprezenngie de euitmie a unei clase

(Wuppenal).

cercuri largi. Numeroase dificultdgi pedagogige ar dispirea atunci de la sine.

exprimd atAt de nemijlocit sut-letescul. Fenomenul acesta se poate observa pregnant, de exemplu, intr-o clasd a Eaptea sau a opta. Predarea euritmiei ridicd deci pretenlii omenegti destul de mari ret'eritor la resursele de inventivitate artisticd ale euritmistei, la capacitatea de a motiva Ei explica^ gi nu mai pulin gi ret'eritor la umor. Intruchiparea humorescelor euritmice de dit'erite t-eluri reprezintl un bogat clomeniu de lucru, mai ales pentru adolescenlii moderni Ei profunda lor necesitate de a exprima bizarul Ei grotescul. Este insd de infeles gi faptul ca o parte a problemelor pe care le ridicl predarea euritmiei se vor putea rezolva intru totul abia atunci cAnd aceastd expresie artisticd nu va mai avea o pozilie atAt de izolatd in viala culturald, cum o are, frecvent, acum. Euritmia ar merita sd devind un t'el de artd populard cunoscuta Ei preguita in

81

rea

lunari

lunard este intr-un fel "inima" Waldorf: clasele igi ma alteia gi pdringilor, cam odatd bi, ce au invdlat in orele de curs cintece, jocuri dramatice mai rnr mai mari). nrni foarte simplu. Dar rcalizarea cere mult efort. tnvdfdtopolarii fiecdrei clase trebuie sI se $ mereu cu ce pot ei sd contrib viaga gcolard comun5. Iar aceasta le inci o consecinla. in existenfa modernd care ne impune o eficrescAndi solicitdnd, astfel, tot nilL atengia noastrd prin mulgimea devine tot mai greu sd te intei qr adevdrat pentru activitatea Ei celor din jur. Serbarea ludie unei gcoli Waldorf este un bogat de exersare a acestui interes. Cei i lari z6mbesc atunci cAnd recunosc nprezentatiile celor mai mici motive llre au lucrat Ei ei odatd. Cei mai rrmt adesea un adevdrat respect de performanfele celor din clasele gi pot ajunge mereu la acemncluzie importantd: gi noi vom face aceste lucruri odat5! Pentru & 18-19 ani serbarea lunard este, ae de toate, o retrospectivd, pentru harte tineri o perspectivd. Pentru ii claselor de mijloc este Ei una Ei fo acelaEi timp.

p @agogii

In orele de curs sau in pauzd, .cdnd gcolarii discutd intre ei evenimentele zilei, ultima serbare lunard este adesea o temd importantd de discufie. Sensibilitatea pentru tot ce e unic gi original, prezentd intotdeauna la copiii sindtoEi, poate sd treacd treptat intr-o adevdratd formare conEtientd a discerndmdntului. Cel care-gi formeazd ochiul poate desluEi lucruri esen{iale din situafia unei clase ce apare pe scend. Se vorbegte astdzi foarte mult despre aprofundarea informafiei in institulii, ca despre un instrument de democratizare a viefii la locul de muncd. in evidenla gcolii nu cred cd existd un mijloc mai bun de orientare a Ecolarilor, pdrinfilor Ei dascdlilor asupra viegii din diversele clase, decdt tocmai serbarea lunarS.

Din lumea limbii

Limbi stdine din clasa int6i - nu e prea devreme? Se poate face asta de fapt? $coala Waldorf este cunoscutd pentru procesul lent la scris gi citit; la socotit ea cere chiar mai mult decAt de obicei - Ei deodatd doud limbi strdine pentru incepdtorii gcolii, de ce asta? Metoda directS, bazatd pe imitare, sau gramaticd, sintaxd Ei exercigii de traducere? Argumentele pentru o cale sau alta sunt discutate intens tot mereu. Sugestiile lui Rudolf Steiner abordeazd aceste probleme gi au ardtat o cale - incd mult inainte unor astfel de dezbateri.

' Fuografiile prezintd diferite scene serbare lunard la Stockholm gi Ia

(jos).

83

Limbi strdine tncepdnd cu clasa tntdi Realitatea faptului cd Ecolarii primelor trei clase mai sunt ince puternic legafi de mediul lor Ei cd imitarea, impreunh cu acele capacitdli sufletegti ce incep sd apar5, sunt forma lor natural5 de mani-

festare, cere urmdtoarele:

vdrstd se va folosi

toda directd".

transformarea profundd dupd cel de-al noulea an de via[d (vezi pag. 98), copiii sunt apfi de a studia gi limba ca o componentd a mediului exterior. Acum trebuie trezitd, din vorbirea vie, din ceea ce este cunoscut, o conEtienfa fafa de gramaticd. $i incd ceva vorbeEte in favoarea inceperii timpurii: sufletul copilului s-a trezit pentru cuv6ntul rostit, a inceput sd invefe prin acesta sd g6ndeasci - acum sufletul va fi trezit Ei luminat prin cuvdnt. Instrumentele vorbirii existente in corp sunt inci intr-at6t de maleabile inc6t se formeazd prin exersarea exprimdrii, a melodiei limbii strdine, pentru a putea lega printr-o "exprimare bund" noile sunete, sonoritea diferitS. Copilul iqi imbogafegte puterea gi "coloratura" sufleteascd.
CAteva exemple: Engleza in clasa intdi. Copiii qed in cerc pe podea Ei fiecare reprezintd un animal. The mouse, the lion, the bear, the swallow E.a.m.d. invdldtoarea invArte o farfurie ca pe un titiez Ei strigd un nume de animal- Acum fiecare trebuie sd se gindeasci cine este acel animal Ei sd se nipustesci asupra farfuriei inainte ca ea sd cadl - Sau: unul dupd altul sunt strigati copiii pentru a face ceva, a realiza o sarcind ce este bineingeles datd pe englezd: sd inmnlrare o bancd, sd

in exclusivitate "meAtunci cdnd apare

la

aceastd

cdciuld rogie, sd sard intr-un picior, sd ducd degetul mic de la m6na dreapta la urechea stAnga. La inceput invdldtoarea i-a ajutat prin gesturi, dar mai incolo copiii sunt atdt de avansafi incdt cu ajutorul cunoagterii sd nu se lase duEi de gesturi ingeldtoare. Ea arati hotdrdt inspre fereastrd, dar spune: "mergi la u$d". - Urmezd poate apoi discugii despre mugurii copacilor din fala geamului sau un joc cu cAntec: "The farmer in the dell". Bincile sunt date la o parte, firanul gi toate creaturile gospoddriei se rotesc in cerc gi igi aleg partenerul, doar brdnza rdmAne singur5. La sfArgit, urmeazd. o micd povestire ce adund gi liniEteqte clasa.

S e mnific

alia gram a ticii

activ dintre to!i. "La inceput a fost fapta." Este bine si incepem predarea gramaticii cu trdirea verbului. In clasa a patra gi a cincea copiii vor invSfa timpurile, verbele principale gi auxiliare, conjugdrile q.a.m.d., precum gi celelalte pdrli de vorbire: adjective, adverbe, substantive, prepozigii g.a. Principiul ce guverneazd este exersarea prin intermediul exemplelor mereu noi, pe care apoi le

Verbul este reprezentantul tuturor p6r(ilor de vorbire, cel mai viu Ei mai

putem uita - regulile insi vor fi scrise in caietele de lucru pentru a le inviga pe dinafard. in formuldri cAt se poate de
simple.

Bineingeles cd nu toate orele de grama-

atingd perdeaua.

si

iasa

gi

aducd o

ticd sunt "vesele", degi ele nu se vor putea desfdgura fdrd umor gi fird imagini concrete; plictiseala este duEmanul siu inrdit! Totugi este o muncd de Sisif si faci ;colarii de astdzi sd memoreze regulile fundamentale Ei sd realizeze

84

sintacticd. Gramatica n-ar trebui irceea sh ia prea mult timp. Insd b tot mereu incercat sd se fixeze exercigii, in fiecare ord de curs, e este necesar din contextul gra$i inainte de toate nu este perca nofiunile sd fie dezvoltate pe poeziei sau a unei opere literare ar insemna un plcat fafd de spi-

Diferite lumi lingvistice

preddrii. in centrul sdu va sta cuvdntul viu: conversalia, relatarea, referatul, recitarea, exerciliu pe compuneri gi scrisori,
crescdtoare in original - aceste lucruri constituie majoritatea con(inutului orelor. Fiecare limbd este constituitd din cuvinte - gi deci din domenii de experienfd sufleteascd - ce, in fond, nu sunt traductibile, precum cuvAntul german "Gemiit" (rom. - simfire, suflet, sentiment, caracter). Asupra acestor cuvinte gi expresii trebuie sd se indrepte indeosebi atenfia profesorului de limbd'gi literaturd. Dar oricAt de des ar fi practicat studiul comparativ intre limbi, existd totugi un principiu: sd se vorbeascd doar in limba ce este studiatd in momentul respectiv. tnvdgdtorul salutd pe englez6, iEi ia rdmas bun pe englezd Ei "infelege" in timpul orei de fapt numai englezd. Important este ca, indeosebi in clasele mai mici, sd se evite exercilii de traducere directd. Este de preferat sd-i l6sdm pe copii sd asculte o povestire in limba lor maternd ca apoi sd o redea liber, in vorbire sau scriere, in francezl sau englezd, decdt si se traducd narafiunea cuvdnt cu cuvAnt gi propozilie cu propozigie. Sau invers: sd povestim in limba strdind qi sa veriticdm infelegerea printrun rezumat in limba maternd. $i in gramaticd sunt binevenite explicagiile in limba maternS. Pe mdsurd ce trebuie sd linem cont de cerinlele examenelor, de exemplu, bacalaureatul, se vor exersa

ea nu constituie de fapt conlinutul

Oricdt ar fi de esenfiald gramatica, totugi

lecturarea de texte de dificultate

limbajului viu, a cdrui frumusefe trditd gi simgitd. Este bine ca, cel la inceputul predlrii gramaticii, uea sd se sprijine pe exemple inin exclusivitate pentru aceste L Este deci gramatica o lume de stitdtoare? Steiner o numegte "sisosos suf'letesc" al limbii - ea con-

stabilitate interioard. Dupd

al

de exprimare frecvente - coreccompunerilor furnizeazl adesea un ial foarte vesel! aceastd trezire - mai intdi pehtru apoi prin limba fala de sine insuqi n are loc, atunci, nu numai vorbirea i are de suferit ci intreaga sa litate. Tinerii, al cdror interes $i ien(a fafa de propria limbd nu s-a ir niciodatd, prezintd adesea o lipsd merenld, o neclaritate in intregul lor de a fi. Cauzd gi efect sunt greu de it in cazurile individuale. Sigur este faptul ci o scuturdturd lingvistic5

an de viafd se pune problema ii copilului de la congtien(d la ienga de sine; acest lucru il putem indeosebi printr-o predare coresa gramaticii. Pentru inceput va aduce o "trezire" pentru limhs4i- Printre exemplele pe care le invdldtorul pentru gramaticd ie sd se afle Ei ajutoare pentru

formd intreaga personalitate gi siguranfa de sine in general.

desigur traduceri propriu-zise ce vor intdri gi in clasele superioare atitudinea fafd de limba maternd. Profesorul de limbd ar trebui sd posede

85

inepuizabile resurse de anecdote gi glume ce aratd copiilor particularitdgile, tipic omenescul limbilor gi popoarelor. Pentru cd engleza, franceza Ei germana exprimd trei lumi lingvistice, de fapt, trei peisaje sufleteEti diferite. Pdtrunderea intr-o astfel de lume inseamnd dobdndirea de noi imagini, noi nuante afective, de noi modalitdli de gdndire. Este impoitantd realizarea nemijlocitd a acestei experien[e, fdrd a amesteca propria limbd in acest proces.

Limba matemd

Faptul cd astdzi atAlia copii pot invd[a o limbd strdind dovedeEte un progres cultural uriaE. Dar adeseori se afirmd cd simlul limbii scade nu numai la copii ci gi la adulli. Acest lucru iese in evidenJd indeosebi la lucrul cu limba maternd. In Grecia antici vorbirea corald, exersatd pentru sdrbdtori religioase, avea o influenld deosebit de importantd asupra culturii lingvistice gi a educafiei tineretului; oraEele universitare medievale influenfau pregnant asupra uzului limbii invdfalilor prin retorica tradilionald Ei studiul limbii latine. Trdim astdzi in Occidentul modern; exprimarea rece qi distantd a gtiinfelor, tehnicii, sportului contribuie la formarea uzului limbii noastre. Astfel se poate explica sensibilitatea copiilor Ei tinerilor, fagd de o limbd "frumoasd". DecSderea simlului (sentimen-

vizionat de el. Din context reiegea cd era vorba de faptele de vitejie ale Garoafei Rogii in timpul Revolugiei franceze. "Cel intrebat n-a reuEit sd comunice acest conlinut camarazilor sdi. Dupi cdteva incercdri neajutorate a renuntat, fdrd a fi in stare sd enumere faptele simple pentru a-i orienta pe camarazii sdi. Din cuvintele sale nu se putea deslugi dacd era vorba de o tarsd, o comedie, un film de rdzboi sau orice fel de aventuri. Nici mdcar nu s-a putut in[elege dacd totul s-a terminat cu happy-end. Astfel cd tdndrul avea acum aceastd trdire, fdrd a fi in stare sd facd posibild participarea cuiva la ea. Dincolo de masca duritdlii ii era evident penibil cd fusese nevoit sd se dea de gol." (P5 viig,

Stockholm, 311963)

transmite copiilor simful limbii

qi

tului) limbii se arati in felul in

care

tinerii lli trateazd limba maternd qi limbile strdine. Finlandezul Erwin Gripenberg istorisea o intimplare memorabilS ce a avut loc intr-un tren de provincie suedez. Un tdndr de l-{ - 16 ani se afla intr-un cerc de tineri de aceeaEi vdrstd Ei incerca sd redea conginutul unui filrn
86

astfel Ei a posibilitilii de trdire sufleteascd precum gi inlesnirea unei modalitdgi de exprimare nuantatd nu are importan{d numai pentru soarta lor viitoare ci Ei pentru viitorul intregii culturi. Dacd nu putem discuta unul cu celSlalt aga cum oamenii pot s-o facd (prin limba), atunci nici nu vom putea construi o existenld omeneascl demnd. Profesorii de limba maternd gi de limbi strdine aclioneazd aici impreund: citirea de poezii si corectarea exprimdrii; insistarea pe exprimarea prin propozigii intregi Ei nu doar prin cuvinte, mormdieli sau alte sunete mai mult sau mai pulin animalice; corectarea lucrdrilor, a compunerilor Ei a caietelor de epocd g.a. - prin toate acestea profesorii realizeazd

indatorire plind de chinuri zilnice gi care apare adesea imposibil de realizat. Aceastd muncd cu limba fine insd de

lucrurile cele mai importante ce se gasesc in riala gcolii gi in intreaga noastrd

existentd.

l*.

lbmperamentele
hdiul temperamentului poate fi gdsit inuih Antichitate. Chiar dacl acesta a fost
Gbat in epoca modernd de cdtre Kant gi, mri recent, de cdtre Wilhelm Wundt, torgi el este privit de mulgi psihologi mordcrmi ca tiind demodat. Totugi, in ultimii

plina de a$teptare. incdntat un coleric

sparge linigtea: "O, minunat cem odatd!"

- hai sd le fa-

ui

acesta a atras din nou atenfia asupra sa

noile cercetdri foarte minufioase, in erdrul cirora perechile in opozilie coleric -tbgmatic Ei sanguinic - melancolic sunt mUen[iatein corespondenfa lor cu anumiErcpecte unilaterale ale viefii sufletegti a mnului- (Yezi qi lucrarea "Facts and Ficufrm in Psychology", romAnegte "Fapte Ei pnrejudecdgi in psihologie" de cunoscutul gnniholog englez H.J. Eysenck). Rudolf fuiner gi-a plasat propria teorie a tempemmsntelor, pornind de la antropologia sa, furo noud lumind. El consideri cunoagterca temperamentului elevilor ca pe una dhn cele mai importante sarcini ale unui grofesor. hcontinuare sd permitem unor reprezenrli ai celor patru temperamente sd acfionze asupra noastri in postfri caractcristice practicii Ecolare. O parte din ryreriorizdrile temperamentale este uEor
gmin

Flegmatirii privesc totul de cele mai multe ori cu calm, chiar dacd - avAnd in vedere etaloanele normale - ar fi cu totul indreptafifi sd se supere. Ora de desen la o clasd primard. Un bdiat ii inha!5 unui flegmatic intreaga cutie cu crete. Flegmaticul nostru continud sI deseneze, dar comenteazd cele intAmplate rostild rar gi cu bldnde{e: "Pfuiii, dra ce". InvSfdtoarea intreabd ingrozitd: "Ce spui acolo?". Rdspunsul vine la fel de rar gi paEnic: "Am spus pfuiii, dra - ce; cel de colo tocmai mi-a-nEfdcat cretele". Adev[rafii melancolici au deseori un mod cu totul propriu de a reacfiona. Sensibili Ei
egocentrici cum sunt, deseori simt o eliberare atunci cAnd pot avea de-a face cu un eveniment tragic, care insd nu are nici o legdturd cu propria lor soartd. Nici unul din profesorii clasei a doua nu lau auzit pe Johannes r6z6nd vreodatd. El aratd mereu mAhnit. intr-o zi, inv5ldtoarea le prezintd felul cum Sfdntul Francisc ingrijea leproEii. Ea descrie suferinfele pe care trebuiau sd le indure leproEii. In timpul povestirii, ochii lui Johannes s-au luminat gi a inceput sd zAmbeasc[. Caci luase la cunoqtinfd despre oameni cdrora le e mai greu decdt lui insugi. Sanguinicii iau viala de cele mai multe ori foarte ugor. Trecdnd prin EcoalS un profesor gdseEte doua fetile zburdalnice din clasa a IV-a, care s-au pitit intr-un coll intunecat. El le intreabd ce cautd acolo in mijlocul orei gi afld cd au fost date afard. "Dar de ce ali fost date afard?" "Hm, pdi invaf5torul nostru nu prea e in apele lui astdzi". In continuare, profesorul mai afld cd ambele sunt cam de mult afard gi le spune cd ar trebui si intre din nou in sala de clas5. Rdspunsul vine insogit de o chicho-

dg recunoscut: Calericilor le place in general pericolul. Orade euritmie in clasa I: Copiii trebuie sd ss ia de mAnd gi sd formeze un cerc, in tdcere- In interiorul cercului domnesc razele umrelui, iar in atard se afli nori mari intumtrati, care trebuie alunga[i (ceea ce trehuie sa se exprime prin migcare). Dar nu se ffiace liniEte, iar cercul nu ajunge rotund. hvdtitoarea se folosegte de un tablou imaginar, il dezvolta qi atrage atenlia cd, in qrAnd, din norii degi Ei negrii, vor apare hmete gi fulgere. Se face acum o pauzd

87

teald: "Oh, incd nu se simte el chiar aEa de bine". Nu e insd intotdeauna aga de uEor sd-i diterenfiezi de copiii sanguinici de ceilalgiSanguinismul (germand "Sanguinik*. in traducere impulsiv) este. daci se ia in mnsiderare baza temPeramentalS- semnul caracteristic al copildriei- Datoriti pornirii lor de a trece dircct gi fErd tranzilie de la o impresie la alta. copiii sunt impresioniEti inndscugi gi tocmai aceasti predispozitie conferl scrisorilor gi compunerilor lor un farmec irezistibil IatI cum scria unul din clasa a VII-a intr-o somPunere: "Luther avea mulli copii. El a spui:6unt aici qi nu pot altfebr".

Faptttl cd cele potrutemperamente cunoscute existd cu adevdrat, nlt este o afinnalie arbitrard, ci o uperienla practicd pentru care profesorul gdseye o confumare tn fiecare zL In

muhe cazuri temperamentul este cheia ad*'drotd pennt tnlelegerea Ei tratarea parti-

afuird@

cekr mni marcante ale copilului. fuerciEiude culoare alttnuicoleric (pag. 88), al unui flegmatir (pag. 89), al unui melancdic (pag- 90), al unui sanguinic (pag. 91)
(Srr,mgan).

Tempramendil iese tn evidenla pin alegerea $ cunpuerea culoilor, ptin tntindere a suprufelctor g\ rut tn cele din urmd, pin rcalizarea fmrci tine fixate sau cu conntnui estompate.

88

I
il
i,l

'':i I lllL'l'I

tl
ri

' .,'ii. Pcntru u prczcntlt prttblcnta mai ..:r \'()In tlcscrie aici patru tincri aic
, ,-

,,::rpcrirmcntelc au ittslt parteit lor sc-

dc ce s:r poaLir li utraqi. E,a iubcstc apa si inoutd cir o sireni. La orir pendulcazi-r intrc un cntuziasr.r.r putcrnic (intrcbi'rri,
erclanratii. intcn'en1ii, agitarca mAinii) gi o aparie dcplin:i. Dacir e mAhnit6, ochii
prive

,r lrcrsonalitutc ;i comportanrent prcunilateralitali lbartc mari. Trebuie , :c ia in considcrarc cit ltccst lucru sc -.-,mplir cklar in scnsul unci clia.unozc, - .'urilc tcrapeutice citrc ar trebui luatc

::.i

sc inainte fix, fara cxprcsic, clar

sunt prczcntatc irici.

,t,luinisnt'. Ilssv ttlc cincisprezecc ani, ..'eltit cu o fatil rotuncld. dc copil, cu ,: bloncl si ochi cirprui cirrc sc al'lir in -:nranent['r rni;carc pAnii cc girscsc ccva

nu clurcazd niciodata mult timp 5i incctcazii cel tArziu atunci cAncl a intalnit urmirtorurl b6iat care pcntru eir vA l'i "unicul gi totul pc lumea asta". Accst cr.cnimcnt epocal sc repetri clestul dc cles. Clnd ilvca unsprczccc ani a lbst ult linur c1.- l8 ani, cancl avca 12 ani unul dc 17 (eu s-a maturizat tirarte dcvrcntc). Cand isi intAlnegte ultirna "mare iubire"
accasta stare

89

in curtea gcolii, o soarbe din priviri. Pasiunea ei de moment este un membru al unei formalii de jazz, iar Essy asista la toate repetiliile, care deseori dureazd pAnd seara tArziu. Parinfii sunt oameni draguli gi cumsecade, care insd, nici ei, nu sunt siguri de ei ingiqi. Periodic au fdcut incercdri timide de a fi severi fdrd vreun succes deosebit. CAnd o intreabd pe Lrsv cum merge treaba la
repetilii. acea-\ta rLspunde prietenos, dar .'iilEru''zitor de drdgut". evaziv cd totul e CAnd, odata. au incercal s-o impiedi.. p. Essy sd meargd la repetitii, ea a ticut o
asemenea scend. incdt p;lnin;ii au renuntat

la orice altd incercare de acest

gen.

La gcoala Essy, se descurcd bine datorita marii sale inteligenle qi a unei doze potrivite de obrdznicie. Dupd ce a fost data afard din clasd de mai multe ori. de acelasi profesor, din cauza comportamentului deranjant pe care l-a avut, ea merge acasd, prezintd cele intAmplate Ei pe profesor in cele mai oribile culori un tablou cu totul inexact - iar pdringii o cred. mai mult, o susfin chiar. Doar incetul cu incetul iese la iveal5, adevdrata stirre a lucrurilor. CAnd nu gi-a fdcut ternele Essv vine adeseori cu scuze extrem de convingdtoare. Daci se controleaza ceea ce a spus ies la iveald escrocherii 5i minciuni in mare parte.

90

-\-..

_::.

:1':Gii'

,.

:., l ':-li
:::.

,.tj

'.:r'f'

{iF1qt,ial. .:iil
. ir ::!irl":

.:::l!::i.',ii.{iri::i t:.:.:lii

i.:S

i1:$5i:\
11.8.

.;i *$*''i:'r#l

.':r.,:.,,..]8.1it:!i$Sl-:lii'i$i:,',i.ilf

,'

..ri::...,N:,.r:s:.r.r*r. . ' .iil. ,xxr.. :! :::

rf.i.

,,

-::.r cstc confruntatij cu realitatca, Essy , :usincazii - clar ii trecc rcpcdc. , :,.-rri ne aminte$te de o fiinla primi. . (din naturd) inaccesibilir. Dar ea
:::zrntd $i traslturi cu totul dit'crite qi ::- iunde. Atunci cAnd in casa pdrinteas-

,1

:i.-iunile sale sunt complet rlezinvoltc.

putcrnic: "sircna" lipsita clc rcsponsabilitatc sau Omul -- E,u in clcvcnire'/

t: I c lunt gi subtirc, exprcsia l'elei t: visdtoare. \lama lui Samuel a murit cAnd el avea 5 ani. Tirtdl lui l-a preocupat de mic cu maEini. CAnd, la noud ani, a ajuns in clasa a III-a dintr-o qcoalir Walclorl. era un mic savant dc cabinet, scc. in timpul ctisculiei clc primire in scoala. un bcc cltn incripcrc a pleznit I'irrii vreo cauz:i vizibilii. Samucl it spus cu un ton inimitabil cle [rhtrAn inlelcpt: "Precis exista o clelicienla in re(ea. Dacir imi dati o schemd cle concxiuni, voi face

Meluncolia: Samucl are 17 ani. Totul la

: :nebuic luate hotdrAri dificile deseori :: sle aceea care trebuie sI ia hotirA-.. - doveclincl o inteligenlir evidcntir
:
e

:q:.iru acest lucru. Atunci cAncl nu exis, :erturbalii exterioare, ea lucre ztzir cu =:iergie surprinz,lto:rre. La toatc prob,:::.:le sale cliticile ea dovedegte uneori - :1. Cees ce am putea denumi. in gcne-

-i.

.aracter. Oare cinc sc va dovcdi mai

97

direcfia unui om al tanteziei. Odata, la o lucrare scrisd, cAnd a trebuit sd prezinte printre altele caracterele unei poezii, Samuel a uitat, din cauza intensitafii cu care s-a transpus in doui dintre personaje, tot restul, scapAnd astf-el complet din vedere tema compu-

ca totul sd fie din nou in reguld". Copil fiind, Samuel iEi bloca de multe ori cdile respiratorii cu limba in timpul somnului, astfel incAt ajungea, sd nu mai poate respira gi se trezea aproape paralizat. Digestia nu-i era in ordine, avea deseori crampe la stomac. Totugi starea lui s-a imbundtdfit incetul cu incetul. Crizele nocturne de sufocare, au devenit mai rare. Totu$i periodic - mai ales in clasa a $asea - reapdreau semne de boald: sub forma unor depresiuni profunde. i6i iubea noua qcoala gi avea l^eghruri deosebit de bune cu dirigintele. In timpul orelor Eedea nemigcat. in general, asculta intens. Totugi uneori era puternic distras clatoritd propriului corp. Poate ch cea mai marcanti modificare a tbst faptul cI se dezvolta din ce in ce mai

in care are la indemAnd fdrd probleme cifre Ei formule; Ei-a insuEit cunogtinle temeinice. In rest tema sa pref-erata in viala este el insuEi. intr-un t-el naiv el este extrem de egocentric. La vArsta de doisprezece ani a venit la un prot'esor 1;i i-a spus: "Domnule profesor, astdzi am de gAnd sd deranjez ora". Dupd cAgiva ani Samuel vine in fa!a, la alt prot-esor, il privegte adAnc in ochi gi ii spune: "Astdzi am senzafia ci un roi intreg de viespi mi-ar zumzdi in stomac". (Il durea burta.) Oare ce trdsituri vor domina in imaginea viitoare a lui Samuel: autoret'lectarea gi introvertirea sau interesul tald de lume gi compasiunea pentru cei sul'erinzi?
discursuri, Flegnatism: Barbara are 17 ani. Ea aratd ca o frumusele exuberantl din Spania sau Italia. Ne-am putea aqtepta la un temperament clocotitor. Dar aparen{a inEal5. Barbara este lenegd gi liniEtitd. Pentru scurt timp - la apogeul pubertdlii - parcd s-ar fi transtbrmat: privirea ii era neliniEtita, plini de potie neaEteptate; se imbr?ica provocator. Dar aceastd stare a trecut repede. Acum gade linigtita la locul ei, nu spune aproape niciodatd nimic. In timpul copilariei mAncarea Ei bebelusii prezentau pentru ea un farmec deosebit- Yizita adesea tamilii cu copii mici Ei se juca cu cei mai mici dintre aceqtia- Odata cAnd Barbara se juca de-a teatrul de pdpuEi cu alli copii, un coleric a angajat un balaur gi un elefant intr-o luptd salbaticd. Papuga Barbarei care ar fi trebuit sa tle cle tapt interesatd de rezultatul luptei nu se mai preocuph de bc de aceastd: a intrerupt bdtaia gi a inceput sI povesteascd pe larg despre arta culinard Ei re{ete, pAnI cAnd ceilalgi copii n-au mai avut nici un chef de teatru de papuSi. Mai tArziu, pe la 11 ani,

mult

in

nerii. Compasiunea sa pentru cei slabi si oprimali e deosebit de mare. La prezentarea "nopfii walpurgice romantice" din Faustul lui Goethe, el insuqi e ca vrdjit qi apoi realizeazd o serie de ilustra[ii alb-negru, care sunt sugestive gi care dovedesc un talent artistic pronunlaL DacI Samuel ascultd muzica uita de tot din jurul lui gi se scufundd complet in ceea oe aude- Tot ce are legdtura cu arta din activitatea gcolari este abeorbit ca de un burete: amt lucnr aonstituie o contra-balansare sanatoasi la predispozigia sa "prot-esorale" de neinldturaL Materiile sale preferate [a gcoali sunt de altfel chimia gi biologia- El se ocupi cu studii proprii, detaliate" fam experimente Ei gine, in timpul gi dupa ore, lungi

92

discuta cu alli copii despre ce dacd ar cdEtiga un mare concurs, iGG premiul maxim ar consta in fap& a putea sd se afle zece minute magazin de jucirii gi de a-gi lua tucarii de acolo cdte ar dori. Cei mlgi se desfdtau prezentAnd ce ar inhd{a ei. Barbara a stat mult httita gi in final a spus: "Ah, eu ,fui sd rdmdn mai mult de zece mihbuntru". ii fecea plScere sd g5-

gi era foarte priceputd in acest dar dura intotdeauna mult te pornea. Cdnd mergea la plimar al$ copii, se uita la tot ce era Irrgina drumului, se cufunda in vie f rimdnea intotdeauna in urma ceI-a gcoald a ajuns la un nivel de regulS ili indeplinegte ios indatoririle Ecolare. Totugi de exprimare lasd de dorit, iar

pericolul sd se scufunde in pasivibi datoriti inclina{iei spre comoditate

la wolua spre a fi un om activ, j p^, cu felul sdu de a fi armonios Fed: va putea realiza mult bine. Dar
lisiet

de infelegere este deseori liDacd Barbara nu ar fi ajuns inflmald Waldorf, premisele ei pentru mtarea unui gimnaziu ar fi fost ibate insuficiente. Dar tocmai ea reroie de lucrdri gi activit5li artistice a fi smulsd tot mereu din lenea rlrenicnri- Problema vitald care apare i c poate exprima astfel: Dacd tdndra

colericd: Erik are 17 ani, roEcat Ei este masiv cl6dit, dar Ochii sdi care ies in evidenld dau lmpresta unor extremitdti. El b nerermimil de puternic. Educagia sa irn principal, in mdinile a doi fragi Pi, mari care sunt deosebit de colerici

gi care se ceartd gi se bat in mod constant - deseori pe viafd Ei pe moarte. Cea mai mare pldcere comund este navigafia cu pdnze. Erik iubeEte pericolul gi de cdteva ori era sd se inece. - Drumul sdu prin gcoald a fost de la bun inceput plin de spini: incd de mic avea pentru maturi o privire sigurd, incoruptibila; le vedea, fdri a greEi, sldbiciunile, zdpdceala Ei nesiguranfa gi, mai ales amorul lor propriu, vulnerabil, iar el era cu totul incapabil sd-Ei pdstreze opiniile, pentru el. Prin urmare a fost trimis de la o Ecoal5 la alta. Acasd nu era bun de nimic: cdnd mama i-a interzis sd facd ceva, acesta pur Ei simplu a inchis-o intr-un dulap cu haine gi nu i-a mai dat drumul. Avea pe atunci opt ani. In final a ajuns la o gcoald Waldorf din strdindtate. Aici a avut o diriginte ta[6 de care a avut respect cu adevdrat - cel pulin timp de cdgiva ani. Aceastd perioadd a avut foarte mare importanld pentru evolulia lui ulterioard; bundvoinla sa interioard a iegit acum mai tare la iveald. Cu cei de aceeaEi vdrstd sau mai tineri era sociabil gi gata de a da ajutor, atAta timp cdt acegtia i se subordonau. in orice caz ii era imposibil sd se incadreze intr-o grupd de elevi sub conducerea unui profesor. Excursiile gcolare gi alte distracfii in comun ii displdceau. periodic era deprimat. Atunci cAnd formarea multilaterall buna a dirigintei nu a mai corespuns cerin{elor ample ale tuturor diferitelor specialit5li, Erik Ei-a pierdtrr respectul pentru ea gi de multe ori o punea in impas in timpul orei, prin intrebdrile Ei afirmaJiile sale. - in claiele superioare, el este la inceput captivat de orice materie interesantl gi std vesel la

locul sdu. Dar lucrurile se

schimbd

curAnd. Este nemultumit de anumigi profesori Ei nu-i in stare sd-Ei ascundi ien-

93

timentele. Un examen e o ocazie pentru a-Ei umple caietul cu obrdznicii, iar cdnd trebuie sd-Ei dea caietul, il aruncd profesorului prin aer. intr-o zi igi exprimd dorinfa de a-gi selecta materiile Ei orele dupd propria judecatd. Fratele sdu mai mare sose$te dintr-o cdldtorie Ei susfine aceastd propunere cu motivarea: "El este deja matur!". Dacd propunerea sa ar fi acceptati, acest lucru ar provoca un fel de cutremur in clasele superioare: atunci, natural, tofi elevii, ar dori si aibd aceleagi drepturi. Dorinla nu a fost indeplinitd, iar Erik acceptd hotdrArea, chiar dacd nu explicit, in cuvinte, cel pugin in practicS. Dar intr-o zi ajunge din nou sd se infurie: are o controversd cu o profesoard gi o lovegte in fa[a. Este convo-

Rudolf Steiner

in

direclia cultivdrii

gi

transformdrii treptate a energiilor temperamentale sunt multiple. Sunt amintite in primul rdnd cdteva indicalii de bazd pentru alcdtuirea meniului. In cazul flegmaticilor - care de obicei doresc sd mdndnce prea mult Ei prea substanfial -

se recomandd evitarea oudlor gi a mAncdrurilor pe bazd de ou. Colericii,

care gi a$a sunt "infoca[i", nu trebuie sd mdnAnce mAncdruri foarte condimentate. Sanguinilor, care de obicei sunt amatori de dulciuri le face mai bine sd mdn6nce ceva mai putine bomboane in timp ce unor melancolici le-ar prii ceva mai multe dulciuri. DacI invlgdtorul ar gdsi calea de a comunica cu mamele in cauzd, ele i-ar fi in cele mai multe cazuri recunoscdtoare pentru astfel de recomanddri. tnainte de toate cea mai impo^rtantd este trineinleles organizarea orei. Inv5ldtorul poate, de exemplu, sh incerce s6-i pund pe copii in situalii in care unilateralitatea lor ar fi dusd - intr-o anumitd mlsurd - "ad absurdum" gi prin aceasta ar putea declanga uneori chiar reaclii contrare. Steiner mai recomandd sd-i agezdm pe copiii cu acelaEi temperament, pe grupe, in clasd, bineinleles fard a le dezvdlui principiul acestei ordondri. Nu e greu de inleles de ce melancolicilor le convine mai mult sd stea unul ldngd altul: astfel nu vor fi obligafi sa suporte un coleg de bancd care ii enerveazA sau ar putea chiar sd-i bat5. Dar ce se intdmpld cu ceilalli? Nu sporovdiesc mereu sanguinii Ei nu au loc mereu bdtdi intre colerici? Experienla ne invatd cd permanenta confruntare le glefuieEte caracteristicile unilaterale. $i flegmaticii se plictisesc unul de altul, sfdrEind prin a se enerva reciproc. Un exemplu de la ord: un flegmatic

fa{a consiliului profesoral, se gi apoi ajunge sd termine clasa a scuzd XII-a fdri alte incidente de acest fel. Toli participanfii rasufl6 uEurafi. Oare cum ii va merge lui Erik in viaga de afard? iEi va putea el imblAnzi temperamentul? Oare gi mai tArziu va fi opozantul permanent, vegnicul nemullumit? Sau oare inteligen[a Ei talentul de a conduce vor ajunge sI fie utilizate in mod constructiv?

cat

in

Ce se poate face?

Ce modalit5fi stau la indemdna noastrd pentru a-i ajuta pe copii - prin educalie Ei predare - sd-gi depdgeascd unilaterali-

tatea qi degenerescenlele temperamenta-

le? Mai int6i se impune constatarea cd e inutili orice incercare de a le corecta izbucnirile temperamentale spunAndu-le "sd se stapdneasca-- Este vorba aici de forfe care au nevoie si se manifeste Ei care pot fi transformate numai incetIndrumdrile pedagogice pe care le-a dat

94

luni intregi linigtit ldngl un coleg &rne avea aceleaEi afinitdli sufleteEti. zi, sdri de pe locul siu Ei, spre tuturor, strigd: "Nu mai suport,

lucru- Aceastd metodl se dovedi excelentd Ei cei doi elevi furd de atunci mult mai atenli la ore.

nea s5-mi schimb locul. Peter e

de plicticos!" indrumare: Copiii pot fi ajutafi G cunoascd mai bine pe ei inEiEi bate observafiile de ordin teoretic p:hologic. "Sd presupunem cd poin clasd despre cal. Vede(i insd cd opil sanguinic din grupd este cu in altd parte. Acum incercali sd rfi acest fapt. IntrebAndu-l ceva

,*i

Cdteva probleme

devine clar gi vizibil cd se realmente la altceva. Apoi

ireputul lecfiei. Explicagi-le urmdtohcru: 'lYezi, tu ai uitat demult de

tdu se gdndeEte dulap!"" (Rudolf Steiner - Confedin 22.VIII.1919). icilor li se pot aplica gocuri mici fhe calculate, lovind de exemplu cu de chei in mas5, in timp ce te afli in "compartimentul" lor. frcrar gi in urmdtoarele cinci minute gmryi in mod special printr-o serie hebdri; sunetul neagteptat i-a flcut ivi la noi impresii. Un acces de al unui coleric poate fi prevenit de prin a-l trimite afard gi a-l pune G catere intr-un copac. *mplu: un invdgdtor avea in clasd olerici care trebuiau sd se elibereze m de surplusul de energie. Le spuse i ca in fiecare zi la un anumit semn fi sa pdrdseasci clasa, sd iasd afard d alerge o datd in jurul clddirii. Dar i ingelegere trebuia sd rdmdnd un intre el gi cei doi fiindcd altfel Ei copii ar fi wut sd facd acelagi

i sd dovedifi cd un copil din grurdanmlicilor se gdndeEte tot la dude haine despre care afi povestit

It

h ti-p ce colegul

Eysenck au confirmat aceastd reguld, pornind din perspective diferite. Totugi, putem avea elevi care sd prezinte tocmai combinalia amintitd: flegmatici aparenfi, care sd se dovedeascd extrem de iritabili sau nervoEi, copii care Ia prima vedere sd pard - atdt prin atitudinea refinutd, prin expresia tristd a fefei cAt gi prin constitufia firavd - melancolici, dar care sd se comporte extrem de nelinigtili Ei de zvdpdia{i. A deosebi inrre trdslturi care pot fi denumite "proprii" gi acelea care au fost dobdndite prin influengele lumii exterioare este in anumite cazuri un lucru aproape imposibil. O invdgdtoare, care se specializase in pedagogia lui Rudolf Steiner, preda in primul an la o Ecoald aflatd departe, la [ard. Pentru a-Ei face o imagine despre elevii ei, ii puse in prima zi sd deseneze. Aceste desene le impdrfi in patru grupe: una cu mult roEu, alta cu mult galben,

Ei melancolic. AtAt Steiner cAt

Imaginea pe care o astfel de reprezentare fugard o creeazd va fi in mod necesar doar simplificatd Ei schematizatd. in afard de aceasta, cazuri "pure" ca cele descrise sunt rar intdlnite. La cei mai mulli oameni, copii sau adulgi, se observd amestecuri temperamentale - temperamente care dealtfel sunt apropiate, de exemplu unui om cu temperament coleric sau flegmatic ii sunt apropiate trdslturi sanguinice, respectiv melancolice in timp ce se intAmpld foarte rar sd se intdlneascd trdsdturi exclusiv flegmatice sau colerice sau ca un sanguin si fie
Ei

95

una cu mult albastru $i in fine o grupd cu amestecuri nedetinite. Considerl cd in acest fel au ieEit la iveald temperamentele Ei ageazd elevii - de probi - in patru grupe, relativ izolate unele de celelalte. A doua zi fiecare copil primi o roll de hArtie, care trebuia lipiti pe pupitru. "Rogii" incepura imediat o bdtaie cu rolele de hArtie, "galbenii" incepurd sI lucreze cu infrigurare 1;i in grabd, "albaqtrii" gi "nedetinilii" st[teafu Ei agteptau ajutor. Presupunerea ch e vorba pe rAnd de colerici, sanguini, melancolici Ei tlegmatici ciplta o contirmare aproape comic de clar5. Experienlele anilor imediat urmltori aprof-undarl aceastd impresie. - CAnd aceastd invirfItoare pre-

sarcini pe care gi le poate asuma un om. Din exemplele de mai inainte putem deduce cu ce pasiune Ei pregnan!5 pot izbucni manifestdrile temperamentale qi cum o anumitd predispozilie interioard poate fi legata de o particularitate psihologica speciald (deosebit de clar la Samuel Ei Erik). Am observat cI mulfi co-

lerici au o constitugie scundl

gi

dintr-un oraE mare, f iicu cxitct acelagi experiment. Dar desenele nu mai duserii in acel caz La concluzii clare, la t-el ca gi observarea directd: elevii erau toli pentru a fblosi aici o expresie a ei "prea nervogi" ca si poatii ti incadrali in mod firesc in grupe. Dupa cAliva ani de gcoald se linigtira clar la cei mai mulli era greu sii cleosebegti temperamentul
dominant.

lui mai tArziu un post la o

gcoala

Experien!e asemln:1to:lrc au tbst tririte Ei povestite Ei clc algi invalatori Waldorf.

Ce este temperomenlul?

noduroasd. Legdtura intimd dintre formele corporale rotunjite armonios ("picnice") Ei statura longilin5-slabd Ei flegmaticii ("leptosomd") fi temperamentul melancolic a fost observatd adesea gi a putut fi confirmatd de cunoscutele cercetdri ale lui Ernst Kretschmer. Pe de altd parte este uimitor taptul cd temperamentul omului se schimbd in decursul vielii - [Ird ca el sI contribuie la aceasta. In general, fiecare vArstd dovedeqte un temperament caracteristic: fiecare copil sdndtos este un sanguinic, adolescentul are o porfie de dinamicd colericl, adultul o trdsdturd de melancolie iar cel in vArstd o nuanfd de contemplativitate tlegmatica. In fiinga umand temperamentul este adAnc inrldacinat clar in acelaqi timp totuqi schimbdtor, iar manitestdrile temperamentale se doveclesc complicate, cu adevirat misterioase. Cum apar ele? Rudolf Steiner descrie felul cum diferitele pargi constitutive ale tiinlei umane

se reflectd in aceste fenomene. In

Dupd ce am ldsat acest gir de experienge concrete sd ac[ioneze asupra noastri, putem formula mare:l intrebare: ce este de fapt temperanentul? Ca si limurim aceastd problema, rom porni de la doui lucruri tundamentahPe de o parte, tempemrnentul este ancorat extraordinar de puternic in fiinla umand. A-gi schimba ruluntar temperamentul este una dintre ele mai grele

func[ie de cum se manif-estd in modul de viaga gi in comportamentul copilului nevoile fizice, for(ele modelatoare "eterice" (cf. pag. 67) ale viefii sufleteEti cu simpatiile Ei antipatiile sale sau ale Eului (tiin[a spirituald propriu-zisd), el ne apare ca tiind flegmatic, sanguinic, coleric sau melancolic. La adulli, la care interac[iunea dintre trupesc, sufletesc Ei spiritual se implinegte altfel, existd alte

96

te ale tiinlei care se anunld diferitele manifestdri temperamen-

Schimbdrile temperamentale uneori imre. care au loc inainte sau in vdrstei pubertlgii, depind de aceshamtbrmdri interioare. O descriere [itd a acestor legitagi, care deterprocesul de dezvoltare, ne-ar

obiectul clis"Discu{ia de semi(Vezi ai mai ales a lui Steiner din 21 August 1919.)
dintre temperament
de vialri

irta prea mult de

ment al poporului", caracteristic locuitorilor unui anumit teritoriu. Privind din acest unghi, dificultatea de a descoperi temperamentul dominant la copiii inclinagi spre nervozitate atestA un simptom actual cu adevlrat grav. Febrilitatea lor nu este de cele mai multe ori un semn al vitatitetii (vioiciunea nu este totuna cu nervozitatea). Dimpotrivd. Rudolf Steiner a ardtat in "Conferinfa" sa din ll-I.1912 taptul cd migcdrile involuntare, fdrd 1intd, ale corpului sunt do-

omul ia parte ca un intreg la reamanif'estdrilor temperamentale, i numai una dintre componentele i sale este marcati in mod special temperamentul sdu personal gi se d deosebit de clar in manitessanguinilor, colericilor, tlegmaticirau melancolicilor. Este vorba despre ,nE:r laturd in care trebuie clutate hlele "eterice" care menlin trupul fizic h viaga Ei ii dau o formd. Amintirile gi beiurile unui om sunt, cum a spus Ei kdolf Steiner de nenumdrate ori. te in acest cAmp de tbrle. (Vezi i ales "Educalia copilului"). Putem pornind de aici cd manit-estdrile amentului sunt greu influengabile i fus la iveald adesea in mod elementar; vorba tocmai despre structuri cle suprasensibile. Cine a inleles acest . inlelege ci qi clima, solul, !nuinlele, limba gi atmost-era sut'leirituald a unui peisaj pot intluen[a de puternic atitudinea interioari a ui, mai ales dacd el a crescut acolo, - luAnd in calcul Ei excepgiile inditrale ce se manifestd adeseori cu pu- se poate vorbi de un "tempera-

vada unei sldbiciuni a "cAmpului de fbr[e eterice" activ in interior; miEcirile "pline de sens" atrag atenfia asupra faptului cd acest cAmp de forle influenleazd ;i domind trupul tizic in mod sdndtos. Metodele de predare gi invdlare care prin plictiseala oblign la o asimilare
tbrfath a unor cunogtiinle lipsite de via[a - pur Ei simplu pentru cd fiin[a umand lduntricd nu se poate pune cAtuEi de pu[in intr-o legdtura suf'leteascl cu activitatea pe care o exercitl - determind o accentuare a acestei tendinfe. O sldbiciune de acest gen pare a fi o tendinfir generala a copiilor de azi. Din punctul de vedere al acestei problematici devine deci tot mai clar cd nu poate ti vorba de a-i orienta pe copii spre "stdpdnirea" temperamentului krr. Mai curAnd este indicat a ne adresa
te

mperamentelor diferengiindu-le

congtient. (In capitolele "Despre aritme-

ticd", "Raporturile cu culorile", "Zoologia" existd exemple despre felul cum profesorul se poate adresa direct

tbrlelor temperamentale, prin intermediul celor mai dil'erite materii.) Astazi

pare mai important ca niciodatd ca prol'esorul sh stimuleze printr-o predare cu adevdrat vioaie tbrlele de via!6 ale elevilor. DacI el reuEegte acest lucru, experienla ne aratd cI tocmai unilateralitatea

97

temperamentului ajunge sd se exprime mai intAi gi anume; adeseori, intr-o direcfie cu totul neaEteptatd, izbucnind cu
putere.

Un exemplu simplu. Un bdiat de 15 ani veni in clasa a IX-a la o Ecoali Waldorf. La Ecoala la care tusese pAnd atunci nu

se infelesese cu colegii de clasd. La inceput gedea timid Ei retras, aproape impie-

banca sa. Dacd era totuEi deranjat din "cloceala" lui de vreo intAmplare, era adesea speriat gi fdcea miEcdri necontrolate, care dovedeau o teamd lduntricd. P5rea evident cd e un melancolic.

trit in

DupI o vreme insd se schimbd gi

se

dezvdlui tot mai mult ca un sanguin voios, care prin glumele sale copildreEti amuzante reugea sd facd clasa sd rAdd in hohote. Vitalitatea sa crescu; era vindecat.

atAt de implicat omene$te incAt melancolicii sd uite de ei inEigi; atdt de dramatic incAt colericii sd fie interesali Ei, prin aceasta, iar nu prin mdsuri disciplinare, sd tie captivafi. El trebuie sd exerseze pentru a putea exterioriza toate cele patru temperamente, cdci cel mai important principiu este nu sd acfionezi tmpotiva temperamentului ci impreund cu el, sd nu incerci s6-l inldturi sau sd-l infrAngi ci sd mergi o vreme aldturi de el, incercdnd s6-l armonizezi gi sd-l transformi cu atenfie. Printr-o atitudine potrivitd la momentul potrivit profesorul trebuie sd pard flegmaticilor absent in aparen{d, dar sd participe cu intensitate maxim6; sd arate colericilor o implicare exterioard, dar sd-Ei pdstreze linigtea interioard, chiar gi cAnd colerismul copilului este
exuberant; sd se grdbeascb de

T emp eramentul profe s oru lui

la o impresie la alta alituri de sanguini, dar sd incerce sd se

ttxeze mereu, serios gi rdbddtor, intr-un
loc;

Cum poate face profesorul ca predarea lui sd tie cu adevdrat plina de via!5 ? Existd bineinleles mulli prof-esori, care reugesc acest lucru in cele mai dit-erite forme gcolare gi pe cele mai diverse cdiUn mijloc eficient, folosit cu preponderenfa de citre profesorii Waldorf este degi foarte pretenlioase -munca conEtientd asupra propriului temperament. Aici se afl5 de fapt unul din centrele intregii arte a educa{iei denoltati de Rudolf Steiner. Daci profesorul lrea sa Procedeze W mdsura tempramentelor elet.ilor. a$a cum sunt ele formate la r,tnirea in gcoald sau cum ies ele treptat la iveala atunci el trebuie si-gi formuleze intrebdrile gi prezentlrile. atat de colorat qi schimbator incdt sanguinii sd-l poata urmiri cu greu;

sb arate melancoiicilor cd e un experimentat in ale suferin[ei dar cd durerile qi enervarea pot fi depdEite cu umor qi energie interioard. A stlpAni toate acestea este o problemd
artisticd.

Educarea de sine a educatoruhti

Nici un om nu poate corespunde in totalitate acestor cerinle. Poate fi insh de mare ajutor a te gAndi la ele Ei a fi constient de ele. Acest lucru dd, poate mai mult decdt altceva, vitalitatea orelor. Cili dintre noi au obiceiul de a se orienta cel pufin intr-o anumitd misurd dupi ceea ei simt a fi "propria naturd interioari". "Eqti cum eqti, nu pogi iegi

98

propria piele". "Astdzi sunt intr-o f,pozigie proastd, nu pot tace nimic imru a scdpa de ea". Este evident cd Gileb de a-[i stdpAni propriul tempeEt sunt in contradicfie cu o asemena atitudine pasivd. Ea presupune ca ffiil sA aibd voinfa de a ldsa in urm6 [Fiul temperament gi stdrile momen|E pentru a reacfiona aga cum o cer rmle elevilor sau materia care trebuie

ft

tempoului lent, elevii se plAngeau cd nu

fideta-

ffir

Uhl dintre cele mai utile Eocuri pe care m profesor coleric le poate administra
sdi este atunci cAnd pdstreazd o

hirte il enervase (de exemplu o obserqp obraznicd in timpul preddrii). Cere

rn efort enorm sd te stdpAneEti intr-un f de caz. DacA insi un profesor co-

srnre de gheafd intr-o situafie care

adevdrati crizd: o fetifd afirmd cd dupd pirerea ei nu invafd destul la EcoalI Ei ci vrea sd-Ei intrerupd studiul. Mulgi algi colegi - spunea ea - se gAndeau la acelaEi lucru. Profesorul hotdri sd-gi orienteze modul de predare in direclie "sanguind": tempo mai rapid, mai multe fapte, mai multd culoare, mai multe observalii nea$teptate. Rezultatul: clasa deveni mai treaz6. Spre marea sa surprindere, nimeni nu protesti impotriva tempoului mai rapid. Nimeni nu mai spuse cd vrea s5-Ei intrerupd studiul.

pot line pasul. Situagia duse la

ffi reuleEte acest lucru, va trdi clipe & devarat triumf. Brusc unii elevi se
'm htreba: "Ce se int6mpl5 azi cu prohmul? De ce nu se enerveaz6?" Dupd o$el de intAmpldri intre elevi Ei prof-eI re poate nagte o noud legdturd. c,zld invers: Nici o sdpuneald nu este f,80 de eficientd ca aceea la care prot-emul trebuie sd se sileascd atunci cand ,oolnii au fdcut ceva care necesit5 o cm'rreald: de exemplu o mojicie fala de t aoleg sau un alt profesor. LiniEtea fuerioara Ei premeditarea devin mijloace nnEice - copiii simt ce se intAmpld. fihrai cel ce are puterea de a se ridica hrpra acestor situalii are posibilitatea & a crea inspira[ii de moment. Un profum de la o clasd mai mare avea incliaccentuat melancolice Ei ii era greu sd le depdEeascd. Nazuinla sa spre &irate gi ordine il conduse la a preda ma amdnungit; elevii aveau astfel prea ' timp pentru pdldvrdgeald Ei intrerugni Lipsa capacitdgii de concentrare crrbui mai tdrziu la faptul cd: in ciuda

invi(imAnt religios
diferenfiat
Astdzi mulgi oameni sunt de principiul cd in anii copiliriei timpurii, copiii trebuie sd fie scutigi de orice fel de educagie religioasd gi cd - in orice caz predarea religiei in gcoald trebuie si fie extrem de "obiectivd"; copiii trebuie sd hotdreascd la un moment dat singuri dacd vor sau nu si devind religiogi.
Un experiment mental Presupundnd cd domnul gi doamna Mi.iller au ajuns la concluzia cd copiii lor trebuie sd hotdrascd singuri dacd sd se intereseze sau nu de muzicd: educa{ia muzicald va fi privitd deci ca un atentat la liber-

SI tacem un experiment mental.

4ii

lr ae

tatea copilului gi se va renunfa la ea. Paringii duc ideea pAnd la consecinfele ei practice: gramofonul, pianul, vioara

99

bunicului sunt vAndute, muzicufa este inchisd in dulap, tatdl inceteazd sd mai _c6nte in baie. Copiii vin la o gcoald ai 'cdror profesori adoptd o atitudine asemdndtoare dictatd de autoritd[ile superioare. Elevii trebuie sd audd Ei sd citeascd o mulgime de lucruri despre stilurile muzicale, epoci Ei mari maegtri ai
muzicii, trebuie sd inve(e Ei ceva despre teoria muzicald. TotuEi, anumite lucruri nu au voie sd facd: sd cAnte din guri, la instrument, sd asculte muzich. Copiii Miiller ajung la vdrsta pubertdlii gi incep s6-gi selecteze preferinfele. Este inevitabil ca prin prieteni sd vini in contact cu diferite genuri de muzicd de succes. Poate cd le plac glagdrele. Dar muzica a fost la qcoald cenuEie Ei plictisitoare. Drumul lor spre marea tradilie muzicald a Occidentului este iremediabil inchis. Dacd intAmpldtor aud la radio un fragment din "Missa solemnis" a lui Beethoven sau o sonatd pentru pian de Mozart, acestea sunt pentru urechile lor o inEiruire de tonuri lipsite de sens. Pdrinlii Mtiller au avut un motiv onorabil pentru a proceda astfel: si le dea copiilor libertate. Mdsurile insd au avut exact efectul contrar. Libertatea le-a fost rdpitd. Copiii nu le vor reproga acest lucru pentru cd nu au habar ce au pierdut. Dacd cineva va fi atdt de lipsit de tact sd-i intrebe ce preferinfe muzicale - compozitor sau stil - au, rdspund de obicei ridic6nd din umeri: "Nu sunt muzical-" Dacd un numdr mare de familii ar adopta ideile pirinlilor Miiller gi acelaEi lucru s-ar practica gi in invdgamdntul centralizat, dupi cel mult doui generafii, consecinfele pentru viaga muzicald a fdrii ar fi catastrofale: silile de concert ar rdmAne aproape goale, magazinele muzicale s-ar inchide, cei mai mulli muzicieni

de lucru. fi influenlati profund, cdci s-ar pierde o culturi muzicall creatd de-a lungul secolelor. Pe scurt: am fi pugi pe tdrAm muzical intr-o situagie care amintegte doar de cea in care am ajuns acum efectiv pe tdrAm
sd-gi caute altceva
Existenga multor oameni ar

ar trebui

religios.

inclinagia religioasa

Experimentul propus este binein(eles absurd, dar el atinge totugi miezul problemei. $tim foarte bine cd inclinagiile copilului au nevoie de ingrijire, pentru a se dezvolta Ei a deveni capacitdgi. Pe tdrAmul viefii mentale, aceastd dependenld este cercetati foarte bine. Existd dovezi ca pdrinlii pot influenfa foarte mult dezvoltarea inteligen{ei copilului, gi anume in mod pozitiv, prin multe jo-

curi gi discufii inca din primii ani

de

via1d. Nici unui psiholog nu i-ar trece prin minte sd recomande pdrinlilor sd renunte la jocuri gi discufii cu copiii pentru ca aceEtia sd hotdrascd singuri la vArsti mai maturd dacd vor sa devini "intelectuali" sau nu. Cdtor oameni nu le e astdzi indiferent domeniul religios: "Nu md intereseazl dacd existb sau nu Dumnezeu"; sau cdgi sunt chiar nesatistdcufi pe plan religios: "Aq vrea atat de mult sd md pot ruga unei instange superioare, dar mi-e imposibil". Ei se comporti astfel nu fiindci nu ar avea vreo inclinagie religioasa ci fiindcd educafia lor in aceastd privin[d a fost neglijata. Nimeni nu va susfine cd viitorul liber arbitru al copilului este incompatibil cu voinga de a cAnta sau nu la flaut in ^ mpildrie. In realitate preocuparea tim-

purie pentru muzicd dacd

se

100

*ftoara

firesc - este singurul drum o alegere liberd. Copiii pot deveni iieni sau numai amatori in dome-

ffirdit capacitatea percepfiei gi price;c prin exersare. Abia acum, cdnd cuDa muzica, sunt Ei liberi sd ia atitudine
modului ;giu de a cdnta la un instrument. m Tistd vreun motiv sd privim altfel p*ma din planul religios. O diferenfd nfficativd constd in faptul cd aptitufte trdirii religioase - dupd cum ne 'hd mersul istoriei - are o importanfd mare in viafa practicd a omului &ft cea muzicali. A nu le da copiilor d'litatea unor experienfe religioase Gt o imixtiune Ei mai profundd in viafa h decit a nu le da posibilitatea trdirii

muzical doar atunci cAnd

au

hpotriva concertelor sau a

pentru el o configurafie plind de sensuri, care nu poate fi judecatl din punctul de vedere al dorinlelor personale; nimeni nu are dreptul aici sd intervind brutal. Cine a cunoscut familii ateiste in care existd o ingelegere deplind intre pdrinfi

tele elementare: interacIiunea dintre mediul casei Ei fiin{a copiilor capdti

gi copii $i - pe de altd parte - case religioase in care relaliile dintre membrii

familiei sunt neglijente Ei strAmbe iEi va interzice si judece problema in general.

Din practica Ecolii Waldorf

rui:ale-

fuiwl

libe rt a lii re ligio

ase

r include dreptul gi posibilitatea de a rfuni religios. ,Ati este actualizatl o problemi care Fde fi exprimatd pu[in grosolan prin dtoarea intrebare: existd motive pen[r parintii atei de a-i l6sa pe copii incd '"& h grddinifa sd participe la trdiri reli*;bce, pentru a le asigura libertatea frmre de alegere - de exemplu, prin . loea c6-i forfeazd sd se roage aldturi & ci? &dul de formulare al intrebdrii este fuact. Un astfel de procedeu ar fi
pofund necinstit. Dintre toate nea&drurile clrora le sunt supugi copiii bsta ar fi cel mai grav. ftntru cineva care ajunge la cunoagtete antroposoficb a omului Ei o aprobd,

L5ertatea religioasd nu e completd dacd

:re

de la sine infeles cd respectl fap-

Atitudinea pe care colegiile profesorale ale qcolilor Waldorf o iau in privin[a preddrii religiei devine mai clard dacd o privim pe fondul acestor consideralii. CAnd a tbst intemeiati, in 1919, prima gcoald Waldorf, Rudolf Steiner s-a gAndit inigial sd ofere materia speciald a religiei reprezentanfilor bisericilor catolice gi evanghelic-protestante, in funclie de dorinlele Ei credinfa religioasd a pdrinfilor. Dar totodatd il interesa ca elevii ai cdror pdrinfi nu erau legafi de vreo confesiune, sd beneficieze de o formd proprie de invdfdmAnt religios care avea drept scop sd satistacd nevoile fiecdrei vArste. Astfel a fost infiinfati 'disciplina: religie cregtine liberd". In funcgie de relagiile culturale locale, aceastd metodd a tbst adoptati - cu diferite variafii - in diferite [dri. Fiecare comunitate religioasd are posibilitatea ca in cadrul orarului sd predea religia, daca pdringii doresc acest lucru. Pdrinfii sunt sfdtuili sd-gi lase neapdrat copiii sd ia parte la vreuna din aceste ore. Reprezentanlii diferitelor comunitd[i religioase predau in mod absolut liber. Este bineinfeles de dorit o anumitd co-

101

laborare cu profesorii in problema modului de lucru cu copiii. Unora dintre profesorii de religie "strdini" le face pldcere sd intre in contact cu Ecoala, pentru cd inclina(iile religioase ale copiilor sunt cultivate gi in restul orelor in mod neconfesional. Algii vin Ei pleacd in
tdcere.

Valoarea pedagogici de neinlocuit a unei indrumdri cu adevdrat religioase nu poate fi decAt subliniatd aici. Depinde de aceasta ca dorinfa spre aprofundare, spre schimbare, spre indlgare interioard sd fie trezit6; autoeducalia tinerilor gi venerafia in fafa unei lumi superioare exercith impreund o influenfd pozitivS.
Din planul de tnvdgamdnt al disciplinei de religie cregtina libera

religioase gi care Ei-au rezolvat problemele de viafd in moduri exemplare. In clasele IX - XII sunt tdcute evocdri de istorie a religiei gi a bisericii, ca gi prezentdri ale religiilor necregtine. Delimitdrile de vdrstd menlionate mai sus nu trebuie si fie stricte; evocdri biografice pot fi fdcute din clasa a IV-a, dacd elevii o doresc sau situagia clasei permite. Pentru copiii care iau parte la invS[dmdntul religios liber, are loc siptdmdnal o acfiune religioasd (un serviciu religios), care a fost introdus de Rudolf Steiner. Participarea la "serviciul de duminecd", pentru copiii pAnd in clasa a VIII-a, la "sdrbitoarea tineretului" pentru clasa a IX-a, a X-a Ei "sdrb6toarea ofrandei" pentru cei mai mari este bineingeles liberd. Parinlii copiilor sunt tireEte binevenigi.

dii culturale gi

invdfdmdntul creEtin liber este predat de

profesorii gcolilor Waldorf. Ca

inv5l5mdntul confesional, el std in afara planului general de invdgdmAnt al Ecolii Waldorf gi este predat intr-o anumiti mdsurd ca invdgdm6nt particular in ca-

Ei

Princ ip iul tole ra nle i

re

ligio

a se

drul

gcolii.

Fundamentul este pur cregtin, fdrd vreun angajament confesional. Copiii trebuie sh aibd posibilitatea sd ia singuri, gi cu judecatd, atitudine in problemele religioase, incepdnd din adolescenf6. Din clasele I - IV invdgdmAntul este alcituit din povestiri care trezesc veneralia pentru Dumnezeu - Tatdl, pentru dumnezeiescul din naturd gi care pot da impulsuri puternice in dezvoltarea unor calitdli umane ca recuno$tinEa, iubirea de adevdr, cucernicia. promptitudinea pentru ajutoare. in clasa a V-a pAnd intr-a VIII-a urmeazA povestirile din Evanghelii gi evocdri biografice ale unor personalitSli istorice, care vin din diferite me-

La invildmAntul religios liber de la clasa a IX-a un elev puse intrebarea: care este concepfia de viagl dominantd in cercurile bisericelti protestante'libere (independente)? Invlgltoarea incepu sd raspundd la aceastd intrebare. Un bdiat, care stdtea in spate, incepu sd gesticuleze aprins gi aratd spre un coleg care stdtea in fafd Ei provenea dintr-o familie din cadrul bisericii protestante libere; concep[ia sa despre viafd era scepticd gi nedefinitd, dar se temea cd inv5ldtoarea va spune lucruri care l-ar putea rhni pe colegul sdu. Uneori se pune intrebarea dacd nu existd pericolul ca - predAnd religia diferenliat, ca in gcolile Waldorf - sd se ajungi la un sentiment de grup sau la
intoleran!d.

102

a lucrat cAfiva ani intr-o astfel de are astfel de experienfe ca cele episodul de mai inainte. Este vorba m principiu de bazd. Toleranla, atisufleteascd de respect gi in[elefatd de ceilalgi oameni gi concep{iistrhbate ca un curent ic gi profund intreaga biografie a I Rudolf Steiner Ei este unul dintre mai puternice impulsuri transmise or sdi. Intr-o importantd operd fia sa, "Filosofia libertdgii", scrie: rft in iubirea de acfiune gi a ldsa sd , inlelegdnd, o voinfd strdind de ,tLlr, este maxima fundamentald a oame4 frfuri". (Cup. IX. Ideea libertetii) strdbate ca un fir rogu ^tda$i motiv lhcaga pedagogie Waldorf. El este extrat deosebit de clar intr-un curs pe Rudolf Steiner l-a finut pentru proffi cehi qi germani in aprilie 1923. h-una Oin acJste expuneri (in 23. IV) rcEnta pe scurt ndzuinfele pedagogiei ffiorf cu privire la educafia sociald: lGidigi-vd la ceea ce izvordgte din Gte doud lucruri: dedicarea plind de ffifue cdtre propriile acfiuni gi acceptano plind de inlelegere a acfiunilor ceHdti Ca oamenii sd poat6 colabora pe

nimic si ne purtdm ca gi cum am vrea sd le stingem sau sd proceddm ca Ei cum

n-ar exista. Tot ce putem face este sd invdldm sd trdim in infelegere reciprocd, tocmai pentru cd suntem congtienfi de aceste diferenge liuntrice profunde.

h de via[6

Despre motivul

liberti(ii
Congtiinla cd pedagogia Waldorf vrea sd dea naEtere unor impulsuri morale, Poa-

te

urmdregte cumva o "marcare" dinainte pldnuitd a elevilor. Rdspunsul este un "nu" clar gi meritd sd explicdm mai pe larg cdt trebuie facut Ei gdndit dacd vrem sd-i conducem pe copii spre o libertate

provoca intrebarea dacd

nu se

a individuaHtegii. Mai intAi trebuie retinut faptul c5 fiecare copil trece, in mod necesar, in perioada de educare, prin cele mai mari transformdri ale constitugiei sale corporale, ale capacitdfilor sale de simlire Ei trdire

social depinde numai de aceste lucruri. Dar acest lucru il putefi irrrra eoni intregi: prin nici o modalitah sterioar[ nu vefi putea sd realizali rrest lucru. Trebuie sd-l scoatefi la lurfri din profunzimea naturii umane." tl0il grupele religioase diferen[iate in rlnqi de dorinJa pdrinfilor se despart, lHnd in sdli diferite, prin aceasta $coal5 Waldorf concretizeazd in mod vizibil rn principiu al toleranlei Ei contribuie la thrirea in elevi a unei asemenea atituti Procesul care are loc aici poate fi mrcftlerat actual. Diferenlele de conciliii ale oamenilor exist6. Nu duce la

fr rhi

gi ale structurilor gAndirii sau ale

congtienfei. El trebuie sd se gdseascd pe sine gi sd ajungd la o concepfie personald despre lume Ei viafd, prin experienfe in lume qi in mediul sdu social el trebuie sd-gi descopere misiunea in viafi gdsindu-Ei el singur cercul de oameni potrivit destinului sdu. In aceastd stare schimbdtoare, plasticd a cregterii nu se implica educatorul oare intr-o mdsurd deosebitd, nepermigAnd libertatea, atunci cAnd el are o concepfie fermd despre lume?

103

Rohil antroposoftei Dacd oamenii nu gtiu prei multe despre Rudolf Steiner gi despre antroposofie, ar putea ugor crede cd profesorii de la gcolile Waldorf - cu concepfia lor antroposoficd despre lume - sunt mAna[i de un fel de "zel al convertirii" in munca lor zilnicd. Aceastd pirere se bazeazd pe neingelegerea a ceea ce de fapt se petrece. Antroposofia nu este o formd de religie, nici un sistem filosofic terminat, ci un dntm, pentru a dobAndi cunogtinfe despre lume Ei om. Cine merge consecvent pe acest drum interior de instruire cu exerciliile sale de formare a gAndirii, voinfei gi sentimentelor poate sd se convingd prin experienfd directd cd existenfa noastrd fizicd este pdtrunsd de o lume "suprasensibild" Ei cd omul, conform fiinfei sale interioare - cu toate cd de reguld nu gtie nimic despre aceasta provine din aceastd sferd. Pentru copiii Ei tinerii sub 18 ani rdmAne neinteresant gi ar ti total gregit sd se ocupe de studiul antroposofiei sau al exerciliilor interioare care sunt legate de o asttbl de instruire. Profesorul nu are nevoie de antroposofie pentru a o preda direct la ord ci

pentru propria sa tbrmare. Rudolf

Steiner accentuase des gi foarte insistent

cd pedagogul iEi poate imbundtdli

esential metoda de predare gi perceplia dezvoltdrii copilului printr-o astf'el de instruire interioard.

Sa

rcin o p e da gogie

Wo

lturf

sd-l poatd utiliza liber. Cum sd fiilizezi in practicd diferenlieri atAt de subtile? Pedagogia Waldorf provine de la Rudolf Steiner - cum a rdspuns el la o astfel de intrebare? "Sarcina profesorului este cea mai mare negare de sine. El trebuie sd irdiascd in apropierea copilului astfel incdt spiritul copilului sd-gi dezvolte propria viafd din simpatie pentru viafa profesorului. Nu avem voie sd facem niciodatd din copil o copie a noastrd. Nu trebuie sd trdiascd in el in continuare, cu forfa, in tiranie ceea ce a fost propriu educatorului, nici mai tdrziu in vremea cAnd ei vor fi terminat gcoala gi educafia. Trebuie sd putem educa in aqa fel incdt sd inlSturim piedicile fizice Ei psihice, din calea a ceea ce pltrunde in copii, in fiecare epocd, dintr-o ordine cosmicd divinS, gi sd credm elevului o ambiangd prin care spiritul sdu sd poatd intra in viald, cu deplind libertate". (Conferinfa din 19.VI[.1922) Cine nu-Ei poate reprezenta cd existi o lume suprasensibila din care provine omul, ar putea considera aceste vorbe de neinfeles sau ciudate. Cine insd vede posibilitatea de a pdtrunde in aceste noi perspective, va gdsi mult in spatele cuvintelor. Ce anume vor sd spund vorbele "negarea de sine a dascdlului", il putem trdi concret cu copiii, in orice privinfd, gi astfel vom gdsi felul propriu de a "servi" individualitdlii elevului in loc s-o "formdm". Existd insd motive Ei mai profunde pentru care orice "prozelitism" trebuie sd fie strdin de dascdlul Waldorf.

Misiunea profesorului este nu de a leza "Eul" elevului ci de a contribui ca instrumentul (corpului gi al sufletului) si fie astfel format incat individualitatea (spiritul) sd se poatn aEeza in acesta gi

Ideea retncamdii

Sarcina pedagogului constd in a da forml materiei de predare, obiEnuinfelor

to4

vie(ii in comun a clasei dar i de pulin fiinfei lduntrice a copilu1 *Eul", individualitatea omului vine tumile suprasensibile gi aduce cu sir anumite predispozilii gi intenfii pe nici ereditatea dar nici mediul amlht nu le pot devia gi care abia la adultd pot cunoagte deplina infloic. Referitor la aceste posibilitdli de care se afl6 ascunse in fiinga cea rd liuntricd a copilului, dascilul cauth i facd o reprezentare, cu ajutorul
viaga Ei

&

mdfestd individualitdli care, in

Fea

exterioare. C6teodatd el ar avea impresia cd in clasa lui se

mod

inzdtor, sunt "bdtrdne" qi "infelep'- Pe l6ngd insugirile determinate in clar prin vdrstd, mediu Ei ereditate, au in voce Ei gesturi ceva din maturfltea lduntricd ce-o pofi gf,si doar la Enii cu experienfd de via15. Fdrd a ircsula inutil, in anumite situagii putem ma trdirea nemijlocitd Ei puternicd de I re afla in fa[a unor exteriorizdri ale Elei - u, care vine dintr-o viala frinteascd anterioard. La int6lnirea d asemenea "Eu" dascdlul se poate r-$ citeodatd "mai tdndr" sau chiar br. (A spune direct aga ceva elevuH in cauzd ar fi cu siguranfd complet *dasat: respectul lduntric trebuie maniin cu totul altd formd.) IcTectul fa{d de individualitatea omu5" pe care il dobdndim prin antroposoft, face ca aceste aspecte - in totald icgie cu pdrerea general5 - sd-i dascdlului un ajutor care sd impiedice unei amprente" nelegitime
elevului.

teze faptele ei ingigi sau sd discute cu foqtii elevi, despre acestea. Trebuie sd subliniem cd lucrurile pe care le tratdm aici, rareori - sau niciodatd nu vor fi viefuite ca fiind problematice in munca gcolari zilnic6. Mai repede sau mai tdrziu, elevii afl6 cd dascdlii lor sunt "antroposofi" sau, in orice caz, cd au o concep{ie despre lume de un tip special. Dacd vor face glume pe seama acestui fapt, profesorul va incerca sd le rdspundd cu o gluma. De regulS ins5, cAtd vreme sunt gcolari, copiii nu manifestd un interes mai profund pentru aceasta. Dacd in ciclul superior apar intreblri, natural, profesorul trebuie sd rdspundd gi sd manifeste aceeaEi strddanie spre obiectivitate ca gi in cazul problemelor legate de celelalte conceplii: sarcina lui nu este sd-i aduci pe elevi intr-o direclie sau alta, pe un drum anume, ci sd le pund la dispozigie material care sd le permitd sd ia singuri o atitudine.

Elev

Si

profesor

omene$ti spre care se tinde intr-o gcoald

Prin maniera de lucru Ei prin relafiile

i, mai mult sau mai pulin ascuns6,

sceptici in fala acestor considegi care nu se pot desprinde de iala cd ar exista o inten(ie misioWaldorf le recomandd sd cerce-

inevitabil ca influenfa pe care - cel pulin unii dascdli - o au asupra copiilor gi tinerilor sd treacd, dincolo de efectul pedagogico-uman al predirii, pAnd in domeniul concepfiei despre lume? Deoarece gcolile Waldorf nu vor sd fie "Ecoli slujind o anumitd concepfie despre lume", aceastd probleml trebuie luatd foarte in serios. Natural, elevii vor prelua mai mult de la un daschl la care [in, decdt de la un altul

Waldorf, elevii Ei dascdlii pot fi adesea foarte apropiafi. Qi nu este oare atunci

care le este strdin. Dar mai este

105

adevlrat Ei faptul ci ei nu prefuiesc un dascdl care nu le respectd in intregime libertatea interioarI. Cam din clasa a Eaptea, a opta, gi de-a lungul intregului ciclu superior, se poate mereu observa intr-o gcoald Waldorf cum diferenfele de concep{ie dintre grupe de elevi, pe de o parte, gi daschlii lor, de cealaltd, devin tot mai profunde (chiar dacd referitor la acestea, se pdstreazd adeseori tdcerea), in timp ce contactele umane rim6n complet neinfluenlate de aceasta. Oamenii se pot prelui reciproc chiar gi cdnd gdndesc cu totul diferit. FireEte, dascdlii Waldorf pot impiedica la fel de pufin ca orice alli pedagogi, ca elevii lor sd preia pe necugetate, atdt mici trdsdturi personale cdt gi idei mai mult sau mai pufin clar infelese, de la

oamenii care le predau. Orice educafie este, in acest sens, o "influenfare".

Dacd am preda elevilor anumite cunoEtinle prin intermediul maginilor, in loc de profesor - pentru a-i elibera de orice influen(e incompetente sau presupus ddundtoare - ei vor fi deja influen(afi, chiar gi numai prin aceea cd se vor plictisi. Un elev de clasa a cincea de liceu de la Gimnaziul Albert Schweizer din Erlangen spunea despre astfel de
maEini: "Sunt foarte bune

si te joci.

Pen-

tru practicd insd, mai pufin, deoarece nu te obligd sd gdsegti tu insufi rdspunsul". Esengial este ci, pe de o parte, influenfa inevitabild nu are efect de uniformizare Ei cd, pe de altd parte, ea stimuleazd deanoltarea in concordan[d cu predispoziliile proprii ale elevului.

106