R.

Osterrieth propune urmatorul program de analiza si interpretare calitativa a comportamentului la examenul psihologic: 1-Felul in care subiectul abordeaza situatia:cu usurinta reala sau simulata , cu aprehensiune dominanta sau dominate , cu inconstienta; 2-felul in care subiectul se incadreaza in dialogul cu examinatorul , modalitatea de a stabili contactul uman interpersonal:suspicios , increzator , rezervat , deschis , opunand rezistenta , constrans , neutru , fara dificultate , cu autocontrol , excesiv de familiar; 3-felul in care subiectul reactioneza la sarcinile propuse; 4-felul in care subiectul isi organizeaza actiunea: cu impulsivitate stereotipa , cu o prealabila reflectie structurata , cu constanta si atentie , cu o meticulozitate anxioasa , lipsit de control , lipsit de initiativa , pasiv , lasandu-se condus; 5-modalitatile de expresie utilizate de catre subiect :prin cuvant , mimica , gest , calitatea , varietatea , bogatia , finetea acestor expresii,coerenta si caracterul lor adecvat , sau , dimpotriva , incoerenta si inadecvarea lor; 6-felul in care subiectul dispune de organizarea sa motorie:calmul , gestualitatea controlata sau precipitata , febrilitatea , destoinicia sau lipsa de indemanare , voiciunea sau inertia , interferenta ticurilor , tremuraturilor , miscarilor bizare , nefiresti ; 7-reactiile subiectului la propriul sau comportament :la randamentul sau , la dificultatea problemelor , la reusita si esec , valorizarea sau devalorizarea opiniei despre sine insusi , indiferenta , autoincurajarea , solicitarea de ajutor dinafara , autoevaluarea rezultatelor obtinute , trebuinta de justificare , rationalizarile , autocritica ; 8-evolutia raporturilor cu examinatorul in functie de timp si de evenimente :cresterea treptata a sentimentului de securitate , etalarea propriei persoane , dependenta de examinator , mentinerea intr o atitudine defensiva , pierderea securitatii , reactia de panica ; 9-tematica preocuparilor subiectului asa cum se desprinde ea din convorbiri , confidente , declaratii sincere sau inselatoare comunicate direct sau subintelese (R.Osterrieth). Inainte de a aborda ultima secventa a acestui capitol , redactarea protocolului de examen psihologic , este firesc sa ne intrebam care trebie sa fie scopul , finalitatea lui .Multi psihologi clinicieni ar raspunde , fara a sta pe ganduri , ca se urmareste formularea unui psihodiagnostic.Acordul insa este departe de a fi unanim.Conceptul de diagnostic , fie el precedat de prefixul psiho , li se pare unora neadecvat , putand crea confuzii , pretentia de a-l utiliza reflectand mai curand magia exercitata de limbajul medical.G. Chabalier considera ca investigatia psihologica nu poate pretinde la formularea unui diagnostic , pentru aceasta fiind necesar mai mult decat poate el oferi .Produs al sintezei dintre competenta tehnica de a aplica teste si spiritul critic , examenului psihologic i se cere sa caracterizeze subiectul ca atare in ceea ce are el propriu , specific, spre a permite , in final , rapaortarea cazului sau la cazuistica generala in timp ce diagnosticul apartine neuropsihiatrului (G.Chabalier , in R.lafon, op.cit.,p.204) In acelasi sens , J.Korchm , subliniind importanta deosebita a concluziei finale pentru practica , propune termenul de evaluare clinica ,procesul prin intermediul caruia clinicianul ajunge la intelegere pacientului , resursele si slabiciunile sale , presiunile ce se exercita asupra lui si capacitatea sa de autocontrol.Termenul de disgnostic trebuie pastrat exclusiv pentru a specifica termeni de nosologie psihiatrica .Autorul respinge denumirile de psihodiagnostic , testing de disgnostic psihologic , evaluare pshiatrica , socotiti caprea rstranse ca si pe cele de evaluare psihologica , estimare , masurare , evaluarea personalitatii ca fiind prea ample, astfel ca ei nu exprima continutul specific al evaluarii clinice , acela de a ajunge la intelegerea individului in scopul de a actiona in interesul lui desi autorul nu ignora interactiunea intre evaluarea clinica si masurarea psihologica in general(Sheldon J. Korchin, op.cit , p.244). 1

Conceptul de diagnostic se refera , in medicina ,la un act de sinteza ce presupune contributii diverse si variate oferite de examenul clinic , explorarile functionale , analizele de laborator. Examenul psihologic , solicitat in scopuri de expertiza sau precizare de diagnostic , reprezinta numai una dintre sursele de informatie cu pondere variabila , functie de natura problemelor pe care medical este chemat sa le rezolve .Utilizarea acestui termen de catre psihologul clinician poate da nasterla confuzii.Pe de alta parte , o evaluare clinica propusa de Korchin mi se pare mai limitata decat procesul pe care ar urma sa il denumeasca ca una ce pune accentual exclusiv pe componenta clinica , omitand-o pe cea experimentala .Am optat asadar pentru denumirea de evaluare clinico psihologica .Am socotit ca aceasta reda mai complet finalitatea demersului de examinare psihologica proprie psihologului clinician decat cel de diagnostic ce apartine altei modalitati de abordare sau decat cel de evaluare clinica , prea restrans pentru a cuprinde totalitatea factorilor operanti . Protocolul de examen psihologic care finalizeaza demersul la care ne-am referit este alcatuit din urmatoarele parti componente : 1-Datele personale ale subiectului : numele , varsta sexul , starea civila , studiile , profesiunea 2-Motivele prezentarii la examen : consiliere psihologica , precizare de diagnostic , expertiza capacitatii de munca , expertiza medico-legala , alte motive . 3-Modalitatea adresarii : venit din proprie initiativa , adresat de catre medic , de o anumita institutie , adus de apartinatori , etc. 4-Capaciatea de comunicare verbala :relatia cu examinatorul 5-Interviul clinic relatarea subiectului. 6-Relatarile apartinatorilor. 7-Informatii recoltate prin aplicarea programului de examinare cu probe psihologice (Examenul de laborator):reactivitatea bazala psiho-motorie , eficienta perceptiei , a activitatii mnezice , prosexice , eficienta operational- logica , a vocabularului . 8-Examenul personalitatii:structura personalitatii , teme conflictuale , situatiile problematice , integrarea in comunitate (tehnicile proiective ). 9-Comportarea la examen 10-Evaluarea clinico-psihologica. Ea va cuprinde un comentariu asupra performantelor cantitative obtinute , care vor fi appreciate dupa cum urmeaza :la nivelul indicilor de referinta (indicele procentual 1 sau superior), la limita indicilor de referinta ( 0,80-0,90), cu o scadere importanta (0,70-0,75), cu o scadere severa (0,60-0,65) si cu o scadere deosebit de severa (sub aceasta limita ).Comentariul va cuprinde si aspectele calitative care eventual ar motiva performanta obtinuta. Deosebirile constatate frecvent intre indicii de exactitate si cei de rapiditate nu autorizeaza calcularea unui coeficient care sa le inglobeze , dar compararea celor 2 variabile furnizeaza in toate cazurile , concluzii semnificative . Deosebit de importanta , dar si foarte complexa si dificila , solicitand in cea mai mare masura competenta practicianului este operatia de racordare a performantelor cantitative la informatia recoltata cu privire la peronalitatea subiectului , recompunerea stilului sau functional , asa cum se reflecta el in comportarea la examen .

Caz 1 E.V , 23 de ani , student , anul IV , electromecanica , solicita el insusi medicului currant sa i se efectueze un examen psihologic motivandu-si cererea prin dorinta de a-si lamuri unele carente pe plan afectiv , de origine familiala . Capacitatea de comunicare verbala comunicarea se obtine fara dificulate .Discursul pastreaza structura logica , fluxul narativ este continuu , ritmul ideativ , regulat.Relatarea se mentine la obiect .Tematica relatarii este dominata de dificultatile sale existentiale. Interviul clinic subiectul provine dintr-o familie organizata cu un climat afectiv-relational pozitiv.(Tatal , 51 de ani , inginer , mama , 44 de nai , profesoara , subiectul este copil unic ). Parintii s-au inteles intotdeauna foarte bine dar nu si-au manifestat niciodata afectiunea fata de copil, care , pana a incepe scoala , a fost crescut de bunici:N-am fost alintat de nimeni. Tata era o fire mai rece , mama nu a iesit din orizontul ei de femeie , considerand normal ca tot ce spune tata sa fie asa , bunicii au fost si ei mai reci .Nu am fost totusi lipsit de conditiile materiale necesare unei dezvoltari normale .A simtit totdeauna trebuinta afectiunii adultilor , care i s-a refuzat si este incredintat ca dificultatile sale existentiale actuale sunt motivate , cel putin in parte , de aceasta frustrare afectiva. Sa intregrat in colectivitate fara dificultate , dar nu a avut niciodata mai mult de doi prieteni. Nu a fost un elev eminent dar a obtinut totdeauna note foarte bune la materiile care ii placeau, indeosebi la matematica si la fizica .Aceste performante l-au orientat catre electromecanica , de fapt , optiunea parintilor , caci lui i-ar fi placut medicina pentru care socoteste ca are aptitudini:Sunt rabdator , chiar foarte rabdator; imi place sa lucrez cu oamenii , ma intereseaza foarte mult oameni.Nu se simte atras in mod deosebit de studiile sale tehnice .In fiecare an a avut cate o restanta pe care a rezolvat-o fara probleme .Se simte chiar anormal de sanatos. Intr-o situatie critica , aflandu-se in pericol de a se ineca , si-a pastrat sangele rece si a rezolvat situatiile .Intampina unele dificultati in ceea ce priveste pastrarea materialului memorat :Uit in 2-3 zile. Daca in timpul anului nu as invata permanent , as esua in sesiuni . A solicitat examen psihologic deoarece inca de la 13-14 ani am fost constient de carenta mea pe plan afectiv datorita lipsei de afectiune a familiei. In prezent , ma simt cumva in afara vietii si a societatii . Se simte dezorientat, nu-si afla locul. Nu am o imagine limpede a situatiei mele in lume . Se comporta emotiv si prea sensibil in relatiile sexuale. Crede ca singura iubire autentica a trait-o pe cand era elev in clasa a IX-a !. Cei din jur ii spun ca este prea pretentios in ceea ce priveste relatiile cu sexul opus dar el are sentimentu ca nu exista o femeie care sa il inteleaga . Activitatea cognitiva -Reactivitatea bazala psihomotorie se inscrie la nivelul indicelui de referinta in varianta cu anunt prealabil(T.R.1,01) si la un nivel semnificativ superior acestui indice la repetarea probei fara anunt (T.R.II-1,19) dar indicii de dispersie sunt semnificativ crescuti indeosebi in varianta cu anunt , disritmia accentuata fiind reflectata de curbele de reactie indeosebi in secventa initiala (adaptare lenta ) si finala (fatigabilitate). Eficienta activitatii mnezice (Rey 20+20F,R.S.G1-4) se inscrie integral la nivelul indicilor de referinta (reproducere 1,05-recunoastere 1).Oscilatiile performantiale sunt nesemnificative recuperate prin repetare .Curbele de invatare sunt constant superioare curbelor de referinta pentru materialul verbal si la nivelul acestora pentru cel neverbal. Eficienta activitatii prosexice (Baraj- cuvinte-Cautarea numerelor 1-36-Herwig 11-100)Concentrarea atentiei atinge valori semnificativ superioare indicilor de referinta cand stimuli sunt intariti (luminosi , colorati ) .Mobilitatea atentiei se mentine la nivelul indicelui de referinta pentru stimuli intariti si este sever scazuta pentru stimuli monotoni.(cautarea numerelor)(indicii globali:EX 1 ,24-R 0,95). 3

Eficienta operational logica (Exludere B-Asemanre B-Analogii WMc b-Anagrame-Sortare categoriala B-povestiri absurde-Abstractizare Shipley-Vocabular Rey-Incastre SGPP- Cuburi KohsMatrix Raven ) se inscrie la nivelul indicelui de referinta pentru exactitate si la un nivel semnificativ superior acestui indice pentru rapiditate in operarea cu stimuli verbali (Ex 1-R 1,34 );exactitatea actului operational este relativ dominanta (Ex 0,80) iar rapiditatea sa sever scazuta (R 0,60) atunci cand stimuli sunt neverbali (asmblaj) .Analiza performantelor defineste stilul operational al subiectului :rezolvare rapida a problemei atunci cand solutia ii apre spontan , actionarea prin multiple incercari-erori atunci cand nu afla solutia imediat , ceea ce confera performantei in ansamblu un aspect disritmic. Examenul personalitaii Sructura personalitatii-Chestionarul D.T. (-25+7 , global -18) evidentiaza structurarea accentuat introverta a personalitatii . Optiunile pacientului definesc o personalitate rigida care refuza sistematic oricaror influente externe , capacitate de reactie in situatii traumatizante sau frustrante , limitate de un control emotional accentuat , cu atitudini de aparare chair si fata de cei mai apropiati , capacitate de confesiune redusa , interes deosebit fata de cauze si nu fata de efecte (inclinatie spre abstactizare ), alegerea ipostazei de spectator al vietii , reactii emotionale cu o declansare lenta , insa durabile , refuzul formalismului si regulilor stabilite . Chestionarul Woodworth-Mathews( W.M)-evidentiaza la cotarea inittiala (cu referire la personalitatea bazala ) o singura cota patologica (peste 200) pentru tendintele schizotimice (270), caracterizabile astfel ca accentuate si o singura cota semnificativa (120-200 puncte) pentru instabilitate(156). Repetarea cotarii cu referire la starea prezenta mentine constanta cota patologica pentru schizotimie (270) dar amplifica la nivel patologic cota pentru instabilitate (de la 156 la 260) si caracterizeaza ca semnificative cotele pentru tendintele paranoice (de la 100 la 160) ca si pe cele depresive si hipocondriace (de la 78 la 156 ). Autoportretul-Tema frustrarii de afectiunea adultilor inca din copilarie domina un autoportret echilibrat cu elemente de critica ale aprintilor dar fara exagerare .Afirma o orientare pozitiva fata de lume , diminuata de o redusa capacitate de participare afectiva , , ceilalti neputand sa-i dea ceea ce se crede indreptatit sa primeasca la nivelul de intensitate emotionala la care aspira .In prezent , se afla in cautare aunui scop , a unui loc , a unui statut , a unei femei , a unor oameni comprehensivi .Nu si-a aflat inca un scop in viata deoarece principalul meu sentiment este ca nu fac nimic .De multe ori imi pun interbarea:care este rolul existentei mele ?Ma intreb , dar nu imi raspund , si nu actionez , iar filosofia care ma intereseaza foarte mult nu mi-a raspuns.Traiesc pe langa viata , as vrea sa o fentez , dar ea fuge pe aproape de mine , ma tolereaza , ma nelinistesete . Proba Nivel de aspiratie-evidentiaza sentimentele de inferioritate ale subiectului.Performantele expectate sunt inferioare celor efectiv realizate iar acestea sunt appreciate la un nivel inferior realizarii lor. Analiza tematicilor conflictuale Experimentul asociativ verbal evidentiaza o stare depresiva severa , de fond , notandu-se crestrea generala accentuate a indicilor de latenta pentru toate categoriile de stimuli(MA globala ( 50) 6 secunde, 08/2secunde,51V.R=M.Astimuli standard (40) 5 secunde , 37-reproducere 0,95=M.Astimuli propusi (10) 8 secunde,90).Pe acest fond se proiecteaza un grup de stimuli cu blocaje ale asocierii verbale definind o tematica marcat conflictuala:bun (16 secunde, r:tare , rep+) , esec (22 secunde r:nimic , rep-) , reusita (22 secunde r: cateodata, rep+) , cap (14 secunde , r :cap , rep+) , lupta (8 secunde , r :viata , rep+) , sot (7 secunde , r :sotie, rep+) , model ( 11 secunde , r :nasol , rep+) , nopate (17 secunde , r:luminita , rep+) , plasata cel mai frecvent in contextul cuplului reusita -esec. Desenul familiei _Subiectul construieste scenrii semnificative relevand in prim plan conflictl familial.O familie ca si Familia vrajita sunt reprezentate cu un numar foarte mare de copii , 4

demers de compensare , el insusi fiind copil unic .Dimpotriva , in varinata Familia mea ,fiul (eu) este reprezentat in afara grupului familial alcatuit din parinti si bunici(atitudine de protest ). T.A.T-naratiunea succinta centrata pe analiza psihologica , strucureaza un personaj de identificare ce domina scenariile propuse pentru majoritatea planselor.I se atribuie rolul de model al grupurilor ambientale deoarece actiunile in care este implicat demonstreza ca el are un tel , un ideal.Insa , acest ideal nu exclude un sentiment de ura pentru grup.Existenta unui tel bine precizat il face fericit insa el nu stie asta . Completarea frazelor Rotter-formula tematica globala si rezonanta ei afectiva (Optiuni negative -57 , pozitive +25 , nedeterminate 17) ca si distributia lor tematica ( P55 cu -64, M19 cu -80 , Og 11 cu -44 , G 10 cu 75 nedeterminate ) releva un ego plasat intr o relatie conflictuala cu lumea exterioara , perceputa ca aversiva , ipocrita , lipsita de intelegere si plictisitoare .Nu a fost niciodata fericit, are sentimental unei pierderi continue , crede ca omenirea se va dizolva .Se simte framantat de numeroase lucruri . Evaluarea clinico-psihologca Indiici globali de eficienta cognitiva :Exactitate 1,01=Rapiditate 1 Personalitate de structura introverta , dezvoltata intr-un climat familial carential sub aspect afectiv care nu a favorizat un process adecvat de maturizare , neoferindu-i conditii de identiifcare parenatla. Subiectul tarieste cu intensiate o criza de autodefinire cu tentative nereusite de a-si construi un proiect existential gratifiant. Rezultatele demersului de explorare a realitatii intreprins in acest scop i se par minore si lipsite de eficienta , esec ce-l plaseaza intr-o atitudine negativista de rejet,proiectata indeosebi asupra grupului originar dar si a lumii in general. Sentimentele de frustrare in contradictie cu aspiratiile la integrare si autorealizare releva un conflict ce genereaza o stare depresiva accentuate , neliniste , anxietate , senstimente de culpabilitate , de neincredere in propriile posibilitati , impresia de esec pe toate planurile (nu-si afla locul , nu are o imagine limpede a situatiei sale in comunitate , se afla in afara vietii ). Eficienta cognitiva se plaseaza la nivelul indicilor de referinta , examenul nu evidentiaza o scadere semnificativa a memoriei . Oscilatiile performantiale se datoreaza mai curand stilului operational al subiectului , care rezolva rapid probleme pe care le intelege spontan , dar actioneza nesigur cu incercari si erori atunci cand se confrunta cu cea mai mica dificulate , indeoebi la probele neverbale , de asamblaj.Aceste oscilatii se corecteza pe parcurs . Comportarea la examen-Pacientul este cooperant , linistit , pastreaza continuitate in lucru si controlul emotional. Adopta frecvent o atitudine competitiva , se starduieste sa obtina rezultate cat mai bune pe care doreste sa le si cunoasca . Nu se plange de oboseala. Comentariu Examenul psihologic al subiectului E.V nu confirma decat partial afirmatile sale consemnate la interviul clinic .Interesul pentru ceilalti , placerea de a lucra cu oamenii , nu reies ca atare la probele de structura personalitatii , caracterizata de aceste probe mai curand ca introverta pana la schizotimie.La fel, interesul pentru oameni (ma intereseaza foarte mult oamenii) ne apare mai mult ca o aspiartie vaga , cata vreme in prim plan se plaseaza conflictul cu ambianta care nu ii ofera posibilitatea de a se identifica .In schimb , examenul confirma integral tematica frustranta de sorginte familiala ca si conflictul bazal schitat la interviul cinic .(Dificultatile identitare)

CAZ 2 P.B. , 37 ani casatorita , 1 copil , -Scoala profesionala si liceu teoretic (sectia serala ) cu bacalaureat-Muncitoare (3 ani) , bijutier (13 ani) , calculator principal (5 ani).Examenul psihologic a fost solicitat de catre medical psihiatru pentru precizare de diagnostic , acuzele pacientei autorizand suspiciuni de organicitate , manifestari atipice , manifestari isteriforme (anxietate , fenomene de igustare a constiintei , manifestari atipice (?) , neliniste , stare de tristete ). Capaciatea de comunicare verbala-Comunicarea se obtine cu dificulate datorita deficitului sever in ceea ce priveste formularea raspunsurilor: pacienta pare a intelege numai in parte intrebarile si raspunde adeseori neadecvat , alaturi , astfel ca ele trebuie frecvent repetate.Discursul prezinta un aspect diritmic , fluxul informational este amplu dar neregulat , cel ideativ discontinuu, relatarea nu se mentine la obiect . Interviul clinic Copilarie traumatizanta , familie de origine dezorganizata prin divort cand pacienta avea 1 an (tatal , diriginte de posta , decedat la 60 de ani , mama 60 de ani , casnica , o sora de 39 de ani ). Pacienta nu a beneficiat de o familie stabila , fiind crescuta cand de o matusa , cand de bunica materna , care o trimeteau de la una la alta deoarece nu se intelegeau. Mama, casatorita in prezent pentru a III-a oara , i-a acordat foarte putina atentie. A pastrat imaginea unei copilarii pline de frustrari . A avut performante scolare bune. Dupa absolvirea scoli profesionale lucreaza la o fabrica de ulei urmand concomitent liceul teoretic la sectia serala. Dupa bacalaureat obtine un post de calculator principal la o intreprindere de constructii unde va lucra 5 ani .In prezent , confectioneaza la domiciliu bijuterii pentru cooperative Arta aplicata (13 ani) . S-a integrat normal in colectivele profesionale. Climatul afectiv relational in familia proprie este pozitiv ( sotul 41 de ani , ofiter , o fiica de 14 ani , un copil foarte bun , spune pacienta ). In urma cu 2 , 3 luni pacienta are impresia ca sotul i-a spus un cuvant urat. Se instaleaza spontan un blocaj al vorbirii .In ziua urmatoare are sentimentul unei modificari globale a organismului pe care nu reuseste sa o descrie mai amanuntit. Incercand sa deschida usa pentru a se uita in oglinda din camera alaturata , isi pierde cunostinta.Isi revine dupa cateva minute , dar vorbeste incoerent. Acuzele sunt imprecis redate , cu ezitari. Nu exista o conformare E.E.G. a momentelor de pierdere a cunostintei. Sotul, ofiter, lipseste frecvent, uneori un timp mai indelungat cu sarcini de serviciu. Pacienta isi compenseaza frustrarile infantile printr-o afectiune deosebit de puternica pentru familia proprie si traieste absentele sotului ca pe niste surse majore de anxietate cu note catastrofale care o mentin intro permanenta stare de neliniste . Activitatea cognitiva Reactivitatea bazala psihomotorie prezinta valori contrastante de la o varinata la alta. Scaderea severa a rapiditatii reactiei (T.R. I 0,54) , amplificare deosebit de accentuata a dispersiei ( 10, 10) , curba de aspect marcat disritmic specifica unui demaraj lent si ezitant caracterizeaza activitatea bazala a subiectului in varianta initiala cu anunt prealabil. Dar la repetarea probei fara anunt toti parametrii cotati se plaseaza la nivelul indiiclor de referinta (T.R II 0,97 , 3,73), curba de reactii cu oscilatii nesemnificative . Compararea celor doua serii de valori releva dificultatea adaptarii la o situatie noua ca si a sincronizarii cu examinatorul care dirijeaza actiunea in prima varianta prin anuntarea prealabila a stimularii . Activitatea de perceptie Exactitatea si plenitudinea perceptiei vizuale (Gnozii vizuale , Ex 0,94-Figuri suprapuse Ex0,89) se inscriu la nivelul indicilor de referinta. Perceptia si reproducearea structurilor ritmice (proba Stambak 0,57 ) prezinta un deficit sever mult accentuat la repetarea variantei auditive (0,18). Dimpotriva , varianta vizuala (reproducerea 6

structuriloe ritmice figurate pe cartele) este realizata la un nivel semnificativ superior valorii de referinta (1,27). Peceptia tactila pentru obiecte se inscrie bilateral la nivelul V.R (Dr.0,90-atg 0,90) proba Delay:Figurile geometrice (proba Rey) sunt recunoscute partial cu mana dreapta (Ex 0,50) si la limitaV.R cu mana stanga (Ex 0,83 ). Activitatea mnezica Memorarea si reproducerea materialului (Proba Rey-15 cuvinte ) se inscriu pe o curba de achizitie si fixare discontinua cu o reductie severa a primelor achizitii , ameliorate prin repetitii successive dar cu o pastarere sever redusa a ultimei achizitii dupa 2 ore (3(7,2)-7(10,5)-9(12,9)-12(12,9)-11(13,1)-la 2 ore:3).Recunoastrea materialului verbal (Rey-15 cuvinte) se inscrie la nivelul V.R (0,93). Scaderea performantelor se mentine importanta si pentru materialul neverbal (Kim-20 obiecte ), 10(15)-12(16)-14(17)-12(18)-14(18)- dupa 2 ore:10(16) , randamentul memorarii fiind redus de reproducerea lui disritmica si lenta. Recunoastera materialului neverbal se inscrie la nivelul V.R pentru fotografii (proba R 20+20 F-Ex 0,93) dar prezinta o scadere importanta pentru stimuli geometrici (R.S.G. 1-4-Ex 0,68). (Indice global de eficienta mnezica:reproducere 0,54 recunoastere 0,91) Activitatea prosexica - Eficienta concentrarii atentiei se inscrie la nivelul V.R cand stimulii sunt activati (luminosi , colorati , mobili) , inregistrandu-se cu aparatul P.R.G-selectie valori de 1,06 (exactitate) si 0,97 (rapiditate) dar este sever redusa pentru stimuli ce induc monotonie. Baraj litere Ex 0,22-R 0,66- cu 33 omisiuni (11 la martori) distribuite in toate cele 10 minute ale probei. Aceeasi discrepanta in functie de intensitatea stimulilor se noteaza si in ceea ce priveste mobilitatea atentiei, stimulii activati (colorati , luminosi ) fiind identificati la nivelul V.R (Ex 0,94- R 0,91) in timp ce indicii performantiali scad semnificativ pentru cei monotoni (Cautarea numerelor 1-36 , Ex 0,36-R 0,65; Cautarea numerelor 11-50 10,60-R 0,62), scaderi severe. Activitatea operational logica - prezinta acelasi aspect disritmic specific dinamicii operationale a pacientei , atat in relatie cu criteriul verbal neverbal cat si cu gradul de dificultate al probei ca si cu parametrii exactitate rapiditate , pacienta accelerand lucrul spre a evita confruntarea cu probele ce i se par prea dificile . Astfel , performantele notate la probele Sortare categoriala (Ex 1-R 1,11 ) si Excludere (Ex 0,83- R 1,11) se inscriu la nivelul sau la limita VR in timp ce la proba Asemanare accelerarea unilaterala a lucrului (R 1,08) se insoteste cu o scadere severa a exactitatii (ex 0,44). Tot astfel, pentru probele neverbale , exactitatea rezolvarii este insotita de o scadere severa a rapiditatii, (Incastre 0,92- R 0,38- Cuburi KohsEx 0,89-R 0,44) si reciproc , scadera severa a exactitatii este motivate de accelerarea unilaterala a activitatii respective (Matrix Rvaen Ex 0,52-R 0,91). Vocabularul Rey releva o capacitate normala de asociere verbala categoriala (1,02) dar o scadere severa a rapiditatii actului asociativ (R 0,45). Se noteaza de asemenea o scadere semnificativa a functiei critice (Povestiri absurde identificate ca atare la nivelul indicelui 0,65-povestirile corecte la nivelul 0,76). Scadera severa a rapiditatii la probele de asamblaj evidentiaza o reductie a flexibilitatii operationale si este cu atat mai semnificativa cu cat pacienta executa lucrari de artizanat (bijuterii din metal ) care implica acte de montaj si asamblaj. (Indiici globali pentru activitatea operational-logica: Verbal Ex 0,76-R 1,04= neverbal Ex 0,89- R 0,44) Examenul personalitatii Strucura personalitatii - Chestionarul M evidentiaza o intensa reactie hipocondriaca , totalitatea parametrilor cotati prezentand cote patologice (peste 200 puncte ), identice pentru 7 din 8 tendinte la cele 2 cotari (cu rfeerire la personalitatea bazala si starea prezenta ). Cotele cele mai mari conoteaza tendintele obsesive si psihastenice (bazal si prezent 264), emotive ( bazal si prezent 7

252) , impulsive ( bazal si prezent 252). Cele mai mari cote se noteaza pentru tendintele depresive si hipocondriace (bazal 260-prezent 312). Analiza tematicii conflictuale Experimentul asociativ verbal evidentiaza , prin cresetere importantei indicilor de latenta la toti parametrii cotati o stare depresiva de fond (MA globala 50 stimuli ) 3 secunde , 26/1secunda,45, V.R, M.A stimuli standard (40) 3 secunde ,37, M.A stimuli propusi (10) 2 secunde,08). Pe acest fond se inscriu un numar redus de stimul cu latente ale asocierii mult crescute :mama (13secunde,r.mugur, rep-fata). Poate fi considerat semnificativ numarul foarte mare de reproduceri gresite ale propriilor asocieri (0,48), la fel unele asocieri bizarre:tata(r.turc, reptatar), frate 9r.frasin, rep.sora) ca si tendinta pacientei de a raspunde folosind cuvinte cu aceeasi initiala ca si cuvantul propus. T.A.T.- Scenariul bazal (Parintii sunt ingrijorati ca nu mai vine copilu din tabara. Copilul vine si parintii sunt fericiti.) proiecteaza trairea anxiogena a relatiei materne care domina afectivitatea de relatie a pacientei cu familia proprie , compensatorie pentru frustrarea familiala suferita in copilarie . Completarea frazelor Rotter-Formula tematica (P30 cu -79 , M 10 cu + 62 , F29 cu +91 , Orig 14 cu -82 ) evidentiaza concomitent rejetul marcat al familiei de origine (Orig) si centrarea afectiva intensa pe familia proprie (F) careia ii solicita sprijinul si afectiunea intr-o situatie de limita resimtita ca generatoare de depresie si anxietate , in contextul fricii de singuratate si sentimentelor de insecuritate . Devine astfel comprehensibil episodul declansator al crizei , impresia ca sotul , considerat ca factor de sprijin , i-a spus un cuvant urat . Comportarea la examen- Pacienta se prezinta la examen intr-o stare de emotivitate accentuata , mentinuta ca atare pe parcursul examinarii. Fatigabilitatea constanta , labilitatea emotionala , anxietatea, dificultatea de a intelege instructiunile limiteaza semnificativ capacitatea de adaptare la situatia de examen. Sunt necesare frecvent exemple ajutatoare .La aplicarea probei Vocabular Rey intreaba: Nu-mi faceti ceva daca nu stiu ? La Matrix Raven se instaleaza un blocaj persistent. Structurile ritmice Stambak ii cauzeaza o stare de rau nesuportand zgomotul produs de structurile ritmice ale creionului pe masa:devine palida , se plange de ameteli si de senzatii de voma Isi manifesta frecvent neincrederea in propriile ei posibilitati . Nu pastreaza continuitatea in lucru si controlul emotional. Examenul i s-a parut interesant dar greu si obositor. Nu l-ar fi putut duce pana la capat fara tonusul afectiv si dispozitia foarte ridicata ale examinatorului. Evaluarea clinico-psihologica Indicele global de eficienta cognitiva :Ex 0,83-R 0,68 Eficienta cognitiva se inscrie la limita valorii de referinta (V.R) pentru exactitate dar prezinta o scadere severa pentru rapiditatea actului operator. Analiza performantelor evidentiaza in prim plan disritmia sever accentuata a demersului operationl pentru toti parametrii cotati . Structura personalitatii este marcata de tendinte accentuate depresive si hipocondriace , anxioase , emotive , impulsive , obsesive si psihastenice cu originea intr-o copilarie traumatizanta. Trebuie avuta in vedere insa si ruta scolara ca si cea profesionala a pacientei care motiveaza fatigabilitatea, capacitatea redusa de efort intelectual. Pacienta s-a centrat afectiv pe relatia cu familia proprie (sot , fiica ), factori de securizare , solicitata intens in situatia actuala , resimtita ca sursa de depresie si anxietate. Este obsedata de temerea ca celor dragi li s-ar putea intampla ceva , ca ar putea ramane singura . Orice atitudine frustranta din partea membrilor familiei, ca si pericolele imaginare in care acestia s-ar afla poate declansa panica, manifestari de aparare nelipsite de o componenta isteroida . Capacitatea de adaptare la examen este relativ redusa . 8

Comentariu- Nu psihologului i se va cere, desigur, sa precizeze diagnosticul asa cum s-ar putea crede din motivarea solicitarii examenului psihologic pentru pacienta P.B., dar acest examen a oferit medicului psihiatru un numar de informatii utile pentru diagnosticul diferential. EL a infirmat in primul rand ipoteza manifestarilor atipice , nici un fel de manifestari de acest fel nemanifestanduse pe duarta examenului , ca si pe cea de ingustare a constiintei care , de asemenea , nu au putut fi consemnate. In schimb, au fost relevate in prim plan disritmia activitatii cognitive , lentoarea actelor operatorii , reudctia flexibilitatii in situatii ce impun adaptarea la situatii relativ noi , atitudinea de aparare prin accelerarea unilaterala a lucrului la probe considerate ca dificile , cu efecte negative asupra exactitatii performantelor , diminuari circumscrise mai curand cerebrasteniei , instabilitatii emotionale , reductiei motivatiei pentru situatia de examen. Unele comportamente ale pacientei , excesive ca manifestare in raport cu situatiile obiective pot avea o componenta isteroida.

Caz 3 M.G. , 24 de ani , licentiat in filologie , profesor , este trimis la examen psihologic pentru a se constata oportunitatea efectuarii unei psihoterapii. Capacitatea de comunicare verbala Relatia cu pacientul se realizeaza fara dificultate , acesta fiind doritor sa relateze despre sine .Discursul pastreaza structura logica , fluxul informational si ritmul ideativ nu prezinta discontinuitati , relatarea se mentine la obiect . Interviul clinic- Familia a fost descompletatat in urma unui accident:tatal . arhitect , 25 de ani , si-a pierdut viata iar subiectul , atunci in varsta de 1 an , a fost grav ranit , suferind mutilari ale fetei si mainilor.Ulterior a fost supus unor interventii chirurgicale si i se amputeaza 2 degete de la mana dreapta.In urma intoxicatiei cu gaz metan , urmare a exploziei , prezinta astm bronsic , alergie la frig , polen , mirosuri tari.A fost crescut de mama , (49 de ani , economista) care nu s-a recasatorit , singura fiinta langa care ma simt in siguranta . A avut performante bune in facultate (sectia engleza- franceza ).S-a adaptat cu dificultate la exigentele activitatii profesionale :naveta , copiii , zgomotul il obosesc , are dificultati cu elevii datorita infatisarii sale . In urma cu 5-6 luni , concomitent cu inceperea activitatii la caterdra , incepe sa aiba anxietate fata de oameni , vise terifiante , aude zgomote in creier de parca cineva i-ar bate cu ceva in cap , crize de angoasa urmate de cefalee .Isi descopera atitudini de megalomanie , motivate prin aceea ca poate ca sa-mi comut complexul de inferioritate pe care il am .A avut de mic dificultati de integrare in comunitate (De mic era inclinat spre tristete ).Pe masura constientzarii imaginii mele mutilate , se accentueaza comportamentul de aparare pe un fond de anxietate si depresie. In urma cu 3 ani face o tentativa de suicid aruncandu-se in fata unei masini si se alege cu un traumatism medular.Face in permanenta incercari de a-si forma o noua personalitate.Le-a spus elevilor sai ca este un om amfibie. Activitatea cognitiva Reactivitatea bazala psihomotorie se inscrie in limita V.R. in varianta initiala cu anunt prealalbil (T.R. I , 0,79) si la nivelul V.R. in varianta fara anunt (T.R. II , 0,04).Oscilatiile curbelor de reactie nu sunt semnificative . Eficienta activitatii mnezice Scadere severa , de aspect global a capacitaii de memorare , reproducere si recunoastere (Rey-15 cuvinte , achizitia I-a 0,58 fata de V.R-achizitia a V-a 0,64 retentia dupa 2 ore 0,44; Kim-20 obiecte I 0,40-V 0,67-dupa 2 ore 0,83- rapiditate sever scazuta la ambele probe: verbal 0,66-neverbal 0,49.) Reconstructie- 10 stimuli spatiali 0,33; Rey-15 cuvinte , recunoastere 0,73-R20+20F , 0,75R.S.G 1-4,071 Indice global de memorie:reproducere 0,58-recunoastere 0,74. Eficienta activitatii prosexice se defineste prin performante inegale pentru concentrarea atentiei , sever deficitara (baraj-litere , Ex 0,28-R 0,62) si mobilitatea atentiei cu indici mult superiori V.R.(Herwig 11-100 , Ex 1,47-R 1,25).Subiectul nu e rezistat la actiunea stimulior monotoni dar a reactionat adecvat la stimuli dieferentiati prin marime si pozitie in spatiu. Eficienta activitatii operationale a gandirii prezinta o scadere severa , de aspect inegal , in functie de criteriul verbal-neverbal si de parametrii exactitate-rapiditate (excludere Ex. 0,67-R. 1, 11Asemanare , Ex, 0,25-R. 0,36- Anagrame Ex. 0,55-R. 0,82-Abstractizare Ex. 0,22- r. 1,00-Sortare categoriala Ex 0,70-R. 0,91-Povestiri absurde Ex. 0,85-R. 0,73).La probele neverbale . de asamblaj , scaderea performantiala severa se noteaza atat pentru exactitate cat si pentru rapiditate (Matrix Raven Ex. 0,45-R. 0,50 Cuburi Kohs Ex. 0,67-R. 0,58). Analiza dinamicii performantiale defineste stilul operational al subiectului prin tendinta constanta de a evita confruntarea cu sarcinile propuse , compensand reductia accentuata a exactitatii solutiilor in conditiile accelerari unilaterale a lucrului , indeosebi la probele verbale 10

.Aceasta tactica nu mai reuseste la probele neverbale , de asamblaj , cei 2 parametri, sever scazuti, relevand reductia semnificativa a flexibilitatii operatorii. Volumul lexical si informational se inscrie la nivelul V.R. dar rapiditatea asocierii verbale prezinta o scadere semnificativa (Vocabular Rey , Rx. 0,4-R. 0,69 ).Indice global al eficientei operationale:Ex. 0,67-R. 0,73). Examenul personalitatii Structura personalitatii Chestionarul DT (optiuni introverte -31, extraverte +18 , nedeterminate 6 , indice global- 13/6 la m) se evidentiaza pozitia dominanta a factorului de introversiune in structura personalitatii bazale. Lentoarea demarajului in activitate , contrastand cu rapiditatea deciziei de a actiona ,instalarea brusca a oboselii si persistenta ei , sensibilitatea accentuata fata de cele mai neinsemnate opinii ale celorlalti despre sine , permanenta tristetii si a indispozitiei , labilitatea emotionala accentuata , confesivitatea redusa , atitudinea de aparare fata de ceilalti , preferinta pentru exprimarea in scris implicand evitarea contactului personal , perticiparea limitata la evenimente (optiunea pentru rolul de spectator ), capacitatea redusa de a se bucura de propriile succese , implicit abordarea catastrofica a insucceselor , (reactii de neliniste , nervozitate , irascibilitate , preferinta pentru ordine si disciplina , timiditatea , izolarea, adaptarea dificila la imprejurari noi de viata caracterizeaza comportamentul introvert al subiectului.Nu lipsesc insa si unele trasaturi extraverte , ce reflecta indeosebi atitudinea de aparare si aspiratia insertiei in comunitate :tendinta de a-si consuma energia pentru cauze neinsemnate si de a si sustine cu vehementa parerile , reactiile rapide si impulsive la frustrare , entuziasmarea rapida de orice dar fara constanta , interesul deosebit pentru sexul opus , sugestibilitatea si credulitatea accentuate , refuzul oricarui formalism in comportare . Chestionarul W-M Subiectul nu efectueaza optiunile in functie de criteriul personalitate bazala-stare prezenta care i s-a propus , cotele fiind astfel identice la ambele cotari-ceea ce evidentiaza o stare depresiva accentuata. Cote patologice (peste 200pct.) se noteaza pentru tendintele depresive si hipocondriace (bazal si prezent 338) , cota dominanta , instabilitate (bazal si prezent 260) , emotivitate (bazal si prezent 252) , tendinte schizotimice (bazal si prezent 240) , paranoice (bazal si prezent 180) ; cote semnificative (120-200 pct.) sunt calculate pentru tendintele impulsive (bazal si prezent 180) , obsesive si psihastenice (bazal si prezent 168).Generalizarea optiunilor negative da seama de intensitatea trairii dificultatilor existentiale cu care subiectul se confrunta in permanenta. Autoportretul proiecteaza conflictul intre aspiratia subiectului la integrarea normala in colectivitate , la obtinerea afectiunii celorlalti si regretul suferit sau expectat din partea acestora .Se percepe pe sine insusi ca melancolic , retras , timid , anxios in raport cu ceea ce ii rezerva viitorul , egocentric , sentimental , visitor .Este intens preocupat de lipsa relatiilor sexuale , de experienta sa foarte limitata pe plan erotic datorita complexului sau de inferioritate. Inidcele de conformitate Eysenck (plansele Rorschach) Cota 199 obtinuta de subiect (ultimul decil al lotului de referinta ) este semnificativa pentru prezenta factorului de nevrozism (tulburari de adaptare ) in structura personalitatii . Proba Nivel de aspiratie .(Timp aspirat 15 Timp realizat 11 Timp autoapreciat 7 ).Subiectul a expectat performante inferioare celor efectiv realizate dar pe acestea le-a apreciat la un nivel net de eficienta .Repetarea cotarii apropie relativ cotele , dar imaginea subiectului cu privire la propriile-i posibilitati ramane imprecisa. Analiza temelor conflictuale- examenul asociativ verbal (M. probabila .2/1 , 10 VRMA950)2 , 62 , reproduceri 0,89-MA stimuli standard (40) 2,55 MA stimuli propusi (10)2,90).Afectivitatea de fond a asocierilor verbale ramane depresiva desi crestera generalizata a latentelor este moderata .Cele mai mari latente inregistrate: greseala (6 , r. recunoastere, rep+); ban (r.-, rep-comoara), inspectie(4 , r. , rep +), acces (4, r.interzicere , rep +) se inscriu in structura tematica a conflictului bazal. 11

T.A.T.-Personajul de identificare (bazal) este constant plasat in situatii traumatizante pe care , foarte rar, le rezolva .Fara deosebire de continutul plansei interpretate , piedici de tot felul se opun frecvent actiunilor si aspiratiilor personajului bazal , care , adeseori , este deposit . Relatia subiectului cu lumea este astfel reprezentata ca o confruntare de fiecare clipa , ca o continua situatie problematica a carei rezolvare este pandita in fiecare clipa de posibilitatea unui esec. Deosebit de semnificativa apare tema regasirii tatalui de catre fiu , proiectand aspiratia fracturata a identificarii cu tatal decedat pe care subiectul nu l-a cunoscut , in timp ce tema condamnarii la moarte a personajului bazal va proiecta sentimentul rejetului total de catre comunitate.Personajele sunt animate de intense trebuinte sexuale , cauta cu perseverenta acset tip de gratificatii , fantasme obiectivate indeosebi la interpretarea plansei albe. Completarea frazelor Rotter-Rezonanta afectiva globala a completarilor ca si distributia lor in formula tematica (+SO-45- neutre 4 si respectiv P42cu +59 , M26cu+39, Og11cu +67 , N10cu-25) evoca problematica esentiala a subiectului dar si aspiratia sa puternica la o integrare constructiva in comunitate , la o viata normala , implicit indoielile sale cu privire la posibilitatile reale de a-si satisface trebuintele. Comportarea la examen-Subiectul a fost cooperant , linistit , a intampinat unele dificultati in ceea ce priveste intelegerea instructiunilor , dar a pastrat continuitate in activitate si controlul emotional .Dupa 30 de minute se plange de oboseala si i se acorda o scurta pauza.Rezonanta afectiva a situatiei de examen este pozitiva , manifetsa interes pentru probele propuse.Dispozitia afectiva este constant marcata de depresie. Evaluarea clinico-psihologica Evaluarea clinico-psihologica se va desfasura pe 2 axe de interpretare. In acest context vor fi avute in vedere pe de o parte reductiile semnificative de efort ale subiectului , urmare a suferintelor sale somatice (interventii chirurgicale , astm bronsic , stari alergice) , reductie accentuata de conditiile sale de viata( naveta la locul de munca , clase zgomotoase ) si care se reflecta in performantele cognitive semnificativ si uneori sever scazute (explicabile mai curand prin fatigabilitate si prin intensitate emotionala decat printr-un deficit cognitiv de fond) iar pe de alta parte conflictul existential bazal structurat intre esecul sau de a se integra in comunitate (problematica generate de infirmitate) si dorinta de a-si rezolva trebuintele , tentativele fiind sanctionate prin nereusite traite cu o intensitate nevrotica .Deprivarile sexuale si social-relationale actioneaza ca niste permanente surse de frustrare. Subiectul face sustinute eforturi de adaptare :in planul activitatii cognitive prin utilizarea unor tehnici de tip compensator (obtinerea unor performante de exactitate relativ adecvate prin reductia ritmului de lucru si reciproc prin apararea de efort in conditiile accelerarii unilaterale a actului operator , exactitatea fiind sever redusa) iar in ceea ce priveste rezolvarea problemelor sale de relationare cu ambianta , prin constientizarea complexelor sale de inferioritate si a incercarilor de a le rezolva construindu-si o noua personalitate ca om-amfibie , imagine compensatorie a unui ego supra valorizat. Comportarea in situatia de examen nu a prezentat aspecte particulare. Comentariu- Examenul psihologic a raspuns afirmativ intrebarii medicului psihiatru cu privire la oprtunitatea efectuarii unei psihoterapii , acest demers trebuind insa efectuat cu control medical datorita pe de o parte strcuturii nevrotice a personalitatii bazale si intensitatii trairii conflictului , iar pe de alta parte a scaderii rezistentei la efort cognitiv datorita suferintelor somatice . Subiectul se integreaza fara dificultate in comunicare , este cooperant , confesiv , simte acut trebuinta unui sprijin afectiv , este animat de o dorinta reala de a-si rezolva problemele si ca atre , poate beneficia de terapie . La incheierea examnului psihologic este recomandabil sa avem o convorbire cu subiectul legata de impresia pe care i-a facut-o examenul:ce probe i-au placut si i-au displacut si de ce , daca examneul i s-a parut util in general si in relatie cu propriile-i probleme , placut , interesant , obositor , 12

iriatnt, prea usor sau prea greu , indiferent , etc.Aceasta apreciere ne va orienta cu privire la rezonanta afectiva a situatiei de examen , la propensiunea subiectului pentru confruntare sau aparare , a capacitatii sale de adaptare la o situatie noua , la imaginea proprie a capacitatii sale de toleranta sau frustrare .Altfel spus , ni se cere sa nu uitam ca suntem psihologi din prima si pana in ultima clipa a relatiei noastre cu subiectul.

13