PROIECT DE CONSILERE EDUCATIONALA

Tipul de consiliere:şcolară
Numele şi prenumele clientului: I.P
Vârsta: 17 ani
Ocupaţia: elevă
Structura de personalitate:
*temperament : predominant melancolic
*aptitudini: în domeniul ştiinţelor realiste (matematică, chimie)
*caracter: caracteristici ale tipului de personalitate anxiogen şi evitant
Problema educaţională: stres dezadaptativ legat de perioada de pregătire pentru
bacalaureat

Etapele procesului de consiliere:

1) Identificarea problemei
-diferenţa între starea curentă şi starea dorită, diferenţă ce nu poate fi depăşită
spontan de către client.
I.P., elevă în cls a XII-a s-a prezentat la consilierul psihopedagog, acuzând
stări de anxietate şi de stres, legate de viitorul examen de bacalaureat. Din
conversaţia purtată în cadrul şedinţelor de consiliere, a fost evidenţiată temerea
principală a clientei că nu mai face faţă acestui an terminal, pe fondul unor dureri de
cap, fatigabilitate excesivă ce se instalează în timpul învăţării şi îi afectează situaţia
şcolară. Aceste stări, corelate cu o părere mai puţin pozitivă despre propria
persoană, i-au indus clientei convingerea că nu va fi în stare să treacă examenul de
bacalaureat şi că îşi va rata viitorul, ea dorind să ajungă la o facultate de medicină
(facultate care, în viziunea ei, i-ar oferi oportunităţi reale de succes profesional.)
-obstacolele ce stau în calea rezolvării problemei (absenţa informaţiilor, aşteptări
nerealiste, condiţii fizice, sociale, etc. )
Din discuţiile purtate cu I.P. s-au evidenţiat următoarele obstacole, acceptate
de consilier şi consiliat :
- eleva îşi minimaliza frecvent calităţile sau reuşitele personale/şcolare
- eleva nu avea o viziune clară asupra frecvenţei şi contextelor apariţiei durerilor de
cap sau a oboselii ce îi afectau procesul de învăţare
- eleva asocia reuşita examenului de bacalaureat de necesitatea obţinerea unei note
foarte mari (o notă mai mică, fiind „semnul” viitoarei sale ratări profesionale)
- presiunea examenului de bacalaureat era accentuată de tendinţele autoritare şi
aşteptările foarte mari ale părinţilor clientei
2) Formularea problemei
Formularea datelor problemei:
Împreună cu I.P. au fost formulate problemele ce vor sta la baza procesului de
consiliere psihopedagogică:
-cele de intrare (starea dată)
Eleva şi-a definit situaţia prezentă ca un complex de stări afective negative şi
temeri exagerate vis-a-vis apropiatul examen de bacalaureat, frecvente dureri de cap
şi stări de fatigabilitate fizică în timpul învăţării (cărora încă nu ştie să le facă faţă şi
care îi afectează randamentul şcolar).
Defalcând situaţia prezentă, pe diferite planuri, ea a fost astfel formulată:
* în plan comportamental:
 - face faţă cu greu situaţiilor de învăţare accelerată din clasa a XII-a
- remarcă fluctuaţii extreme ale notelor obţinute, în special la materiile de la
bacalaureat
* în plan cognitiv:
- e copleşită de gânduri negative legate de felul în care profesorii / colegii /părinţii
vor
reacţiona la notele pe care le va obţine, legate de propria persoană (asociind
valoarea personală în mod obligatoriu de calitatea performanţelor şcolare), legate
de posibila sa ratare a examenului de bacalaureat
* în plan emoţional:
- are frecvente emoţii puternice şi negative ce o destabilizează mai ales în contextele
de învăţare sau evaluative (temeri legate de eşec, ruşine si vinovăţie, frustrare,
iritabilitate)
- sentimente devalorizatoare legate de propria persoană (legate absolutist de ideea
de competenţă)
*în plan fizic şi psihomotor:
- acuză frecvente dureri de cap şi fatigabilitate excesivă ce se instalează în timpul
învăţării şi îi afectează situaţia şcolară.
* în plan volitiv-caracterial:
- are tendinţa de evitare, te tergiversare a situaţiilor de învăţare (slăbire a
capacităţilor volitive)
- este dependentă de opinia autorităţii în general, şi cea a părinţilor în special
-cele de ieşire (starea dorită),
Calibrând problema alături de consilier, eleva se „vede” după parcurgerea
procesului de consiliere (şi rezolvarea problemelor actuale) astfel:
„Mă văd mult mai relaxată, mai optimistă şi mai încrezătoare în capacităţile
mele de a face faţă pregătirii pentru bacalaureat şi apoi examenului propriu-zis.
Durerile de cap au dispărut şi mă simt eliberată de toate aceste gânduri şi scenarii
catastrofale legate de viitorul meu. De asemenea, îi simt pe părinţi aproape de mine,
calzi şi suportivi, indiferent de rezultatul examenului de bacalaureat.”
3) Stabilirea cauzelor problemei
- cogniţii negative, iraţionale legate de examenul de bacalaureat / de propriul viitor ce
potenţează emoţiile negative dezadaptative; acestea la rândul lor, devin factori
declanşatori pentru cogniţiile negative (cauzalitate circulară)
- stimă de sine scăzută
- comunicare ineficientă părinte-copil
- hiperperfecţionism şi stil educaţional de tip autoritarist manifestat de ambii părinţi
4) Descrierea consecinţelor prezente şi viitoare ale problemei
Consecinţe prezente ale problemei:
- suprasolicitare afectivă, dezadaptativă, pe fondul apropierii examenului de
bacalaureat
- tendinţe de evitare /amânare a situaţiilor de învăţare prin somatizare (durere de
cap, fatigabilitate excesivă) sau tergiversare a momentelor de începere a învăţării
- scăderea încrederii în sine / în resursele personale de depăşire a situaţiei stresante
de pregătire / de parcurgere a examenului de bacalaureat
- afectarea parţială a capacităţilor şi rezultatelor şcolare ale elevei
- relaţii tensionate (mai mult sau mai puţin manifeste) dintre elevă şi părinţi
Consecinţe viitoare potenţiale ale problemei (în condiţiile menţinerii / agravării
acesteia):
- întărirea şi generalizarea convingerilor iraţionale ale clientei legate de
imposibilitatea ei a face faţă unor situaţii stresante, cu miză mare în viaţa personală /
familială / socială / profesională
-creşterea frecvenţei utilizării de către elevă a schemelor cognitive (cu consecinţe în
plan emoţional şi comportamental) de tip dependent şi defensiv, în diverse contexte
de viaţă
- afectarea profundă a imaginii de sine
- apariţia absenteismului şcolar/ a apatiei în plan şcolar
- afectarea serioasă a performanţelor şcolare (inclusiv rezultatele la examenul de
bacalaureat)
- deteriorarea relaţiilor copil-părinte / părinte-părinte (certuri, acuze ce pot afecta
imaginea de sine a clientei, separaţii termporare / definitive ale membrilor familiei
etc.)
5) Explicarea relaţiei specifice problemei – client – mediu
5.1) Problema actuală:
- frecvente dureri de cap şi stări de fatigabilitate fizică în timpul învăţării
- stări afective negative şi temeri exagerate vis-a-vis apropiatul examen de
bacalaureat
- scădere a randamentului şcolar
5.2) Evenimente ce au declanşat / menţin problema actuală:
- trecerea în clasa a XII-a şi apropierea iminentă a examenului de bacalaureat
- discuţiile frecvente în familie cu privire la viitorul clientei (ce notă va lua, la ce
facultate va merge etc.)
5.3) Factori istorici ce au declanşat /întreţin problema actuală
Tatăl – autoritar şi introvertit;
Relaţia dezvoltată de clientă cu tatăl: deficitară din punct de vedere al
comunicării în plan emoţional; tendinţe de dominare; centrată pe reguli şi
valori ca: dreptate, respect, supunere
Mama – autoritară, hiperprotectivă, extrovertita
Relaţia dezvoltată de clientă cu tatăl: bazată pe afecţiune şi deschidere
parţială; tendinţe de dominare şi hiperprotecţie
Stilul educaţional al părinţilor: autoritar, cu consecinţe negative în planul
dezvoltării psihice a copilului: imagine de sine scăzută,
accentuări exagerate ale temerilor, gândire de tip „alb-negru”,
comportament ezitant în luarea unor decizii importante
Evoluţia personalităţii clientei– caracteristici specifice personalităţii anxioase şi
evitante:
Problemele identificate la clienta I.P erau strâns legate de tipul său de
personalitate anxios şi evitant.
Prin structura sa de personalitate (de tip anxios), I.P avea tendinţa de a-şi face
griji mult prea intense cu privire la riscurile vieţii cotidiene. De aceea, ea trăia
frecvente stări de tensiune fizică şi psihică, adesea excesive, ceea ce o
făceau să fie foarte vigilentă faţă de tot ce ar fi putut lua o turnură neplăcută.
Avea tendinţa de a controla chiar şi situaţiile cu un risc redus (lipsite de
importanţă), această dorinţă fiind fundamentată pe convingerile iraţionale
determinate de tipul său de gândire catastrofală.
Trecerea în clasa a XII-a şi inevitabilitatea examenului de bacalureat, au
constituit evenimente declanşatoare pentru îngrijorările excesive şi
nejustificate ale clientei, la care s-au adăugat acutizarea stărilor de tensiune,
 transformate rapid în simptome vegetative dezadaptative (dureri de cap şi
senzaţii de oboseală excesivă).
De asemenea, caracteristicile specifice structurii de personalitate de tip evitant
ale clientei (inhibiţie socială, sentimente de inferioritate, sensibilitate exagerată
la evaluările negative ale celorlalţi) au corelat cu atât cu stilul educaţional
autoritar al părinţilor, dar şi cu creşterea frecvenţei discuţiilor familiale
referitoare la viitorul acesteia, fapt ce i-au accentuat temerile legate de
incapacitatea sa de a fi la înălţimea aşteptărilor celor din jur, şi i-au potenţat
sentimentele de inferioritate şi convingerile iraţionale ( de ex: ,,a lua o notă
mică la bacalureat” este sinonim cu ,,a fi o ratată”).
5.4) Factori actuali ce au declanşat /întreţin problema actuală
- cogniţiile negative, iraţionale legate de examenul de bacalaureat / de propriul viitor
ce potenţează emoţiile negative dezadaptative
- încrederea scăzută a clientei în propriile resurse personale / calităţi
- comunicarea deficitară părinte-copil ( în special în plan emoţional)
5.5) Consecinţe asupra clientei
- suprasolicitare afectivă, dezadaptativă, pe fondul apropierii examenului de
bacalaureat
- tendinţe de evitare /amânare a situaţiilor de învăţare prin somatizare (durere de
cap, fatigabilitate excesivă) sau tergiversare a momentelor de începere a învăţării
- scăderea încrederii în sine / în resursele personale de depăşire a situaţiei stresante
de pregătire / de parcurgere a examenului de bacalaureat
- afectarea parţială a capacităţilor şi rezultatelor şcolare ale elevei
5.6) Consecinţe asupra mediului
- relaţii tensionate (mai mult sau mai puţin manifeste) dintre între părinţi / elevă şi
părinţi
- relaţii tensionate între şcoală (diriginte, profesori etc.) şi familie
- accentuarea stărilor de îngrijorare vis-a-vis de examenul de bacalaureat în rândul
colegilor de clasă

6. Obiectivele consilierii şi etapele rezolvării problemei

Problema Obiectivele consilierii Tipul de Strategii de intervenţie

intervenţie
1. Frecvente 1. Identificarea factorilor de - explicaţii ale
dureri de cap şi stres ce conduc la reacţii mecanismelor
stări de neadecvate anxietăţii / stresului
fatigabilitate 2. Identificarea obstacolelor Modul de - tehnica hipoventilaţiei
fizică în timpul cognitive şi emoţionale ce stau relaxare - tehnica răspunsurilor
învăţării în calea practicării relaxării relaxante Benson
3. Învăţarea tehnicilor de - relaxare musculară
hipoventilaţie şi relaxare progresivă (Iacobson)
2. Stări afective 1. Exersarea procesului de Modul de - tehnica discutării unei
negative şi conştientizare a emoţiilor restructura experienţe emoţionale
temeri negative asociate situaţiilor re cognitiv- recente
exagerate vis-a- perturbatoare şi a gradului lor emoţională -tehnica identificării
vis apropiatul de intensitate gândurilor automate
examen de 2. Exersarea procesului de (adaptare după Beck)
bacalaureat conştientizare a gândurilor - modelul A-B-C al
 disfuncţionale asociate terapiei cognitiv-
situaţiilor perturbatoare comportamentale
3. Stimularea restructurărilor (explicarea cercului
cognitiv-emoţionale ale clientei vicios A-B-C)
privind situaţiile percepute ca - tehnica verificării
perturbatoare veridicităţii gândurilor
negative automate
- jocul de rol
4. 1. Dezvoltarea abilităţilor de - Exerciţii de exprimare
Comportament exprimare a opiniilor şi deschisă şi
inhibat faţă de sentimentelor constructivă a trăirilor
Modul de
părinţi / faţă de 2. Dezvoltarea abilităţilor de - Tehnica confruntării şi
dezvoltare
alte persoane comunicare pozitivă (verbală şi întâlnirii sentimentelor
a
nonverbală) - Lista de drepturi
comporta-
3. Dezvoltarea abilităţilor de personale
mentului
negociere şi convingere a - tehnici de negociere
asertiv
partenerului de discuţie şi persuadare,
exersate prin jocuri de
rol