Bancuri

ntrebare la Radio Erevan: - Care sunt cele mai bune 3 lucruri pe lume? - Un coniac nainte, si o tigar dup. .................................................................................. - Ce s-a intamplat cu mine? - bolborosea un tip, revenindu-si dupa o operatie chirurgicala. - Ati nimerit intr-un accident rutier si ati fost operat. - Inseamna ca sunt in spital? - In mare parte, da... .................................................................................. Un poliist oprete o blond pentru vitez: - Permisul de conducere, v rog! - Cine s v mai neleag? Ieri mi-l luai i azi vrei s vi-l art! .................................................................................. Culmea puterii de convingere: S-i convingi prietena c de aia o ai mic i moale, ca s n-o doar pe ea!... .................................................................................. - Osptar, dup ce am but cafeaua, pe fundul cetii am gsit o musc. Ce nseamn asta?!? - Nu tiu, domnule. Cred c ar trebui s o ntrebai pe colega mea. Ea ne ghicete, de obicei, n cafea. .................................................................................. Doi pensionari, prieteni vechi, se regsesc pe o teras, la "o bericic"rece: - Cum te descurci cu pensia? - Nu prea bine, dar mai si lucrez! - Unde? - Joc in filme erotice pentru btrni. - Si cum te descurci la scenele alea tari ? Mai poi?! - Aaa, nu, prietene, acolo avem cascadori. .................................................................................. Doi naufragiati intr-o barca in mijlocul oceanului. Dupa cateva zile, gasesc plutind lampa lui Aladin. Iese duhul si zice: - Ba, baieti, io nu mai am putere decat pentru o dorinta... Unul din naufragiati, insetat, zice: - Transforma oceanul in bere rece! Duhul se conformeaza. Celalalt naufragiat zice: - Boule! Acum trebuie sa ne pisam in barca.... .................................................................................. Nevasta e ca matematica, pur i simplu nu poate fi contrazis. .................................................................................. Care este deosebirea ntre brbat i femeie? Brbatul aude cu o ureche, iar pe cealalt iese totul; femeia aude cu ambele urechi, i totul iese pe gur. .................................................................................. Paragraful pierdut din Geneza Dumnezeu l-a ntrebat pe Adam: - Ce se ntmpla cu tine? Adam a raspuns ca nu avea pe nimeni cu care sa mai schimbe din cnd n cnd cte o vorba. Dumnezeu i-a spus ca o sa i faca lui Adam o companie si ca aceasta va fi o femeie. Dumnezeu a zis: - Aceasta persoana blnda si suava va aduna si prepara hrana pentru tine, iar atunci cnd vei descoperi hainele, ea o sa ti le spele. Ea va fi ntotdeauna de acord cu orice decizie pe care o vei lua. Ea ti va face copii si nu ti va cere niciodata sa te trezesti n mijlocul noptii ca sa ai grija de ei. Ea nu te va cicali si va fi prima care va admite ca a gresit atunci cnd tu nu vei fi de acord cu ceva. Ea nu va avea niciodata dureri de cap si ti va da n mod liber dragoste si pasiune ori de cte ori vei avea nevoie de ele. Atunci Adam L-a ntrebat pe Dumnezeu: - Si ct o sa ma coste o astfel de femeie? Dumnezeu a raspuns: - Un brat si un picior. La care Adam a ntrebat: - Si ce pot sa primesc daca dau doar o coasta?... Restul este o istorie pe care o cunoastem bine cu totii. Morala: nu va zgrciti la lucrurile importante. .................................................................................. In Gara Ajunge un ardelean in gara si intreaba la informatii: - O plecat trenu' de Cluj? - Da.

- De cand? - De 3 minute. - Eh. N-am intarziat mult! .................................................................................. - Dom' doctor, am o problema: nu prea ma baga lumea n seama... - Urmatorul... .................................................................................. Doctorul consulta o femeie, dupa care i cheama sotul la discutii: - Domnule, am o veste buna si una proasta pentru dv. - Voi ncepe cu cea proasta: nevasta dvs. are sifilis. - Vestea buna: nu l-a luat de la dvs. .................................................................................. Un canibal merge n vizita la vecinul sau sa-i admire noul frigider. - Ce capacitate are? l ntreaba. - Nu sint sigur, raspunde acesta, dar au ncaput n el cei doi oameni care l-au adus. .................................................................................. Ultimul proverb: "Oricat de jos s-ar duce dolarul, apleaca-te si ia-l!" .................................................................................. Bula face rost de o tigara cu marihuana. Iese pe balcon si o aprinde. Trage 2-3 fumuri... NIMIC! "Ptiu, baga-mi-as p*** am dat si o groaza de bani pe ea si nimic." Deodata prin fata ii trece un glob mare de foc. "Ce dracu se intampla, dau astia cu bombe?" Mai sta si fumeaza injurand ca nu are nici un efect cand iar ii trece prin fata un glob mare de foc. "Ce dracu'?" Enervat stinge tigara si intra in casa. - Pe unde ai fost mama? il intreaba maica-sa. - Am fumat o tigara pe balcon. - Doua zile? . ................................................................................. - Mamaaa, tata m-a batut de doua ori azi. Nu stiu ce a avut cu mine! - Pai, cum s-a intamplat, Bulisor? - Prima oara m-a batut cand i-am aratat carnetul de note si a doua oara cand i-am spus ca e al lui de cand era elev. .................................................................................. Un romn avea un vecin arab. ntr-o diminea plngea romnul de mama focului. Arabul l ntreb: - De ce plngi, mi? - Mi-a murit capraaa... - Las, m, uite dau la tine bani, iei alt capr. Zis i fcut. A doua zi plngea romnul i mai tare. - Acuma de ce mai plngi? - Pi, dac nu-mi murea capra, acuma nu aveam doua? .................................................................................. Sotul obsedat de fotbal - Extraordinar!, se plange sotia unui pasionat de fotbal, stii numele tuturor jucatorilor de fotbal, calendarul lor, dar precis nu tii minte ziua nuntii noastre! Ba da, draga, cum sa nu!, protesteaza sotul. Ne-am casatorit cand selectionata noastra a pierdut in fata Italiei. .................................................................................. Ion si Vasilie vor sa se lase de baut si nu stiu cum sa faca. Ion zice: - Stiu cum sa ne lasam de baut. Fii atent, mai avem o sticla de vin de Jidvei... Tu o ascunzi la spate si eu trebuie sa ghicesc n ce mna este. Daca ghicesc, o bem si p-asta, daca nu... ne lasam, ce sa mai!Zis si facut. Vasilie ascunde sticla. - Gata. Esti pregatit? Zi-mi! - Pai... e n stnga. - Mai Ioane, mai... nu te pripi... .................................................................................. Buna ziua, numele meu este Maria, vreau sa va fac o oferta! - Domnisoara, sunt casatorit... - Nu asta am avut in vedere... - Doar sex? Sunt de acord! - Vorbeam de siguranta... Asigurare... - Am un prezervativ la mine! .................................................................................. Un marinar se duce la bordel si alege o tipa. Merg in camera si tipa intreaba:

-Ai prezervativ? -Nu, dar stai linistita, nu am SIDA! -Super, ca nu am chef sa o iau iar! .................................................................................. - Stii, fratele meu merge de la 4 ani pe bicicleta. - Pff, tre sa fi ajuns departe! .................................................................................. Intr-un apartament al unui bloc select de locuinte locuieste o fata. O vecina o intreaba mereu de ce nu se casatoreste, de ce nu-si gaseste si ea un barbat cumsecade. - De ce?, raspunde domnisoara. Doar am un caine, un papagal si o pisica. Astea-mi sunt destule pana peste cap. - Dar, totusi, aceste animale nu pot tine loc de sot. - Cum sa nu? Cainele maraie mereu, papagalul injura toata ziua, iar pisica-i plecata toata noaptea. .................................................................................. Bula merge la medic... - Care e problema ta, tinere? - Vedeti, visez de 2 saptamani gaini care joaca footbal... Vreau sa scap de aceste vise. - Da... ia acum aceste pastile, ca sa nu mai visezi gaini care joaca fotbal! - Pot sa le iau maine? - De ce ? - Pai...vedeti... azi e finala si nu vreau sa o pierd! .................................................................................. O familie asteapta musafiri. Deodata, sotul incepe sa ascunda cateva carti la care el tinea mult. Sotia: - Dar de ce faci asta? Crezi ca musafirii nostri ar putea sa le fure? - Nu, dar daca si le recunosc? .................................................................................. - M duc la bar, ia-i geaca pe tine! Soia, nespus de fericit ca e bgat n seam: - Asta nseamn c m iei cu tine, iubitule? - Nu, opresc cldura. .................................................................................. Certificatul de cstorie este un document care asigur brbailor nsurai mncare de trei ori pe zi i sex gratis n fiecare sear! Cel mult o lun... .................................................................................. Din jurnalul unui american vigilent: ora 08:00: Astazi am prevenit un atac terorist la locul de munca, taind doua fire suspecte. ora 08.05: Nu stiu din ce motiv nu-mi functioneaza tastatura si mouse-ul... .................................................................................. Soia face integrame, la trei dimineaa, cnd pe u intr soul beat: - Unde ai fost porcule?! - Din cte litere? .................................................................................. Sotia catre sot: - Draga, trebuie sa-i spui fiului nostru sa nu se insoare cu proasta aceea! Asta-i culmea, de parca pe mine m-a atentionat cineva... .................................................................................. Mi-ai stricat tinereea! - a spus femeia. - Iar tu mi-ai mncat viata - a spus brbatul. - Ai but, ai fumat, m-ai batjocorit. - M-ai ciclit, m-ai certat i m-ai lovit cu tigaia. - Eti un nimic n pat. - Iar tu n pat eti ca un cub de ghea! - Ctigi foarte puin. - Iar tu cheltui prea mult. - Nu mi-ai cumpra niciodat o blan sau un parfum. Ce s vorbim, nici mcar flori nu mi-ai adus niciodat! - Iar tu m hrneti ca pe un cine. - Mi-ai transformat viaa ntr-un lung ir de suferine. - Tu mi-ai otrvit viaa. - Deci, asta nseamn c suntem chit, dragul meu?

- Da, soarele meu... Nici o suprare! .................................................................................. Plictisit s atepte la coada ca s urce pe Arca lui Noe, un purice sare pe spinarea animalelor ca s ajung mai in fa. Sare i tot sare, pn cnd aterizeaz pe spinarea unui elefant. sta se ntoarce spre nevast-sa i spune cu nduf: sta e un purice de Bucureti! Doar acolo i se bag toi n fa la semafor ... .................................................................................. Patru amici, toti patroni de firme, se intalneau saptamanal la o partida de golf. Trei dintre ei erau deja pe teren si-l asteptau pe cel de-al patrulea. Intre timp, fiecare isi lauda fiul. Primul zise: - Fiul meu o duce foarte bine! A inceput-o ca tamplar si acum e directorul unei firme producatoare de mobila. Are bani garla si chiar luna trecuta i-a luat iubitei o casa noua! Al doilea: - Fiul meu si-a nceput cariera ca vanzator si acum a ajuns patronul unui mare concern. Afacerile ii merg asa de bine incat in ultimele doua luni i-a facut iubitei cadou un Ferrari! Al treilea: - Fiul meu a fost curier si acum e director de banca! Are o avere imensa! De sarbatori i-a facut cadou iubitei un pachet de actiuni Rompetrol! Cnd a ajuns cel de-al patrulea amic pe teren l-au intrebat de fiul sau. - Nu sunt foarte multumit de el! De ani de zile lucreaza la un coafor si nu de mult am aflat ca e homosexual! Dar trebuie sa recunosc ca se descurca destul de bine... De la ultimii trei iubiti a primit o cas noua, un Ferrari si un pachet de actiuni Rompetrol... .................................................................................. Banii nu cumpara fericirea, dar e mai bine sa fii deprimat pe o insula exotica decat intr-o garsoniera confort 3. .................................................................................. Sotia catre sot: Dragul meu , degeaba iti tragi burta cind te urci pe cantar.. Imposibil sa-ti arate mai putine kilograme. Sotul: Stiu draga mea... Sotia: Atunci de ce ti-o tragi? Sotul: Ca sa vad ce scrie. .................................................................................. Un doctor se adreseaza unui betiv: - Daca mai bei iti scurtezi singur viata! Betivanul se lumineaza la fata: - Doctore , sa stii ca ai mare dreptate! Eu intr-o zi n-am baut deloc si asa lunga mi-a parut ziua... .................................................................................. Profesorul de religie: - Bula, cate porunci sunt? - 10 don profesor! - Si daca incalci una dintre ele, ce se intampla? - Raman 9 d-le... .................................................................................. - Acuzat, recunoaste ca ai gresit. - Imposibil, domnule judecator, pledoaria avocatului m-a convis ca nu am furat. .................................................................................. Un batrnel se prezinta la comisia de nrolare. - Vreau sa ma nrolez ca voluntar. - Citi ani aveti? - Saptezeci. - Cam batrn pentru un soldat... - N-aveti dect sa ma nrolati ca general! .................................................................................. Doi tineri, in drumul lor spre biserica, unde mergeau sa isi oficieze casatoria, au murit, intr-un accident de masina. Ajunsi la poarta Raiului, l-au intrebat pe Sfantul Petru daca se pot oficia casatorii si in Rai. Sfantul Petru i-a rugat sa astepte un pic, pana vine cu raspunsul. Au asteptat ei o luna, au asteptat doua, pe urma au inceput sa se intrebe ce s-ar intampla daca, odata casatoriti, nu se vor mai intelege. Dupa inca o luna, Sfantul Petru se intoarce: - Am vesti bune, copii! Puteti sa va casatoriti in Rai! - Bine, dar exista si posibilitatea divortului? intreaba tinerii. La care, Sfantul Petru: - Mai, lasati-ma in pace! Trei luni am cautat sa gasesc un preot in Rai si acum voi imi cereti sa caut si un avocat? .................................................................................. Intr-o buna zi, la poarte Raiului, un tip foarte ofticat .... Sf. Petru il ia de-o parte: - Ce-i fiule? Care-i problema? - Pai nu se poate dom'le, uita-te la mine! Am 35 de ani, sanatos, puternic, nu fumez, nu beau, nu sunt casatorit... seara ma culc linistitt, dimineata ma trezesc mort, in ceruri? Trebuie sa fie o greseala! - Mmmm! Nu s-a mai intamplat pana acum, dar in fine, sa vedem ... cum zici ca te cheama fiule? - Manivela, Grigore Manivela...

- Si ce meserie zici ca ai avut? - Mecanic auto... - Aha, gata, uite, am gasit fisa ta ... pai s-a lamurit fiule, uite, aici scrie ca ai murit de batranete! - De batranete?!!? Cum de batranete? - Pai da, ca am adunat orele de manopera din facturile tale, si a iesit ca ai 123 de ani! POSIBILA EXPLICATIE... http://www.efemeride.ro/fenomenele-stranii-din-izvoarele-s-au-mai-petrecut-si-in-alte-locuride-pe-glob-iata-la-ce-explicatii-le-au-dat-specialistii-straini? utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+efemeride %2FxDuy+%28Efemeride%29 http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/10/03/adevarul-despre-cutremurele-dinizvoarele-de-ce-tac-televiziunile-5289? utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed %3A+InCuiulCatarii+%28In+Cuiul+Catarii%29 Asa va place istoria? http://mizeriaistoriei.wordpress.com/category/falsificatori/ Archive for the Falsificatori Category Intrri mai vechi Minciunelele dlui Djuvara (22) octombrie 2, 2013

Revenind la Nicolae Iorga, n 1939, atunci cnd cadavrele oribil mutilate ale membrilor echipei avocatului Miti Dumitrescu, supranumiti Rzbuntorii, cei care-l executaser n 21 septembrie pe primul-ministru Armand Clinescu, erau expuse pe Podul Elefterie, btrnul profesor se preteaz la gestul inimaginabil de a lovi cadavrele cu piciorul. N. Steinhardt si aminteste despre acest gest oribil al savantului n Jurnalul fericirii (ed. 1991, p. 387), adugnd totusi, referindu-se la rzbunarea ulterioar a legionarilor, citez: dar niciodat turpitudinea victimei nu scuz pe ucigas Un martor ocular ar fi fcut remarca, citez: atunci si-a semnat condamnarea la moarte Nu stiu dac acest fapt este real, cert este c pn la urm Iorga avea s cad victim propriilor sale fapte si atitudini, chiar dac aceste fapte nu pot scuza o crim. Vom mai discuta pe marginea acestui subiect. Astzi pe locul unde a fost executat odiosul criminal Armand Clinescu se gseste un mic monument ce aminteste de acest eveniment. Aminteste e un fel de-a spune, pentru c placa

cu numele lui a fost smuls. A rmas doar baza, pe care sunt scrise cteva cuvinte spuse atunci de Iorga, citez: Un om s-a jertfit pentru linistea trii sale nuntru si pentru independenta ei politic n afar. No comment! Am vzut n episoadele precedente cu prisosint cum. Periodic, asa cum se vede si n imagine, probabil pentru a nu fi dat uitrii, persoane necunoscute scriu cu spray negru numele sefului echipei de rzbuntori, avocatul Miti Dumitrescu, care nici mcar nu era legionar. Despre acesta, ca si despre restul echipei de sacrificiu de legionari prahoveni nu se sufl o vorb. S mentionm c dup ce l-au ucis pe primul ministru, cei noua membri ai echipei de sacrificiu s-au dus la radio si au anuntat executia acestuia, afirmnd c au rzbunat astfel asasinarea Cpitanului, dup care s-au predat autorittilor. Este interesant s citm si cteva idei din mesajul transmis legionarilor de echipa de Rzbuntori, citez: Camarazi, / Toti aceia n care arde ca o flacr sfnta credint legionar. / Toti aceia care se zbucium si stau coplesiti de povara tragediei n care se zbate Neamul Romnesc. / Toti aceia care vor purta pn la moarte nentinata credint si onoarea. / S stie: /Am fost nvtati s credem neclintiti c o adevarat schimbare pentru tara aceasta nu va porni dect de la prefacerea sufletului romnesc. Acest suflet trebuie curtat de tot ceea ce necinstea, necredinta, lasitatea si meschinria a sdit n el. /Acesta este ogorul n care vor lupta cu nversunare sfnt legionarii viitorului romnesc. / Aceasta este mpiedicat si ndeprtat astzi un val de oroare si de groaz s-a asternut pe neamul acesta. / Ne-am hotrt s pedepsim! Din dragoste adnc fat de acest pmnt, frmntat de sngele attor martiri, din dragoste pentru neamul acesta, vom ncerca s rupem o frntur din trupul urias al viermelui conductor care roade fiinta neamului. / Violenta n sine nu schimb nimic, dar ea este de o dureroas necesitate. Vrem numai att, ca prin violenta nostr s trezim neamul romanesc. / Camarazi, / Stiti c legionarul priveste cu pieptul deschis urmarea faptelor sale. El rspunde. Vom rspunde si noi. Oricare ar fi judecata pe care istoria o va face asupra noastr, nu trebuie s uitati c am pltit cu sngele si sufletul nostru credinta noastr. / Camarazi, / Priviti cu ncredere viitorul. Nu uitati c neamul romnesc are o misiune sdit n el de Dumnezeu si ca exist o linie de onoare a neamului. / Pe cerul ntunecat care privegheaz neamul, se desprind literele de foc ale Capitanului Elocvent, nu? ntre exemplul cu tintirea sefului haitei de cini slbatici ntre ochi, fie el dat de ctre marele Iorga si exemplul echipei de sacrificiu a lui Miti Dumitrescu se pare c e o oarece diferent. Ca de la cer la pmnt. Mie asa mi se pare. Asta este ceea ce dl. Neagu Djuvara si acolitii dnsului, marii calpuzani ai istoriei, nu vor s afle generatiile tinere. Pentru c ideile ce au nsufletit tineretul de atunci sunt mai de actualitate ca oricnd. Chiar si dl. Neagu Djuvara vorbeste despre uciderea si batjocorirea cadavrelor echipei de sacrificiu, torturati si mpuscati de jandarmi, numindu-le metode cvasi-medievale. Jandarmii si minerii! Eternii cini de paz ai democratiei, chemati ntotdeauna de guvernanti s fac treburile murdare! Amndou categoriile profesionale avnd un complex de inferioritate, un complex al castrrii, cum ar spune Freud. Primii pentru c n-au ajuns niciodat militari, si urmtorii pentru c n-au ajuns niciodat jandarmi. Un observator impartial, despre acad. Radu R. Rosetti este vorba, nota a doua zi n jurnal, citez: Uciderea, fr judecat, a asasinilor lui Clinescu a produs rea impresie, iar lsarea corpurilor lor pe strad revolt lumea si transform ceea ce se dorea a fi o pild de pedeaps, ntr-un adevarat pelerinaj. Bine punctat! Astzi, mai mult ca oricnd prigoana nceput atunci, continu cu si mai mult nversunare, cu toate c este mai putin violent, prin asaltul mediatic, falsificarea istoriei, articole mincinoase n pres, emisiuni de televiziune, articole de dictionar, lucrri si manuale de istorie. Exact ce nota Cpitanul n nsemnrile de la Jilava, vineri 3 iunie 1938, citez: Nu stiu dac a existat vreodat, n viata public a Romniei, un om care s fi fost atacat cu atta nversunare, patim si rea credint de ntreaga pres si de toate cluburile iudeopoliticianiste, asa cum am fost eu dela arestarea mea, n tot timpul instructiei, n scopul de a pregti condamnarea, n fata opiniei publice. Na fost nimeni, n tot trecutul politic romnesc,

asupra nimanui nu sa concentrat atta ur. Nimeni na fost lovit ca mine fr a avea posibilitatea s m apr, fr ca cineva s m poat apra. Din pcate, destinul implacabil si pornise deja masinria infernal. Mai avea doar 179 de zile de trit. n imagine, monumentul de lng Parcul Cotroceni, aproape de locul n care a fost pedepsit prin mpuscare Armand Clinescu.(va urma) Bomba in presa: mogulul din spatele lui Bogdan Chirieac si Cristian Tudor Popescu este agent MOSSAD. Fahti Taher, alias Abu Aman, deconspirat in Fereastra Serviciilor Secrete PDF

Fereastra Serviciilor Secrete, lucrarea gen (r) SRI Aurel Rogojan, da o noua bomba in si de presa: miliardarul din spatele lui Bogdan Chirieac si Cristian Tudor Popescu, omul care i-a imbogatit pe cei doi mafaldisti de Dambovita si se spune ca este ultima persoana care l-a vazut pe Dumitru Tinu viu, un devalizator de frunte al Romaniei, este agent MOSSAD nimeni altul decat iordanianul Fahti Taher (foto sus, in tribuna Rapid, alaturi de jurnalista Floriana Jucan). Intr-un articol publicat ieri de Valentin Zaschevici in Jurnalul National, ziaristul profesionist, intreaba, din titlu, provocator: Ghici cine e spionul care i-a vndut pe palestinieni Mossad-ului i d tunuri peste tunuri n Romnia? Il reproducem mai jos si venim apoi cu completari biografice din surse deschise: Abu Aman este pseudonimul unui foarte prosper om de afaceri arab, agent al Organizaiei pentru Eliberarea Palestinei care a defectat n anii 80 n favoarea Mossad-ului. Personajul este destul de activ n viaa public romneasc i are legturi, de 20 de ani, n cercurile nalte ale puterii. Dezlegai ghicitoarea: Cine e n realitate Abu Aman? Comentai i argumentai. Generalul (r) Aurel I. Rogojan ne ofer ansa de a dezlega nite ghicitori captivante. El dezvluie, n cartea sa Fereastra serviciilor secrete, cteva taine ale spionajului i contraspionajului. Cititorul va ntlni fapte din istoria contemporan a Romniei orchestrate de ageni strini sau de scursuri ale serviciilor de informaii romne. Scandaluri, crahuri bancare, privatizri frauduloase au n spate spioni, crtie, conserve sau cum vrei s le spunei. Astzi v prezentm caracterizarea lui Abu Aman pseudonim care ascunde identitatea unui foarte prosper om de afaceri arab, agent al Organizaiei pentru Eliberarea Palestinei care a defectat n anii 80 n favoarea Mossad-ului. Personajul este destul de activ

n viaa public romneasc i are legturi, de 20 de ani, n cercurile nalte ale puterii. Aadar, ptrundei pe fereastra serviciilor secrete I dezlegai ghicitoarea: Cine e cu adevrat Abu Aman? Excomunicaii din noile servicii de informaii care au acceptat s se lanseze n afaceri pe cont propriu i/sau ca ofieri acoperii au fost nite mari naivi. Cum mai puteau ei s fie ofieri acoperii ai noilor servicii dup o carier notorie n odioasa Securitate? Unii au cochetat cu improvizaia antiprofesional ce se oferea ca alternativ de supravieuire. Cei mai muli nu au fost deloc ajutai s se lanseze n noul lor orizont. Au ncropit afaceri mai mari sau mai mici, n parteneriat cu fostele lor reele operative secrete sau oficiale, ceteni romni sau strini. Acetia din urm aveau deprinderi exersate ca afaceriti clandestini ai Epocii de Aur. Pentru ei, intrarea ntr-o aparent legalitate a nsemnat deschiderea unor perspective de nesperat prosperitate. Cu condiia s accepte protecia unor politicieni I a impostorilor aciuai ca observatori n serviciile secrete. Misiunea acoperiilor a constat n a mpinge partenerii strini n braele unor asemenea protectori. Micarea nu a fost ns prea inteligent gndit, deoarece I unii I alii erau, n marealor majoritate, angajai n soldaunor servicii strine. ctorva, care au devenit figuri importante, dar I controversate n lumea afacerilor, li s-au deschis porile palatelor Cotroceni sau Victoria. A fost astfel atins primul dintre obiectivele urmrite prin ei de ctre serviciile pentru care lucrau: penetrarea centrelor supreme ale deciziilor politice. Aa au ajuns s aib legitimaii de consilieri ai Administraiei Prezideniale sau ai Guvernului persoane cu multipla cetenie I ageni ai mai multor servicii. Aa s-a ajuns la ncoronarea prinilor Banatului I Moldovei, a regilor apelor, pdurilor, tutunului, la nobilarea baronilor de plaiuri i la mandarinizarea I medievalizarea administraiei publice. Printre agenii serviciilor strine care au parvenit sub protecia oferit de politicienii pe care iau corupt, sub control extern, se numr I unul dintre cei mai valoroi informatori ai Mossadului n lumea arab. O s-l numim convenional Abu Aman. De origine iordanian, cu studiile fcute n Egipt, Abu Aman s-a nrolat n reeaua de susinere financiar a Organizaiei pentru Eliberarea Palestinei, unde s-a ocupat cu traficul de armament ca surs de finanare a cauzei palestiniene. O cauz care, ntr-o perioad neagr a secolului XX, a generat una dintre cele mai active I mai periculoase ramuri ale terorismului internaional. Abu Aman a fcut afaceri I n Romnia, dar a intrat n conflict cu legea nurma implicrii sale ntr-un furt I a unei operaiuni de splare de bani. Autoritile romne i-au blocat viza de cltorie dar, la intervenia lui Yasser Arafat, i s-a ridicat interdicia. Intervenia liderului palestinian a fost confirmarea cert a naturii I scopurilor afacerilor lui Abu Aman. Serviciile secrete britanice au documentat activitaile clandestine ale lui Abu Aman privind vnzarea de arme Irakului (supus n acea perioad embargoului internaional) I i-au propus s-l exonereze de rspundere penal n schimbul nregimentrii ca informator. Dup ce l-au descrcat de informaii, serviciile britanice i-au negociat predarea la Mossad, aflat n permanent cutare de ageni cu posibiliti n staff-ul OEP. La Mossad se spunea ntr-o vreme c Abu Aman era cea mai bun surs n lumea arab. Dup 1989, Abu Aman i-a vzut visul cu ochii. narmat cu o strategie bine adaptat la realitile romneti, a fost dirijat s iniieze mari operaiuni de corupie ipunere n dependen a unor politicieni din ntreg spectrul politic ca baz a dezvoltrii afacerilor. n acelai timp, s-a ocupat n mod special de finanarea campaniilor unui partid considerat antisemit. Pentru a nu da de bnuit, Abu Aman a sponsorizat modernizarea unui spital I a intrat n parteneriat cu persoane aa zis respectabile din lumea afacerilor. Cu ocarte de vizit aparent onorabil, Abu Aman s-a nfruptat din tortul marilor privatizripe un leu, a ncercat devalizarea unui club de fotbal, a tras tunuri I epe pe unde a putut, nu i-a onorat angajamentele fa de statul romn dar continu s prospere. Politicienii corupi stau I ei bine mersi n fiierele serviciilor strine unde Abu Aman i-a descrcat de povara trdrii. Cei interesai de identitatea personajului Abu Aman trebuie s neleag c importante raiuni n primul rnd grija de a nu-i pune viaa n pericol ne mpiedic s o dezvluim. Autoritile competente ale statului cunosc ns cazul I, probabil, vegheaz. Vegheaz pe cnd Abu Aman demoleaz I valorific la fier vechi o mare ntreprindere, fost de top pe plan internaional, acum trecut la categoria reconversie funcional din construcie industrial n spaii comerciale I de servicii. Te-ai prins cine este personajul pe care generalul Aurel I. Rogojan l-a numit Abu Aman? (Cartea Fereastra serviciilor secrete a aparut luna aceasta, la editura Compania)

Intrebarea de ghici ciuperca cine crede ca sta mai bine la umbra mai multor steaguri straine e de nota 10! Iata personajul, conform unor anchete de presa si a unui PR facut de revista Flacara: Fathi Taher sponsor al terorismului, colaborator al Securitii i om de afaceri - See more at: http://www.ziaristionline.ro/2011/11/01/bomba-in-presa-mogulul-din-spatelelui-bogdan-chirieac-si-cristian-tudor-popescu-este-un-agent-mossad-fahti-taher-alias-abuaman-deconspirat-in-cartea-fereastra-serviciilor-secrete/#sthash.zyY6asLC.dpuf Azi-noapte: SUA in faliment Capitalism pe pine http://capitalismpepaine.ro/2013/10/01/azi-noapte-sua-in-faliment/ Preedintele Statelor Unite ale Americii, Abraham Lincoln (1809-1865), a fcut oferta, n anul 1854, ca statul s cumpere o mare parte din teritoriul indian, iar poporului indian i-a fost promis o rezervaie. La aceast ofert a primit un rspuns din partea cpeteniei Seatle. Aceast scrisoare se numr printre cele mai frumoase i mai profunde gnduri care au fost rostite vreodat despre mediul nconjurtor al omului. Scrisoarea este trimis tuturor rilor lumii, cu prilejul Zilei mondiale a Mediului, 5 iunie, de ctre UNEP, iar oraul SEATLE i-a primit numele dup aceast cpetenie. " Cnd marele ef Alb din Washington i trimite glasul c dorete s cumpere pmntul nostru ne cere prea mult Cum se poate vinde sau cumpra asa ceva, cerul i cldura pmntului? Aa ceva ne este cu totul strin. Noi nu suntem proprietarii prospeimii aerului i limpezimii apei Fiecare prticic a acestui pmnt e sfnt pentru poporul meu. Fiecare ac strlucitor de pin, fiecare bob de nisip din vadul rului, fiecare mic negur din ntunecimea pdurii, sunt sfinte n gndurile i viaa poporului meu, suntem parte a pmntului i el e parte din noi. Ierburile mirositoare ne sunt surori. Cerbul, armsarul, vulturul cel mare ne sunt frai. Culmile stncoase, punile suculente, trupul nvelit n cldur al poney-ului i omul, toate aparin aceleiai familii. Aceast ap strlucitoare ce curge prin torente i ruri, nu este numai ap, ci i sngele strmoilor notri. Dac v vindem pmntul, trebuie s tii c e sfnt. C fiecare reflectare din lacul limpede vorbete despre ntmplri i amintiri din viaa poporului meu. Murmurul apei e glasul tatlui-tatlui meu. Rurile ne sunt frai, ne sting setea. Rurile poart canoele noastre. Ne hrnesc copiii. Dac v vindem pmntul, trebuie s v amintii i s nvai copiii votri c rurile sunt fraii notri i ai votri. De aceea va trebui s oferii rului buntatea pe care nu ai oferit-o fratelui. tim c omul alb nu ne nelege. Pentru el un pmnt e la fel ca i oricare altul Fa de pmntul-mam i fratele-cer se poart ca fa de lucruri care se pot cumpra, prda, vinde ca vitele sau podoab strlucitoare. Lcomia lui va distruge pmntul i va lsa n urm pustiu. Nu tiu... Modul nostru de via se deosebete de al vostru. Numai privind la oraele voastre, pe omul rou l dor ochii. n oraele omului alb nu exist un colior de linite. Nu exist loc n care s se aud deschiderea frunzelor primvara sau tremuratul aripii musculiei. Cea mai mare comoar a omului rou este aerul. Omul alb parc nici nu observ aerul pe care l respir. Ca unul care e de mult vreme muribund, e imun la duhoare. Dac v vindem pmntul trebuie s v amintii c aerul ne este preios. C aerul i mparte spiritul cu ntreaga via pe care o ntreine. Vntul care i-a dat bunicului meu primul suflu va primi i ultima lui rsuflare. Dac v vindem pmntul trebuie s-l pzii ca pe ceva sfnt. Ca pe un loc n care i omul alb va putea s inspire aerul ndulcit cu mireasma florilor. Vom examina oferta voastr de a ne cumpra pmntul. Dac vom decide s fim de acord, v vom pretinde s ndeplinii urmtoarea condiie: Omul alb va trebui s se poarte fa de animalele acestui pmnt, ca fa de fraii si. Ce este omul, fr animale? Dac animalele ar disprea omul ar muri de marea nsingurare a spiritului. Tot ceea ce li se ntmpl animalelor, curnd i se va ntmpla i omului. n lume totul se leag. Va trebui s v nvai copiii c sub tlpile lor este cenua strmoilor notri. Pentru ca s respectai pmntul, le vei spune c pmntul lor este bogat prin viaa strbunilor notri. Va trebui s v nvai copiii, aa cum i nvm noi pe ai notri, c pmntul ne e mam.

Ce pete pmntul, pesc i copiii lui. Dac omul scuip pe pmnt, se scuip pe sine nsui. Pmntul nu aparine omului. Omul aparine pmntului". "Istoria se repeta prin ea insasi - intai ca tragedie, a doua oara ca farsa" (Karl Marx) K. Marx: Insemnari despre romani In 1964, cand insemnarile inedite ale lui Karl Marx despre romani apareau intr-un volum editat de Academia Republicii Populare Romane, eram medic in Maramures. In fiecare inceput de luna mergeam la Sectia Sanatatii Raionale din Viseul de Sus, pentru sedinta de analiza muncii si trasarea sarcinilor pentru urmatoarea luna. Dupa sedinta trecem prin magazine si prin unica librarie, raionala, care era ticsita de opere marxist - leniniste, literatura sovietica si cate-o noutate romaneasca sau de peste cortina de fier. Nimeni din cati intrau in librarie in acele luni ale lui 1964, nu a dat vreo atentie volumului maroniu, cu o banda aurie lucioasa, pe care scria: K. MARX - INSEMNARI DESPRE ROMANI . Atat eram de indopati de marxism incat nu mai vroiam sa auzim nimic de Marx! Nici macar nu ne-am pus intrebarea : oare ce insemnari putea sa faca Marx despre romani, stiind ca a trait asa de departe de ei si a murit in 1883? Aparitia volumului K. MARX - INSEMNARI DESPRE ROMANI in librariile din Romania a fost inca un semn ca incepuse, de sus, desprinderea "de fratii nostri de la rasarit" de "eliberatorii poporului roman". Prin tiparirea insemnarilor inedite ale lui Karl Marx despre romani , care se aflau in Arhiva Marx - Engels a Institutului International de Istorie Sociala din Amsterdam, romanilor li se oferea, prin dascalul marxismului, o lectie de istorie romaneasca ce le-a fost interzisa din 1944, aceea a cotropirilor si exploatarilor Principatelor Romane de catre rusi, cuprinsa in perioada dintre Ocuparea Crimeii (1787) si pina la Razboiul din Crimea (1856). Pentru inceput as fi dorit sa scriu citeva randuri despe Karl Marx . Despre fiul unor evrei, care s-au convertit la luteranism, despre studiile sale universitare de drept, istorie, filosofie (teza cu care si-a luat doctoratul a fost despre filosofii greci, nu rusi) despre ostilitatea si critica sa la adresa religiilor care i-au inchis toate portile academice germane, despre suspendarea ziarului editat de el si parasirea Germaniei. Si despre expulzarea din Franta (in 1845, din cauza ideilor sale), urmata de expulzarea din Belgia (in 1848, dupa publicarea Manifestului Comunist) si chiar despre viata lui din Anglia, dar m-am razgandit, las cititorul sa se convinga singur ca unul a fost marxismul cu care au fost indoctrinati romanii de catre dictaturastalinista si altul a fost Karl Marx pe care, in mod ciudat, l-a interesat sincer soarta si viitorul romanilor. Inaninte de-a intra in lectura propriu-zisa a volumului, este de precizat ca manuscrisele autografe sunt urmarea lecturii "Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes" a lui Elias Regnault care a aparut la Paris in 1855. Autorul istoriei politice si sociale a Principatelor Dunarene, un valoros publicist si istoric al secolului XIX-lea, a mai scris o istorie despre Napoleon, despre Franta, Anglia si Irlanda. Din 1848, a inceput sa stranga material istoric despre Principatele Romane, scrise de diferiti publicisti francezi dar folosind si lucrarile lui Nicolae Balcescu, Ion Eliade Radulescu, Ion Ghica si Aurel Papiu Ilarian , scotand un volum istoric de peste cinci sute de pagini in 1855, pe care l-a pus la dispozitia francezilor dar si a romanilor francofili. Elias Regnault a fost un sustinator ardent al formarii unui stat unitar roman in paginile publicatiei sale pariziene "L'Avenir national". A fost un prieten sincer al poporului roman, tot asa si Karl Marx , dupa cum reiese din insemnarile sale despre romani. Iata acum ce a extras si cum a comentat Marx istoria romanilor. Precizare: Toate citatele cu litera groasa, care urmeaza de acum in text, sunt din K.Marx Insemnaridespre romani (Manuscrise inedite - publicate de Acad. Prof A. Otetea si Prof. S.Schwanin) aparut in Editura Academiei Republicii Populare Romane in anul 1964. Manuscrisul inregistrat cu B 85 este cel mai amplu si incepe cu uciderea lui Grigore Ghica de catre turci si-i trimite capul imbalsamat la Constantinopol: acolo e infipt intr-un cui pe zidurile Seraiului (1777) pentru ca a protestat impotriva cedarii Bucovinei in favoarea Austriei Daca pina la aceasta data, doar turcii si habsburgii dominau principatele romanesti, odata cu ocuparea Crimeei de catre Ecaterina a Rusilor, in 1787 vecinatatea rusa devine un nou pericol pentru principate. Iar dupa Pacea de la Sistov din 1781 Karl Marx noteaza: Abia au plecat austriecii din Tara Romaneasca si rusii, sub Suvorov, au intrat. Tara este data prada focului si jafului de catre acesta.

Dupa zece ani Rusia obtine un hatiserif de la sultan, prin care se poate amesteca in treburile principatelor, iar amestecul lor vine intotdeauna cu armata multa si jefuitoare. Cand pe firmamentul istoriei apare Napoleon si se imprieteneste cu Alexandru, tarul Rusiei, acesta se grabeste sa-i ceara anexarea principatelor. Napoleon isi da consimtamintul la anexarea celor doua principate, noteaza Karl Marx . Spre norocul romanilor, prietenia celor doi nu a durat mult si a inceput razboiul intre ei. Daca incepea cu cateva luni mai devreme, Basarabia nu ar mai fi fost cedata rusilor de catre turci. Karl Marx noteaza: Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i apartinea, pentru ca Poarta otomana n-a fost niciodata suverana asupra tarilor romane . Ca sa nu mai vorbim de Rusia care nu avea nici un drept sa ia ce nu-i apartinea, dar o asemnea Rusie nu a existat niciodata si nu va exista vreodata! Dupa victoria asupra lui Napoleon, Alexandru avea cuvantul hotarator in Congresul de la Viena la care Karl Marx adauga: ...rusii s-au aratat asa cum sunt: jaful si ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile si Taranul care suferise cel mai mult de pe urma ocupatiei n-avea pentru muscal (moscovit) decat cuvinte de ura. Din tot cuprinsul manuscrisului reiese cat de sensibil a fost Karl Marx la suferintele taranilor romani atat de napastuiti de boierii lor, dar si cat de jefuiti au fost de rusi. Despre Tudor Vladimirescu are numai cuvinte de lauda: Vladimirescu era patriot roman , pentru el, Rusul si fanariotii sunt dusmanii, Tudor respinge alianta rusa .. Apoi, in detaliu, scrie despre tradarea si uciderea eroului nostru pe care o califica Asasinat marsav . Totusi, ceva se schimba dupa 1821 in Principatele Romane, turcii accepta din nou numirea de domni pamanteni, care au pus la locul de cinste limba romaneasca dispretuita de retorii Fanarului. Karl Marx scrie pe larg despre ocupatia rusa din timpul razboiului ruso-turc din 1828 1829, cand 150.000 de rusi au gasit de cuviinta sa invadeze, ca lacustele, Moldo-Valahia. Au avut loc excese groaznice. Contributii de tot felul in produse, furaje, vite, corvezi, hotii, omoruri etc. Barbati si femei au fost inhamati la care cu vizitii cazaci care nusi crutau nici bata, nici varful lancii lor. Peste 30.000 de romani fura smulsi de la munca campului pentru a servi ca animale de munca. Ocupatia asta de jaf si haos a tinut pina in 1835, inca sase ani dupa terminarea razboiului si-a Pacii de la Adrianopol in care rusii, ca invingatori, au dispus cum au dorit de Principatele Romane. S-a mers atat de departe incat: Orloff, in numele tarului, propune sultanului sa cumpere cele doua provincii, oferindu-i 36.000.000 fr. Din care reiese ca, sub dominatia "curtii otomane" si a "curtii protectoare", principatele ajunsesera marfa de targ. Intre 1829 si 1834, Kiselev a fost guvernatorul general al Principatelor Romane care isi pierdusera orice urma de libertate si independenta, pentru ca guvernatorul rus, prin forta si dictat, a inlaturat, prin alungare, inchisoare sau moarte, pe toti romanii care protestau impotriva lui sau al Regulamentului Organic pe care l-a introdus in 1831. Marx exemplifica cum I. Vacarescu a protestat impotriva puterilor nelimitate ale lui Kiselev si a fost dat pe mana judecatorilor militari rusi care l-au surghiunit din Bucuresti si faptul ca alti patru boieri romani care au protestat toti murira "din intamplare" in aceiasi saptamana (vezi pag.119). Kiselev a adus niste modificari Regulamentului Organic care puneau sub control si supunere totala Principatele "curtii protectoare" de la Petersburg. In octombrie 1834, Rusia evacua, in sfirsit, Principatele. Inainte de plecarea sa, Kiselev incredinta toate posturile parte fanariotilor, parte altor levantini ... si ca ofiteri subalterni, rusi sau creaturi rusesti ! Aici ar trebui sa ne oprim un moment si sa comparam ocupatia rusa si schimbarile impuse de ea din perioada 1829 - 1834 cu una recenta, cea din 1944 - 1958, pentru ca seamana intre ele ca doua picaturi de apa " Vremea trece,vremea vine. / Toate-s vechi si noua toate" sau in 1829 "curtea protectoare" cica vroia sa ne scape de "semiluna" care ne ameninta crestinismul nostru iar ei, "fratii nostri pravoslavnici, s-au jerfit pentru noi" Ce farsa inaltatoare la cerul tuturor religiilor! In 1944 " glorioasa armata rosie ne-aeliberat" de exploatatorii nostri si de crestinismul nostru". Alta farsa! Dar vorba lui Marx , intii trebuie sa traim tragedia istorica pentru ca abia apoi sa ne dam seama de farsele ei! De invatat, oricum nu invatam aproape nimic, pentru ca noi suntem un neam prea destept sa avem nevoie de istorie. In schimb invata ceva

"conducatorii nostri", ei care au fost "liberi cugetatori" inainte, acum practica pravoslavismul supramistic! Sa ne intoarcem la Marx care isi noteaza in manuscrisul sau, pas cu pas, momentele importante ale istoriei principatelor si iata-l ajuns la alegerea de domn, conform Regulamentului Organic, dar vointei rusesti: Alegerea are loc la 1 ianuarie 1843. Bibescu este ales. ... Ca un veritabil parvenit, el incepe prin jaf si agiotaj. . Bibescu devenea din ce in ce mai slugarnic fata de Rusia. Un rus - Trandafirov - venise in Tara Romaneasca sub pretextul de a infiinta o mare exploatare minera. Obtinu concesii enorme ... opinia publica si Adunarea protesteaza si toata istoria devine asemanatoare cu cea din zilele lui Adrian Nastase .. pentru ca Bibescu printr-un fel de "ordonanta de urgenta" a timpului sau, ordona prorogarea Adunarii ... Rusia ii veni in ajutor. Daca mai adaugam si: Bibescu - un tigan infumurat - era acum stapan absolut (vezi pag.128) avem un exemplu concret cum se repeta istoria noastra in anul 2002. Sa nu ne indepartam prea mult de Marx , tocmai cind enunta un adevar istoric pe care istoricii romani din 1944 si pana astazi, in 2002, il ascund, iata-l: Ideea politica fundamentala a revolutiei din 1848 de la Bucuresti a fost o miscare impotriva protectoratului rus. (vezi pag.130) Mai cititi odata si pe urma faceti rost de volum sa aflati si argumentele lui Marx . Pentru ca Marx studia mult, nu era gurist ca Dinescu sau pseudo-moralist ca Paler. Iata un argument: Orice ofiter sau slujitor devotat Rusiei putea fi numit boier. Si sub sovietici a fost la fel si sub paleocomunistii ce conduc Romania astazi e tot asa, numai ca nu le mai zicem boieri. Urmeaza cateva pagini magistrale de analiza sociala si economica a Principatelor din preajma revolutiei de la 1848, pe care "iubitii nostri" istorici de azi si "crema" mass-mediei bucurestene ar trebui sa le ia de exemplu de profesionalitate si sa-l reflecte pe Marx in scrierile lor asa cum merita, sa afle si tanara generatie romana adevarul despre el. Desteptarea suna si pentru romanii ardeleni, care intre timp s-au bucurestenizat, mai precis s-au fanarizat, pentru ca Marx scrie si despre romanii din Transilvania: Romanii sunt opriti sa poarte haine si pantaloni de postav, cisme, palarie mai scumpa de un florin si camasa de panza fina. Ei erau numiti "plebea vagabonda", desi formau 2/3 din populatie, in timp ce ungurii, sasii, secuii, grecii, armenii formeaza numai cealalta treime. Principiul fundamental al legii maghiare: Nobilitas Hungarica est . .. In Dieta din 1847 s-a manifestat cel mai injurios dispret fata de slavi si de romani: a topi toate nationalitatile in nationalitatea maghiara ... Iar despre Kossuth, si Marx stia ca nu era ungur ci slovac, fiul unui plugar sarac ... casatorit cu fiica unui magnat ... datorita acestei protectii a ajuns in Dieta . In Martie 1848, Kossuth a trimis o delegatie de trei sute de magnati, imbracati in tunica nationala la Viena, la imparat cu o constitutie prin care cerea incorporarea Transilvaniei la Ungaria . Si imparatul le-a dat semnatura ... si asa au inceput adunarile de la Blaj ale romanilor, iar Marx scrie admirativ despre Iancu, Barnutiu, Laurian, Baritu pe care azi romanii ardeleni ii pomenesc din nou in soapta. P atru ani de inchisoare pentru toti aceia care ar indrazni sa vorbeasca impotriva perfectei unitati a natiunii maghiare, asa suna articolul 18-lea al constitutiei dietei unguresti din 1848! Marx isi noteaza toate amanuntele evenimentelor din Transilvania anilor 1848 -1849, chiar si evenimentul necinstei unguresti prin care intalnirea de pace este folosita: ...ca o cursa, Iancu, Buteanu, Dobra sunt surprinsi de catre maiorul Hatvany; primul reusi sa scape; Dobra fu masacrat pe loc. Buteanu, in ziua urmatoare, fu spanzurat. Tradare lasa, noteaza Marx (paginile 158 - 159). In concluzia manuscrisului sau despre revolutia din Transilvania, afirma: ... ca fara romanii din Transilvania, comandati de Iancu, rusii nu ar fi fost in stare sa se masoare cu Bem. Kossuth respinse cu dispret propunerile romanilor. Iancu batu zdravan pe unguri. Asa fura paralizate victoriile lui Bem. Austria n-a rasplatit cu nimic pe romani. Ba da, cu o decoratie, pe care Avram Iancu, cu demnitate, a refuzat-o: "Io m-am luptat pentru libertate nu pentru o cruce, de-astea avem destule". Imparatul s-a simtit profund jignit si l-a obligat sa paraseasca Viena. Dar era sa uit ca rusii, vreo zece mii, intrasera in Transilvania in februarie 1849. Nu puteau sa piarda o ocazie de-a invada, de-a lupta lenes si-a jefui virtos! La fel au intrat si in Moldova si Tara Romaneasca in 1848. Nu mai puteau sa stee in stepele lor de grija romanilor...

La 29 sept. 48, rusii intrara in Tara Romaneasca, ca "liberatori". Manuscrisul autograf a lui Marx despre romani, inregistrat ca B 85, are in volumul Academiei Romane saizeci de pagini despre care istoricul A. Otetea crede ca Marx ar fi adunat acest material documentar pentru tezele sale despre politica de expansiune si cotropire a marilor puteri, in special politica externa a tarismului ... Atat a scris istoricul roman despre tarism, si mai putin altii, desi stiau totul, comparau in mintea lor expansiunea tarismului si al comunismului rus din 1917, dar nu au avut curajul sa scrie ca sa informeze corect istoric poporul roman, generatia tanara. Pe vremea aceea, ei aratau numai fata marxista a lui Marx . Ei o scoteau in relief, iar tovarasii cu propaganda ne indoctrinau prin toate mijloacele, tot timpul cu marxismleninismul si cu "eliberatorii" care ne-au eliberat de tot ce am avut mai bun in Tara si specific ca Natiune. Cele douasprezece "eliberari rusesti" - din 1711 pina in 1944 - sunt mai dezastroase decat toate invaziile care s-au abatut asupra noastra in doua mii de ani! Exagerari? Nicidecum! Puneti in balanta tot, tot: tara si averea romaneasca, munca si cultura noastra, plus anihilarea libertatii, credintei, aspiratiilor neamului. Karl Marx a citit si studiat cu asiduitate nenumarate volume pentru cele citeva sute de articole si carti pe care le-a scris. A citit si " Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes" a lui Elias Regnault, a fost contrariat de invaziile si oprimarea ruseasca in Principatele Romane. A realizat marea tragedie a Poporului Roman,a scris despre ea! Si acesta este motivul de azi pentru care romanilor nu li se mai vorbeste si scrie despre el. Corneliu Florea , Wiinipeg - Canada, februarie 2002 P.S. Multumesc Domnului Dr. Stefan Constantin din Viseul de Sus, pentru bunavointa de a-mi darui valorosul volum: K. Marx - Insemnari despre Romani . Laurian Herlea In fiecare clipa by Maria Karyn Lombrea

A fost odata ca niciodata, un fir de nisip, ce s-a risipit pretutindeni si nicaieri cautand imaginea formei. Nisipul s-a umplut de apa tacerii, de sine insasi, pana a devenit un izvor. Si multa vreme a fost izvor pana cand intr-o zi a indraznit sa ceara Apa Iubirii. Iar Tatal i-a raspuns : Izvorul nu are nevoie de apa. ... ci doar de bucuria de a fi izvor, atunci are totul. S-a resemnat multe zile in Apa Tacerii, pana a venit ziua in care si-a dat seama ca seaca in sine insasi. Si nu seca numai din ce este, seca si din ce a fost si din ce putea deveni. Apa Tacerii a ramas fara apa. Secase. Nu se mai simtea pe sine dar ii ramasese darul de a deveni oricand un izvor. Intr-o zi privind cerul, o stea i-a reamintit de bucuria de a fi. Si atunci steaua i-a spus izvorului: "Daca nu stii cat esti de minunat, nu trebuie decat sa iti reamintesti cum te priveste Dumnezeu in fiecare clipa!" O caldura imensa mi-a inundat pieptul si am imbratisat cel mai frumos dar al vietii, care m-a mangaiat pe obraz si m-a sarutat pentru prima data in aceasta viata. De cand ma priveste Dumnezeu sunt din nou un izvor, care nu are nevoie de alta apa, caci apa s-a transformat in Iubire. Am mai inchis un capitol din cartea vietii. Insa noua pagina se scrie atat de frumos si stii de ce? pentru ca Dumnezeu ma priveste,

cu dragoste, Karyn

Expresive miscari! Din umbre se naste o poveste cu mesaj...si sala plange! http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=a4Fv98jttYA