X Licenta Teste Toate2003 Grile.

Analiza economico-financiara
1. Pe baza relatiei: a viteza de rotatie a capitalului propriu;
se determina: d viteza de rotatie a activelor circulante; b viteza de rotatie a e rata stabilitatii stocurilor; financiare. c viteza de rotatie a creantelor; .
2. Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand: a trezoreria este d fondul de rulment negativa; este negativ; b trezoreria este e fondul de rulment zero; este zero. c trezoreria este pozitiva; .
3. Nevoia de fond de rulment poate fi definita ca fiind: a partea din d acea parte a activele circulante capitalului care trebuie permanent ce finantata din depaseste valoarea fondul de activelor rulment; imobilizate si este destinata finantarii activelor circulante; b acea parte a e excedentul capitalului propriu activelor circulante care finanteaza peste valoarea activitatea curenta; datoriilor pe termen lung. c acea parte a capitalului propriu care . finanteaza activele imobilizate;
4. Pe baza relatiei: a viteza de rotatie a capitalului permanent; b rata lichiditatii curente;
se determina: d rata stabilitatii financiare; e rata autonomiei financiare.
c rata solvabilitatii generale; .
5. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia: a (Stocuri + creante) d Capital permanent datorii datorii financiare; financiare; b Capital permanent e Active circulante active circulante; datorii de exploatare pe termen scurt. c (Stocuri + creante) datorii de . exploatare pe termen scurt;
6. Echilibrul financiar se analizeaza cu ajutorul indicatorilor; a fondul de rulment; d fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta; b necesarul de fond e disponibilul de de rulment; fond de rulment. c trezoreria neta; .
7. Fondul de rulment poate fi definit astfel: a acea parte a d acea parte a surselor capitalului permanente ce permanent ce finanteaza depaseste necesitatile valoarea activelor permanente; imobilizate si este destinata finantarii activelor circulante; b acea parte a e acea parte a capitalului propriu capitalului propriu care finanteaza care finanteaza activitatea curenta; activele imobilizate. c excedentul activelor circulante peste . valoarea datoriilor pe termen lung;
8. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la: a cresterea fondului d cresterea de rulment; patrimoniului net; b cresterea nevoii de e diminuarea fond de rulment; profitului brut. c cresterea profitului brut; .
9. Pe baza relatiei: a raportul de imobilizare a creantelor; b rata datoriilor; Creante (sold mediu) Rulajul debitor al conturilor de creante (CA) d raportul creanteobligatii; , se determina:
e ponderea obligatiilor in totalul datoriilor. c durata de folosire a surselor atrase; .
10. Activul total creste cu 5, iar datoriile totale cu 20. Aceasta situatie semnifica: a cresterea fondului d diminuarea de rulment; profitului brut; b cresterea profitului e scaderea brut; patrimoniului net. c cresterea nevoii de fond de rulment; .
11. Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta: a veniturile, d veniturile,
cheltuielile si rezultatele aferente activitatii de exploatare; b provenienta lichiditatilor si modul lor de folosire;
cheltuielile si rezultatele dau activitati de finantare;

e veniturile,
cheltuielile si rezultatele din activitatile totale ale intreprinderii. c rolul lichiditatilor si echivalentelor de . lichiditate la sfarsitul anului;
12. Ce exprima relatia: a influenta volumului vanzarilor asupra profitului; . b influenta pretului de vanzare asupra profitului; . c influenta structurii cifrei de afaceri asupra profitului; . d influenta costului unitar asupra profitului; . e influenta pretului si costului unitar asupra profitului. .
13. Pe baza relatiei: a . b . c . d . e . durata de folosire a surselor atrase; durata de imobilizare a creantelor; raportul creante-obligatii; gradul de solvabilitate; ponderea obligatiilor in totalul datoriilor.
se determina:
14. Pe baza relatiei: a rata datoriilor;
, se determina:
d solvabilitatea imediata; b gradul de e solvabilitatea indatorare; patrimoniala. c lichiditatea patrimoniala; .
15. Indicele fondului de rulment = 106% Indicele activelor imobilizate = 104% Indicele capitalului propriu = 108% Aceasta inseamna ca: a a crescut capitalul d a crescut fondul de permanent si s-a rulment si nevoia
redus ponderea de fond de imprumuturilor rulment; pe termen mediu si lung; b s-au redus e a crescut capitalul capitalul permanent si s-a permanent si mentinut ponderea ponderea datoriilor pe imprumuturilor pe termen mediu si termen mediu si lung. lung; c s-au redus capitalul permanent si . ponderea capitalului propriu;
16. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a un dezechilibru d o capacitate de financiar; autofinantare sporita; b o incapacitate de e un fond de plata; rulment pozitiv. c un risc de insolvabilitate scazut; .
17. Rata stocurilor se calculeaza astfel: a ca raport intre stoc d ca raport intre si pasivul total; stoc si activul total; b ca raport intre e ca raport intre stocul productiei stocul de produse neterminate si finite si activul activul total; total. c ca raport intre stocul de materii prime si . activul total;
18. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifica: a cresterea ratei d cresterea ponderii rentabilitatii resurselor proprii financiare si in capitalul scaderea fondului permanent; de rulment; b cresterea fondului e scaderea fondului de rulment si de rulment si scaderea ratei cresterea ponderii rentabilitatii surselor proprii
in capitalul permanent. c reducerea ponderii resurselor proprii in . capitalul permanent;
financiare;
19. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este subunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a o incapacitate de d un fond de plata; rulment negativ; b o capacitate de e un dezechilibru autofinantare financiar. sporita; c un risc de insolvabilitate scazut; .
20. Rata finantarii imobilizarilor a un dezechilibru d degajarea unui financiar; fond de rulment pozitiv; b un risc de e o incapacitate de insolvabilitate autofinantare ridicat; sporita. c o incapacitate de plata; .
> 1 semnifica:
21. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa fie: a mai mare de d peste 33%; 50%; b intre 20% 50%; e intre 33% si 100%. c peste 20%; .
22. O intreprindere prezinta urmatoarea situatie: in perioada de baza (P0); in perioada curenta (P1). Aceasta situatie semnifica: a scaderea stocurilor d diminuarea ratei de fara miscare; finantare a stocurilor; b diminuarea e cresterea ratei de
creantelor; c .
finantare a stocurilor. cresterea obligatiilor fata de furnizori;
23. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele stocurilor de produse finite 110%. Aceasta reprezinta: a cresterea stocurilor d cresterea stocurilor si incetinirea ca urmare a vitezei de rotatie a supraaprovizionari stocurilor; i; b reducerea e cresterea volumului de stocurilor si activitate, fapt care accelerarea genereaza sporirea vitezei de rotatie stocurilor; a acestora. c cresterea volumului vanzarilor prin . reducerea stocurilor;
24. Activul total creste cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta situatie semnifica: a cresterea fondului d diminuarea de rulment; profitului brut; b cresterea profitului e cresterea brut; patrimoniului firmei. c cresterea nevoii de fond de rulment; .
25. Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligatiilor (sold mediu) = 112%. nseamna: a accelerarea vitezei d cresterea de rotatie a obligatiilor si obligatiilor si marirea duratei sporirea valorii mediei de folosire acestora; a surselor atrase; b accelerarea vitezei e cresterea de rotatie a obligatiilor ca obligatiilor si urmare a inflatiei. scaderea acestora; c cresterea surselor de finantare a . investitiilor;
26.
Ce exprima relatia:
a influenta d influenta vitezei
de rotatie a activului total asupra ratei rentabilitatii financiare; b influenta e influenta costurilor unitare profitului net la asupra ratei 1 leu venituri rentabilitatii totale asupra financiare; ratei rentabilitatii financiare. c influenta structurii cifrei de afaceri . asupra ratei rentabilitatii financiare;
preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii financiare;
27. Influenta structurii vanzarilor asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de +4%.
Rezulta: a cresterea d reducerea ponderii costurilor pe produselor la produse si care rata cresterea rentabilitatii rentabilitatii; este mai mare decat media pe intreprindere la nivelul bazei de comparatie; b scaderea ponderii e marirea preturilor produselor la de vanzare la care rata produsele cu rentabilitatii este rentabilitate mai mare decat scazuta. media pe intreprindere; c cresterea ponderii produselor la care . s-a marit rata rentabilitatii;
28. Activele circulante au crescut cu 9%, cele imobilizate cu 7% iar indicele cifrei de afaceri este
de 105%. Aceasta inseamna:
a scaderea ponderii
d acelasi ritm de
activelor crestere si circulante si incetinirea incetinirea rotatiei activelor rotatiei activelor circulante; imobilizate; b cresterea e reflecta scaderea ponderii activelor ponderii activelor imobilizate si circulante in total accelerarea activ. rotatiei activelor circulante; c ritmuri de modificare diferite si . incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante;
29. Indicele activelor totale = 102% Indicele capitalului permanent = 109% Indicele cifrei de afaceri = 112% Aceasta situatie semnifica: a se reduce rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale; . b creste rata stabilitatii financiare si se reduce eficienta activelor totale; . c se reduce rata stabilitatii financiare si creste eficienta activelor totale; . d creste rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale; . e se reduce rata stabilitatii financiare si se accelereaza viteza de rotatie a activelor . circulante.
30. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu Profit net P0 10.000 1.600 1.350 P1 12.000 3.600 1.944
Modificarea procentuala a ratei rentabilitatii financiare este de: a +1,7% . b +2,7% . c -2,7% .
d -3,7% . e +5,7% .
31. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr . crt . 1. Indicatori P0 P1
2.
Active circulante, din care: stocuri creante disponibilitati Datorii pe termen scurt, din care: credite pe termen scurt
7.500 3.800 2.700 1.000 1.800 300
7.200 3.500 2.400 1.300 1.700 300
a . b . c . d . e .
Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment este: +10% 10% +20% +30% 30%
32. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Indicatori Active imobilizate Active circulante Capital permanent Datorii pe termen scurt P0 1.600 1.400 2.000 1.000 P1 1.800 1.600 2.300 1.300
a . b . c . d
Modificarea procentuala a fondului de rulment este de: 25% 75% 35% 16%
. e 82% .

- lei Nr . crt . 1. Indicatori P0 P1
2.
Active circulante, din care: stocuri creante disponibilitati Datorii pe termen scurt, din care: credite pe termen scurt
16.000 7.000 500 4.000 5.000 1.000
18.000 8.000 650 3.500 6.000 1.500
a . b . c . d . e .
Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment este de: +10% 10% +20% 20% 11%

- lei Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu si lung Active imobilizate Stocuri P0 5.300 901 4.240 2.961 P1 6.360 1.908 5.830 3.438
a . b . c . d . e .
Modificarea ratei de finantare a stocurilor este de: +4,68% 4,68% 5,68% +10,68% 1,68%

- lei Nr. crt. 1. 2. 3. Indicatori Capital propriu Datorii totale, din care: datorii pe termen mediu si lung P0 7.500 5.800 4.000 P1 8.000 6.500 5.000
a . b . c . d . e .
Modificarea ratei stabilitatii financiare este de: +3,18% 5,18% 5,18% 6,5% 7,8%

- lei Nr. crt. 1. 2. 3. Indicatori Capital propriu Datorii totale, din care: datorii pe termen mediu si lung P0 15.000 11.600 8.000 P1 16.000 13.000 10.000
a . b . c . d . e .
Modificarea ratei autonomiei financiare la termen este de: 1,22% +3,18% +5,68% +7,68% 7,68%
37. Se cunosc urmatoarele date: Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu si lung Active imobilizate
u.m. lei lei lei
P0 70.400 10.900 65.100
P1 73.800 11.400 67.300
Modificarea procentuala a fondului de rulment este: a +22,64%; . b 9,49%; . c 18,46%; . d +3,38%; . e +10,49%. .
37. Pe baza indicatorilor: Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu si lung Active imobilizate u.m. lei lei lei P0 100.000 17.000 80.000 P1 120.000 36.000 110.000
Modificarea procentuala a fondului de rulment a fost de: a +28,30%; . b +24,32%; . c +10,28%; . d +5,14%; . e +15,28%. .
38. Pe baza indicatorilor: Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu si lung Active imobilizate
u.m. lei lei pers.
P0 144.000 24.000 120.000
P1 160.000 32.000 140.000
Modificarea procentuala a fondului de rulment este de: a 5, 00%; . b +7,00%; . c +8,33%; . d +5,00%; . e 8, 33%.

- lei Nr . crt . 1 2 3 4 Indicatori P0 P1
Cifra de afaceri neta Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preturilor de vanzare Indicele costurilor
420 366
430,8 371,64 105% 95%
Influenta costului unitar asupra profitului aferent cifrei de afaceri, in cazul utilizarii modelului de analiza: a +19,56 lei . b -19,56 lei . c +18,25 lei . d -18,25 lei . e -11,58 lei . , este de:

- lei Nr . crt . 1 2 3 4 Indicatori P0 P1
300 270
330,72 288 104% 103%
Influenta structurii cifrei de afaceri asupra profitului aferent cifrei de afaceri, in cazul utilizarii modelului de analiza: a +1,8 lei . b +5,59 lei . c +6,59 lei . d -6,59 lei , este de:
. e -5,59 lei .
41. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr . crt . 1 2 3 4 Indicatori P0 P1
5.500 4.000
5.800 4.164 108% 104%
a . b . c . d . e .
Influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de: +10,31% -10,31% -5,17% +6,18%
-9,31%
42. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr . crt . 1 2 3 4 Indicatori P0 P1
1.200 1.020
1.240 1.040 105% 102%
Influenta structurii productiei vandute asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de: a +1,82% . b -1,82% . c +2,82% . d -2,82%
. e -3,82% .
43. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 4 Indicatori Cifra de afaceri neta Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preturilor de vanzare Indicele costurilor P0 1.600 1.405 P1 1.750 1.552 102% 98%
a . b . c . d . e .
Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de: -2,21% +2,21% +3,21% -3,21% -1,21%
44. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Nr. Indicatori crt. 1 Capital propriu 2 Datorii pe termen mediu si lung 3 Profit net 4 Cifra de afaceri P0 4.500 600 1.620 10.800 P1 5.000 400 2.430 13.500
Influenta profitului la 1 leu cifra de afaceri asupra ratei rentabilitatii financiare este de: a +8,1% . b -8,1% . c +6,1% . d -6,1% . e -7,1% .
45. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Volumul fizic critic al productiei este: a 8000 bc . b 5000 bc . c 3000 bc . d 1000 bc . e 9000 bc .
46. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Cifra de afaceri critica este: a 4000 lei . b 8000 lei . c 9000 lei . d 10000 lei . e 15000 lei .
47. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Gradul critic de utilizare a capacitatii de productie este: a 50% . b 80% . c 20% . d 15% . e 18% .
48. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Perioada critica este: a 228 zile . b 300 zile . c 115 zile . d 100 zile . e 45 zile .
49. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala este: a 10500 bc . b 20500 bc . c 10800bc . d 10000 bc . e 16500 bc .
50. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Profitul maxim obtinut este: a 6400 lei . b 7000 lei . c 8000 lei . d 9000 lei . e 10000 lei .
51. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: capacitatea maxima de productie = 100.000 lei
cheltuieli fixe = 20.000 lei cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri = 0,50 gradul efectiv de folosire a capacitatii de productie = 75% Pragul rentabilitatii este: a 40000 lei . b 10000 lei . c 50000 lei . d 80000 lei . e 100000 lei .
52. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: capacitatea maxima de productie = 100.000 lei cheltuieli fixe = 20.000 lei cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri = 0,50 gradul efectiv de folosire a capacitatii de productie = 75% Rezultatul exploatarii in conditiile gradului efectiv de folosire a capacitatii de productie este: a 18500 lei . b 17500 lei . c 20000 lei . d 30000 lei . e 19000 lei .

- lei Nr . crt . 1. 2. 3. Indicatori P0 P1
Cifra de afaceri Active circulante, din care: creante T = 360 zile
1.250 300 125
1.152 320 128
Influenta creantelor asupra eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de : a +6 lei . b +5lei . c +3 lei .
d +100 lei . e +200 lei .

- lei -
Nr.
crt. 1. 2. 3.
Indicatori Cifra de afaceri Active circulante, din care: stocuri T = 360 zile
P0 1.500 560 187,5
P1 1.350 595 150
a . b . c . d . e .
Influenta stocurilor asupra eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de: 37,5 lei +37,5 lei +80,5 lei 80,5 lei 87,5 lei

- lei Nr. crt. 1. 2. Indicatori Cifra de afaceri Active circulante P0 2.880 360 P1 2.700 352,2
a . b . c . d . e .
Influenta activelor circulante asupra duratei unei rotatii este de: 1 zi 2 zile 5zile +6 zile +10 zile

- lei Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. 2.
Cifra de afaceri Active circulante
8.550 950
9.000 900
Influenta activelor circulante asupra sumei eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de: a 100 lei
. b . c . d . e .
50 lei 150 lei 110 lei 200 lei
57. Se cunosc urmatoarele date: Indicatori Cifra de afaceri Active circulante, din care: creante u.m. lei lei lei P0 1.400 700 300 P1 2.000 1.200 700
T = 360 zile Influenta variatiei soldului mediu al creantelor asupra modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante este de: a +35 zile; . b +72 zile; . c 14 zile; . d 20 zile; . e +90 zile. .
58. Pe baza indicatorilor: Indicatori Cifra de afaceri Soldul mediu al activelor circulante u.m. lei lei P0 40.500 33.750 P1 43.200 34.800
T = 360 zile Influenta cifrei de afaceri asupra sumei eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de: a +3000 lei; . b +9000 lei;
. c 9000 lei; . d +4500 lei; . e +2250 lei. .
59. Pe baza datelor: Indicatori Cifra de afaceri Soldul mediu al activelor circulante, din care: stocuri creante
u.m. lei lei lei lei
P0 60.000 7.500 4.500 3.000
P1 66.000 8.070 4.770 3.300
T = 360 zile Influenta soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante este de: a 4,00 zile; . b 1,10 zile; . c 1,63 zile; . d +1,63 zile; . e +4,00 zile. .
Contabilitate baze 1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a . b . c . d . e .
contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patrimoniale contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar
2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe
functii. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
. b . c . d . e .
functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice functia de legatura intre cont si bilant functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.
3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste
caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
a . b . c . d . e .
inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea
4. n sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona.
Unul din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?
a . b . c . d . e .
principiul prudentei; principiul permanentei metodelor principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor la venituri principiul imaginii fidele, principiul costului istoric
5.
Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajari de terenuri 10.468 u.m.; imobilizari necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m; produse finite 7.254 u.m; casa in lei 3.568 u.m.; creditori diversi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802 u.m.; contributia la asigurari sociale 6.094 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor? a 26.460 u.m. si 33.976 u.m.
. b 15.624 u.m. si 23.348 u.m. . c 16.750 u.m. si 44.764 u.m. . d 26.460 u.m. si 23.348 u.m. . e 20.318 u.m. si 40.070 u.m. .
6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii: a . b . c . d . e .
pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv
7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care
dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a . b . c . d . e .
documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare bilantul, contul, analiza, evaluarea contul, analiza, sinteza, calculatia bilantul, observatia, sinteza, evaluarea
8. In structura activelor circulante nu se includ: a . b . c . d . e .
stocurile creantele investitiile financiare pe termen scurt casa si conturile la banci imobilizarile in curs
9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea
pozitiei financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:
a . b . c . d . e .
capital propriu = activ - datorii activ = pasiv trezoreria neta = incasari plati capital propriu pasiv = activ mijloace economice = surse de finantare
10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta: a . b . c . d . e .
totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera
11.
Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 5.307 lei; 101 Capital social 5.202 lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 8.214 lei; 419 Clienti-creditori 5.624 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 11.235 lei; 5311 Casa in lei 8.046 lei; 105 Rezerve din reevaluare 5.790 lei; 461 Debitori diversi 9.516 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 4.479 lei; 411 Clienti 11.886 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
a . b . c . d . e .
32.637 lei si 6.513 lei 23.121 lei si 15.471 lei 23.391 lei si 10.992 lei 32.637 lei si 15.471 lei 23.121 lei si 6.513 lei
12. Acreditivele reprezinta: a lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care . urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii
serviciilor, executarii lucrarilor disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor d sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in . numele intreprinderii e sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce . vor fi primite in cursul exercitiului urmator
b . c .
13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor
contabile romanesti. Care este aceasta?

a . b . c . d . e .
capital si rezerve provizioane pentru riscuri si cheltuieli rezerve din reevaluare rezerve rezultatul exercitiului
14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor
financiare sunt:
a . b . c . d . e .
costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa
15. Capitalul propriu nu cuprinde: a . b . c . d . e .
subventii pentru investitii capitalul social rezervele rezervele din reevaluare rezultatul reportat
16. n categoria stocurilor nu se includ: a . b . c . d . e .
materiile prime materialele consumabile creantele comerciale produsele finite avansurile pentru cumparari de stocuri
17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in
situatiile financiare trebuie:

a sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor .
b . c . d . e .
sa aibe valori semnificative sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica
18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului.
Care este aceasta?

a . b . c . d . e .
contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patrimoniale
19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de
la un furnizor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a . b . c . d . e .
A+ x=P+x A-x =P-x A=P+x-x A+x-x=P Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect
20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in
debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a articol contabil . b inregistrare cronologica
. c corespondenta conturilor . d formula contabila . e inregistrare sistematica .
21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta? a . b . c . d . e .
functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare functia de comunicare financiara externa
22. In structura disponibilitatilor nu se includ: a . b . c . d . e .
conturile la banci casa acreditivele avansurile acordate furnizorilor avansurile de trezorerie
23. Creantele comerciale includ: a . b . c . d . e .
creantele fata de clienti creantele in cadrul grupului creantele din interese de participare alte creante creantele privind capitalul subscris si nevarsat
24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta: a perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces . de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument
usor convertibil in numerar b perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in . vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar c anul calendaristic
. d perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor . e perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor .
25. O informatie este semnificativa daca: a . b . c . d . e .
are o valoare considerabila are o natura neobisnuita nu este neglijabila este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in lipsa acesteia este relevanta
26. Veniturile din exploatare nu cuprind: a . b . c . d . e .
cifra de afaceri neta variatia stocurilor veniturile financiare productia imobilizata alte venituri din exploatare
27. Veniturile extraordinare reprezinta:
a venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de . activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta
repetabilitatea lor
b venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de . activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta
repetabilitatea lor
c venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu . activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta
repetabilitatea lor
d venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita . e venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita .
28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin: a . b . c . d . e .
reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare
ANS: E 29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre
formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a . b . c . d . e .
forma bilantiera a contului forma unilaterala a contului forma lista a contului forma sah a contului forma contului cu duble valori
30. Imobilizarile corporale nu cuprind: a terenuri si constructii
. b . c . d . e .
instalatii tehnice si masini alte instalatii, utilaje si mobilier avansuri si imobilizari necorporale in curs avansuri si imobilizari corporale in curs
31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta: a . b . c .
o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, . sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, . sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta: a . b . c . d .
o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, . sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta: a . b . c . d .
o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei . contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca
necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:
a . b . c . d . e .
principiul intangibilitatii bilantului de deschidere pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
principiul pragului de semnificatie
principiul unicitatii bilantului

principiul costului istoric
35. Capitalul propriu reprezinta: a . b . c . d . e .
interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa incasarea tuturor creantelor acesteia
36. Ce semnifica inregistrarea contabila: a . b . c . d . e .
211 = 456 aportul la capitalul social a unui teren restituirea catre asociati a unui mijloc de transport casarea unui mijloc de transport
amortizarea unui mijloc de transport restituirea unui actionar a unui mijloc de transport
37. Imobilizarile necorporale nu cuprind: a . b . c . d . e .
cheltuielile de constituire cheltuielile in avans cheltuielile de dezvoltare concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare alte imobilizari necorporale
38. Formula contabila de mai jos reprezinta:
5411 Acreditive n lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei

a . b . c . d . e . plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a provenit (contul de la banca) deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta? a functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice .
b . c . d . e .
functia de instrument de verificare, de control functia de legtura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
40. Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a . b . c . d . e . omisiunile de inregistrare erorile de intocmire a balantei de verificare erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale erorile de inregistrare in Cartea-mare
41. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la: a . b . c . d . e . completarea tuturor elementelor cerute de document folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate respectarea legalitatii operatiei consemnata in document existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare)
42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda: a . b . c . d . informatii referitoare la salarii informatii referitoare la salariati prezentarea politicilor contabile utilizate informatii generale despre entitate
e informatii referitoare la conducerea entitatii .
43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care este acesta? a . b . c . d . e . plati privind impozitul pe profit plati in numerar catre si in numele angajatilor incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii plati efectuate pentru achizitionarea de participatii incasari din contracte incheiate in scop de plasament
44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza: a . b . c . d . e . legalitatea operatiei economicitatea operatiei integralitatea operatiei necesitatea operatiei realitatea operatiei
45. Un activ necorporal se prezinta in bilant: a . b . c . d . e . la cost de achizitie la cost de productie la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare la valoarea justa la valoarea de aport
46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a . b . c . d . e .
capital subscris varsat rezerve subventii pentru investitii prime de capital rezerve din reevaluare
47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate
pe feluri de activitati, astfel :

a . b . c . d . e .
cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare
48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in: a . b . c . d . e .
venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara venituri din activitatea de exploatare, financiara extraordinara venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare
49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume: a metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor . b metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate . c metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate .
d metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive . e metoda amortizarii lineare, degresive si regresive .
50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a capital subscris varsat . b rezerve . c credite bancare pe termen lung . d prime de capital . e rezultatul exercitiului .
51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta? a . b . determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile c stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in . care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata d stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei . e stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente .
52. Planul de conturi general reprezinta: a matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o . denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare b matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat . printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare c matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o . denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare d matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o . denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare e matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat . printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un
anumit criteriu de clasificare
53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia: Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei. a A=P+x-x . b A+x=P+x . c A+x-x=P . d A -x=P-x . e niciun raspuns de mai sus nu este corect .
54. Gestiunea documentelor nu se refera la: a reconstituirea documentelor contabile . b verificarea de forma si de fond a documentelor contabile . c organizarea circulatiei documentelor . d arhivarea documentelor contabile . e utilizarea si evidenta documentelor contabile .
55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta? a taxele nerecuperabile . b reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne) . c pretul de cumparare . d cheltuielile de transport-aprovizionare . e alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in . gestiune a bunului respectiv
56. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta? a taxa pe valoarea adaugata . b alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) .
c . d . e .
costul de achizitie al materiilor prime consumate dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunului respectiv
Contabilitate de gestiune 1. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile
unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 3 ori mai mare decat cheltuielile fixe si care este valoarea productiei fabricate si vanduta la pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critic):
a b c d e
48 buc.; 96 u.m. 6 buc.; 57 u.m. 48 buc.; 144 u.m. 12 buc.; 192 u.m. 24 buc.; 144 u.m.
2. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din
acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului: Raza rondelei (mm) 10 15 20 Cantitate fabricata (buc.) 6.000 4.000 3.000 Cheltuieli materiale (u.m.) 54.000
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este: a) b) c)
a b c d e
10 mm 2,0 3,0 2,0

a b c d e
15 mm 4,5 3,5 3,0
20 mm 8,0 9,0 4,0
d) e)
10 mm 2,0 4,0
15 mm 6,75 9,0
20 mm 16,0 16,0
3.
Relaia de calcul: , n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:
a b c d e
Reiterrii; Calculului algebric; Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n mrimi absolute;
4. Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i
n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901
5. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:
Grosimea geamului (mm) 2 3 4
Dimensiunile geamului (m) 2 1,50 4 0,75 3 1,00
Cantitatea (bucati) 6.000 4.000 3.000
Cheltuieli de productie (u.m.)
1.296.000
Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este: a) b) c)

a b c
2 mm 70,0 48,0 20,0

a b c
3 mm 105,0 80,0 30,0
4 mm 140,0 95,0 40,0
d) e)
2 mm 65,0 72,0
3 mm 105,0 108,0
4 mm 147,5 144,0
d e
d e
6. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300
hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse? 1 2 3
a b c d e
Benzina 200 u.m. 480 u.m. 480 u.m.

1 2 3 4 5
Motorina 600 u.m. 600 u.m. 300 u.m.
4 5
Benzina 200 u.m. 300 u.m.
Motorina 480 u.m. 600 u.m.
7. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de
productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica in sectia I si II iar produsele B numai in sectia I. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 110 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ? 1 2 3
a b c d e
Produsele A 100 u.m. 300 u.m. 200 u.m.

1 2 3 4 5
Produsele B 500 u.m. 400 u.m. 400 u.m.
4 5
Produsele A 300 u.m. 250 u.m.
Produsele B 500 u.m. 250 u.m.
8. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia
obtinuta" poate functiona astfel: a) 921 = 902 d) 923 = 902
b ) c)
a b c d e
922 902
a b c d e
= =
902 921
e)
902
931
9. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o
anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta?

a b c d e
Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; Calculul costurilor pe unitatea conventionala; Decontarea costului produselor obtinute.
10.
Relaia de calcul: , n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:
a b c d e
Reiterrii; Calculului algebric; Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n valori absolute;
11. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe
sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ? a) b) Sortimentul A 53 u.m. 30 u.m. Sortimentul B 45 u.m. 50 u.m. d) e) Sortimentul A 40 u.m. 80 u.m. Sortimentul B 60 u.m. 30 u.m.
c)
a b c d e
15 u.m.
a b c d e
40 u.m.
12. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul
fix (cheltuielile fixe) 200 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc, conform metodei Direct costing la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:
a b c d e
200 u.m. 300 u.m. 250 u.m. 50 u.m. 150 u.m.
13. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a b c d e
Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; Nu se includ in costul produselor obtinute; Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
14.
Relaia de calcul: , n care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activitii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitii, calculeaz n Contabilitatea de gestiune, costul:
a b c d e
Unitar; Indirect; Variabil; Direct; Subactivitii;
n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrarea contabil:
331 = 711, corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrrii: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901
16. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele
informatii privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I 15,0 u.m. 3,0 u.m. 1,5 u.m. 0,5 u.m. 1,0 u.m. Sectia II 8,0 u.m. 0,4 u.m. 0,25 u.m. 0,15 u.m.
Cheltuieli indirecte Baza de repartizare -X-Y-Z-
Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. tiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse. a) b) c)
a b c d e
X 38,5 25,0 35,5

a b c d e
Y 22,5 12,5 25,0
Z 22,0 13,5 15,0
d) e)
X 37,5 15,0
Y 22,5 2,5
Z 20,0 7,0
17. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate
functiona (in analitic) astfel: 1 2 3

a b
922x 922 901

1 2
= = =
922y 933 922
4 5
931 903
= =
922 922
c d e
3 4 5
18. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a b c d e
Nu se includ in costul produselor obtinute; Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii; Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica; Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii; Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.
19. Relaia de calcul: , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a b c d e
pragul de rentabilitate coeficientul de siguran dinamic intervalul de siguran; marja pe costuri variabile participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului
n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrrii contabile: 345 = 711, (la pre prestabilit) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 931 = 902
21. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine A, B si C, de aceeasi calitate:
A = 2.000.000 buc., B = 3.000.000 buc., C = 4.000.000 buc.
Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse. A 2,5 u.m./buc. 2,5 b) u.m./buc. 7,5 c) u.m./buc. a)
a b c d e
B 5,0 u.m./buc. 5,5 u.m./buc. 5,0 u.m./buc.
C 7,5 u.m./buc. 7,5 u.m./buc. 2,5 u.m./buc. d) e)
A 1,5 u.m./buc. 2,5 u.m./buc.
B 5,0 u.m./buc. 5,0 u.m./buc.
C 7,5 u.m./buc. 7,0 u.m./buc.
a b c d e
22. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. PERIOADA
(luna) 1) Ianuarie 2) Februarie 3) Martie
PRODUCIA Q (ore) 2.100 1.900 2.000
CH. INDIRECTE Ch. (u.m.) 51.000 49.000 50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii aprilie, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore:
a b c d e
51.000 u.m. 48.000 u.m. 50.000 u.m. 49.000 u.m. 52.000 u.m.
23. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie"
poate functiona astfel: 1 2 3 933 933 933 = = = 921 923 924 4 5 933 925 = = 925 933
a b c d e
1 2 3 4 5
24. Cheltuielile variabile sunt, de regul, cheltuielile care:

a b c d e
Rmn relativ constante cu modificarea volumului fizic al produciei fabricate; Nu se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor; i modific nivelul total odat cu modificarea volumului fizic al produciei realizate; i modific nivelul total odat cu trecerea timpului; Se refer la o perioad variabil de gestiune;
25. Relaia de calcul: CA - CAE , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE reprezint
cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a pragul de rentabilitate; b participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului c coeficientul de siguran dinamic d intervalul de siguran e marja pe costuri variabile
26. ntr-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane,
de trei marime diferite, si anume: A = 200 buc., B = 300 buc., C = 400 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.? a) b ) c) d ) e) A 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; B 40 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; C 20 u.m. / buc. 40 u.m. / buc. 60 u.m. / buc. 25 u.m. / buc. 50 u.m. / buc.
a b c d e
a b c d e
27. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care
se cunosc:
Produsul (Sortimentul )
Costul (cheltuielile) variabil(e) unitar (u.m.) 50 1.000 250 10 100
Pretul de vanzare (u.m.) 100 3.000 1.000 50 1.000
A B C D E
n cazul in care se doreste eliminarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (Factorul de acoperire) care va fi acesta?
a b c d e
A B C D E
28. n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie
de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?
a b c d e
procedeul diviziunii simple; procedeul valorii ramase; procedeul cifrelor de echivalenta; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul suplimentarii.
29. Una din metodele de calculaie a costurilor de tip parial care clasifica
cheltuielile in functie de variatia acestora in raport cu volumul productiei realizate este a metoda target- costing b metoda global c metoda pe faze
d e
metoda Direct Costing metoda costurilor normate
30. Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n
Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile: 601 = 301, i corespunde, conform metodei globale, nregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901
31. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform
nomenclatorului: Raza bilei (mm) 1,0 1,5 2,0 Cantitatea produsa (buc.) 6.000.000 4.000.000 3.000.000 Cheltuieli de productie (u.m.) 52.200.000
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este: a) b) c)
a b c d e
1 mm 1,2 2,9 4,0

a b c d e
1,5 mm 1,8 4,35 13,5
2 mm 2,4 5,8 32,0
d) e)
1 mm 1,2 1,5
1,5 mm 4,05 5,0
2 mm 9,6 9,5
32. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:
a b c d e
procedeul cifrelor de echivalenta; procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; procedeul calculului algebric; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul celor mai mici patrate;
33. n cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:
a b c d e
rman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor isi modific volumul odat cu modificarea volumului fizic al productiei realizat sunt fixe n raport cu timpul de lucru se refer la o perioad fix de gestiune
34. Procedeul indicilor de echivalent se aplic atunci cand:

a b c d e
nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale; produsele se prelucreaz din materiale diverse cu un consum diferit de for de munc; acelasi material se prelucreaz n diverse produse cu un consum diferit de fort de munc; toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; produsele se prelucreaz din materiale diverse cu acelasi consum de fort de munc;
35. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii.
Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I 15.000 u.m. 3.000 u.m. 1.500 u.m. 500 u.m. 1.000 u.m. Sectia II 8.000 u.m. 400 u.m. 250 u.m. 150 u.m. Sectia III 5.000 u.m. 5.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m.
Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare -A -B -C
Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ? 1 % = 923/A 923/B 923/C % = 921/A 923 23.000 u.m. 4 12.500 u.m. 2.500 u.m. 8.000 u.m. 3.400 u.m. 5 1.750 u.m. % 931/A 931/B 931/C % 921/A = 923 28.000 u.m. 12.500 u.m. 5.000 u.m. 10.500 u.m. 28.000 u.m. 12.500 u.m.
923
923
921/B 921/C % = 901/A 901/B 901/C

1 2 3 4 5
923
500 u.m. 1.150 u.m. 1.150 u.m. 425 u.m. 400 u.m. 325 u.m.
921/B 921/C
4.500 u.m. 11.000 u.m.
a b c d e
Contabilitate financiara 1. Ce semnifica inregistrarea contabila:
% 357 4426
a . b . c . d . e .
401
3.720 lei 3.000 lei 720 lei
marfuri cumparate, sosite si receptionate; nu se poate face o astfel de inregistrare; marfuri primite spre vanzare in consignatie; marfuri cumparate pe credit din import; marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.
2. n conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui
stoc de materii prime, in valoare de 124.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 24%) este: a % = 401 153.760 lei . 301 124.000 lei 4426 29.760 lei
b % . 601
4426
c % . 601
401 153.760 lei 124.000 lei 29.760 lei 401 124.000 lei 100.000 lei 24.000 lei 401 124.000 lei
4426
d %
301 4426 =
100.000 lei 24.000 lei 404 124.000 lei 100.000 lei 24.000 lei
e % . 601
4426
3. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza
de urmatoarele reduceri din partea furnizorului: rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%: a 12.500 lei;
. b 12.825 lei; . c 8.550 lei; . d 10.687,5 lei; . e 12.718 lei. .
4. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a
carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt: a % = 2131 150.000 lei . 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei 475 = 7584 15.000 lei
b 2813 . 475 c % . 2813
= = =
2131 150.000 lei 7584 15.000 lei 2131 150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 2131 150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 7584 10.000 lei
6583
d % . 2813
6583 475 =
e 2813 . 475
= =
2131 135.000 lei 7584 10.000 lei
5. O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA 24%, si
care practica un adaos comercial de 30%, a vandut si incasat marfuri in suma de 27.404 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferenta acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a 17.000 lei 607 = 371 27.404 lei . 5.100 lei 378 5.304 lei 4426
b 17.000 lei . 5.100 lei
5.304 lei
c 17.000 lei . 5.100 lei
607 = 397 4428 607 = 378 4428 607 = 371 4428 607 = 378 4427
371
27.404 lei
371
27.404 lei
5.304 lei
d 17.000 lei . 5.100 lei
378
27.404 lei
5.304 lei
e 17.000 lei . 5.100 lei
371
27.404 lei
5.304 lei
6. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA 24%,
societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. nregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt: a % = 401 24.800 lei . 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 12.240 lei 378 6.000 lei 4428 6.240 lei
b % . 371
= =
401 % 378
4426 371
24.800 lei 20.000 lei 4.800 lei 7.440 lei 6.000 lei
4428
c % . 371
1.440 lei 24.800 lei 20.000 lei 4.800 lei 12.240 lei 6.000 lei 6.240 lei 24.800 lei 20.000 lei 4.800 lei 7.440 lei 6.000 lei 1.440 lei 24.800 lei 20.000 lei 4.800 lei 12.240 lei 6.000 lei 6.240 lei
= =
401 % 378 4427 401 % 378 4427 401 % 378 4428
4426 371
d % . 371
= = = =
4426 371
e % . 607
4426 371
7. SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.
Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. nregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel: a 212 = % 100.000 lei . 231 30.000 lei 722 70.000 lei
b 6xx . 212 c 212 . d 212 . e 212 .
= = = = =
722 231 722 % 231 722 231
100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 70.000 lei 30.000 lei 100.000 lei
8. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din
contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 24%; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 24%?
a 4111 .
% 8.060 lei 418 7.440 lei 701 500 lei 4427 120 lei % 701 4427 620 lei 500 lei 120 lei
b 418 .
c 4111 . 4428
4111
= = =
418 7.440 lei 4427 1.440 lei % 620 lei 701 500 lei 4427 120 lei % 701 4427 4427 8.060 lei 6.500 lei 1.560 lei 1.560 lei
d 4111 .
4428 =
e 4111 .
4428 =
% 620 lei 701 500 lei 4427 120 lei 4427 1.440 lei
9. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener
extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei? a % = 4111 40.200 lei . 5124 40.000 lei 665 200 lei
b 5124 .
% 4111 765 4111
40.200 lei 4.000 lei 200 lei 40.200 lei 40.000 lei 200 lei 40.200 lei 40.000 lei 200 lei 40.200 lei 40.000 lei
c % . 5121
665
d 5124 .
% 4111 766 % 461
e 5124 .
765
200 lei
10. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de
5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a 5124 = 4111 15.750 lei
. b 5124 . c % . 5124
= =
4111 4111
14.750 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei
665
d % . 5124
4111
667
e 5124 .
% 4111 765
11. SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N:
- sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut); - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent); - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ? a 1.440 lei;
. b . c . d . e .
1.120 lei; 1.280 lei; 1.650 lei; 1.056 lei.
12. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de
viata 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare 55.000 lei; rabat 1 %, remiza 2 %.
n conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:
Not : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.
a 16.335,00 lei 6811 . b 16.008,30 lei 6811 . c 5.445,00 lei 6811 . d 5.336,10 lei 6811 . e 4.851,00 lei 6811 .
= = = = =
2813 16.335,00 lei 2813 16.008,30 lei 2813 2813 2813 5.445,00 lei 5.336,10 lei 4.851,00 lei
13. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA 24%, si
practica un adaos comercial de 50%. n cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.440 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a 607 = 371 7.440 lei
. b 607 . 4428 c % . 4428
= = =
371 4427 371
7.440 lei 1.440 lei 7.440 lei 1.440 lei 2.000 lei 4.000 lei 7.440 lei 6.000 lei 1.440 lei 7.440 lei 1.440 lei 2.000 lei 4.000 lei
378 607
d % . 607
371
4428
e .
% 4427 371 607
371
14. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei
impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni 1,20 lei / actiune pret de emisiune; - in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt:
a . b . c . d . e .
DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,723 lei DS - ul 0,723 lei
DA - ul 0,10 lei DA - ul 0,30 lei DA - ul 0 lei DA - ul 0,10 lei DA - ul 0,30 lei
15.
O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA 24%, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei: a 900 lei;
. b . c . d . e .
600 lei; 400 lei; 540 lei; 360 lei.
16. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N
18.000 lei, din care dividende cuvenite 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N 800 lei, din care platit 500 lei. Cota de impozit pe profit 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: a Impozit datorat: Impozit de platit: . 2.128 lei 1.628 lei b Impozit datorat: Impozit de platit: . 3.175 lei 2.375 lei c Impozit datorat: Impozit de platit: . 2.128 lei 1.500 lei d Impozit datorat: Impozit de platit: . 2.000 lei 1.628 lei e Impozit datorat: Impozit de platit: . 3.175 lei 2.675 lei
17. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 6.200 lei, TVA inclusa, in
vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 24%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a 5121 = 419 6.200 lei . % = 4111 7.440 lei 419 6.200 lei 5121 1.240 lei
b 5121 . %
= =
419 4111
419 4427 5121

c 5121 .
6.200 lei 8.640 lei 5.000 lei 1.200 lei 2.440 lei 6.200 lei 5.000 lei 1.200 lei 7.440 lei 5.000 lei 2.440 lei 6.200 lei 5.000 lei 1.200 lei 7.440 lei 5.000 lei 1.200 lei 1.240 lei 7.440 lei 6.000 lei 1.440 lei
= =
% 419 5121
d 5121 .
% 419 4427 4111
= =
% 419 4427 5121

e 4111 .
% 419 4427 4111
% 704 4427
18. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de
8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a 401 = 5124 23.200 lei
. b 401 . c % . 401
= =
5124 5124
24.800 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei
667
d % . 401
5124
665
e 401 .
24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei
% 5124 765
19. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale 60.000 lei, din
care venituri din dividende cuvenite 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%: a 6.400 lei
. b . c . d . e .
6.720 lei 9.600 lei 9.280 lei 6.080 lei
20. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris
nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform O.M.F.P. nr. 3055/2009, marimea capitalurilor proprii este: a 70 000 lei
. b . c . d . e .
52 000 lei 68 000 lei 62 000 lei 55 000 lei
21. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii:
valoarea externa FOB 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 24%. a 301 = 401 3.650 lei
.
b 301 . 624 c 301 .
= = =
401 401 % 401 446 % 401 446 5121
3.650 lei 365 lei 4.818 lei 4.015 lei 803 lei 4.818 lei 4.015 lei 803 lei 1.959 lei 803 lei 1.156 lei 4.453 lei 3.650 lei 803 lei 365 lei 1.959 lei 803 lei 1.156 lei
d 301 .
= =
% 446 4426
e 301 .
= = =
624 % 446 4426
% 401 446 401 5121
22. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de
transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este: a 6812 = 2813 6.000 lei
. b . c . d . e .
6811 6812 6811 6811
= = = =
2813
6.000 lei
2813 24.000 lei 2813 24.000 lei 2813 30.000 lei
23. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei.
Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 24%. nregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este: a % = 401 157.480 lei . 2131 120.000 lei 624 5.000 lei 628 2.000 lei
4426
b % . 2131
30.480 lei = 404 157.480 lei 127.000 lei 30.480 lei 157.480 lei 127.000 lei 30.480 lei 157.480 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 30.480 lei 157.480 lei 127.000 lei 30.480 lei
4426
c % . 2131
401
4428
d % . 2131
404
624 628 4426

e % . 2131
401
4426
24. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si
materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 24%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este: a % = 4426 9.600 lei . 4427 7.680 lei 4424 1.920 lei
b .
% 4426 4423 4427
4427
9.600 lei 7.680 lei 1.920 lei 9.600 lei 7.680 lei 1.920 lei 7.680 lei 9.600 lei
c .
% 4426 4423 4426 4426
d . e .
4427 4427
= =
25. O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000
lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita: acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 24%. Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice: a 461 = % 12.400 lei . 7583 10.000 lei 4427 2.400 lei 6583 = 2131 140.000 lei
b .
461 2813
= = = =
% 7583 4427 2131 % 7583 4427 2131
12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei 140.000 lei 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei
c .
462 % 2813 6583
d .
461 % 2813 6582
= =
% 7584 4427 2131
e .
461 % 2813 6583
= =
% 7583 4427 2131
26. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui provizion
in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele: a 7814 = 491 20.000 lei . 491 = 6814 2.000 lei
b .
6812 6812
= =
1511 1511
20.000 lei 2.000 lei
c . d . e .
6814 491 6812 1511 7812 1511
= = = = = =
491 7814 1511 7812 1511 6812
27. Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este
de 10 lei/obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei/actiune. Indicati formula contabila corecta: a 161 = % 100.000 lei . 1011 90.000 lei 1044 10.000 lei
b 161 .
% 100.000 lei 1012 90.000 lei 1044 10.000 lei % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1068 10.000 lei % 100.000 lei 1012 90.000 lei 169 10.000 lei % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1061 10.000 lei
c 161 .
d 161 .
e 161 .
28. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie
fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie: a 106.000 lei
. b . c .
76.000 lei 94.000 lei
d 82.000 lei . e 100.000 lei .
29. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2
lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise: a 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei . 1012 500 lei
b . c . d . e .
2 000 lei 2 000 lei 1 500 lei 2 000 lei
161 161 161 161
= = = =
505 768 505 1041 505 505 169
1 500 lei 500 lei 1 500 lei 500 lei 1 500 lei 1 500 lei 500 lei
30. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei;
reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiar 5 % (scont de decontare), TVA 24 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie: a 45.000 lei 231 = 404 55.260 lei . 10.260 lei 4426 2.250 lei 404 = 767 2.250 lei
b . c . d .
45.000 lei 10.260 lei 42.750 lei 10.260 lei 50.000 lei 12.000 lei 2.250 lei 45.000 lei 10.800 lei
212 4426 231 4426 212 4426 404 231 4426
= = = = =
404 767 404 404 767 401
e .
31. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat
liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4: a 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
. b . c . d . e .
6811 = 105 = 6811 105 6811 105 6811 105 = = = = = =
2813 117 2813 117 2813 106 2813 117
32. Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune
6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei: a % = 213 6.000 lei . 281 3.600 lei 471 2.400 lei
b .
% 281 6583 % 281 6583 % 281 6583 % 281 1068
212
6.000 lei 4.400 lei 1.600 lei 6.000 lei 3.600 lei 2.400 lei 6.000 lei 4.100 lei 1.900 lei 6.000 lei 3.600 lei 2.400 lei
c .
212
d .
212
e .
212
33. Se achizitioneaz pe 30 august anul N o instalatie la costul de 700.000 lei,
valoarea rezidual estimat 40.000 lei. Instalatia e amortizat liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a 58.200 lei
. b . c . d . e .
62.200 lei 77.500 lei 61.200 lei 61.200 lei
34. SC PLAY SA emite un imprumut obligatar in urmtoarele conditii: numarul de obligatiuni
20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrala la expirarea scadentei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se inregistreaza subscrierea obligatiunilor si dobanda (cuponul) aferenta primului serviciu? a % = 161 2.400.000 lei . 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 480.000 lei
b .
% 461 169 666 461 666 % 461 169 666
= = = = = =
161 1681 161 1681 161 1681 161 169 1681
2.000.000 lei 1.800.000 lei 200.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 120.000 lei 400.000 lei
c . d .
e .
% = 461 169 6868 = 666 =
35. SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele conditii: numrul
de ogligatiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadentei, rata dobnzii 20% pe an. Cum se nregistreaz ncasarea prin banc a obligatiunilor subscrise i amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor n primul serviciu? a 5121 = 461 2.000.000 lei . 6868 = 169 120.000 lei
b . c . d . e .
5121 = 6868 = 5121 = 6868 = 5121 666 = =
461 169 461 1681 461 169 461 169
1.800.000 lei 120.000 lei 2.400.000 lei 400.000 lei 1.800.000 lei 120.000 lei 2.000.000 lei 40.000 lei
5121 = 6868 =
36. SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele conditii: numrul
de obligatiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadentei; rata dobanzi 20% pe an. Dup 3 ani mprumutul este rambursat prin rscumprare de pe piata de capital la pretul de rscumprare de 110 lei/obligatiune. Cum se nregistreaz n contabilitate rambursarea prin anularea obligatiunilor? a % = 505 2.200.000 lei . 161 2.000.000 lei 668 200.000 lei
b .
% 161 668 161
505
2.200.000 lei 1.800.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 2.200.000 lei 200.000 lei 2.400.000 lei 2.200.000 lei 200.000 lei
c .
% 505 766 % 505 768
d .
161
e .
161
% 505 768
2.000.000 lei 1.800.000 lei 200.000 lei
37. SC LDI SA detine o constructie n proprietate avnd o valoare contabil de
intrare de 2.000.000 lei, durat de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniar. SC LDI SA nchiriaz constructia unei ntreprinderi pe o perioad de 3 ani. Chiriaul cu acordul proprietarului realizeaz lucrri de modernizare a constructiei n sum de 100.000 lei, pe care le amortizeaz liniar pe perioada contractului n proportie de 50%. Stiind c dup expirarea contractului de nchiriere durata de utilizare rmas este de 20 ani s se stabileasc nregistrrile contabile fcute de proprietarul constructiei la expirarea contractului de nchiriere i nregistrarea anuittii amortizrii n anul urmtor, TVA 24%. a % = 404 62.000 lei . 212 50.000 lei 4426 12.000 lei 6811 = 2812 80.000 lei
b .
% = 212 4426 212 = % = 212 4426 212 = 6811 = % = 212 4426 212 = 6811 = % = 212 4426 6811 = 212 =
404 2812 404 2812 2812 404 2812 2812 404 2812 2812
62.000 lei 50.000 lei 12.000 lei 50.000 lei 62.000 lei 50.000 lei 12.000 lei 50.000 lei 80.000 lei 62.000 lei 50.000 lei 12.000 lei 50.000 lei 82.500 lei 124.000 lei 100.000 lei 24.000 lei 82.500 lei 50.000 lei
c .
d .
e .
38. O societate comercial detine o instalatie procurat n anul N la valoarea
de 50.000 lei, amortizat liniar n 5 ani. La sfritul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit 25.000 lei. n conditiile aplicrii metodei actualizrii valorii brute, conform IAS 16 Imobilizri corporale, nregistrrile contabile sunt: a 213 = 105 12.500 lei
. b 213 . c 281 . 231 d 231 . 105 e 213 . 105
= = = = = = =
105 231 105 105 281 105 281
25.000 lei 30.000 lei 5.000 lei 12.500 lei 30.000 lei 12.500 lei 7.500 lei
39. Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a
unui activ este majorat ca urmare a unei reevaluri, aceast majorare este nregistrat: A) direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; B) direct ca un venit; C) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ recunoscut anterior ca o cheltuial; D) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ; E) direct n rezultatul exercitiului. Alegeti varianta corect de rspuns: a raspunsurile A i D;
. b . c . d . e .
raspunsurile A i C; raspunsul A; raspunsurile E; raspunsurile C i D.
40. Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a
unui activ este diminuat ca rezultat al unei reevaluri, aceast diminuare trebuie recunoscut: A) ca o cheltuial;
B) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor aceluiai activ n msura n care diminuarea nu depete valoarea nregistrat anterior ca surplus din reevaluare; C) n debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor altui activ; E) inclus n rezultatul exercitiului. Alegeti varianta corect de rspuns: a raspunsurile B i C;
. b . c . d . e .
raspunsurile C i D; raspunsul E; raspunsurile A i B; raspunsurile B i E.
41. Un
productor de televizoare ofer garantie la momentul vnzrii bunurilor. Conform termenilor contractului de vnzare productorul se oblig s remedieze defectele ce apar ntr-o perioad de 12 luni de la data bilantului. Dac sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparatiile vor fi de 4.000 lei, iar dac sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informatiilor trecute, ntreprinderea estimeaz c n anul N, 75% din bunurile vndute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore i 15% defecte majore. n anul N+1 expir perioada de garantie a produselor vndute i nu s-au produs defectiuni care s impun remedieri. Care sunt nregistrrile contabile aferente anului N+1? a 1512 = 7812 6.400 lei;
. b . c . d .
6812 = 1512 = 6812 = 1512 = =
1512 6.000 lei; 7812 6.000 lei; 1512 6.000 lei; 7812 400 lei; 7588 6.400 lei.
e 1512 .
42. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000
lei. TVA 24%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 24%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii: a % = 401 15.280 lei . 371 12.400 lei
408 4426
b % . 371
= = = = = = = =
4428 401 4428 401 4428 401 4428 401
2.880 lei 2.880 lei 14.880 lei 12.000 lei 2.880 lei 2.400 lei 14.880 lei 12.000 lei 2.880 lei 2.400 lei 12.400 lei 2.400 lei 2.480 lei 2.000 lei 480 lei 2.480 lei 14.880 lei
4426 4426
c % . 408
4426 408
d 408 . 4426
% 371 4426
e 4426 . 408
= =
4428 401
43. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei.
TVA 24%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 24%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii: a 408 = 401 9.920 lei . 4426 = 4428 1.920 lei 408 = % 2.480 lei 371 2.000 lei 4428 480 lei
b . c .
4426 408 % 408 4426 408 401 4426
= = = = = = =
4428 401 401 4428 % 371 408 4428 % 371
2.400 lei 12.400 lei 9.920 lei 8.000 lei 1.920 lei 2.400 lei 2.480 lei 2.000 lei 480 lei 1.920 lei 2.480 lei 2.000 lei
d .
e .
408
4426
4428 4428
480 lei 1.920 lei
44. Fie o factur de 100.000 lei cost de achizitie, adaosul comercial 25%, TVA
24%, pret de vnzare cu amnuntul. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor: a nregistrarea receptiei mrfurilor: . 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 100.000 lei 24%: 24.000 lei 371 = 4428 24.000 lei
b nregistrarea receptiei mrfurilor: . 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei
24.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 24%: 30.000 lei 371 = 4427 30.000 lei
c nregistrarea receptiei mrfurilor: . 125.000 lei 371 = 401
124.000 lei 24.000 lei 4428 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 24% : 30.000 lei 371 = 4427 30.000 lei
d nregistrarea receptiei mrfurilor: . 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei
e nregistrarea receptiei mrfurilor: . 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei
45. n magazin se afieaz pretul cu amnuntul, costul de achizitie 100.000 lei,
adaosul comercial 25%, TVA 24%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieirea marfurilor: a vnzarea mrfurilor:
124.000 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 378 i: 30.000 lei 4428
= = = =
707 4427 371 371 707 4428 371 =
100.000 lei 24.000 lei 125.000 lei 30.000 lei 125.000 lei 30.000 lei 125.000 lei 371 30.000 lei
b vnzarea mrfurilor: . 155.000 lei 5311
descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 25.000 lei 378 i: 30.000 lei 4427
c vnzarea mrfurilor: . 155.000 lei
5311 = = = = = =
descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 371 i: 30.000 lei 4426
d vnzarea mrfurilor: . 155.000 lei 5311
= 701 125.000 lei 4427 30.000 lei 378 371 707 4427 371 371 707 4427 371 371 125.000 lei 30.000 lei 125.000 lei 30.000 lei 125.000 lei 24.000 lei 125.000 lei 30.000 lei 125.000 lei 30.000 lei
descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 378 i: 24.000 lei 4428
e vnzarea mrfurilor: . 155.000 lei 5311
descrcarea 100.000 lei 25.000 lei i: 30.000 lei
gestiunii : 607 = 378 4428 =
46. O societate comercial achizitioneaz 4.000 actiuni emise de o alt
societate cotat la burs, la pretul de cumprare de 10 lei/actiune, n vederea obtinerii unor ctiguri speculative. Societatea cumprtoare datoreaz societtii de intermediere un comision de 3%. Achizitia de actiuni se nregistreaz contabil astfel: a 5121 = % 41.200 lei . 5081 40.000 lei 7642 1.200 lei
b 5121 .
% 472 706 5121 706
41.200 lei 40.000 lei 1.200 lei 1.200 lei 40.000 lei
c 462 . d 472 . e 5081 .
= = =
% 41.200 lei 5121 40.000 lei 462 1.200 lei
47. O societate ncaseaz suma de 80.000 lei, sum ce reprezint chiria de la
un partener de afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar urmtor, ca urmare a nchirierii unui spatiu al societtii. nregistrarea sumei primite (fr TVA) se face: a 472 = 706 80.000 lei
. b . c . d . e .
472 5121 5121 471
= = = =
5121 80.000 lei 706 472 706 80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei
48.
O societate comercial contracteaz (plateste) la finele exercitiului financiar un abonament la o publicatie lunara pentru anul urmtor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. nregistrarea contabil privind contractarea abonamentului (fr TVA) este: a 626 = 5311 1.200 lei
. b .
6581
5311 1.200 lei
c . d . e .
471 626 471
= = =
626 471 5311
1.200 lei 1.200 lei 1.200 lei
49. O societate detine un stoc initial de produse finite la cost de productie 3.000 lei. Operatiile
efectuate n cursul lunii au fost: produse obtinute la cost de productie 6.000 lei; produse vndute la pret de vnzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 24%; stoc final de produse nevndute la cost de productie 2.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile legate de produse finite n conditiile utilizrii metodei inventarului permanent: a 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei . 1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei 7.000 lei 711 = 345 7.000 lei
b 6.000 lei . 1.240 lei
345 418 711 345 411 711 711 345 418 345 418
= = = = = = = = = = =
2.000 lei
c 6.000 lei . 1.240 lei
711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 240 lei 345 2.000 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4427 240 lei 345 7.000 lei 345 3.000 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 240 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 240 lei
7.000 lei
d 3.000 lei . 6.000 lei
1.240 lei
e 6.000 lei . 1.240 lei
50. n luna X se livreaz produse finite fr factur , pret de vnzare 10.000 lei,
TVA 24 %. n luna X+1 se emite factura la pretul de 8.000 lei, TVA 24%. Ce nregistrare se efectueaz la emiterea facturii? a 1.920 lei 4428 = 4427 1.920 lei . 9.920 lei 4111 = 418 9.920 lei 2.000 lei 701 = 418 2.480 lei 480 lei 4428
b 480 lei . 2.480 lei
4428 = 4111 = 4428 = 701 = 4428 4428 4111 = =
4427 480 lei 418 480 lei 701 2.000 lei 4427 1.920 lei 418 2.480 lei 4427 1.920 lei 418 9.920 lei 418 9.920 lei 418 2.480 lei
c 1.920 lei . 2.000 lei
480 lei
d 1.920 lei . 9.920 lei e 9.920 lei . 2.000 lei
480 lei
4111 = 701 = 4428
51. n contul de profit i pierdere figureaz urmtoarele informatii: vnzri de
mrfuri 20.000 lei; costul de cumprare al mrfurilor vndute 5.000 lei; productia imobilizat 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subventii de exploatare 6.000 lei; subventii pentru investitii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizri i ajustri pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizri, provizioane si ajustri privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autorittilor romne 870 lei, i pltite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende pltite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este: a 6.672,00 lei
. b . c . d . e .
6.260,80 lei 6.532,80 lei 6.480,00 lei 6.288,80 lei.
52. Se dau urmtoarele date privind situatia creantelor clienti considerate
incerte la inventarul exercitiului N: clientul A: creanta inclusiv TVA 24% 124.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creanta inclusiv TVA 24% l.240.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanta inclusiv TVA 24% 992.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creanta inclusiv TVA 24% 372.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscnd ponderea aferent ajustrii pentru deprecierea creantelor clienti, valoarea acesteia este: a Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D . 75.000 400.000 480.000 240.000
b Clientul A . 89.250 c Clientul A . 14.250 d Clientul A . 25.000 e Clientul A . 50.000
Clientul B 407.600 Clientul B 76.000 Clientul B 600.000 Clientul B 1.200.000
Clientul C 571.200 Clientul C 91.200 Clientul C 320.000 Clientul C 640.000
Clientul D 285.600 Clientul D 102.600 Clientul D 60.000 Clientul D 120.000
53. La intervalul de nchiderea exercitiului N s-a constatat o creant incert
(dubioas) a unui client B n valoare de 7.440 lei, inclusiv TVA 24%, grad de recuperare 60%. n cursul i la nchiderea exercitiului N+1 s-a constatat c B a fcut o plat definitiv n contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.340 lei, restul fiind considerat irecuperabil. nregistrrile din anul N+1 sunt: a 4.340 lei 5121 = 4118 4.165 lei . 3.600 lei 491 = 7814 3.600 lei 2.500 lei 654 = 4118 3.100 lei 600 lei 4424
b 4.340 lei . 2.400 lei
2.500 lei 600 lei

c 4.340 lei .
5121 = 491 = 654 = 4427 5121 = 491 654 = =
4118 4.340 lei 7814 2.400 lei 4118 3.100 lei 4118 3.500 lei 4472 840 lei 7814 2.400 lei 4118 3.100 lei 4118 4.340 lei 7814 4.340 lei 4118 3.100 lei 4118 4.340 lei 7814 3.500 lei 419 3.100 lei
2.400 lei 3.100 lei

d 4.340 lei . 4.340 lei
2.500 lei 600 lei

e 3.500 lei . 840 lei
5121 = 491 = 654 = 4427 5121 = 4427 491 = 6814 =
3.500 lei 3.100 lei
54. Dispuneti de urmtoarele date la nchiderea exercitiului N: impozit pe profit
calculat i nregistrat la 30.11.N 800 lei, din care pltit 500 lei; veniturile aferente exercitiului N 28.000 lei, din care dividende ncasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei i amenzi pltite autorittilor romne 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat i de pltit pe exercitiul N? a Impozit datorat Impozit de pltit . 3.568 lei 3.568 lei
b Impozit datorat . 3.568 lei c Impozit datorat . 3.520 lei d Impozit datorat . 3.520 lei e Impozit datorat . 3.568 lei
Impozit de pltit 2.768 lei Impozit de pltit 3.020 lei Impozit de pltit 3.068 lei Impozit de pltit 3.068 lei
55. Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial
2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieiri 2.200 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: costului mediu ponderat (CMP) i ultimului intrat primului ieit (LIFO)? a CMP LIFO . 1.320/480 1.160/640
b CMP . 1.320/480 c CMP . 1.100/700 d .
LIFO 1.400/400 LIFO 1.160/640 LIFO 1.400/400 LIFO 1.320/480
CMP 1.320/640
e CMP . 1.400/400
56. SC FIUL SA prezint urmtoarele date privind stocurile de materii prime:
stoc initial 2.000 buc a 0.5 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieiri 1.900 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: primul intrat-primul ieit (FIFO) i ultimul intrat primul ieit (LIFO)? a FIFO LIFO . 950/700 1.250/550
b FIFO . 1.250/550 c FIFO . 1.900/1.100 d FIFO . 1.140/660 e FIFO . 950/850
LIFO 950/850 LIFO 1.100/1.900 LIFO 1.250/850 LIFO 1.250/550
57. La SC MEN SA se nregistreaz obtinerea de produse finite n urmtoarele
conditii: cost prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfritul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de bucti obtinute n cursul lunii. n conditiile aplicrii metodei de contabilizare inventar permanent care este formula contabil privind nregistrarea produselor finite obtinute: a 345 = 711 25.000 lei
. b . c . d . e .
345 348 345 348 345 348
= = = = = =
711 345 711 711 711 711
58. SC MURA SA prezint urmtoarea situatie privind creantele comerciale incerte n litigiu:
sold cont 4118 = 992.000 lei; sold creditor 4428 = 192.000 lei (TVA 24% aferent creantei n litigiu); - sold cont 491 = 500.000 lei. n urma hotrrii judectoreti definitiv i irevocabil se ncaseaz 60% din valoarea creantei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt nregistrrile contabile efectuate n aceast situatie?
a . b .
5121 654 5121 654 491 5121 4428 % 654 4428 491 5121 4428 654 491 5121 491
= = = = = = = = = = = = = = =
4118 595.200 lei 4118 396.800 lei 4118 595.200 lei 4118 320.000 lei 7814 300.000 lei 4118 595.200 lei 4427 115.200 lei 4118 396.800 lei 320.000 lei 76.800 lei 7814 500.000 lei 4118 4427 4118 7814 595.200 lei 192.000 lei 396.800 lei 500.000 lei
c .
d .
e .
4118 992.000 lei 7814 500.000 lei
59. Se primete n urma unui contract ncheiat cu o banc, un credit bancar pe
termen scurt n sum de 10.000 lei. Rata dobnzi 10% , perioada 6 luni. S se nregistreze primirea creditului i nregistrarea dobnzii aferente. a 5121 = 162 10.000 lei . 666 = 1682 500 lei
b . c . d . e .
5121 666 5121 666 5121 666 5121 666
= = = = = = = =
5191 5198 5191 5198 462 5198 167 1687
10.000 lei 1.000 lei 10.000 lei 500 lei 10.000 lei 500 lei 10.000 lei 500 lei
60. SC CRAI SA prezint situatia urmtoarelor elemente: cumprri de stocuri
1.000 lei, consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii pltite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la terti 1.000 lei; amortizri 1.600 lei; stocuri initiale produse finite la cost de productie 100 lei; produse obtinute la cost de productie 5.300 lei; produse vndute la pret de vnzare 6.000 lei; produse ncasate la pret de vnzare 6.500 lei; produse vndute la pret de vnzare dar nefacturate 400 lei i stocuri de produse nevndute la cost de productie 800 lei. S se determine mrimea profitului contabil, tiind c se utilizeaz pentru evidenta stocurilor inventarul permanent. a 1.800 lei;
. b 1.600 lei; . c 1.700 lei; . d 6.200 lei; . e 600 lei. .
61. SC RULA SA vinde mrfuri la pret de vnzare cu amnuntul. Situatia n
cursul lunii iunie se prezint astfel: stoc de marf la 01.06.N evaluat la pret de vnzare, inclusiv TVA 24% 992.000 lei; n cursul lunii s-au efectuat urmtoarele operatii: cumprri de mrfuri pe data de 15.06.N, cost de achizitie 5.000.000 lei, TVA 24%; vnzri de mrfuri n cursul lunii, pret de vnzare, inclusiv TVA 24% 3.472.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, n aceste conditii s se determine costul de achizitie al mrfurilor vndute n cursul lunii iunie i soldul final al contului 371. a Cost mrfuri vndute Sold final 371 . 3.472.000 lei 9.672.000 lei
b Cost mrfuri vndute . 800.000 lei c Cost mrfuri vndute . 2.000.000 lei d Cost mrfuri vndute . final 371
Sold final 371 6.200.000 lei Sold final 371 9.672.000 lei Sold 6.200.000 lei Sold final 371 992.000 lei
2.000.000 lei
e Cost mrfuri vndute . 2.800.000 lei
62. SC ILI SA rscumpr de la burs obligatiunile proprii, n numr de 8.000
buc, avnd pretul de rambursare de 210 lei/buc i pretul de rscumprare de 200 lei/buc. Cum se nregistreaz rscumprarea i anularea obligatiunilor ? a 505 = 5121 1.600.000 lei . 161 = % 1.680.000 lei 505 1.600.000 lei 764(768) 80.000 lei
b .
505 % 161 664 161
= =
5121 505
1.680.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei 80.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei 80.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei
c .
% 505 764 5121 505 5121
d .
505 161 161
= = =
e .
63. O societate comercial client, nregistreaz 100 buc ambalaje de transport,
refolosibile, a 200 lei/buc, facturate de furnizor, TVA 24%. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le retine pentru nevoi proprii, comunicnd aceast situatie furnizorului. Care sunt nregistrrile contabile efectuate de client ? a 409 = 401 20.000 lei . 401 = 409 18.000 lei 381 = 409 2.000 lei 4426 = 401 480 lei
b .
% 381 4426 % 381 4426 409 401 %
401
2.480 lei 2.000 lei 480 lei 2.480 lei 2.000 lei 480 lei 20.000 lei 20.000 lei 2.480 lei
c .
409
d .
= = =
401 409 401
381 4426
e .
2.000 lei 480 lei = = = 401 419 401 20.000 lei 18.000 lei 2.480 lei 2.000 lei 480 lei
419 401 % 381 4426
64. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporal n urmtoarele conditii: pret de
vnzare fr TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulat 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit i pierdere va aprea: a rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei;
. b . c . d . e .
rezultatul exercitiului dup impozitare 4.200 lei; rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei; rezultatul financiar 100 lei; rezultatul curent 4.100 lei.
65. Dispuneti de urmtoarele date privind stocurile de materii prime : pret de
cumprare la intrare 9.000 lei; cheltuielile de achizitie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustri pentru depreciere contabilizate la nchiderea exercitiului N 1.000 lei. La sfritul exercitiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei. Cum i cu ce sum vor fi influentate ajustrile pentru deprecierea materiilor prime existente ? a creterea ajustrilor cu 2.000 lei ;
. b scderea ajustrilor cu 1.000 lei ; . c creterea ajustrilor cu 1.000 lei ; . d scderea ajustrilor cu 2.000 lei ; . e valoarea ajustrilor nu se modific. .
66. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa n sum de
10.000 lei cu cheltuieli aferente de 5.000 lei, dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit n suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale tiind c, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legal 5% din profitul contabil. a 246,00 lei;
. b . c . d . e .
426,80 lei; 624,00 lei; 800,00 lei; 608,00 lei.
67. In capitalul social aferent unei societati comerciale se efectueaza si se inregistreaza
urmatoarele modificari: - subscrierea unui aport in natura sub forma unei instalatii tehnice evaluate la 75.000 lei, pentru care corespund 15.000 de actiuni noi la valoarea unitara de 5 lei; - primirea aportului in natura subscris anterior; - majorarea capitalului social prin incorporarea altor rezerve, emitandu-se 2.000 de actiuni noi cu o valoare unitara de 5 lei; - diminuarea capitalului social cu 10% n vederea acoperirii unei pierderi de 4.000 lei ce provine din exercitiul N-2, cunoscand ca unitatea dispune de un capital social divizat in 7.000 de actiuni cu o valoare nominal unitara de 5 lei. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii? a - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: . 456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei - incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei b . subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei incorporarea altor rezerve n capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1011 10.000 lei diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: -
1011 c . -
117
3.500 lei
subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei - incorporarea altor rezerve n capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1011 = 117 4.000 lei subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei incorporarea altor rezerve n capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1012 = 117 3.500 lei subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1012 75.000 lei realizarea aportului: 1011 = 1012 75.000 lei incorporarea altor rezerve n capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1012 = 117 3.500 lei -
d .
e .
68.
SC ALFA SA achizitioneaza un echipament tehnologic in valoare de 200.000 lei, TVA 24%, achitarea furnizorului fiind efectuata dintr-un credit bancar contractat pe 2 ani, rata dobanzii 25% pe an, dobanda fiind achitata lunar. Contabilizati operatiile legate de achizitie, plata furnizorului, obtinerea creditului, plata dobanzii si rambursarea la scadenta. a 1. Achizitia echipamentulu: % = 401 248.000 lei . 2131 200.000 lei 4426 48.000 lei 2. Primire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar: 667 = 5121 5.167 lei
4. Rambursarea creditului:
b 1. Achizitia echipamentulu: .
1621 % 2131 4427 5121 667
8.000 lei x 25% x 1/12 = 5.167 lei = 5121 248.000 lei 248.000 lei 200.000 lei 48.000 lei = 161 248.000 lei = 5121 5.167 lei 248.000 lei x 25% x 1/12 = 5.167 lei = 5121 238.000 lei = 404 = 404
2. Primire credit: 3. Plata dobanzii lunar:
4. Rambursarea creditului: 161

c 1. Achizitia echipamentulu: % . 2131
248.000 lei 200.000 lei 4426 48.000 lei 2. Primire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar: 666 = 5121 5.167 lei 248.000 lei x 25% x 1/12 = 5.167 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei % 2131 4426 5121 666 = = = = = = = = 248.000 lei 200.000 lei 48.000 lei 1621 248.000 lei 5121 62.000 lei 248.000 lei x 25% = 62.000 lei 5121 248.000 lei 248.000 lei 200.000 lei 48.000 lei 1621 248.000 lei 5121 62.000 lei 248.000 lei x 25% = 62.000 lei 5121 248.000 lei 401 401
d 1. Achizitia echipamentulu: .
2. Primire credit: 3. Plata dobanzii lunar:
4. Rambursarea creditului: 1621

e 1. Achizitia echipamentulu: % . 2133
2. Primire credit: 3. Plata dobanzii lunar: 4. Rambursarea creditului:
4426 5121 667 1621
69.
Societatea X aduce ca aport in natura la capitalul societatii Y un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare n contabilitate este de 10.000 lei, iar amortizarea cumulata este de 2.000 lei. In schimbul acestui mijloc de transport societatea Y emite 8.000 actiuni cu valoarea nominal de l leu/actiune. Valoarea de emisiune este egala cu valoarea nominala. Sa se inregistreze aceste operatii in contabilitatea societatii Y. a - majorarea capitalului social prin aport in natura: . 456 = 1012 8.000 lei - primirea aportului: 213 = 456 8.000 lei si cocomitent:
1012
1011
8.000 lei 8.000 lei 8.000 lei 8.000 lei 10.000 lei 10.000 lei 10.000 lei 2.000 lei 2.000 lei 2.000 lei 8.000 lei 8.000 lei 8.000 lei
b - majorarea capitalului social prin aport in natura: . 456 = 1011
- primirea aportului: 213 si cocomitent: 1011
= =
456 1012
c - majorarea capitalului social prin aport in natura: . 456 = 1011
= =
456 1012
d - majorarea capitalului social prin aport in natura: . 456 = 1011
= =
456 1012
e - majorarea capitalului social prin aport in natura: . 456 = 1011
= =
1012 456
70. Aratati cum se vor inregistra urmatoarele operatii referitoare la actiunile emise anterior de o unitate: - rascumpararea a 1.000 de actiuni la pretul unitar de 5,2 lei si valoarea nominala aferenta de 5 lei, cu decontare ulterioara; - anularea a jumatate din actiunile rascumparate; - vanzarea a 200 de actiuni catre un tert, la pretul de 5,3 lei/actiune, cu decontare prin virament; - vanzarea a 300 de actiuni catre angajatii unittii, la pretul de 5 lei/actiune, cu incasare imediat in numerar. a - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5 lei = . 5.000 lei: 109 = 462 5.000 lei - anularea actiunilor: 1012 = 109 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3
lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: % = 109 1.560 lei (300 actiuni x 5,2 lei) 5311 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei) 149 60 lei b - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = . 5.200 lei: 109 = 462 5.200 lei - anularea actiunilor: % = 109 2.600 lei (500 actiuni x 5,2 lei) 1012 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) 149 100 lei - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei c - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 . lei = 5.200 lei: 109 = 462 5.200 lei - anularea actiunilor: % = 109 2.600 lei (500 actiuni x 5,2 lei) 1012 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) 149 100 lei - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: % = 109 1.560 lei (300 actiuni x 5,2 lei) 5311 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei) 149 60 lei d - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = . 5.200 lei: 505 = 462 5.200 lei - anularea actiunilor: % = 505 2.600 lei (500 actiuni x 5,2 lei) 1012 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) 149 100 lei - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 505 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei)
141 20 lei - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: % = 505 1.560 lei (300 actiuni x 5,2 lei) 5311 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei) 149 60 lei e - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5 lei = . 5.000 lei: 109 = 462 5.000 lei - anularea actiunilor: 1012 = 109 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = 109 1.000 lei (200 actiuni x 5 lei) - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: 5311 = 109 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei)
Economie politica 1. Un producator detine un avantaj comparativ (relativ) intr-o activitate daca realizeaza bunul: a cu cel mai mic cost d cu cel mai mare de productie in pret de vanzare in raport cu ceilalti raport cu ceilalti producatori producatori b cu cel mai mic e cu cel mai mare cost de cost de productie oportunitate in in raport cu ceilalti raport cu ceilalti producatori producatori c cu cel mai mic consum de resurse in . raport cu ceilalti producatori
2. Este marfa: a un bun destinat d orice bun autoconsumului economic b un bun liber e un bun gratuit c un serviciu destinat pietei .
3. Modelul economiei sociale de piata , caracterizata prin faptul ca statul acorda o mare atentie protectiei mediului, dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de munca si infaptuirii unor programe guvernamentale substantiale de protectie sociala, este specific pentru: a SUA d Japonia b Australia e China c Germania si tarile nordice .
4. Daca anul viitor PIB-ul real va creste cu 5% iar in acelasi timp nivelul preturilor va creste cu 3 %, PIBul nominal: a va creste cu 8 % d va creste cu 8,15% b va scade cu 2% e va creste cu 1,85% c va scade cu 2,15% .
5. Care din caracteristicile de mai jos nu poate fi atribuita muncii ca factor de productie: a factor activ si d consum determinant al concomitent de productiei energie fizica si intelectuala b activitate e activitate specific constienta umana c factor derivat .
6. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata: a PGB = PNB + CI d PIN = PIB + A b CI = PIB - A e PNB = PGB - CI c PIB = PGB - CI .
7. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu: a materiile prime d salariile personalului administrativ b materialele e salariile directe c combustibilii .
8. La o firma pretul de vanzare a produselor este de 20 lei/bucata, costul fix global este de 15000 lei iar costul variabil mediu este 10 lei. In aceste conditii, pragul de rentabilitate al firmei este de: a 100 bucati d 1500 bucati b 600 bucati e 15000 bucati c 1000 bucati .
9. Atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile avem o executie bugetara: a echilibrata d deficitara
b normala c corecta .
e excedentara
10. Consumul de capital fix se include in costul de productie: a sub forma uzurii d prin amortizare fizice a acestuia b sub forma uzurii e doar in cazul fizice si morale a serviciilor acestuia c proportional cu productia obtinuta .
11. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii cursului actiunilor castiga: a vanzatorul d atat vanzatorul cat actiunilor si cumparatorul actiunilor b cumparatorul e angajatii firmei actiunilor c firma care a emis actiunile .
12. Titlul de valoare care confera posesorului dreptul la un venit anual fix numit cupon se numeste: a cambie d obligatiune b trata e cec la purtator c actiune .
13. Detinatorii de obligatiuni emise de o firma sunt: a reprezentanti ai d brokeri specialisti Bancii Nationale b creditori ai e proprietari ai unei societatii care a parti din capitalul emis obligatiunile societatii care a emis obligatiunile c agenti de schimb care actioneaza in . numele clientilor
14. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale: a in preturi curente d la PPC (Paritatea Puterii de
Cumparare) e in preturi administrate c in preturi echivalente . b in preturi constante
15. Costul unitar (costul total mediu): a scade atata timp d intotdeauna scade cat costul marginal odata cu cresterea ii este superior productiei b creste atata timp e se calculeaza ca cat costul raport intre costul marginal ii este fix si cantitatea superior produsa c intotdeauna creste odata cu cresterea . productiei
16. Cuponul unei obligatiuni este egal cu 10% din valoarea sa nominala. Atunci cand cursul obligatiunii creste cu 25% devenind 1000 u.m. (unitati monetare), valoarea cuponului este: a 120 u.m. d 100 u.m. b 200 u.m. e 80 u.m. c 1000 u.m. .
17. Pentru realizarea unei anumite productii se utilizeaza capital tehnic in valoare de 2 milioane RON. Cunoscand ca un sfert din acesta il reprezinta capitalul circulant iar rata amortizarii este de 10%, capitalul consumat este de: a 150000 RON d 1500000 RON b 500000 RON e 2000000 RON c 650000 RON .
18. Diferenta dintre investitiile brute si investitiile nete este egala cu: a taxa pe valoare d consumul de adaugata capital circulant b consumul e impozitele intermediar indirecte nete c consumul de capital fix .
19. Presupunem ca o firma inregistreaza urmatoarele costuri: salarii - 6000 RON, echipament - 2000 RON, materiale -1000 RON. Firma este proprietara cladirii in care isi desfasoara activitatea asa ca nu trebuie sa plateasca chiria care in mod normal ar fi fost 3000 RON. In aceste conditii, costul contabil este: a 10000 RON d 7000 RON b 3000 RON e 6000 RON c 9000 RON .
20. Scaderea ratei dobanzii va determina: a cresterea d reducerea cursului randamentului obligatiunilor actiunilor b scaderea e cresterea investitiilor volumului depozitelor bancare c cresterea cursului obligatiunilor .
21. Totalitatea fluxurilor economice formeaza: a economia d circuitul mondiala economic b economia e agregatul nationala economic c ciclul economic .
22. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la pamant (sol), nu este corecta: a factor de productie d factor de productie limitat primar b factor de productie e factor de regenerabil productie neregenerabil c factor de productie originar .
23. La baza combinarii factorilor de productie nu sta: a maleabilitatea d substituibilitatea b adaptabilitatea e divizibilitatea c complementaritatea .
24. Relatia dintre nivelul general al taxarii si cel al veniturile incasate la bugetul de stat se reprezinta grafic prin: a curba d curba de posibilitatilor de isoutilitate productie b curba isocuantei e curba Laffer (isoproductiei) c curba de indiferenta .
25. Pe termen scurt, daca productia creste cu 100%, CFM (costul fix mediu): a creste cu 50% d scade cu 50% b scade cu 150% e scade cu 100% c creste cu 100% .
26. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori: a ritmul cresterii d consumul economice, nivelul alimentar pe de cultura al locuitor, ponderea populatiei, rata de cheltuielilor pentru crestere instructie si demografica educatie in bugetul familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori b durata medie de e numarul mediu de viata, PIB-ul pe copii dintr-o locuitor calculat familie, marimea in functie de PIB, suprafata paritatea puterii medie locuibila pe de cumparare, locuitor nivelul de instruire al populatiei c ponderea populatiei bogate in totalul . populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii
27. In luna martie 2012 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 17,51 miliarde RON, n timp ce valoarea importurilor a fost de 20,63 miliarde RON. In acesta situatie, Romania a avut: a excedent comercial d balanta comerciala
de 3,12 miliarde pozitiva RON b deficit comercial e curs de revenire la de 3,12 miliarde export negativ RON c balanta comerciala echilibrata .
28. Printre instrumentele politicii monetare si de credit se numara: a impozitele si d cheltuielile publice taxele b cererea e subventiile c rata dobanzii .
29. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica fiscala recurgand la: a marirea d sporirea fondurilor cheltuielilor economisite publice b scaderea e cresterea ratei cheltuielilor dobanzii publice c scaderea impozitelor .
30. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi: a indicativa d incitativa b informala e orientativa c imperativa .
31. Titlurile de valoare emise de banci cu scopul acordarii de imprumuturi agentilor economici, care le garanteaza cu terenuri sau imobile, se numesc: a bonuri de tezaur d actiuni privilegiate b obligatiuni e trate ipotecare c rente viagere .
32. Indicele bursier calculat la bursa din Londra (London Stock Exchange) se numeste: a Dow Jones d FTSE b Rasdaq e Standard & Poor
c Nikkei .
33. Operatiunile cu valuta, pur comerciale, efectuate de banci pe cont propriu, in scopul realizarii de profit se numesc: a operatiuni d operatiuni de valuatare de tip transfer valutar Hedging b operatiuni valutare e operatiuni la de tip swap vedere c operatiuni de arbitraj valutar .
34. Serviciul datoriei externe reprezinta: a un departament al d dobanda datorata Bancii Nationale a pentru Romaniei ce se imprumuturile ocupa cu straine garantate gestionarea de stat imprumuturilor externe b cerintele impuse e transele anuale de organismele scadente ale financiare imprumutului internationale extern si dobanda pentru acordarea anuala de imprumuturi in conditii mai favorabile c creditele acordate de banci straine unor . agenti economici nationali
35. Multiplicatorul scoate in evidenta relatia care are loc intre: a cresterea venitului d cresterea si cresterea economiilor si consumului cresterea investiilor b cresterea e cresterea consumului si consumului si cresterea cresterea investitiilor economiilor c cresterea venitului si cresterea . investitiilor
Limbaje si baze de date
1. O interogare in Access permite, intre altele si: a . b . c . d . e .
vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o baza de date.
2. Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print C=,C End If End If pentru A=3 si B=10 afiseaza:
a . b . c . d . e .
C=3 C=0 C=7 nu afiseaza nimic C=10
3. Se considera tabelul MAT:
Nr. 1 2 3
Cod 21123 31221 41124
Mat Tabla Cot Con
UM kg kg kg
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 150000 120000 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total FROM MAT;

a . b . c . d . e .
150000 130000 120000 nu afiseaza nimic 400000
4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a Dim cost As Integer . Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret cost Then If pret > cost MsgBox Profitul este: &profit Else MsgBox Pierderea este: &(-profit)
b .
Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox Profitul este: &profit Else MsgBox Pierderea este: &(-profit) End If Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox Profitul este: &profit
c .
Or MsgBox Pierderea este: &(-profit) End If

d .
Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox Profitul este: &profit Altfel MsgBox Pierderea este: &(-profit) End Daca Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost If pret > cost MsgBox Profitul este: &profit Else MsgBox Pierderea este: &(-profit) End If
e .
5. n Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face: a . b . c . d . e .
pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-un simbol. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.
If A< B then
C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print C=,C End If End If pentru A=10 si B=3 afiseaza:
a . b . c . d . e .
C=-7 C=0 C=7 nu afiseaza nimic C=10
Nr. Cod Mat UM 1 21123 Tabla kg 2 31221 Cot kg 3 41124 Con kg Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media FROM MAT;
a . b . c . d . e .
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 170000 120000 130000
pentru problema:
Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
a .
val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0
b .
c .
Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
d .
val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i val_tot = 0 For i=1 To N cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
e .
9. n Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor: a . b . c . d . e .
de actiune asupra unei anumite date de grup de stergere de adaugare
C=A-B Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a . b . c . d . e .
Nr. 1 2 3
Cod 21123 31221 41124
Mat Tabla Cot Con
UM kg kg kg
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 170000 120000 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min FROM MAT;

a . b . c . d . e .
pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).
a .
b .
ch_totale = 0 For i=1 To N dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp
c .
ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp(i)=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i
d .
e .
C=A-B Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a . b . c . d . e .
Nr. 1 2 3
Cod 21123 31221 41124
Mat Tabla Cot Con
UM kg kg kg
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 170000 120000 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min FROM MAT;
a . b . c . d . e .
15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,
urmatoarele tipuri de enunturi:

a . b . c . d . e .
Scheme logice Rezultate Probleme de rezolvat Pseudocod si scheme logice Declaratii si instructiuni
pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).
a .
b .
For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(lei) End If Next i For i=1 To N den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei) End If Next i For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
c .
t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei) End If
d .
For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei) End If Next i For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei) Next i
e .
pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului codprodus, denumirea produsului denprodus, cantitatea cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
a n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:) . For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Next i

b n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:) . For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then End Else cantitate=InputBox(Cantitate) pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva msgbox End If Next i
c n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:) . For i = 1 To n
If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If Next i
d n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:) . For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If
e n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:) . For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If Next i
C=A-B For i = 1 To 5 step 2 C=C-i Next i Print C pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a . b . c . d . e .
contine erori de sintaxa C=0 C=-10 nu afiseaza nimic C=-4
C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a . b . c . d . e .
contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100
pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
a .
For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i For i=1 To N den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12
b .
c .
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
d .
For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i
e .
C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a . b . c . d
contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic
. e C=100 .
C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a . b . c . d . e .
C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i
Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a . b . c . d . e .
24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:
1 2 3 4 5
a . b . c . d . e .
structura cu doua ramificatii (IfThenElse) structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) structura de control cu contor conditionata posterior (DoFor) structura de control generalizata (Case-Of) 2+3+4 1+4+5 3+4+5 1+2+5 2+4+5
25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea
problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor rdebit, rulaj creditor rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd total sold debitor, tsc total sold creditor. a tsd=0 . tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd
Print Total suma creditoare: ;tsc

b tsd=0 . tsc=0
For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc
c For i=1 To 3 . rdebit=InputBox(Rulaj debit)
rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc
d tsd=0 . tsc=0
For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+ rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit,rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc
e tsd=0 . tsc=0
For i=0 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc
C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Print "C=", C Next i pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a . b . c . d . e .
C= - 5 si C=5 C=5 si C=5 C=5 si C= -5 C= - 5 si C= - 5 C=100
27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN,
UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;
a . b . c . d . e .
Contine erori de sintaxa Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic sau egal de 170 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170
28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o
societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod codul produsului; denprod denumirea produsului; cant cantitate; pret pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
a For i=1 To 25 . codprod=InputBox(Introduceti cod produs)
b .
c .
d .
e .
denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i For i=1 To M codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i For i=1 To 25 codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL <600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i For i=1 To 25 codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret*0.19 If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i For i=1 To 25 codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs)
cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If
C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C Next i pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a . b . c . d . e .
C= - 5 si C=100 C=5 si C=100 C=0 si C= 100 C= - 5 si C= 5 C=100
30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN,
UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100;
a . b . c .
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai mare decat 100 Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100
d Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 . e Nu selecteaza nimic. .
Nr. 1 2 3
Cod 21123 31221 41124
Mat Tabla Cot Con
UM kg kg kg
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 150000 120000 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (UM) As Total FROM MAT; a 150000
. b . c . d . e . 130000
120000 nu afiseaza nimic 400000
Nr. Cod Mat UM 1 21123 Tabla kg 2 31221 Cot kg 3 41124 Con kg Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (UM) As media FROM MAT;
a . b . c . d . e .
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 170000 120000 130000
Nr. 1 2 3
Cod 21123 31221 41124
Mat Tabla Cot Con
UM kg kg kg
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 170000 120000 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min FROM MAT; a 1221
. b . c . d . e .
120000 130000 nu afiseaza nimic 420000
34. Se considera tabelul MAT cu urmatoarea structura:
Nr. 1 2 3
Cod 21123 31221 41124
Mat Tabla Cot Con
UM kg kg kg
Cant 1221 1550 15500
Pret_u 170000 120000 130000
Sa se stabileasca care este rezultatul interogarii de mai jos: SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax FROM MAT;
a . b . c . d . e . 15500
120000 130000 nu afiseaza nimic 420000
35. Daca se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD,
DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200
a . b . c . d . e .
Comanda contine erori de sintaxa Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic sau egal de 200 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200
problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3. a For i=1 TO 3 . nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i b For i=1 TO n . nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0
For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i
c .
d .
For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO n Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i
problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
a Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer . Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
b Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer . Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else
ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
c Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer . Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
d Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer . Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
e Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer . Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:
a . b . c . d . e .
baza de date din care se cere raportul interogarile facute pe baza de date datele de intrare formularele
o copie protejata la scriere a datelor.
39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un
ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:

a . b . c . d . e . deschiderea bazei de date
aparitia unor evenimente.

la construirea unei interogari la obtinerea unui raport popularea bazei de date
40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi: a . b . c . d . e . referitoare numai la interogari diferite referitoare numai la rapoarte referitoare numai la formulare
similare sau inrudite
41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de: a focus . b evenimente . c controale .
d clase . e tipuri .
42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator: a . b . c . d . e .
de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logic
43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate
de un obiect?
a . b . c . d . e .
structura, modelul clasa, tipul structura, modelul, persistenta structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor clasa, metoda, persistenta
44. In ce consta universalitatea unui algoritm? a . b . c . d . e .
in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari in prezentarea vizuala a fluxului de date in existenta unei scheme logice in scrierea corecta a programului in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a operatiilor
45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:
1) 2) 3) 4) 5) 6)
Colectia de date Limbajul Visual Basic Descrierea datelor Relatiile dintre date Programare Tastatura calculatorului.
Specificati raspunsul corect:

a . b . c . d . e .
2+5+6 1+3+4 1+2+3+4+5+6 1+2+3 4+5+6
46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita: a . b . c . d . e .
relatie sau inregistrare relatie sau atribut relatie sau camp de date relatie sau tabel relatie sau ierarhie
47. Ca notiune de baza in programarea orientata pe obiecte, mostenirea: a . b . c . d . e
Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand rescrierea si codificarea Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar cu semantica si implementare diferita Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie
de clasa de obiecte careia ii apartine
48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt: a . b . c . d . e .
erori de algoritm erori de executie erori de codificare numite si erori de sintaxa erori de schema logica erori de asamblare
49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente: a . b . c . d . e .
codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment dat codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca nici o reactie din partea aplicatiei informatice codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)
50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori: a . b . c . d . e .
de stabilire a prioritatii de concatenare sir de caractere alfabetice de exponentiere de comparare logici
51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:
a . b . c . d . e .
logici de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice de stabilire a prioritatii
52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori: a . b . c . d . e .
de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logici
53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt: a . b . c . d . e .
functii de afisare functii de editare functii statistice functii financiare functii pentru siruri de caractere
54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice: 1 programarii structurate
2 3 4 5 6
orientarii spre manipularea fisierelor clasice programarii dirijate de evenimente orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) programarii bazate pe obiecte programarii inteligente
a . b . c . d . e .
1+2+3+4 1+3+4+5 2+3+4+5 3+4+5+6 2+4+5+6
55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:
1 2 3 4 5
a . b . c . d . e .
evenimente care fac referire la date evenimente de focalizare evenimente asociate cu alte evenimente evenimente asociate butoanelor de la tastatura evenimente asociate mouse-ului
1+2+3+4 2+3+4+5 1+2+4+5 1+2+3 1+2+3+4+5
56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta: a . b . c . d . e .
Adaugarea unui camp unui tabel Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date Stergerea unui camp dintr-un tabel Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel
Proiectarea sistemelor informatice
1) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este adevarata: a NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL; ) b NrMatricol este un atribut multivaloare; ) c NrMatricol este un atribut decompozabil; ) d NrMatricol este un atribut identificator; ) e NrMatricol este un atribut optional. )
2) Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca: a toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate ) corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST; b pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; ) c pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET ) participanta la aceasi AST; d este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; ) e este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST. )
3) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : a CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); ) b Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise); ) Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut); c Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); ) Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut); d Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); ) Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut); e Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut); ) Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).
4) Se da urmatorul fragment de MCP:
Indicati afirmatia adevarata: a Cerere aprobata este un EvT intern intermediar; ) b Cerere aprobata este un EvT declansator extern; ) c Cerere aprobata este un EvT emis rezultat. ) d Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat; ) e Cerere aprobata este un EvT indus. )
5) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a ) b ) c ) d ) e )
AST Medicament; ET Medicament; AT Medicament; Bloc operator Medicament; Proces Medicament.
6) Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia eronata: a CodProdus este un atribut atomic; ) b CodProdus este un atribut optional;
) c CodProdus este un atribut monovaloare; ) d CodProdus este un atribut obligatoriu; ) e CodProdus este un atribut identificator. )
7) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca: a toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST; ) b toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET ) c participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica; ) d participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie; ) e pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care ) au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a Persoana = (CNP, Nume, Adresa); ) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP); b Persoana = (CNP, Nume, Adresa). ) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta); c Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta) ) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP). d PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); ) e Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta); ) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).
9) Se da urmatorul fragment de MCP:
Indicati afirmatia adevarata: a Polita intocmita este un EvT emis declansator; ) b Polita intocmita este un EvT declansator extern; ) c Polita intocmita este un EvT emis rezultat; ) d Polita intocmita este un EvT intern intermediar; ) e Polita intocmita este un EvT indus; )
a ) b ) c ) d ) e )
EvT EsteImprumutata; AST EsteImprumutata; AT Data_imprumut;
OpT EsteImprumutata; SincT Data_imprumut.
11) Indicati afirmatia adevarata: a fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; )
b ) c ) d ) e )
fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.
12) Indicati afirmatia adevarata: a AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele; ) b AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate; ) c AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un ) tabel de sine statator; d AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi ) intre tabele de tip UNU LA MULTI; e AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi ) intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.
13) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a NumeAngajat este un atribut istoric; ) b NumeAngajat este un atribut multivaloare; ) c NumeAngajat este un identificator; ) d NumeAngajat este un atribut optional; ) e NumeAngajat este un atribut necalculat. )
14) Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata: a Varsta este un atribut repetitiv; ) b Varsta este un atribut variabil in timp; ) c Varsta este un atribut decompozabil; ) d Varsta este un atribut multivaloare; ) e Varsta este un atribut identificator. )
15) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata: a DataExecutie poate fi un atribut optional; ) b DataExecutie poate fi un atribut multivaloare; ) c DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; ) d DataExecutie poate fi un atribut calculat; ) e DataExecutie poate fi un atribut identificator. )
16) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia eronata: a CodServiciu este un atribut elementar; ) b CodServiciu este un atribut identificator; ) c CodServiciu este un atribut atomic; ) d CodServiciu este un atribut optional; ) e CodServiciu este un atribut obligatoriu. )
17) Indicati afirmatia adevarata: a Y=n exprima participarea multiplala actiune; ) b Y=n exprima participarea obligatorie la actiune; ) c Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune; ) d Y=n exprima participarea unica la actiune; ) e Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune. )
18) EvT declansator poate fi: a EvT extern intermediar; ) b EvT emis; ) c EvT intern rezultat; ) d EvT emis rezultat;
) e EvT intern intermediar. )
a ) b ) c ) d ) e )
EvT Asigurare; AST Asigurare. ET Asigurare; OpT Asigurare AT asigurare
a ) b ) c ) d ) e )
EvT Declansator; EvT Emis; AST; ET; Proces.
a AST;
) b ) c ) d ) e )
Bloc OpT; EvT Emis; EvT Declansator; Proces
22) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a StareCivila este un atribut elementar/atomic; ) b StareCivila este un atribut multivaloare; ) c StareCivila este un identificator; ) d StareCivila este un atribut calculat; ) e StareCivila este un atribut decompozabil. )
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: a Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) ) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) b Persoana = (CNP, Nume, Adresa) ) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP) c Persoana = (CNP, Nume, Adresa) ) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont) d Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) ) e ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP). )
Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: a Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi, ) NrCursa, DataCursei); b Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) ) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (DataCursei); c Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) ) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (NrCursa, DataCursei). d Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) ) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei); e Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, ) DataCursei).
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura) ) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); b Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) ) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); c Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) ) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus). d Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, ) CantitateFacturata, PretVanzare); e FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, ) PretVanzare).
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) ) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura, CodClient); b FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, ) TelefonClient) c Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura, ) DataFactura). d Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) ) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient); e Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura) ) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus) ) ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare); b ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, ) CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient); c Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) ) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient); d ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, ) CantitateFacturata, PretVanzare); e FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, ) PretVanzare).
28) Atributele sunt percepute din punct de vedere informatic ca a notaii asociate acestora i documentaia necesar pentru ) dezvoltarea unui sistem informatic b mulimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut ) ntr-o anumit perioad de timp
c operaiile economice consemnate n documentele justificative ) nregistrate n ordine cronologic i grupate n registrele
contabile d un registru de memorie este forma de prezentare a informaiei, ) coninutul rmnnd acela e variabile ale datelor, caracterizate prin natura valorilor pe care le pot lua ) acestea la un moment dat
29) Atributele obligatorii sunt a optionale n special acelor atribute care contribuie la ) identificarea univoc a unei entiti b compilarea, actualizarea i testarea componentelor sistemului ) c asociate n special acelor atribute care contribuie la ) identificarea univoc a unei entiti, aceste atribute
trebuind s prezinte neaprat o valoare

d decizii admise n trecut nu mai pute au fi nelese la un moment dat, ) datorit modificrii punctelor de vedere i a mediului e cazurile de utilizare, clase, diagrame )
30) Domeniul reprezint a cardinalitile asocierilor dintre tipurile de entitati ) b valorile pe care le iau la un moment dat atributele ) c mulimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua ) un atribut ntr-o anumit perioad de timp d relaiile dintre tipurile de entiti cu numele aferent acestora ) cea mai utilizat form de SQL ncapsulat
31) Se cunoate urmtorul fragment de diagram a dependenelor funcionale.
Care dintre afirmaiile urmtoare este adevrat a Nr_bon determin Cod_gestionar

) b ) c ) d ) e )
Cod_gestionar determin Nr_bon Cantitate_elib este un identificator al relaiei Nr_cmd_c este un determinat Nici una dintre afirmaii nu este adevrat
32) Se consider urmtorul fragment de model conceptual al datelor
Care dintre afirmaiile de mai jos considerai c sunt adevrate a Data_semn_ctr este un atribut multivaloare
) b ) c ) d ) e )
Data_semn_ctr este un atribut identificator Data_semn_ctr este un atribut decompozabil Data_semn_ctr este un atribut unic Data_semn_ctr este un atribut atomic
33) Atributele multivaloare a prezint mai multe valori nule pentru acel atribut ) b asigur o lips de redondan a tabelelor simultan cu ) integritatea i accesibilitatea datelor c prezint mai multe realizri concomitente pentru aceiai ) entitate d reprezentativ n cadrul unui sistem operant este format din ) reuniunea de funcii care pune n eviden cel mai bine
comportamentul ntregului sistem operant

e exista ca o viziune de ansamblu asupra datelor dorite exprimate ) prin cmpuri, tabele, criteriile de selecie i eventual ordinea de
sortare
34) Se prezint urmtoarele concepte utilizate n modelarea bazelor de date
relaionale: a. b. c. d. e. f. g. h.
a ) b ) c ) d ) e )
Clieni DatSemnareContract Alexandru Sorin CursuriEfectuate CodStrad 5Noiembrie1982 Bucureti Strada Vasile Lascr DatNaere
(a, c) (a, d, e) (c, f) (c, f, g) (b, h)
35) Se cunoate urmtorul fragment de diagram a dependenelor funcionale.
Care dintre afirmaiile urmtoare este adevrat: a Cod_gestionar este o entitate unic
) b ) c ) d ) e )
Cod_gestionar este o asociere unic Cod_gestionar determin pe Nume_gest Cod_gest este o valoare unic Cod_gest este un domeniu identificabil
36) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, TelStudent, MailStudent); care afirmatie este eronata:
a MailStudent este un atribut atomic; ) b MailStudent este un atribut optional; )
c ) d )
MailStudent este un atribut necalculat; MailStudent este un atribut identificator.
37) Se da relatia Destinatar = ( CNP, Nume, AdresaDestinatie, Telefon, eMail); care afirmatie este adevarata: a AdresaDestinatie este un atribut care ) poate lua valoarea NULL; b AdresaDestinatie este un atribut ) decompozabil; c ) d ) AdresaDestinatie este un atribut multivaloare; AdresaDestinatie este un atribut optional.
38) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este neadevarata: a DataNastere este un atribut ) monovaloare; b DataNastere este un atribut necalculat; ) c ) d ) DataNastere este un atribut variabil in timp; DataNastere este un atribut optional.
a AST Caracteristici; ) b AST Medicament; )
c ) d )
ET Medicament; ET CodMedicament.
40) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenumireServiciu, DescriereServiciu); indicati afirmatia eronata: a CodServiciu este un atribut obligatoriu; ) b CodServiciu este un atribut atomic; ) c CodServiciu este un atribut monovaloare;
) d CodServiciu este un atribut optional; ) e CodServiciu este un atribut identificator. )
a Asocierii Tip EsteImprumutata; ) b Asocierii Tip Data_imprumut; )
c ) d )
Operatiei Tip EsteImprumutata; Operatiei Tip Data_imprumut.
42) EvT declansator poate fi: a Eveniment Tip emis rezultat; ) b Eveniment Tip emis intermediar; ) c ) d ) Eveniment Tip intern rezultat; Eveniment Tip intern intermediar.
43) Se consider urmtorul fragment de model conceptual al datelor
Care dintre afirmaiile de mai jos considerai c este eronata:

a ) b )
Data_sf_ctr este un atribut variabil in timp; Data_sf_ctr este un atribut care poate avea valoarea NULL;
c ) d )
Data_sf_ctr este un atribut monovaloare; Data_sf_ctr este un atribut necalculat.
a Evenimentului Tip Emis ) PrimireFacturaFurnizor; b Evenimentului Tip Declansator ) PrimireFacturaFurnizor;
c ) d )
Asocierii Tip PrimireFacturaFurnizor; Procesului PrimireFacturaFurnizor.
a Evenimentului Tip Declansator ) TrimiteFacturaClient; b Evenimentului Tip Emis ) TrimiteFacturaClient;
c ) d )
Asocierii Tip TrimiteFacturaClient; Procesului TrimiteFacturaClient.
Sisteme informatice de asistare a deciziei 1. Functiile unui SIAD sunt: a . b . c . d . e .
gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
2. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information)
pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:

a informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida . b informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida . c informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta
. d informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida . e informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita .
3. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice
pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:

a . b . c . d . e .
MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si relatiile dintre acestea MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile dintre sistemele informatice MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane
4. n SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune: a . b . c . d . e .
a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale
5. n cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de: a selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un . plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot
cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata b proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul . plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor c selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul
.
tridimensional d selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date

. e proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi .
6. n cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea: a selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica . un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un
tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata b proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este . combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor c selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul . tridimensional d selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date
. e proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi .
7. Clasificarea SIAD-urilor se face dupa mai multe criterii, cel mai des utilizat fiind gradul de analiza a datelor pe care se bazeaza solutia: a . b . c . d . e . SIAD-uri care au la baza metode aleatoare, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; SIAD-uri care au la baza experienta managerului, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe rezultate finale; SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe deciziile managerului, SIAD-uri bazate pe cunostinte.
8. n cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin: a date de conjunctura . b detalii . c date sintetice .
d date elementare . e date complexe .
9. Caracteristicile principale ale SIAD (DSS) sunt: a ) b ) c ) a . b . c . d . e . rezolvarea acelor probleme care nu se pot rezolva cu sisteme destinate cuantificarii cantitative; rol de asistare a decidentilor (managerilor) la nivel individual sau de grup in toate etapele procesului decizional timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii acceptabile este nelimitat; a+b+c b+c+d+e a+b+d+e b+c+d a+b+c+d d) e) solutiile sunt obtinute prin manipulari de date, cautari de informatii, modele, calcule; timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii acceptabile este limitat.
10. Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la: a . b . c . d . e .
perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe baza lor constituindu-se un model perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii lor, pe baza lor constituindu-se un model
11. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date: a functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul . imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza
b . c . d . e .
statistici functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici
12. Sistemele informatice de sprijin al executivului , ESS (EIS), sunt sisteme informatice: a ) b ) c ) destinate asistarii deciziilor pe cel mai de jos nivel al managementului organizational; destinate asistarii deciziilor pe cel mai inalt nivel al managementului organizational; ajuta la identificarea si rezolvarea problemelor prin sesizarea de noi oportunitati; a+b+c+d b+c+d c+d+e a+b+e a+c d) e) au posibilitatea de a oferi decidentului tendinte, analize pentru activitatea concurentiala; destinate asistarii deciziilor pe nivelul de mijoc al managementului organizational.
a . b . c . d . e .
13. Cubul OLAP este: a . b . c . d .
o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator
e o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date . tranzactionala
14. n tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza: a . b . c . d . e .
baza pentru nivelele altei dimensiuni o baza de date un depozit de date ierarhia un raft de date
15. Principalele inconveniente ale depozitelor de date sunt: a) b) timpul mic necesar exploatarii lor; aglomerarea motorului bazei de date cu task-uri de centralizare care grabeste astfel tranzactiile curente; timpul mare necesar exploatarii lor; a+b+c b+c+d c+d+e c+e a+c+e d) e) integritatea si coerenta bazei de date; aglomerarea motorului bazei de date cu task-uri de centralizare care incetineste astfel tranzactiile curente.
c) a . b . c . d . e .
16. Fara ca utilizatorul sa poata interveni, in depozitul de date se pot stoca: a ) b ) c ) arhive de date privind activitatea anterioara; interogari curente; date referitoare la tranzactii ulterioare; d) e) decizii ale managementului strategic; hotarari ale managementului strategic;
a . b . c . d . e .
a+b+c b+c+d c+d a+c a+d+e
17. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar
din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul:
a . b . c . d . e .
SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor SGBD, SIAD, SE, dictionar de date catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor
18. n tehnologia OLAP, modelarea multidimensionala este caracterizata de cateva concepte de baza: a) b) c) cuantificarea activitatii (aspectul cantitativ); dimensiunile activitatii; criteriile; d) e) faptele; consecintele.
a . b . c . d . e .
a+b+c b+c+d a+b+d a+d+e a+b+c+e
19. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining? a ) b ) c ) d ) a . b . c . d . e . identificarea surselor de date colectarea si selectarea datelor pregatirea datelor definirea si construirea modelului e) f) integrarea modelului construirea sablonului intermediar
g) procesarea cuvintelor h) evaluarea modelului
a+b b+c d+e e+f f+g
ANS: E 20. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii speciale cum sunt: 1 2 3 a . b . c . d . e . exploatarea datelor prin procesarea online a tranzactiilor (OLTP, OnLine Transation Processing) depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data Warehousing) birotica 1+2+3 2+4 3+4+5 4+5 1+5 4 5 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing) Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems)
21. Constituie diferente dintre depozitul de date si baza de date:
datele continute de un sistem de 4 prelucrare a tranzactiilor, OLTP (OnLine Transaction Processing) sunt specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate, nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali, iar datele continute de un depozit de date sunt date de tip operational.
in cazul sistemelor tranzactionale, 5 performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de utilizatori finali (manageri) este foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. n procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in volum mare, stocate dispersat ceea ce duce la o prelucrare mai lenta 1+2+3+4 2+3+4 3+4+5 1+2+4+5
bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. Dar odata implementate ele functioneaza perioade lungi de timp fara modificari. n SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul proiectarii si realizarii lor, ceea ce obliga depozitul de date sa se adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori, pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente
a . b . c . d .
e 1+2+3+4+5 .
22. Elementele mediului in care se construieste si se exploateaza un depozit de date sunt urmatoarele: 1 2 3 surse de date tranzactionale instrumente de proiectare-dezvoltare, de extractie si transformare a datelor instrumente de virtualizare a imaginilor simple si complexe 1+2+3+4 2+3+4+5+6 3+4+5+6 1+2+4+6 1+2+3+4+5+6 4 5 6 sistemul de gestiune al bazei de date sistemul de gestiune a utilizatorilor initiali si finali instrumente de administrare, de acces si analiza a datelor
a . b . c . d . e .
23. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte: 1 abordarea conceptuala multidimensionala a datelor asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului numar limitat de niveluri de agregare si de dimensiuni 4 accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile utilizarea arhitecturii client-server, unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor
a . b . c . d . e .
1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 2+3+4+5+6 1+3+4+5+6 1+2+3+4+6
24. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin: 1 2 3 a . b . c . d . e . perspectiva unidimensionala a datelor perspectiva multidimensionala a datelor capacitatea de calcul ponderat 1+3+6 2+4+5 3+4+6 1+2+3 1+2+3+4+5+6 4 5 6 capacitatea de calcul intensiv orientare in timp (time intelligence) orientare istorica
25. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente
majore: 1) Sursele de date 2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL (Extraction, Transformation and Load) 3) Personalul de specialitate 4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse) 5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web) 6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor) 7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului
a . b . c . d . e . 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 1+2+4+6+7 2+3+4+5+6 2+4+5+6+7
26. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon 2005, Tuban 2007) sunt
urmatoarele: 1) orientarea pe subiecte 2) integrarea 3) nonvolatilitatea
4) volatilitatea 5) variabilitatea in timp (serii de timp) 6) includerea aplicatiilor bazate pe Web 7) utilizarea arhitecturii client/server 8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale 9) folosirea metadatelor (date despre date)
a . b . c . d . 1+2+3+4+5+6+7+8 2+3+4+5+6+7+8+9 1+2+3+5+6+7+8+9 1+3+4+5+6+7+8+9
27. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din
urmatoarea enumerare: 1) securizarea datelor 2) accesul la date 3) realizarea federatiei de date 4) pregatirea speciala a personalului de specialitate 5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere
a . b . c . d . e . 1+2+3 2+3+4 3+4+5 1+3+5 2+3+5
28. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date,
precum si asupra fluxurilor de date (trecatoare). Dintre acestea cele mai uzuale sunt: 1) bazele de date relationale 2) bazele de date tranzactionale 3) bazele de date periodice 4) depozitele de date - Data Warehouses 5) bazele de date obiecturale
6) bazele de date in tehnologii avansate

a . b . c . d . 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 2+3+4+5+6 1+3+4+5+6

X Licenta Teste Toate2003 Grile.

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

X Licenta Teste Toate2003 Grile.

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Analiza economico-financiara

1. Pe baza relatiei: a viteza de rotatie a capitalului propriu;

4. Pe baza relatiei: a viteza de rotatie a capitalului permanent; b rata lichiditatii curente;

se determina: d rata stabilitatii financiare; e rata autonomiei financiare.

c rata solvabilitatii generale; .

e ponderea obligatiilor in totalul datoriilor. c durata de folosire a surselor atrase; .

11. Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta: a veniturile, d veniturile,

cheltuielile si rezultatele dau activitati de finantare;

14. Pe baza relatiei: a rata datoriilor;

d solvabilitatea imediata; b gradul de e solvabilitatea indatorare; patrimoniala. c lichiditatea patrimoniala; .

in capitalul permanent. c reducerea ponderii resurselor proprii in . capitalul permanent;

finantare a stocurilor. cresterea obligatiilor fata de furnizori;

preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii financiare;

de 105%. Aceasta inseamna:

31. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr . crt . 1. Indicatori P0 P1

7.500 3.800 2.700 1.000 1.800 300

7.200 3.500 2.400 1.300 1.700 300

32. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

33. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

16.000 7.000 500 4.000 5.000 1.000

18.000 8.000 650 3.500 6.000 1.500

34. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

35. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

36. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

u.m. lei lei lei

P0 70.400 10.900 65.100

P1 73.800 11.400 67.300

u.m. lei lei pers.

P0 144.000 24.000 120.000

P1 160.000 32.000 140.000

39. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

430,8 371,64 105% 95%

40. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

330,72 288 104% 103%

41. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr . crt . 1 2 3 4 Indicatori P0 P1

5.800 4.164 108% 104%

42. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei Nr . crt . 1 2 3 4 Indicatori P0 P1

1.240 1.040 105% 102%

53. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

Cifra de afaceri Active circulante, din care: creante T = 360 zile

1.250 300 125

1.152 320 128

d +100 lei . e +200 lei .

54. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

P0 1.500 560 187,5

P1 1.350 595 150

55. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

56. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

Cifra de afaceri Active circulante

50 lei 150 lei 110 lei 200 lei

. c 9000 lei; . d +4500 lei; . e +2250 lei. .

u.m. lei lei lei lei

P0 60.000 7.500 4.500 3.000

P1 66.000 8.070 4.770 3.300

2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe

3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste

4. n sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona.

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii: a . b . c . d . e .

dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

8. In structura activelor circulante nu se includ: a . b . c . d . e .

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta: a . b . c . d . e .

contabile romanesti. Care este aceasta?

15. Capitalul propriu nu cuprinde: a . b . c . d . e .