1.

INTRODUCERE

Termodinamica este tiina care se ocup cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natur, n care are loc un transfer de energie sub forma de cldur i lucru mecanic. inind cont de aplicaiile practice care sunt i ele numeroase i variate, de la frigider i nclzire centralizat la energie regenerabil i prognoz meteorologic, putem spune ca de anume aa tiina au cel mai mult nevoie inginerii termotehnicieni care lucreaz sau vor lucra pe viitor in domeniul producerii energiei de care are nevoie economia si fiecare locuitor in parte. Datorita faptului ca majoritatea centralelor de producere att a energiei termice ct si electrice sunt centrale termoelectrice care folosesc energia obinuta in urma arderii combustibilului de diferite tipuri , domeniul de activitate al inginerilor termotehnicieni este mare , cerinele de energie mereu cresc i in acest mod se obine cel mai avantajos, energia. Dar aceast energie se obine pe baza conversiei si transferului de energie si , respective efectuarea lucrului mecanic in motoare si instalaii ca : turbina cu aburi , turbina cu gaze, motorul cu ardere intern , maina frigorific, compresorul , motoarele cu reactive si de aceia TERMODINAMICA TEHNIC, in cadrul creia se studiaz aceste procese sa introdus n nvamnt att pentru studiul instalaiilor existente ct i pentru elaborarea unor noi teorii.

2. DESCRIEREA SUCCINT SI DESTINAIA CENTRALELOR TERMOELECTRICE O termocentral este o central electric n care primul factor de micare este aburul. Apa este nclzit, se transform n abur care rotete o turbin cu abur care antreneaz un generator electric . Dup ce trece prin turbin, aburul este condensat ntr-un condensator i reciclat acest lucru este cunoscut ca un ciclu Rankine . Cea mai mare variaie n proiectarea centralelor termice se datoreaz diferitor tipuri de combustibili fosili care , n general, sunt folositi pentru a nclzi apa. Unele centrale termoelectrice, de asemenea, sunt concepute pentru a produce energie termic n scopuri industriale de termoficare , sau desalinizare a apei, plus generarea energiei electrice. . Aproape toate centralele pe crbune , nucleare geotermale , solare termice electrice i instalaiile de incinerare a deeurilor , precum i mai multe centrale electrice pe gaze naturale sunt termice. Gazele naturale sunt frecvent arse n turbinele cu gaz , precum i cazane . Cldura rezidual de la o turbin de gaz poate fi folosit pentru a ridica abur, ntr-un ciclu combinat care mbuntete eficiena global . Centralele electrice pe crbune, pcur sau gaze naturale sunt adesea numite centrale electrice cu combustibili fosili . Unele centrale termice sunt alimentate cu biomasa. Centralele non-nucleare termice, n special cele ce folosesc combustibili fosili, far co-generare sunt denumite uneori ca centralele electrice convenionale. Centralele termoelectrice ce produc energie electrica pentru comercializare sunt construite, de obicei pe o scar larg i proiectate pentru funcionare continu.Centralele electrice folosesc de obicei generatoare electrice trifazate pentru a produce curent alternativ curentul electric (AC), la o frecven de 50 Hz sau 60 Hz Termocentralele convertesc energia termic obinut prin arderea combustibillilor. Acestea pot fi de doua tipuri:

Centrale termoelectrice (CTE), care produc n special curent electric, cldura fiind un produs secundar, sau pus n categoria deeurilor. Aceste centrale se caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu condensaie , cu turbine cu gaze sau avnd la baz un ciclu combinat abur-gaz. Centrale electrice de termoficare (CET), care produc n cogenerare att curent electric, ct i cldur, care iarna predomin, acestea sunt mai eficiente deoarece au un randament mult mai mare si se caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu contrapresiune.

3. SARCINA LUCRRII DE AN Instalaia de turbine cu vapori funcioneaz dup ciclul Rankine, avnd urmtorii parametri : naintea turbinei presiunea vaporilor este i temperatura Presiunea in condensator puterea turbinei este . Sa se calculeze toate procesele termodinamice , debitul de vapori si randamentul ciclului . Sa se efectueze si calculele pentru ciclu cu suprancalzire intermediar a vaporilor la presiunea pn la . Sa se faca concluzii pe baza acestor calculi. S se prezinte ambele cicluri in diagramele p-v , T-s , h-s procesele in turbin si in pomp se consider izentropice . Sa se prezinte schemele instalaiilor.

4. SCHEMA INSTALAIEI CICLULUI RANKINE:

3 4

5 6

Figura 4.1. Schema instalaiei ciclului Rankine: 1-cazan , 2-suprancalzitor de abur , 3-turbina cu abur , 4-generator de curent electric , 5-condensator , 6pompa de alimentare.

5.CALCULUL CICLULUI RAKINE 5.1.Determinarea parametrilor vaporilor in punctele de baza ale ciclului Rankine Din diagrama h-s gasim parametrii punctului 1:

Aflm parametrii punctului 2:

Aflm parametrii punctului 3:

Aflm parametrii punctului 4:

Aflm parametrii punctului a:

Aflm parametrii punctului b:

5.2. Calculele proceselor termodinamice ale ciclului Procesul 1-2: Variaia entalpiei:

Variaia energiei interne:

Lucrul tehnic efectuat de vapori n turbin:

Variaia entropiei:

Lucrul de destindere a vaporilor:

Cantitatea de caldur:

Procesul 2-3: Variaia entalpiei:

Variaia energiei interne:

Variaia entropiei:

Lucrul de destindere:

Cldura evacuat:

Procesul 3-4: Variatia entalpiei:

Variaia energiei interne:

Lucrul de destindere:

Variaia entropiei:

Cantitatea de cldur:

Lucrul tehnic consumat n pomp:

7

Procesul 4-1: Variaia entalpiei:

Variaia energiei interne:

Cldura introdus: Variaia entropiei:

Lucrul de destindere:

5.3. Calculul caracteristicilor de baza ale ciclului: Temperatura termodinamic medie in procesul de introducere a cldurii:

Temperatura termodinamic medie in procesul de evacuare a cldurii:

Debitul masic al vaporilor in turbin: Puterea lucrului tehnic consumat in pomp: Puterea instalaiei de for cu aburi:

Randamentul termic al instalaiei:

Pe baza rezultatelor obinute se prezint ciclul Rankine in diagramele p-v, T-s, h-s.

6.SCHEMA INSTALAIEI CICLULUI CU SUPRANCLZIRE INTERMEDIAR A VAPORILOR DE AP

CJP CIP SAP SAS 2

Figura 6. Schema ciclului cu supranclzire intermediar a aburului: 1-cazan , SAP-supranclzitor primar , SAS-supranclzitor secundar , CIP-cilindrul de inalt presiune , CJP-cilindru de joas presiune2-generator electric, 3-condensator, 4-pomp de alimentare .

10

7. CALCULUL PROCESELOR TERMODINAMICE ALE CICLULUI CU SUPRANCALZIRE INTERMEDIAR 7.1.Determinarea parametrilor vaporilor n punctele de baz ale ciclului cu supranclzire intermediar Determinm parametrii punctului 5:

Determinm parametrii punctului 6:

Determinm parametrii punctului 2:

7.2. Calculul proceselor termodinamice ale ciclului:

11

Procesul 1-5: Variaia entalpiei:

Variaia energiei interne:

Variaia entropiei:

Lucrul de destindere a vaporilor:

lucrul tehnic produs in CIP al turbinei:

Procesul 5-6: Variaia entalpiei:

Variaia energiei interne:

Lucrul de destindere a vaporilor:

Calculul variaiei entropiei:

Cantitatea de cldura introdus in ciclu:

Procesul 6-2: Variaia entalpiei:

Variaia energiei interne:

12

Lucrul tehnic produs in CJP a turbinei:

Lucrul de destindere a vaporilor:

Variaia entropiei:

Procesul 2-3: Variaia entalpiei:

Variaia energiei interne:

Lucrul de destindere a vaporilor:

Variaia entropiei:

Cldura evacuat:

7.3. Calculul caracteristicilor de baz ale ciclului: Temperatura termodinamic medie in procesul de introducere a cldurii:

Temperatura termodinamic medie in procesul de evacuare a cldurii:

13

Calculul lucrului tehnic produs in turbin:

Debitul masic al vaporilor in turbin: Puterea lucrului tehnic consumat in pomp: Puterea instalaiei de for cu abur:

Randamentul termic al instalaiei:

14

9.CONCLUZII GENERALE In urma efecturii acestei lucrri de an am ajuns la concluzia care se bazeaz pe urmatoarele valori obinute pe parcursul calculelor pentru urmtoarele marimi :

Ciclul Rankine

Ciclul cu supranclzire intermediar

1 2 3
4

Introducnd supranclzitorul intermediar al vaporilor de ap observm c starea vaporilor dup turbin n punctul 2 are o valoare mai mare a lui x fa de ciclul Rankine ceia ce mbuntete condiiile hidrodinamice de curgere a aburului . In instalaia cu supranclzire intermediar a vaporilor aburul este mai uscat deoarece supranclzirea intermediar duce la majorarea presiunii iniiale. Mai observm c puterea i dimensiunile de gabarit ale pompei se micoreaz. Prin urmare , putem spune, c nclzirea intermediar a vaporilor de ap contribuie la majorarea randamentului . Deci ciclul cu supranclzire intermediar este mai eficient dect ciclul Rankine.

Bibliografie: I. II. III. IV. Indicaii metodice pentru realizarea tezei de an 52t www.google.md, ro. wikipedia . org Diagram h-s Tabelul 2-2 pentru ap si vapori de ap Rivkin Alexandrov O O

15