Motivaia Prin termenul de motivaie se desemneaz un ntreg ansamblu de entiti psihice care reflect oscilaiile, disonanele i deficitele care

apar n cadrul diferitelor componente ale sistemului personalitii, determinnd subiectul s acioneze n direcia nlturrii lor i restabilirii echilibrului. Luat global, motivaia reprezint, aadar, fora motrice intern a comportamentului i activitii, conferindu-ne caracterul de fiine active i relativ autonome. Orice act comportamental integrat are o anumit baz motivaional, iar motivaia devine o lege general de organizare a comportamentului. Elementul central al structurii motivaionale este trebuina. Aceasta exprim nevoia puternic consolidat de ceva anume: hran, ap, aer, odihn, micare, adpost, informaie, frumos etc. Nesatisfacerea ndelungat a unei trebuine duce la perturbri majore ale echilibrului psihic al personalitii. De aceea, trebuinele, prin actualizare, genereaz cele mai puternice motive sau mobiluri de aciune. Genetic, trebuinele umane se mpart n dou grupe mari: primare sau nnscute (aici intrnd, n primul rnd, trebuinele biologice i fiziologice) i secundare sau dobndite (aici intrnd trebuinele de cunoatere, trebuinele estetice, trebuinele religioase, trebuinele morale). Lund drept criteriu urgena i ordinea de satisfacere, A. Maslow a construit piramida trebuinelor, larg acceptat n psihologie. n forma ei final, piramida cuprinde 8 clase, care n ordine, de jos n sus, sunt urmtoarele: I trebuine biologice II trebuine de securitate III trebuine de afiliere social IV trebuinele Eului V trebuine de autorealizare VI trebuine de cunoatere VII trebuine estetice VIII trebuine de concordan . Din analiza acestei piramide se degaj urmtoarele aspecte i relaii: 1) o trebuin este cu att mai improbabil, cu ct este mai continuu satisfcut; 2) o trebuin nu apare ca motiv dect dac cea anterioar ei a fost satisfcut; 3) efectul perturbator al

nesatisfacerii cronice a unei trebuine este cu att mai mare, cu ct trebuina respectiv se situeaz mai aproape de baza piramidei; 4) activarea i satisfacerea trebuinelor se subordoneaz legii alternanei o trebuin o dat satisfcut se retrage lsnd locul alteia. Pe lng trebuine, n alctuirea sferei motivaionale a omului intr alte dou componente: interesele i idealurile. Interesele realizeaz legtura noastr selectiv i relativ stabil cu diferite aspecte ale realitii i domenii de activitate; idealurile reprezint fora de proiecie i propulsie a etaloanelor i modelelor de devenire a propriei personaliti. Dup efectul n timp pe care l are satisfacerea lor, trebuinele pot fi mprite n pozitive, care contribuie la meninerea echilibrului personalitii sau la stimularea i meninerea proceselor de dezvoltare, i negative, care determin degradri i tulburri serioase ale tabloului psihocomportamental (ex. trebuine de alcool, trebuine de droguri etc.). Raportat la performana activitii, motivaia pune n eviden o anumit intensitate optim optimum motivaional. n principiu, activitile uoare i mai puin atrgtoare prin coninutul lor reclam o motivaie mai puternic, iar cele dificile i atractive prin coninut reclam o stare de motivaie mai slab. Motivatia este motorul vietii noastre psihice intrucat tot ceea ce intreprindem este provocat de componentele motivatiei.

Motivatia. Piramida trebuintelor Abraham Maslow

Trebuintele umane pot fi organizate intr-o ierarhie, incepand cu trebuintele fizice - de aer, hrana si apa. Apoi urmeaza alte patru niveluri, ale trebuintelor psihice - de securitate, dragoste, respect si actualizare a sinelui. Abraham Maslow Motivatia actioneaza ca un camp de forte (Kurt Lewin) in care se afla atat subiectul cat si obiectele, persoanele, activitatile. Pentru a caracteriza o componenta a motivatiei s-a folosit conceptul de vector care poseda in fizica: marime, directie si sens. Analog vectorilor fizici, vectorii-motivatiei sunt caracterizati prin intensitate, directie si sens, proprietati care pot fi masurate prin anumite metode psihologice. Directia si sensul unui vector exprima atractia, aproprierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regaseste in forta de apropiere sau respingere. Intre motivatiile active la un moment dat, ca si intre fortele fizice, pot exista relatii diverse, dar mult mai complexe.

Abraham Maslow si Sistemul motivational Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii. Asa cum s-a afirmat, motivatia umana include trebuinte, motive, interese, convingeri, tendinte, intentii, dorinte, aspitarii 1.Tendintele sunt componente ale motivatiei care semnalizeaza o stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Ele sunt traite ca stari de agitatie, alerta interioara, tensiune. Din numeroasele clasificari ale trebuintelor mai utila in explicarea diferentelor de comportament dintre indivizi, pare cea realizata de A. Maslow, psiholog american, numita si piramida trebuintelor (1954) Ulterior in 1970 el a mai adaugat trei trepte: - trebuite cognitive: a sti, a intelege, a invata, a descoperi; - trebuinte estetice: de ordine, de simetrie, puritate, frumos, respuingere - trebuinte de concordanta: acord intre cunoastere, afectivitare, actiune Abraham Maslow clasifica trebuintele si astfel: a. Trebuinte inferioare prezente la om si la animale, dar satisfacute de primul diferit si trebuinte superioare specifice omului si plasate spre varful piramidei. b. Trebuinte homeostazice si trebuinte de crestere. Homeostazia este o notiune imprumutata din fiziologie si care denumeste tendinta organismului de a mentine constanti parametrii mediului intern, asa cum un termostat mentine temperatura intr-un congelator. Prin extensiune, s-a utilizat termometrul si pentru relatia dintre persoana si mediu. Trebuintele homeostazice explica doar activitatea de adaptare. Trebuintele de crestere nu urmaresc mentinerea starii date, ci atingerea unor parametrii superiori, ce presupun perfentionarea. Cunoasterea ierarhiei trebuintelor este utila in explicarea comportamentelor deoarece: - diferite trepte apar pe rand in funtie de dezvoltare psihica, prima cuprinzand trebuinte dezvotandu-se in copilarie, adolescenta sau mai tarziu - intensitatea trebuintelor scade de la baza spre varf; - o trebuinta superioara nu se satisface decat daca n-au fost satisfacute intr-o oarecare masura, cele inferioare ei, (este dificil pentru un profesor sa activeze trebuinta de a sti a unui elev daca cele de hrana si adapost nu sunt satisfacute); - cu cat o trebuinta este mai inalta, cu atat este mai caracteristica pentu om. Motivaia se bazeaz pe trebuine, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activiti i comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuine singulare, ci ca expresie a modului n care acestea interacioneaz n sistem. Forma cea mai nalt a motivaiei este motivaia intern, care apare atunci cnd rolul profesional cu care interacioneaz subiectul devine el nsui o necesitate. O astfel de motivaie condenseaz n sine trebuina de activitate a subiectului, valorizarea social pozitiv a activitii acestuia i contientizarea importanei sociale a activitii desfurate. Motivatia Teme : 1) Definitie si caracterizare generala; 2) Motivul si functiile sale; 3) Forme si niveluri de integrare a motivatiei; 1)Definitie si caracterizare generala Prin motivatie intelegem o forma specifica de reflectare prin care se semnaleaza mecanismelor de comanda si control ale sistemului personalitatii o oscilatie de la starea initiala de

echilibru , un deficit energetico-informational sau o necessitate ce trebuie satisfacuta. Posedand o structura motivationala proprie , omul se va pune intr-o dubla relatie fata de mediul extern: - de independenta (constand in capacitatea lui de a actiona pe cont propriu , in absenta unor stimuli sau solicitari externe); - de dependenta (constand in satisfacerea starilor de necesitate pe baza schimburilor substantiale , energetice si informationale cu mediul ambiant). In calitate de componenta a sistemului psihic uman , motivatia se evidentiaza si se individualizeaza printr-o latura informationala(de continut) si prin una dinamica Latura informationala(de continut) este data de natura calitativa , modala a semnalelor pe care le antreneaza starea interna de necesitate data: de foame, de sete ,de miscare ,de distractie ,de informare-cunoastere ,de conversatie ,de muzica ,etc. si asigura desprinderea , pe fondul general a unui anumit motiv. In plan subiectiv , atunci cand se diferentiaza si se constientizeaza , aceste semnale si implicit latura de continut a motivatiei se concretizeaza in forma unor senzatii sau a dorintelor( in cazul motivelor socio-culturale) Latura dinamica este data de incarcatura energetica a semnalelor respective si de raportul tensiune\destindere care se stabileste la nivelul profilului general de stare al sistemului personalitatii. In plan subiectiv ,ea se exprima prin intermediul unor trairi emotionale (incordare, tensiune, discomfort, insatisfactie) Pe masura satisfacerii starii de motivatie respective ,semnalele de continut diminueaza in intensitate pana la disparitie ,iar latura dinamica se converteste energetic , locul energiei negative(in sens psihologic,nu fizic) de tensiuneincordare fiind luat de energia pozitiva(tot in sens psihologic)de satisfactie ,saturatie ,relaxare. Pentru personalitatea umana, forma caracteristica si dominanta de relationare si echilibrare cu lumea externa nu este comportamentul situational imediat ,ci activitatea ,ca sistem integrat si integral de acte si actiuni individuale,selectate pe baza unui plan si subordonate unui scop stabilit anticipat-motivatia trebuie raportata si analizata cu precadere in contextual activitatii .Ea ni se va prezenta in acest caz ca veriga de baza a schemei structurale generale a activitatii, care cuprinde doua mari directii: Scopul si Mijlocul . 2.Motivul si functiile sale Prin motiv exprimam forma concreta ,actuala in care se activeaza si se manifesta o anume stare de necesitate.Prin motiv vom intelege acel mobil care sta la baza unui comportament sau actiuni concrete . Natura calitativa si tipul sau modul motivului vor fi determinate de specificul starii de necesitate dintre satisfacere si nesatisfacere si echilibrul psiho-fiziologic al persoanei .

Motivul pune in evidenta patru dimensiuni principale ,pe baza carora el poate fi analizat si evaluat .Acestea sunt: a) Continutul; b) Intensitatea; c) Durata; d) Nivelul de integrare. Motivul cuprinde si trei functii principale pe care le indeplineste in mod concret ,si anume: -Functia de declansare -Functia de orientare-directionare -Functia de sustinere (energizanta) Functia de declansare consta in deblocarea si activarea centrilor de comanda care asigura pregatirea si punerea in practica a factorilor motorii si secretorii in vederea satisfacerii starii de necesitate ,fie ca este vorba de o trebuinta biologica ,fie de una de ordin spiritual (de cunoastere,estetica,etc.).Pentru producerea acestei functii este necesar ca intensitatea motivului sa depaseasca o anumita valoare-prag . Intentia este ca o pseudo-trebuinta si ca o variabila care determina actiunea .Aceasta expresie ne avertizeaza asupra faptului ca trebuie sa discernem intre motivatie si motivul propriu-zis ,iar pseudo-motivatia trebuie sa o asimilam ca pe un pseudo-motiv. Functia de orientare directionare consta in centrarea comportamentului si activitatii pe un obiectiv anume satisfacerea starii de necesitate individualizate de catre motiv .La prima vedere ea ar parea nejustificata .In fond ,lucrurile nu stau nici pe departe asa. Pentru a-si atinge efectul sau reglator-adaptativ specific ,nu este de ajuns ca actiunea sa fie doar declansata pur si simplu; Este imperios necesar ca ea sa fie si orientata spre un anumit deznodamanat (scop) ,adica sa devina finalista .Altminteri ,ea s-ar desfasura si consuma in van ,haotic,debusolata. Functia de sustinere (energizare) consta in mentinerea in actualitate a comportamentului declansat pana la satisfacerea starii de necesitate.In virtutea acestei functii se asigura eliberarea de energie si dincolo de momentul declansarii actiunii .Daca motivul ar avea caracterul unei simple scantei, a unui semnal de alarma ,ar fi imposibila finalizarea comportamentului de satisfacere,pentru ca ,disparand imediat dupa ce a aparut ,nu ar mai avea ce sa mai intretina acest comportament. 3.Forme si niveluri de integrare a motivatiei Procesul de diversificare a motivatiilor se realizeaza mai intai in plan genetic ,apoi dupa continut ,dupa importanta sau semnificatia reglatorie si dupa pozitia pe care o ocupa in cadrul activitatii . a) Sub aspect genetic se delimiteaza doua tipuri de motivatie: -Innascuta sau primara ;

-Dobandita sau secundara. Motivatia innascuta este legata de procesele de dezvoltare, maturizare si homeostazie biologica in cadrul organismului .Ea exprima nevoile de baza are organismului nostru ca entitate vie de substanta ,energie si informatie din mediul extern,de mentinere a integritatii si de reproducere. Motivatia dobandita sau secundara este specifica cu precadere omului .Ea are un factor intern legat de cresterea gradului de complexitate functionala a creierului si formuleaza atribuirea de semnificatii evenimentelor si obiectelor din afara .Cel de-al doilea factor este de ordin extern si se leaga de constituirea si dezvoltarea istorica a mediului socio cultural,care pune in fata indivizilor concreti sarcini si exigente specifice de adaptare ,calitativ diferite de cele ridicate de mediul natural. b) Pe baza continutului se diferentiaza o gama foarte larga de motive: -Biologice (trebuintele alimentare semnalizate subiectiv prin senzatiile organice de foame si sete); -Fiziologice (nevoia de urinare,nevoia de miscare,nevoia eroticosexuala); -Materiale (trebuinta de imbracaminte ,de adapost,de unelte); -Informationale (trebuinte senzoriale ,interese,trebuinte cognitive ); -Sociale (nevoia de contacte si comunicare cu cei din jur ,de apartenenta la o familie,la un grup,nevoia de consonanta cognitiva si afectiva cu ceilalti ,nevoia de integrare si comunicare,nevoia de intarire si suport social); -Spirituale ( trebuinte estetice,morale,filozofice si religioase); -Motivele eului (nevoia de afectiune,de statut si prestigiu,de autorealizare si afirmare a personalitatii,nivelul de aspiratie,idealul de viata familial,profesional,social). Piramida motivelor (Dupa A.Maslow) Motive de concordanta VIII Motive estetice VII Motive cognitive VI Motive de autorealizare V Motive ale Eului IV Motive sociale III Motive de securitate II Motive fiziologice I Dupa importanta si semnificatia reglatorie avem urmatoarele tipuri de motive : motive homeostazice,motive de crestere si dezvoltare ,motive pozitive ,motive negative ,motive extrinseci si motive intrinseci . Dupa gradul de structurare si integrare se disting mai multe tipuri de motive: -Pulsiunile si tendintele -Trebuintele propriu-zise -Interesele -Idealurile