CURS NR.

3 1) Obiectivele si instrumentele politicii monetare si de credit 2) Politica monetara si de credit politica monetara restrictiva politica monetara expansionista

Obiectivul inal este cresterea economica ! puternica" durabila" sustenabila Politica monetara este o componenta esentiala a politicii economice avand aceleasi obiective inale si actionand in ansamblu cu politica de venituri" cea bu#etara si pol. structurale. $eci%iile de politica monetara sunt in luentate de numerosi actori" parte din acestia iind direct dependenti de pol. #uvernului.

Politica monetara nu actionea%a independent insa bene icia%a datorita obiectivelor sale speci ice de privile#ii in exercitarea cu a&utorul intrumentelor monetare a masurilor si actiunilor dedicate cresterii masei monetare" nivelului 'bun( )adecvat) al ratei doban%ii nominale" nivelului 'bun( )adecvat) al cursului de sc*imb si alocarii in re#im de rentabilitate a resurselor inanciare. Obiectivele de politica monetara mentionate sunt ixate de autoritatea monetara )banca centrala) a.i. contradictiile dintre acestea sa e ectue%e intr-o cat mai mica masura pe termen scurt si mediu" e icienta politicii si strate#iei monetare adoptate" implementate si comunicate. +oneda in calitate de intermediar unic al tran%. trebuie sa ie ast el dimensionat de banca centrala incat sa nu ie insu icienta ranand

ast el de%v. economica" dar nici intr-o cantitate prea mare #enerand presiuni in lationiste cu e ect advers si pervers asupra investitiilor si economisirii. ,nstrumentele de politica monetara utili%ate de -anca Centrala cu scopul asi#. indeplinirii obiectivelor P.+. se adresea%a atat lic*id. din sistemul bancar la nivelul bancilor de ran# secundar )universale si speciali%ate)" sub orma ec*ilibrarii nivelului acestora cat si activitatea de creditare incadrand creditul si limitand prin mi&loace speci ice )R+O" R$ de P+) e ectele potential ne#ative ale expansiunii acestuia. Operatiunile des asurate de -anca Centrala in urmarirea obiectivelor de P+ se re era pe de o parte la sterili%area excesului de lic*iditate" iar pe de alta olosind canalul ratei doban%ii si al creditului prin scontare si rescontare" la alimentarea cu resurse a bancilor de ran#

secundar lipsite temporar de capacitatea de a multiplica moneda prin acordarea de credite a#. economici si populatiei. Cele 2 tipuri de politica monetara )restrictiva si expansionista) pot avea in raport de strate#iile monetare )de tintire directa a in latiei" de tintire a cursului de sc*imb) de instrumente monetare utili%ate si de obiectivele operationale ixate" o in l. po%. sau ne#ativa asupra cresterii economice si mai ales asupra durabilitatii acesteia. .ste cunoscut aptul ca indi erent de natura sa" pol. economica urmareste o crestre puternica si durabila utili%and mecanisme si instrumente sustenabile. $urabilitatea se re era la enomenul economic in sine" iar sustenabilitatea are le#atura cu mecanismul" te*nica" intrum. sau produsul olosit de autoritatea respectiva.

,n raport cu procesul econom. )monetar)" sustenabil presupune repetabilitate" repetabilitatea se ba%ea%a pe ciclicitate" ciclicitatea )ea nu are sens pentru en. unic/ ex ! tran%itia de la plan la piata) presupune reproductibilitate" o autoreproductibilitate care sa se ba%e%e pe un set minimal de invarianti ai sistemului" identi icati in directia conservarii potentialitatilor care sa conduca la mom. evaluarii e . strat. de politica monetara la un casti# sub orma unei valori adau#ate cat mai ridicat. 0lt el spus e . P.+. se masoara in raport de identi icarea setului de invarianti a mecanismelor de transmisie monetara si a canalelor a erente acestora in sensul unui optim masurat prin e icacitate si mai putin prin costuri. ,n ca%ul unei politici monetare restrictive scade o erta de moneda" cererea interna raspunde o ertei imbinandu-se" ranea%a de%voltarea si

crea%a neindeplinirea obiectivelor #enerale" cresterea economica" control asupra in latiei si asupra soma&ului. 0ceasta perspectiva se crea%a atunci cand cele 1 obiective speci ice ixate de autoritatea monetara se contra%ic puternic" ordinea aleasa de -anca Centrala ne iind cea adecvata tipului de politica" cu e . Ne avorabile asupra re%ultatelor. ,n ca%ul unei politici monetare expansioniste creste o erta de moneda" masa monetara multiplicandu-se rapid" alimentea%a si stimulea%a cererea interna" iar productivitatea muncii ne iind capabila sa raspunda rapid prin produse" se de%volta asa numita in latie prin cerere. ,n aceste conditii" intreprin%atorii vor i nevoiti sa apele%e la importuri care ast el vor deveni mai ie tine si in continuare isi vor spori volumul in detrimentul exporturilor cu e ect ne#ativ

asupra balantei de plati. Surmontarea de%ec*ilibrelor balantei de plati la acest moment este di icil de reali%at prin sc*imbarea tipului de politica monetara in sensul scaderii brutale a cererii interne. Consecintele pe termen scurt se traduc prin o scadere drastica a investitiilor si o in*ibare a procesului de economisire prin aparitia ine#alitatii sociale si in inal prin nereali%area obiectivelor #en. si speci ice ale pol. mon. Pe de alta parte" in conditiile mentionate inantarile devin mai accesibile acand sa supravietuiasca si ac. intreprin%. nerentabili" care la randul lor atra# din cau%a blocarii circuitelor inanciare si a#entilor economici rentabili care platesc datoriile )arieratele) catre bu#et sau catre alti a#enti economici in masura in care incasea%a si bene . de luxuri in. po%itive.

CURS NR. 1 Obiectivele speci ice politicii monetare si de credit ,n stabilirea obiectivelor speci ice politicii monetare si de credit" banca centrala are in vedere o prioriti%are a acestora" deoarece pe de o parte intre cele patru obiective ixate exista in unele ca%uri contradictii in sensul ca re%ultatele bune obtinute in reali%area unuia pot in luenta ne#ativ indeplinirea altuia" iar pe de alta parte con runtarea cu o seama de constran#eri precum sunt prevenirea panicilor inanciare" instabilitatea excesiva a ratei doban%ii" suportarea de catre unel sectoare ale economiei" a consecintelor unei politici monetare restrictive si mentinerea la un nivel cat mai inalt" a increderii investitorilor straini pot a ecta reali%area strate#iilor de politica monetara si

rana ast el )cunoscut iind aptul ca politica monetara este esentiala in componenta politicilor economice) cresterea economica si ridicarea nivelului de trai. .c*ilibrul de reali%at intre obiectivele ixate de autoritatea monetara se re era in primul rand la nivelul cererii si o ertei de moneda. -anca Centrala este capabila se reali%e%e un arbitra& intre cele 1 obiective si sa identi ice instrumente si masuri care sa conduca la limitarea sau atenuarea pe 2+ si 23 a e ectelor unuia sau altuia dintre obiective. Cererea a#re#ata 4 repre%inta c*eltuielile totale e ectuate de utili%atorii interni si externi pentru ac*i%itionarea bunurilor si serviciilor inale produse intr-o economie. Se determina ca suma intre cererea interna si exporturile nete de bunuri si servicii.

Cererea interna 4 sau absorbtia interna este repre%entata de valoarea bunurilor si serviciilor utili%ate intr-o economie pentru consum si investitii. O erta a#re#ata ! se re era la valoarea bunurilor si serviciilor nou create intr-o economie pe o perioada determinata de timp. Se calculea%a ca di erenta intre valoarea productiei si consumul intermediar )val. materiilor prime materialelor si a serviciilor destinate procesului de productie) O-,.C2,5./ 1) Cresterea masei monetare/ - -anca Centrala in calitate de autoritate monetara suprema trebuie sa urmareasca reali%area unui ec*ilibru permanent intre cresterea masei monetare in

calitate de obiectiv ixat inal sau intermediar si cresterea economiei reale )calculate prin P,-) ca o conditie a reali%arii obiectivului undamental" crestere economica" puternica si durabila. Stabilirea drept obiectiv principal crestrea masei monetare prin controlul exercitat asupra nivelului a#re#atelor monetare )+6 ! ba%a monetara7 +1" +2" +3) a constituit pentru tarile de%voltate o prioritate. ,n Statele Unite sistemul ederal de reserve a procedat la tintirea a#re#atelor monetare ca obiectiv ixat pe 2S incepand cu anul 1892 in +area -ritanie si :ranta" -anca 0n#liei si -anca :rantei au reali%at aceasta tintire incepand cu anul 189;" iar tarile Central si .st europene dupa 1886. <ermania constituie un exemplu aparte deoarece a considerat cresterea masei monetare

prin cresterea pronuntata a a#re#atelor monetare" un obiectiv c*eie pentru politica monetara pe o perioada de 26 ani" ara a ne#li&a insa controlul asupra nivelului ratei doban%ii si politica de curs de sc*imb. Cu toate ca va trebui sa aca ata procesului de uni icare si sa suporte costuri suplimentare in sensul acesta. Prin acest tip de politica monetara a reusit pe de o parte sa stimule%e procesul investitional si ast el de%voltarea" iar pe de alta parte sa pastre%e stabile economia sis a descura&e%e actiunile speculative pe pietele inanciare interne. 0cest exemplu ilustrea%a aptul ca controlul asupra a#re#atelor monetare in accord cu nivelul produsului intern brut poate constitui pentru autoritatea monetara obiectivul esential" c*eie in constructia politicii monetare si de credit. Problema delicata apare pentru banca centrala atunci cand trebuie sa decida asupra carui a#re#at monetar trebuie sa se tinteasca. ,n

ca%ul tintirii a#re#atului monetar= +6" controlul asupra lui aca ca a#re#atele monetare mai lar#i de timpul +2" +1 >. Sa ie mai di icil de urmarit. Pe de alta parte daca tinteste asupra unui a#re#at monetar= lar# +2" +3>. -anca centrala poate pierde le#atura" considerate esentiala intre cresterea masei monetare si cresterea P,--ului. ,n practica autoritatile monetare" atunci cand con i#urea%a o strate#ie de tintire a a#re#atelor monetare" construiesc si canalele de transmisie monetara de natura ratei doban%ii si cursului de sc*imb ast el incat la scara sistemului monetar=" bancar si de credit e icacitatea politicii monetare sa aibe un caracter sustenabil. 2) Nivelul ratei doban%ii )NR$)

- este considerat deosebit de important de sustinatorii teoriei lui ?e=ns )constructia vestitei economii a bunastarii) si lipsit aproape total de importanta in opinia monetaristilor. Pentru monetaristi ceea ce contea%a este doar cantitatea de moneda pre%enta la un moment dat in economie. ,n plus acestia considera ca doar nivelul doban%ii reale este relevant in calitate de obiectiv ixat pentru politica monetara si de credit. Practica a demonstrat insa ca nivelul ratei nominale a doban%ii repre%inta o ancora extreme de importanta atat pe plan intern cat si pe plan extern. Pe plan intern NR$ produce o in luenta puternica asupra procesului investitional asupra economisirii si nivelului de lic*iditate existent in economie" asupra populatiei in sensul capacitatii acesteia de a ac*i%itiona bunuri de olosinta indelun#ata sau de a investi in constructia de

locuinte" in #eneral asupra cererii so isticate si neso isticate. Pe plan extern exercita in luenta asupra miscarilor de capital. Un exemplu poate i <ermania care avand obiectiv ixat ! NR$ nominale si coroborat cu celelalte 3 obiective" a reusit pe 2+ sa a&un#a la o rata a doban%ii reale stabila si moderat po%itiva incura&and deopotriva investitiile si economisirea. 3) Nivelul cursului de sc*imb )NCS) Cursul de sc*imb repre%inta un element marcant" puternic pentru evolutia economica a unui stat. Nivelul acestuia este de natura sa incura&e%e sau sa descura&e%e participantii la tran%actiile din economie. +otivul este simplu" moneda iind considerate de specialisti si nespecialisti un bun de interes national repre%inta uni orma nationala a unui stat. O moneda puternica este un semn bene ic atat in interior cat si in exterior" dupa cum o moneda

slaba repre%inta in moc ima#inea" in mare a unei economii slabe. Capacitatea de semnal cu care este dotat cursul de sc*imb ace ca politica monetara a cursului de sc*imb sa ie considerata de catre toate economiile lumii mai mult sau mai putin de%voltate un obiectiv c*eie. Semni icatia acesteia are in vedere tipul de politica monetara a cursului de sc*imb promovata de banca centrala. ,n ca%ul mentinerii unui curs de sc*imb la un nivel prea sca%ut )moneda devalori%ata) se creea%a conditii pentru in latie" sunt incura&ate intreprinderile si a#entii economici mai putin rentabile" creste volumul masei moneatre ara a creste si o erta de produse create de economia reala" scade competitivitatea interna" cresc cresc si se ie tinesc importurile" se creea%a ast el un de%ec*ilibru in balanta de plati si pentru o anumita perioada de timp nu se poate vorbi de o crestere sustenabila.

+entinerea unui nivel prea ridicat al cursului de sc*imb" moneda valori%ata pune asupra a#entilor economici presiuni de lationiste si datorita severitatii tipului de politica de curs de sc*imb ) orte) practicat de -anca Centrala" creea%a conditiile supravietuirii pe piata numai a celor rentabili provocand ast el un lant de alimente in economie. 0ceasta ima#ine este de natura sa descura&e%e investitorii" sa determine scaderea nivelului investitiilor straine directe in economie si ast el sa nu conduca cel putin pe termen scurt la crestere economica" obiectivul undamental al oricarui tip de politica. 0ceasta anali%a ne conduce la aprecierea ca politica de curs de sc*imb este deopotriva importanta pentru puterea executive" #overn si pentru puterea monetara ! -anca Centrala. Pe de alta parte" intrebarea la care -anca Centrala trebuie sa #aseasca raspuns este/ 'Care nivel al cursului de sc*imb poate i considerat bun" adecvat

pentru economie@(. Raspunsul este acela ca nivelul cursului de sc*imb trebuie sa satis aca atat pe cei care investesc in economia respectiva in sensul ca nivelul mediu al preturilor interne trebuie sa ie acelasi" aproximativ e#al cu preturile la produse similar pe pietele externe" dar si pe cei care construiesc politica monetara pe termen scurt si mediu in sensul limitarii contradictiei intre acest obiectiv si obiectivul cresterii masei monetare si a ratei doban%ii. .ste o sarcina complicata pentru autoritatea moneatara deoarece nu exista decat intamplator structuri asemanatoare ale economiei in sensul ca capacitatile productive si posibilitatile de des acere )pietele traditionale) di era de la o tara la alta. Sunt economii a caror structura se ba%ea%a pe consum dupa cum sunt economii a caror structura se ba%ea%a peivestitii.

Re%ulta ca 'ale#erea( nivelului cursului de sc*imb nu este pe pe deplin libera depin%and de ri#iditatile economice" sociale si politice ale natiunii respective. CURS NR. A 1) 0locarea resurselor inanciare/ - banca centrala urmareste ixandu-si ca obiectiv o distributie ec*ilibrata a resurselor inanciare )creditele acordate economiei) sa asi#ure o e icienti%are a circulatiei ondurilor olosind mecanisme de transmisie adecvate" pe de o parte" iar pe de alta parte o rentabilitate a util%iarilor in sensul olosirii sumelor allocate pentru sectoare ale economiei si scopuri anume ast el incat e ectele acestor operatiuni sa se re#aseasca in cresterea economica puternica si durabila" obiectivul undamental al oricarui tip de politica.

,ntre cele 1 obiective ixate se mani esta bnumeroase contradictii" obli#andautoritatea monetara la arbitra&e dedicate intre titluri inanciare si la stabilirea unei ordini care sa asi#ure o unctionare coerenta limitand ast el pe termen scurt dar mai ales pe termen mediu e ectele ne#ative re%ultate in urma mani estarii contradictiilor )intre masa monetara si rata doban%ii) ! rata doban%ii in luentea%a masa monetara. Contradictia clasica intre masa monetara si nivelul ratei doban%ii se mani esta di erit in ucntie de secventa temporala luata in calcul. Pe termen scurt cresterea nivelului ratei doban%ii conduce la o crestere a cererii speculative de moneda si pe cale de consecinta la cresterea nivelului masei monetare. Pe masura ce rata doban%ii tinde sa se stabili%e%e" iar

anticipatiile privind evolutia viitoare a acesteia devin cat mai realiste" acest tip de in luenta incetea%a sa se mai mani este. Pe termen mediu crestrea ratei doban%ii in luentea%a cererea tran%actionala de moneda cu consecinte directe asupra nivelului masei monetare in sensul scaderii acesteia. Cand rata doban%ii tinde sa scada" masa monetara va creste datorita cererii tran%actionale de moneda. .c*ilibrul intre cele 1 obiective ixate de autoritatea monetara" masa monetara" cursul de sc*imb" distributia creditelor" se poate mentine utili%and instrumente de politica monetara si de credit adecvate nivelului de de%voltare economica si relatiei dintre autoritatea monetara si puterea executive. ,nstrumente monetare utili%ate de banca centrala

Obiectivele ixate/ - de autoritatea monetara pentru reali%area unui tip de politica monetara )expansionista sau restrictive) necesita utili%area unor instrumente monetare #rupate in ucntie de in luenta exercitata in 2 cate#orii/ 1 ! instrumente cu a&utorul carora banca centrala intervine in sensul re#larii lic*iditatii din sistemul bancar 2 ! instrumente cu a&utorul carora banca centrala reali%ea%a adecvarea" limitarea" pla onarea si selectarea creditelor acordate de bancile universale si speciali%ate membre ale sistemului 1) $in #rupul instrumentelor utili%ate de autoritatea monetara pentru a creste sau reduce lic*iditatea bancara si a asi#ura ec*ilibrul inauntru sistemului bancar" ac parte/

a) re inantarea bancara directa si indirecta b) operatiunile de open ! marBet c) re%ervele minime obli#atorii 2) creditelor 1 ! a) ! re inantarea bancara ! in cele mai multe ca%uri banca centrala este asociata cu emisiunea de moneda" cu reali%area procesului de creatie monetara utili%and drept resursa 'moneda bancii centrale(. +oneda bancii centrale constituie de%voltarii economice si sociale ba%a iind a) ! limitarea si pla onarea creditelor b) politica selectiva de acordare a

repre%entata de banii scripturali sau decont in ma&oritate ast el incat #radul de lic*iditate existent in sistemul bancar la un moment dat poate i privit ca o ractiune din moneda bancii centrale utili%ata pentru alimentarea la nevoie a bancilor de ran# second. 0limentarea cu moneda a sistemului bancar se reali%ea%a prin van%area de titluri inanciare a late in porto oliul bancilor la un moment dat prin asi#urarea depo%itelor si prin imprumuturile de la banca centrala. Cresterea lic*iditatii bancare repre%inta o crestere a o ertei de moneda dupa cum scaderea acesteia conduce la scaderea o ertei de moneda" actiuni a late in directa relatie cu economia reala in sensul relansarii sau restran#erii activitatii economice. ,mprumuturile bancii centrale catre bancile universale si speciali%ate prin procesul de re inantare bancara se reali%ea%a olosind un instrument direct ! rescontul ! si un instrument

indirect ! piata monetara interbancara. Rescontul este un imprumut #arantat acordat de banca centrala" bancilor sistemului prin care aceasta )-anca centrala) pune la dispo%itia bancilor comerciale moneda bancii centrale contra unor titluri de credit )e ecte de comert) si a unei taxe numita taxa o iciala a scontului sau taxa de rescont. 3a scadenta bancile pre%entatoare de asemenea titluri rambursea%a sumele primate" consecinta iind distru#erea monedei bancii centrale. Rescontarea are 2 e ecte cunsocute/ - e ectul cantitativ si e ectul pret. . ectul cantitativ se re era la sporirea cantitatii de moneda centrala acordata sub orma de imprumut #arantat de catre banca centrala in conditiile scaderii nivelului taxei o iciale a scontului si invers.

Cantitatea de moneda centrala creste sau scade pentru ca taxa o iciala a scontului modi icata in sensul cresterii sau scaderii incura&ea%a bancile pre%entatoare de titluri sa oloseasca sau nu acest instrument monetar direct. . ectul pret se re era la crestrea sau scaderea cantitatii e ective de moneda a bancii centrale in unctie de modi icarea in sensul cresterii sau scaderii taxei de rescont. Cresterea taxei de rescont conduce la diminuarea in valoare absoluta a cantitatii de moneda centrala" acordata unei banci )val. nominala ! taxa rescont) dupa cum scaderea nivelului taxei antrenea%a o crestre a cantitatii e ective de monede primate de banca solicitanta. 0vanta&ele utili%arii rescontarii se re era in principal la posibilitatea obitinerii de moneda centrala in conditiile de si#uranta a operatiunilor )#arantie certa) si la executarea rapida a operatiunii propriu- %ise. Rescontarea are un caracter unilateral deoarece moneda bancii centrale are o sin#ura directie catre

bancile sistemului" actiune petrecuta numai la initiativa acestora. Rescontarea produce in sistemul bancar un excedent structural de moneda a bancii centrale. 0 ost olosita in anii C96 ! CD6 intens de tarile de%voltate" iar dupa anii C86 de tarile .uropei centrale si de .st. Piata monetara interbancara ! este o piata speciali%ata pe termen scurt unde participantii" bancile de ran# secund suprave#*eati de banca de prim ran#" vand sau cumpara moneda in scopul asi#urarii unui ec*ilibru d.p.d.v. al lic*iditatii bancare. -anca Centrala este cea care da directia cu privire la nivelul ratei doban%ii si urmareste atent ca operatiunile des asurate sa se incadre%e in normele si re#lementarile cu privire la piata interbancara.

1.b. Operatiunile de open marBet ! sunt relai%ate de principalii actori ai sistemului bancar in scopul atra#erii de lic*iditati necesare reali%arii in conditii de pro it a activitatii de creditare. -anca Centrala cu scopul absorbirii excesului de lic*iditate poate interveni in orice moment pe piata libera actionand ca oricare alt &ucator ara a avea drept obiectiv urmarirea unei ec*ilibrari a pietei. Sin#ura piata care respecta aceste conditii este piata titlurilor de stat. c) Re%ervele minime obli#atorii ! sunt depo%itele reali%ate de bancile de ran# secund la banca centrala in conditiile de remunerare slaba )cel mai sca%ut nivel de dobanda de pe piata). Sunt calculate ca o proportie din depo%itele atrase din bancile economice" de la a#entii economici si populatie si repre%inta soldul creditor minim al contului desc*is de banca Comerciala la -anca Centrala. Orice suma care depaseste nivelul

solicitat de banca centrala este considerata re%erva libera. Re%ervele minime obli#atorii sunt considerate un instrument important de politica monetara si de credit cu e ecte importante asupra activitatii de creditare des asurate de bancile sistemului. ,n situatia in care banca centrala decide cresterea re%ervelor minime obli#atorii bancile de sistem sunt intrun el obli#ate sa restran#a activitatea de creditare in consecinta asupra pro itului bancar" o scadere a nivelului re%ervelor conduce la o de%voltare a activitatii de creditare si pe cale de consecinta cresterea posibilitatii de obitnere a per ormantelor. Sistemul R + O a ost olosit pentru prima data in SU0" la inceputul sec. EE si extins catre tarile europene de%voltate si est europene deoarece este considerat un actor important de ec*ilibrare si corelare a nivelului masei monetare cu economia reala.

CURS. NR. ; 2. ,nstrumente creditului monetare ! adecvarea

2.1. 3imitarea si pla onarea creditelor 2.2. 0cordarea selectiva a creditelor. 2.1. 0ctiunea autoritatii monetare asupra activitatii de creditare a bancilor sistemului are in vedere limitarea acordarii creditelor si pla onarea nivelului acestorapentru a reduce ast el masa monetara )emisiunea de moneda) si a contribui la indeplinirea obiectivelor ixate prin politica monetara adoptata. Pla onarea creditelor s-a practicat incepand cu anii C96 ! C92 pana in anii CD2-CDA in multe tari

de%voltate ale .uropei" cu success inre#istrand ca urmare a acestei actiuni/ scaderi ale ratei in latiei" o mai buna ec*ilibrare a politicii de curs de sc*imb si o mentinere a ratei real po%itiva. ,n mod practice" -anca Centrala stabileste un volum al creditelor acordate sistemului bancar" olosind un criteriu unic si inantand ast el in mod e#al activitatea principala a iecareia dintre bancile sistemului . Pe masura ce activitatea bancara s-a diversi icat si procentul creditului in inantarea economiei sa redus )de la aprox. 96F in 96-9A la 36-A6F in D2-DA" in tarile de%voltate ale .uropei). -ancile Centrale din tarile de%voltate ale .uropei au decis sa renunte la olosirea acestor instrumente" constatand pe de o parte ca in luenta creditarii sca%use puternic" iar pe de alta parte ca utili%area canalului ratei doban%ii devenea tot mai e icienta ptr. temperarea cererii interne si a expansiunii monedei centrale.

2.2. Spre deosebire de pla onarea creditelor" ploitica de abordare selective a acestora se pastrea%a si asta%i constatandu-se ca in anumite con uncturi economice ea accelerea%a cresterea economica si constituie un stimulant pentru multe sectoare ale economiei. ,n apt" acesta are in vedere creditarea unor anumite sectoare sau ramuri" olosirea creditarii in anumite scopuri prGcis determinate de -anca Centrala si reali%area din aceasta perspective a unei prioriti%ari care nu avea in vedere ca si criteriu principal #radul de expunere la risc si rentabilitatea activitatii des asurate de intreprin%ator. Politica de abordare selectiva a creditelor este promovata in raport de con&uncturi economice si secvente temporale scurte. ,n practica utili%area acestui instrument de catre -anca Centrala presupune subventionarea doban%ilor de catre stat direct sau indirect.

Subventionarea directa are in vedere suportarea de catre state a di erentei dintre dobanda de piata si dobanda perceputa de banca respectiva clientului inantat. 0ceasta di erenta este inre#istrata ca o c*eltuiala pentru bu#etu de stat" conducand inevitabil" in ca%ul in care activitatea aceasta se permanenti%ea%a" la inre#istrarea unor de icite bu#etare. Subventionarea indirecta creea%a de asemenea o c*eltuiala pentru statele memebre" mai mica decat cea directa deoarece este olosit mecanismul rescontului de catre -anca Centrala in relatie cu bancile sistemului. Urmare a subventiei indirecte prin rescontare" -anca Centrala inre#istrea%a venituri mai mici cu pro it mai mic la care plateste un impo%it pe pro it mai mic si ast el un aport mai sca%ut la real%iarea veniturilor statului.

Privita din aceasta perspectiva" politica de abordare selectiva a creditelor pre%inta o serie de inconveniente/ c*eltuieli sporite pentru stat in conditiile in care un obiectiv important este eliminarea inre#istrarilor de de icite" crearea unei clase de privile#iati in conditiile permanenti%arii acestui tip de politica si pastrarii pentru o perioada mai lun#a de timp a acelorasi bene iciar= de credite" incura&area risipei din economie si a de%interesului pentru per ormanta in conditiile accesului acil la moneda -ancii Centrale si neutili%arii drept criteriu principal in neacordarea creditelor" a rentabilitatii a acerii de re inantare" un de%acord atat t*eoretic cat si practice intre aceasta activitate si politica monetara #lobala. Politica valutara a -ancii Centrale7 1) Re#imul cursurilor de sc*imb

2) ,nterventiile -ancii Centrale pe piata valutara 3) 1) +odi icarea paritatii monedei nationale 0ncorarea cursului de sc*imb

1) -anca Centrala are ca obiectiv stabilitatea monedei nationale ata de alte monede respectand re#lementari monetare interne si an#a&amente internationale. ,n practica oloseste 2 tipuri de re#im al cursului de sc*imb/ un curs de sc*imb lexibil sau sen%itiv un curs de sc*imb ix

Re#imul de curs de sc*imb lexibil adoptat de -anca Centrala pentru moneda nationala permite acesteia sa intervina pe piata valutara ara a avea insa obli#atia interventiei prin cumpararea sau van%area de moneda ara a exista o limita pentru cantitatea de moneda ast el tran%actionata in ca%ul cursului de sc*imb lexibil" lotant" impur. ,n conditiile unui curs de sc*imb lotant pur" -anca Centrala nu intervine pe piata valutara" stabilirea acestuia reali%anduse in unctie de cumpararea si van%area de valuta libere. Cursul de sc*imb ix este stabilit de -anca Centrala pentru moneda nationala in raport de o moneda straina considerata puternica numita ancora sau in raport de un cos de monede considerat stabil. 0ceasta atasare sau ancorare a monedei nationale ata de un etalon international se

reali%ea%a pentru a re#la" elimina sau atenua anumite de iciente inre#istrate in procesul circulatiei monetare si circulatiei bunurilor si produselor )economiei reale). Practic" principalul e ect urmarit este reducerea ratei in latiei si stabilitatea monetara dublata de cresterea competitivitatii economiei respective. .xemplul clasic de re#im al cursului de sc*imb ix este considerat cel institutionali%at odata cu crearea primului sistem monetar international la con erinta mondiala si inanciara internationala des asurata in anul 1811 ! de la -retton Hoods in SU0. Cu aceasta oca%ie s-au constituit 2 or#anisme inanciare si monetare internationale cu statut de or#anisme speciali%ate ONU" :+, si #rupul bancii mondiale. Printre obiectivele stabilite la acea data" de%voltarea economica ec*ilibrata a tuturor

membrilor" cooperarea in domeniul politicii monetare si de credit s-a numarat si adoptarea unui re#im ix pentru cursurile de sc*imb intre statele membre ale S+,. Re#imul de curs de sc*imb adoptat presupune ancorarea monedelor nationale ale statelor membre de o moneda puternica si olosita lar# in tran%actiile" trans erurile si platile internaitonale )dolarul 0merican). Raportarea la dolarul 0merican si stabilirea unei paritati o iciale pentru iecare moneda a ost dublata si de posibilitatea luctuarii acestora in raport de dolari in limita a I- 1F. Un alt exemplu de re#im ix al cursului de sc*imb este sistemul monetar european pana in anul 1898. S+. s-a constituit odata cu 2ratatul de la Roma in 18A9 )crearea C..) si mai apoi datorita posibilitatii de cooperare monetara create de mecanismul 'sarpelui monetar( in anii 96-92 s-a adoptat printre altele masuri de

politica monetara si re#imul ix al cursurilor de sc*imb pentru moneda nationala a statelor membre S+.. :iecare moneda nationala se raportea%a la un curs privat stabilit de sistem" posibilitatea de luctuatie in raport de cursul privat iind de I - 2"2AF. 0bandonarea re#imului de curs de sc*imb ix la nivelul sistemului monetar= international s-a produs odata cu adoptarea primelor masuri de re orma de catre Comitetul celor 26 in anul 1892 ca urmare a aptului ca s-au mani estat pre#nant de%ec*ilibre in unctionarea S+, )probleme de convertibilitate" c*aracter asimetric in raport JKmonede nationale" demoneti%are a aurului) care au condus la prabusirea acesteia. S-a trecut la re#imul de lotare administrativa" controlata" impura. ,n .uropa" din 1898" datorita in iintarii unor or#anisme monetare special%iate ),nstitutul +Onetar .uropean) s-a considerat posibil

adoptarea unui re#im lexibil de lotare a cursului de sc*imb pastrandu-se insa anumite limite de luctuatie. Optiunea pentru re#im lotant sau ix de curs de sc*imb este in raport de anali%a costuri ! bene icii si de mobilitatea actorilor de productie" #radul de desc*idere a pietei inanciare in sens lar#" mobilitatea capitalurilor" #radul de de%voltare a actorilor din piata" #radul de competitivitate )exporturi K importuri)" nivelul in latiei si rata cresterii economice. 2) ,nterventiile -ancii Centrale pe piata valutara asupra cursului de sc*imb se reali%ea%a olosind instrumente si canale diverse" cele mai cunoscute iind rata doban%ii si re%ervele de sc*imb. 5ariatia ratei doban%ii pe termen scurt conduce la intrari K iesiri de capital" consecintele iind printre altele si in unctie de sensul

operatiunii" scaderea #radului de predictibilitate a cursului de sc*imb si cresterea #radului de volatilitate a acestuia. ,n conditiile ma&orarii nivelului de dobanda se inre#istrea%a pe termen scurt intrari de capital" iar in conditiile scaderii ratei doban%ii iesiri de capital sau cresteri mai lente ale intrarilor . -anca centrala in conditiile intrarilor de capital pe piata valutara urmareste sa contracare%e e ectul acestora asupra monedei nationale si procedea%a la van%area de moneda nationala si cumpararea de valute in scopul pastrarii cursului de sc*imb in raport cu valutele tran%actionate in limita care san u a ecte%e competitivitatea. Pentru a contracara e ectele iesirii de capital" -0NC0 Centrala intervine pe piata valutara si cumpara moneda nationala distru#and ast el moneda -ancii Centrale si restran#and nivelul semnelor monetare a late in circulatie.

Utili%and re%ervele de sc*imb -anca Centrala urmareste sa corecte%e" sa a&uste%e prin cumparare ! van%are de moneda" cursul de sc*imb al monedei nationale in raport de celalte monede. 0re in vedere atenuarea e ectelor deprecierii monedei centrale ca urmare a lotarii libere a cursului sau a devalori%arii acestuia ca urmare a existentei unui curs ix" sau urmareste aprecierea monedei nationale in ca%ul lotarii sau valori%area acesteia in ca%ul cursului ix. Obiectivele urmarite sunt reducerea ratei in latiei" reali%area cresterii economice durabile si pastrarea ratei doban%ii real po%itiva. Cumpararea de moneda nationala de -anca Centrala poate i real%iata ara a i impusa o cantitate limita" in sc*imb van%area presupune anumite constran#eri le#ate de #radul de

indatorare si capacitatea de indatorare" precum si de nivelul re%ervei existente la un moment dat. 3) 0tunci cand constata ca paritatea monedei nationale in raport de o alta moneda nationala straina ancorata acesteia nu mai poate i respectata" -anca Centrala are posibilitatea modi icarii paritatii o iciale in raport cu obiectivele de politica monetara urmarite pentru perioada respectiva. ,n conditiile unui re#im lotant de curs de sc*imb" modi icarea paritatilor conduce la deprecierea sau aprecierea monedei nationale" iar in conditiile unui re#im de curs de sc*imb ix la valori%arii sau devalori%arii monedei nationale. $eprecierea K devalori%area conduce printre altele la cresterea competitivitatii economiei" cresterea volumului de exporturi si scaderea volumului importurilor" la o mai buna ec*ilibrare a balantei de plati pe de o parte" iar

pe de alta parte la presiuni in lationiste mai mult sau mai putin puternice in economie" cau%ate de sporirea nivelului masei monetare si de cresterea cererii interne. 0ceasta masura adoptata de -anca Centrala trebuie sa ie in acorduri cu evenimentele petrecute in economia reala" in sensul ca este necesar sa existe o capacitate sporita a intreprin%atorului de a produce bunuri si servicii" cum de asemenea este necesar ca volumul produselor interne sa creasca mai lent sau sa nu creasca in perioada imediat urmatoare devalori%arii K deprecierii monedei nationale. ,n conditiile cresterii rapide si imediate a produselor interne" e ectele bene ice urmarite de -anca Centrala prin devalori%are K depreciere s-ar anula. 0precierea K valori%area se urmareste si adopta de -anca Centrala datorita pe de o parte aptului ca o moneda subevaluata crea%a presiuni in lationiste si cresteri rapide ale cererii

interne" iar pe de alta parte cresterea competivitatii datorita subevaluarii poate crea presiuni politice si economice asupra statului respectiv din partea statelor partenere la activitatile comerciale si inanciare sau din partea comunitatilor internationale preocupate de existenta unui mediu concurential" corect si loial. Pe termen lun#" actiunea -ancii Centrale de modi icare a paritatii monedei nationale este considerata de specialistii inanciari indreptatita deoarece este cunoscut aptul ca 2 tari a caror moneda nationala stabileste cursul de sc*imb nu pot avea aceiasi evolutie din punct de vedere economic si inanciar. Rata in latiei" rata cresterii economice si rata doban%ii constituie principale elemente ata de care -anca Centrala *otaraste modi icarea paritatii monedei nationale in mod o icial )re#im

ix) sau prin mecanismele pietei libere )re#im lexibil de lotare). CURS 9 1) 0ncorarea cursului de sc*imb 0ncorarea monedei noationale ata de o moneda straina" puternica )a unei tari cu o rata a in latiei reduse) sau ata de un cos de monede considerat mai stabil constituie variante ale unui re#im de curs de sc*imb :,E. 0cest tip de politica monetara a cursului de sc*imb poate i adoptat atunci cand se urmareste reducerea rapida si semni icativa a in latiei si atin#erea unui nivel al acestuia apropiat de cel al tarii ata de care s-a reali%at ancorarea sau atasarea. ,n mod normal" atunci cand o moneda nationala se ancorea%a" banca centrala pierde responsabilitatea conducerii politicii monetare si de credit o data cu in i intarea unui consiliu

monetar= si valutar pe de o parte. Pe de alta parte acest tip de politica a cursului de sc*imb se reali%ea%a de tarile mai putin de%voltate economic" atasarea iind ata de moneda unui stat de%voltat economic. Sunt insa si exemple care in irma aceasta conduita a politicii cursului de sc*imb./ :ranta si 0n#lia au ancorat rancul rance% si <-P pentru o perioada scurta de timp la marca #ermana" obiectivul principal pentru aceasta actiune iind asi#urarea stabilitatii preturilor si reducerea corespun%atoare a ratei in latiei. Un exemplu clasic de ancorare a cursului de sc*imb cu in iintare de Consiliu +onetar este 0r#entina" care a traversat in perioada CDA ! CD8 o perioada de puternic declin economic cu presiuni in lationiste deosebite asupra economiei si rate ale doban%ii deosebit de ridicate.

Pentru a re%olva problemele din economie s-a decis in iintarea unui Consiliu +onetar responsabil cu emisiunea de moneda nationala in limita re%ervelor valutare existente si monitor pentru ancorarea monedei nationale ar#entiniene la US$. ,n elul acesta" intr-o perioada scurta de timp" ar#entina a reusit sa se redrese%e economic" sa inbunatateasca vite%a de circulatie si rotatie a monedei sis a treaca de la o rata a in latiei cu 1 ci re in 18D8 la 1F in latie in anul 1881. 0cest mecanism de ancorare conduce la crestrea costurilor economice deoarece reducerea brusca si putenrica a in latiei provoaca" cel putin pentru o anumita perioada a cresterii cererii de moneda nesustinuta de cele mai multe ori de politica monetara si de credit a bancii respective. Pentru a temepera cererea" banca centrala intervine si creste nivelul ratei doban%ii" apt care conduce la ranarea

de%voltarii economice )restran#erea activitatii de creditare). ,n mod normal" pentru a se evita asemenea practica )de crestere a doban%ilor)" banca centrala ar trebui sa raspunda extracererii printr-o o erta suplimentara de moneda. O erta suplimentara de moneda presupune emisiunea de moneda a bancii centrale. .misiunea de moneda" dupa cum s-a mentionat nu poate i reali%ata decat in limita re%ervelor de moneda straina )moneda ata de care s-a produs ancorarea). -anca centrala si in #eneral operatorii pietei valutare sunt obli#ate sa caute di erite alte orme de moneda )altele decat moneda bancii centrale) orientandu-se cu precadere catre piata externa.

Posibilitatile cele mai mici de a surmonta *andicapul insu icientei cantitative de moneda" pentru banca centrala sunt imprumuturile :+," iar pentru operatorii pietei valutare" pietele inanciar ! monetare internationale. ,n ca%ul mentionat )0r#entina)" banca centrala a obtinut un imprumut de la :+, de A miliarde J" apt care i-a permis sa contracare%e e ectele ne#ative determinate de unctionarea mecanismului ancorarii si Consiliului +onetar. 0vanta&ele trecerii la ancorarea cursului de sc*imb si in iintarea unui Consiliu +onetar pentru tarile cu economie in tran%itie mai putin de%votlate sunt urmatoarele/ reducerea ratei in latiei stabilitatea monedei nationale

crestrea credibilitatii autoritatii monetare si a increderii in moneda nationala ec*librarea balantei de plati si a soldului bu#etar un mediu concurential si o capacitate crescuta a economieie de a reactiona la stimuli interni si externi Plecand de la aceste avanta&e" tarile cu economie in tran%itie catre piata libera" nevoite sa reali%e%e a&ustari macroeconomice si o stabilitate mai ridicata pentru moneda nationala au procedat la ancorarea acesteia ata de o moneda puternica straina sau un cos de monede. .E.+P3U/ - -ul#aia in 1889 a ancorat moneda nationala leva la marca #ermana

- .stonia in 188D a ancorat coroana estoniana la marca #ermana - 3ituania a ancorat lita la J 0merican - Slovacia a ancorat moneda nationala la un cos de monede ormat din J si marca #ermana ! 1888 - Polonia si-a atasat moneda )slotul) la un cos de monede considerat stabil cu posibilitatea luctuarii in limitele a I K- 9F - 1888" dupa care ancorarea s-a acut ata de un cos de monede ormat din/ .URO AAF si J americani 1AF. - Un#aria ! 1888- a atasat orint% de un cos de monede/ 96F marca #ermana si 36F J americani ,ncepand cu 1888 ancorarea s-a acut ata de cosul ormat din 96 F .URO si 36F J" cu

posibilitatea luctuarii cursului in limita a IK2"2AF. $eci%ia in iintarii unui Consiliu +onetar in care sa complete%e actiunile des asurarii la nivelul politici monetare si de credit si ancorarea monedei nationale are in vedere #radul de di iciltate economica la care statul respectiv a a&uns la un moment dat. ,n conditiile unei in latii oarte ridicate este obli#atorie in iintarea Consiliului +onetar pentru redresarea economica. -ancile Centrale ! autoritati monetare supreme 1) or#ani%area si rolul bancii centrale 2) independenta bancii centrale" premise a e icientei politicii monetare

1) 0paritia bancii centrale s-a reali%at ie prin constituirea ca banca centrala )Sist. :ederal de reserve al SU0) la momentul la care s-a decis acest lucru" ie prin desprinderea din randul bancilor comericale )ca%ul ma&oritatii statelor lumii). Structurarea bancii centrale este in le#atura directa cu tipul de sistem bancar existent. Se pot identi ica 2 tipuri de sisteme bancare. - sistemul bancar universal )modelul .uropei Continentale)" unde unctionea%a ma&oritar bancile comerciale care des asoara o #ama lar#a si diversa de operatiuni - sistemul bancar speciali%at )modelul american si &apone%) unde unctionea%a banci strict speciali%ate pentru anumite operatiuni" pentru anumite produse" te*nici" instrumente sau sectoare ale economiei

Sistemele bancare contemporane se caracteri%ea%a prin tLo tier" alt el spus o or#an%iare pe 2 paliere/ -o banca de prim ran# )centrala) cu responsabilitatea emisiunii monetare si reali%area politicii monetare si de credit a statului respectiv - banci de ran# secund universale si speciali%ate 0nali%a modului de or#ani%are a unei banci centrale releva aptul ca nu exista o structura optima sau o varianta pentru acesta. Pe de alta parte s-a constatat ca exista insa o le#atura stransa intre #radul de independenta al bancii centrale si indeplinirea obiectivelor acesteia in ceea ce priveste stabilitatea monedei" preturilor" politica de credit si a cursului de sc*imb.

CURS NR. D .xemple cu privire la modul de or#ani%are" atributiile si rolul bancilor centrale. ,n SU0" sistemul ederal de reserve considerat banca centrala americana" bene icia%a de un mod de or#ani%are mai descentrali%at pornind si de la aptul ca iecare dintre statele cecompun natiunea 0mericana are constituita o banca ederala" capitalul social al acesteia iind detinut de bancile comerciale memebre ale sistemului. Consiliul de administratie al sistemului ederal de re%erve )S:R) este compus din 9 #uvernatori numiti din randul presedintilor bancilor ederale de catre se ul statului in accord cu senatul. +andatul acestora este de 11 ani. <uvernatorul bancii centrale este numit pentru o perioada de 1 ani cu posibilitatea reinnoirii

mandatului de ctare se ul statului. 0tributiile principale si rolul S:2 este de a asi#ura stabilitatea sistemului bancar de a #estiona politica monetara si de credit" monitori%and ratele doban%ilor si de a suprave#*ea bancile ederale membre ale sistemului. Politica de curs de sc*imb estein sarcina #uvernului" banca centrala actionand numai pentru armoni%area obiectivelor de politica monetara. ,n ormula de or#ani%are actuala unctionea%a din anul 1813. ,n +0R.0 -R,20N,. ! banca centrala numita si banca 0n#liei a ost creata in anul 1;81 ! preluand e ectiv controlul asupra emisiunii monetare in anul 1D11. ,n ormula de or#ani%are acutala unctionea%a din anul 181; cu amendamentele adoptate in anul 1889 ce vi%ea%a o mai lar#a autonomie a acesteia. Consiliul de conducere este ormat din 11 membri numiti pentru o perioada de A ani. ,n componenta acestuia se re#asesc si 3 membrii"

repre%entanti ai departamentelor c*eie ale bancilor. <uvernul este numit" ca si membrii consiliului de conducere" de catre se ul statului pentru o perioada de 1 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Con orm lui -anB o .n#land 0ct" banca centrala actionea%a pentru avori%area 'binelui public si prosperitatii nationale(. Pana in anul 1889 #radul de independenta ata de puterea executiva a ost relativ sca%ut. O mare parte din #estiunea politicii monetare si de credit era incredintata #uvernului. ,ncepand cu 1889" -anca 0n#liei este responsabila de executia politicii monetare si de credit" suprave#*ea%a si controlea%a bancile universale si speciali%ate" politica cursului de sc*imb ramanand in sarcina #uvernului. ,n M0PON,0 ! -anca centrala ! banca &apone%a ! este de inita asa" de statutul adoptat in anul

1812 care cons intea aptul ca #estiunea politicii monetare de credit valutare si a cursului de sc*imb se a la in subordinea a doua autoritati ! banca centrala si ministerul de inante &apone%. <uvernatorul bancii centrale numit de #overn pentru o perioada de 1 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului" d.p.d.v. decisional se consulta cu 2 vice#uvernatori" unul din partea +inisterului :inantelor" celalalt din partea 0#entiei Nationale de Plani icare" ambii membrii ai consiliului de administratie a bancii centrale &apone%e. Consiliul de amdinistratie este ormat din D membri numiti pentru o perioada de A ani de #uvern si aprobati de Parlament. ,n adoptarea deci%iilor de politica monetara" banca centrala a &aponiei bene icia%a de autonomie relativ sca%uta" politica cursului de sc*imb sip arte din politica de credite iind in atributiile #uvernului. Rolul principal al bancii centrale &apone%e este

acela de a suprave#*ea ca directivele primite de la +inisterul :inantelor sa ie aplicate. 2) ,ndependenta -ancilor Centrale ! premi%a a e icientei politicii monetare. Problema independentei bancii centrale este lar# si indelun# de%batuta suscitand un interes deosebit pentru mediile economice si inanciar ! monetare. ,ntrebarea esentiala este in ce masura obiectivele bancii centrale pot i indeplinite in conditiile subordonarii acesteia ata de actorul politic. .ste oare &usti icata independenta bancii centrale ata de puterea executiva" avand in vedere obiectivele principale urmarite de aceasta@

,n mod lo#ic" coerenta politicilor macroeconomice reclama o actiune coordonata si ocusata )concentrata) a actorilor responsabili. Se cunoaste aptul ca actorul politic" #uvernul leste responsabil de indeplinirea obiectivelor politicii iscale" bu#etare" a veniturilor salariale etc. Politica monetara si de credit este o componenta a setului de politici macroeconomice" obiectivele prioritare ale acesteia constituind din aceasta perspective si prioritati ale #uvernului sau actorului politic. Reali%area obiectivului #uvernamental al oricarei politici" cresterea economica puternica si dinamica se re#aseste at ape lista puterii executive cat si pe lista autoritatii monetare. 0ceste considerente pot conduce la idea ca o autonomie sca%uta a bancii centrale ata de #overn nu ar constitui un obstacol pentru

reali%area obiectivelor economice si inanciar monetare" #enerale si speci ice. Pe de alta parte" experienta economica si politica a demonstart ca #uvernul este capabil sa sacri ice obiectivele pe termen lun# si termen mediu pentru reali%area celor pe termen scurt prin masuri populiste in special in pra#ul ale#erilor" cu obiectivul clar si declarat de casti#area acestora" obiectiv nea lat pe a#enda autoritatii monetare. Un exemplu ar constitui inantarea de icitului bu#etar prin emisiune monetara in ca%ul dependentei autoritatii monetare de autoritatea politica" cresteri salariale si sacri icarea de%in latiei cu consecinte economice #rave pe termen mediu si termen lun#. $in aceasta perspectiva devin esential ca mandatul #uvernatorului si al consiliului de administratie sa ie superior ciclului electoral

numai ast el rata sacri iciului ar putea inre#istra valori sca%ute care sa valide%e e icienta politicii monetare si de credit adoptate" implementate si communicate. Pe plan mondial trend-ul cu privire la relatia autoritate monetara ! autoritate politica este de crestere a independentei primei ata de cea de-a doua. State de%voltate precum +area -ritanie" Maponia" SU0 isi permit asta%i un #rad de dependenta mai ridicat pe de o parte datorita cresterii economice sustenabile" iar pe de alta parte ca urmare a consolidarii in timp a democratiei.

Criterii de independenta a -ancii Centrale ata de actorul politic.

$e-alun#ul timpului au ost de%voltate diverse sc*eme" modele si repre%entari care sa cuanti ice nivelul sau #radul independentei bancii centrale ata de #uvern. +odelul -ade ! ParBin" construit in 18DD" aprecia%a independenta bancii centrale in unctie de/ 1) daca banca centrala este autoritate monetara inala 2) daca in componenta consiliului de administratie se re#asesc membri o iciali ai #uvernului 3) daca mai mult de &umatate din membrii consiliului de amdinistratie sunt independenti ata de #uvern

Un model considerat mai ra inat olosind indici de independenta incearca solutionarea problemei acand distinctia intre independenta politica si cea economica. 0 ost in anul 1881 de <rilli" +asciandaro si 2abellini )<+2) con orm acestui model criteriile de apreciere a independentei politice sunt urmatoarele/ 1) daca #uvernatorul bancii centrale este numit pentru o perioada mai mica sau mai mare de A ani 2) daca este numit de #uvern sau de parlament 3) daca consiliul de administratie are un mandat mai mic sau mai mare de A ani 1) daca consiliul de administratie este numit de #uvern sau parlament

A) daca in componenta consiliului de administratie se #asesc membrii o iciali ai #uvenului ;) daca politica monetara si de credit" valutara si a cursului de sc*imb este in exclusivitate de competenta bancii centrale 9) daca exista un cadru le#al care sa solutione%e un eventual con lict intre banca centrala si #uvern. D) $aca banca centrala este sin#ura institutie desemnata sa suprave#*e%e si sa controle%e sistemul bancar

Criteriile economice se re era la/

1) daca banca centrala acorda acilitati directe de creditare economiei 2) daca pentru acilitatile de credit" dobanda perceputa este dobanda pietei 3) daca acilitatile de credit au c*aracter permanent sau temporar 1) daca banca centrala intervine pe piata iannciara pentru a ac*ita datoria publica A) daca banca centrala este institutia care stabileste dobanda de re inantare ;) daca in statutul bancii centrale exista preva%ut in mod expres obiectivul stabilitatii pretului Pentru a elucida problema independentei" diversi specialisti sau institutii monetare si de credit" de-a lun#ul timpului au procedat la

calculul unor indicatori mai mult sau mai putin capabili sa releve nivelul de dependenta dintre cele 2 autoritati. Cei mai cunoscuti sunt rata de sc*imbare" coe icientul vulnerabilitatii politicii monetare si rata sacri iciului. Rata de sc*imbare - incearca sa determine #radul de dependenta considerand esentiala numirea conducerii autoritatii monetare. Perioada de calcul a ratei de sc*imbare este de 1 an. Coe icientul vulnerabilitatii politicii monetare ! este calculate pornind de la 1 elemente/ sc*imbarea re#imului politic

sc*imbarea )alternanta) la putere a partidelor politice

sc*imbarea #uvernului in cadrul unui ciclu electoral sc*imbari in structura #uvernului

Rata sacri iciului ! porneste de la idea ca #radul de independenta al bancii centrale se #aseste in acord" corelalndu-se cu obiectivul de de%in latie si se calculea%a a landu-se in vedere iesirile de venit national divi%ate la de%in latie pentru perioada de timp a ectata obiectivului de de%in latie stabilit de banca centrala. CURS. NR. 8 ,ncadrarea si limitele politicii monetare 1) Conceptul de sustenabilitate a politicii monetare

2)

3imitele politicii monetare

1) .laborarea si a&ustarea politicii monetare se reali%ea%a de catre -anca Centrala tinand seama de complexul de actori si instrumente cu actiune sistematica. Politica monetara" parte componenta a setului de politici macroeconomice" nu are sin u poate avea o actiune sin#ulara. .a se inscrie atat din perspectiva proiectarii cat si din cea implementarii si comunicarii intr-un ansamblu corerent" capabil sa #uverne%e natiunea. Politica monetara nu este considerate un pilon in &urul caruia sa #ravite%e celelalte politici economice. $impotriva" ea repre%inta o modalitate prin care statul a&ustea%a si contracarea%a e ectele ne#ative #enerate de comportmentul a#entilor economici.

$atorita impulsului monetar transmis prin canale speci ice" politica monetara poate bene icia de lexibilitate. :lexibilitatea repre%inta o modalitate prin care politica monetara se poate plia si poate reactiona la succesele sau esecurile #enerate de actiunea celorlalte politici economice. Constran#erile si oportunitatile create de unctionarea economiei de piata obli#a politica monetara sa ie lexibila. $in aceasta perspectiva dimensionarea o ertei in unctie de cerere ai carei parametrii sunt dependenti de starea economiei" consitutie o necesitate pentru a pastra increderea in moneda si a asi#ura si mentine ec*ilibrul monetar. 0si#urarea ec*ilibrului monetar constituie o provocare continua pentru politica monetara" economia reala presupunand evolutii dinamice #enerate atat de actori interni si de actori externi. 0si#urarea si mentinerea ec*ilibrului

monetar repre%inta un prim pas esential in de inirea sustenabilitatii politicii monetare. 2eoria economica preci%ea%a aptul ca ec*ilibrul monetar este asi#urat atunci cand o erta )expresia evolutiei masei monetare) este e#ala cererii )expresia valorica a vol. de tran%actii). Sustenabilitatea intr-o abordare teoretica nu poate i privita ca expresie a unei stari de moment. .a presupune a#rearea unei perioade de timp a unui interval asupra caruia se actionea%a atat din interiorul procesului cat si din exteriorul acestuia. .ste esentiala alimentarea cu ener#ie a procesului in sine si identi icarea unui set minimal de invarianti ai procesului" conservand potentiabilitatile in idea evitarii '#ropilor de potential(.

Sustenabilitatea unui process poate i asumata in conditiile in care procesul respective este sanatos economic" durabil si raspunde necesitatilor. Plecand de la aceste considerente" sustenabilitatea politicii monetare presupune perpetuarea pe 2+ si 23 a stabilitatii ec*ilibrului monetar obtinut pe 2S in conditiile mentinerii unei anumite dinamici a economiei. Se poate deduce ca unul dintre aspectele esentiale ale sustenabilitatii politicii monetare il repre%inta inte#rarea per ecta a acesteia in complexul de politici macroeconomice care #uvernea%a o natiune. Printre cerintele sustenabilitatii politicii monetare se numara stimularea obtinerii cresterii economice costituirea unor mecanisme de absorbtie a eventualelor socuri asimetrice" identi icarea si utili%area unor te*nici de

diminuare" atenuare sau eliminare a riscruilor cu care se con runta universal monetar bancar. Pornind de la aceastea" un model de unctionare sustenabila a elementelor ce compun politica monetara incadrata in complexul macroeconomic" poate i construit plecand de la/ 1) Stabilirea si aplicarea unui maxim de le#aturi corelationale intre elementele sistemului de politici macroeconomice 2) Proiectarea" implementarea si comunicarea e icienta a politicii monetare asumand o conduita a bancii centrale ba%ata pe interventii prudente 3) ,denti icarea si utili%area unui set minimal de masuri monetare si bancare" respectand re#ula simetriei socurilor si re#ulile economiei de piata.

1) Pre erinta pentru obiective repre%entand evolutii moderate pe 2+ si 23. ,nstrumentarul utili%at pentru ca un ast el de model sa unctione%e" trebuie sa cuprinda in mod obli#atoriu rata in latiei" ratele doban%ii" cursul de sc*imb" re%ervele minime obli#atorii operatiunilor de sterili%are a excesului de lic*iditate" operatiunilor de open marBet" " re%ervele internationale" a#re#atele monetare etc. ,nstrumentele utili%ate de politica monetara conduc in timp la aparitia unor probleme pentru a caror re%olvare autoritatea monetara este obli#ate sa/ 1) sa alea#a si sa #estione%e in mod corect tinta monetara

2) sa alea#a sis a #estione%e ancorele nominale 3) sa identi ice actorii externi de suport pentru sustenabilitate )politica iscala) urmarind e icienti%area mix-ului de politici 1) sa aborde%e un ssitem decisional multilevel eta&at atasat unei conduite de politica monetara A) sa urmareasca unctionarea si per ormanta pietelor inanciare va%ute ca modalitati de transmitere a impulsurilor monetare si a socurilor asimetrice si atipice. ;) sa multiplice si sa accelere%e activitatea in domeniul bancar utili%and creditul ca principal motor 9) sa identi ice limitele de actiune a politicii monetare

CURS NR. 16 3imitele politicii monetare - atat obstacolele de natura te*nica repre%entate aici de contradictiile dintre obiectivele ixate de autoritatile monetare cat si insu icienta lexibilitate a structurilor economice sunt de natura a limita e ectele politicii monetare si in consecinta e icienta acesteia. 0vand in vedere relatia moneda ! economie privita prin prisma comportamentului bancii centrale" bancilor comerciale si a#entilor economici ri#iditatile institutionale si comportamentale conduc la mani estarea unor de%ec*ilibre mai slabe sau mai puternice cu e ect ne#ativ asupra politicii monetare.

$e exemplu" in ca%ul unei politici monetare restrictive se pot identi ica pe termen scurt o seama de e ecte ne#ative cum ar i" contractarea activitatilor economice" reducerea volumului de investitii sau cresteri ale soma&ului. Pe termen mediu si termen lun# insa" aceste e ecte dispar datorita in principal actiunii coordinate si coerente a politicii monetare" in cadrul mix-ului de politici economice. ,ndi erent de tipul abordat politica monetara trebuie sa ie erma" credibila si de natura a combate ri#iditatile economiei. 0utoritatea monetara" utili%and instrumente speci ice trebuie sa corecte%e comportamentul a#entilor economici" sa in luente%e po%itiv concurenta in sistem" sa adopte masuri sustenabile capabile sa mentina pe termen mediu si termen lun# ec*ilibrul casti#at pe termen scurt.

$in aceasta perspectiva si din cau%a #radului de incertitudine mani estat in sistemul economic a in ormatiilor incomplete primite de politica monetara pe termen scurt" este necesar ca autoritatea monetara sa identi ice si sa stabileasca obiective intermediare. 0cestea sunt variabile" nu atat de importante prin ele insele" insa cu in luenta puternica asupra reali%arii obiectivelor inale stabilite de politica monetara. ,mportant este ca obiectivele intermediare stabilite sa urme%e trend-ul monetar si inanciar inre#istrat in sistem si sa se mentina nesc*imbate )conditie a sustenabilitatii politicii monetare) o perioada cat mai lun#a de timp. Credibilitatea autoritatii monetare este apreciata si in unctie de mentinerea acelorasi obiective pentru perioade lun#i de timp.

. icienta actiunilor autoritatii monetare depinde de lexibilitatea politicii monetare adoptate si implementate de capacitatea acesteia de a asi#ura pe termen mediu si termen lun# stabilitatea ec*ilibrului casti#at pe termen scurt in conditii de cunoastere a limitelor acesteia si de incadrare per ecta in complexul de politici macroeconomici ) unctionare e icienta a mixului de politician monetara si iscala in sensul capacitatii politicii iscale de a se constitui intrun absorbent al socurilor asimetrice si atipice). ,N2.<R0R.0 +ON.20R0 .UROP.0N0 1) .volutii monetare europene

2) :unctiile si operatiunile bancilor centrale nationale ale statelor membre

3) -anca Centrala .uropeana si sistemul european al bancilor. 1) 2ratatul de la Roma inc*eiat in 18A9 a cons iintit crearea Comunitatii .conomice .uropene. +ecanismul economic creat a necesitat ulterior o coordonare a activitatilor monetare. ,nte#rarea in domeniul monetar= a demarat in 1892 odata cu in iintarea 'Sarpelui +onetar(" a continuat incepand cu anul 1898" datorita creerii Sistemului +onetar .uropean si s-a inali%at cu introducerea monedei unice .URO incepand cu 1 ianuarie 1888. +ecanismul Sarpelui +onetar a ost considerat ca ine icient din perspectiva mentinerii stabilitatii sistemului monetar european si a ost inlocuit incepand cu anul 1898 cu un mecanism monetar ba%at pe 2 piloni.

, pilon ! este repre%entat de raportarea monedelor nationale ale statelor membre la o moneda 'cos ! compo%ita( numita .CU in sensul stabilirii unui curs privat intre acestea si .CU cu posibilitate de luctuatie in limita IK2.2AF. ,, pilon ! a ost repre%entat de :ondul .uropean de Cooperare +onetara or#anism de compensare multilaterala intre statele membre prin acordarea de credite pe termen scurt. 0tunci cand cursul de sc*imb al unei monede nationale9A F din ecartul maxim autori%at se intervenea pentru mentinerea acesteia in limitele mentionate prin cumpararea sau van%area de valuta. +oneda .CU a bene iciat de multiple utili%ari/ moneda e ectiva" ba%a de calcul a paritatii celorlalte monede" ba%a de re erinta pentru

operatiunile de credit si sc*imb si instrument de re#lare a soldurilor debitoare si creditoare intre autoritatile monetare. Pre%entarea raportului $.33ORS in anul 18DD a repre%entat un moment decisive care a condus la semnarea in 1882 a acordului sau 2ratatului de la +aastric*t accord intrat in vi#oare la 1 noiembrie 1883. 2ratatul de +aastric*t a introdus o noua denumire pentru constructia europeana si anume U. care a cuprins comunitatea economica europeana" cooperarea in materie de politica interna si &ustitie si colaborarea in domeniul politicii externe si de securitate. 2ratatul a ost impartit in 2 capitole/ un capitol destinat reali%arii unei uniuni politice" iar celalalt destinat uniunii economice si monetare.

Obiectivele stabilite pentru noua constructie U.+ au ost de natura sa conduca la introducerea monedei unice .URO incepand cu 1 ianuarie 1888 in calitate de moneda scripturala" iar de la 1 iulie 2662 in calitate de moneda e ectiva le#ala pentru 11 din cele 1A state membre ale U.. 3a inceputul anului 188D au ost alese 11 state cele care indeplineau criteriile de conver#enta nominala si reala la nivelul anului 1889. Paritatea dintre .URO si US$ a ost stabilita la 1"19 US$. 0 ost introdusa o noua dobanda de re erinta .URO3,-OR. Criteriile de conver#enta nominala necesare pentru a accede in U.+ sunt/ a) rata in latiei nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1"A F rata medie a in latiei

din primele 3 state cu rata in latiei cea mai mica. b) Rata doban%ii la titlurile de stat nu treb=uie sa depaseasca cu mai mult de 2"A F rata medie a doban%ii inre#istrata in primele 3 state cu rata in latiei cea mai mica. c) Cursul de s*cimb al monedei nationale in raport cu .URO trebuie sa se mentina stabil in limita IK- 1A F ata de un curs privat pentru minim 2 ani )mecanismul ratelor de sc*imb). d) $atoria publica nu trebuie sa inre#istre%e o valoare mai ridicata de ;6 F din P,-" iar de icitul public o valoare mai mare de 3 F din P,-.

-ancile Centrale Nationale operatiunile bancilor centrale.

unctiile si

indi erent de caracterul mai mult sau mai putin centrali%at al activitatii unei banci centrale unctiile indeplinite de aceasta se re era la/ a) unctia de emisiune monetara b) unctia de banca a statului" administratiei publice si a serviciilor publice c) unctia de banca a bancilor d) unctia prudentiala si de suprave#*ere e) unctia de centru valutar administrare a re%ervei valutare. si de a

a) -anca centrala este abilitata sa reali%e%e emisiunea monetara sis a puna in circulatie asa numita moneda de prim ran# sau moneda -ancii Centrale. Creatia monetara a -ancii centrale se exprima prin a#re#atul monetar numit ba%a monetara compus din numerar banBnote si piese metalice) si re%ervele minime obli#atorii detinute de bancile comerciale la banca centrala. ,n acelasi timp" moneda a bancii centrale este aceea create prin mecanismul re inantarii si rescontarii. ,n urma unctionarii acestui mecanism" banca centrala imprumuta bancile comerciale )emisiune de moneda centrala) contra e ecte comerciale" titluri de valoare si plati unei taxe numita ! taxa de rescont.

- mom. ramb. imprumutului bancii comerciale returnea%a moneda bancii centrale care ast el se distru#e. b) -anca Centrala detine conturile statului si reali%ea%a pentru stat emisiunea de titluri constituindu-se intr-un casier si consilier al acestuia. c) :unctia numeste 3 activitati correlate intre ele si anume/ c1) ! detine conturile bancilor comerciale prin care acestea real%iea%a compensarile si viramentele c2) ! imprumuta bancile comerciale contra taxei de rescont prin re inantare si rescontare c3) ! intervine pe piata monetara in calitate de &ucator si concurent pentru bancile

comerciale" interventii care constituie un reper pentru sistemul de doban%i practicat intre bancile comerciale si a#entii economici. c1) ! banca centrala exercita datorita autoritatii cu care este investita controlul asupra bancilor comerciale urmarind sa asi#ure securitatea depo%itelor bancare si prevenirea alimentelor ! stabilitatea sistemului bancar. Cele mai importante actiuni in acest sens sunt le#ate de autori%area ucntionarii bancilor centrale" crearea si trans ormarea acestora" diversi icarea si divi%area riscurilor a erente unctionarii bancilor comerciale. cA) suprave#*erea prudentiala a sistemului bancar utili%and indicatori speci ici )raportul european de solvabilitate" coe icientul de adecvare a capitalului" rata re%ervelor minime obli#atorii).

c;) banca centrala reali%ea%a sc*imbul de moneda nationala in devi%e la concurenta sau impreuna cu bancile comerciale si urmareste mentinerea stabila a cursului de sc*imb in limitele preva%ute de mecanismul de sc*imb respectiv )R+ 2). C9) banca centrala primeste imprumuturi externe de la or#anisme inanciare si bancare internationale si imprumuta la randul ei :+, sau banca mondiala in cadrul acordurilor de cooperare monetara internationala. CD) detine si administrea%a re%erva o iciala. OP.R02,UN,3. -0NC,, C.N2R03. 0ctive si pasive ! private prin prisma bilantului contabil Cele mai importante active/

devi%e

acordarea de credite decontarile inter si intrabancare cumpararile si van%arile de aur si

Cele pasive/ emisiunea monetara ormarea capitalului propriu atra#erea resurselor

-C. ! in iintata in 1888" drept obiectiv ! asi#urarea stabilitatii preturilor in Uniunea .uropeana. Cele mai importante directii de actiune in acest sens sunt/

adoptarea si implementarea politicii monetare in U. detinerea si administrarea re%ervelor o iciale ale statelor membre suprave#*erea prudentiala a sistemului monetar= bancar asi#urarea unui sistem de plati e icient in cadrul U. U.. autori%area emisiunii de moneda in

Pentru indeplinirea obiectivelor ixate -C. colaborea%a cu bancile centrale nationale urmarind pe de o parte asi#urarea unui #rad cat mai ridicat de independenta pentru acestea" iar pe de alta parte dobandirea unei autoritati cat mai puternice.

0cest tip de colaborare se reali%ea%a pe de o parte datorita aptului ca instrumentele monetare devin operabile prin ucntionarea sistemelor bancare" iar pe de alta parte deoarece deci%iile cu privire la politica monetara asumate de banca centrala au nevoie de un suport de in ormatii inanciar ! monetare cat mai complet. Principiile in ba%a carora -C. actionea%a sunt/ a) principiul descentrali%arii ! care considera important rolul iecarei banci centrale nationale in adoptarea" implementarea si comunicarea politicii monetare. b) 0ccesului tuturor solicitantilor in mod e#al la moneda bancii centrale" urmarindu-se eliminarea limitelor in operatiunile de re inantare bilaterala in conditiile de rata a

doban%ii avanta&oasa si de desc*idere a pietei inanciare pentru un nr. cat mai ridicat de investitori. c) Principiul uni icarii pietelor inanciare si monetare si practicarii aceleiasi rate a doban%ii pe termen scurt.

CURS NR. 11 - Strate#ii monetare - Unele consideratii cu privire la tintele si ancorele monetare S2R02.<,, +ON.20R. starte#ia de tintire ain latiei strate#ia de tintire a cursului de sc*imb

strate#ia de tintire a a#re#atelor monetare strate#ia *eterodoxa

,n ultimii ani atentia bancilor centrale a ost deplasata dela evolutia a#re#atelor monetare la tintirea directa a in latiei eliminandu-se ast el obiectivele intermediare si urmarindu-se mentinerea ratei in latiei la un nivel acceptabil pentru politica monetara" in latia devenind tinta inala si nemi&locita a politicii monetare. 0cest mod de abordare a condus la obtinerea unor re%ultate remarcabile" c*iar tari cu economie de piata unctionala )+area -ritanie" Noua Neelanda) in tari cu economie in curs de de%voltare )bra%ilia" C*ile) precum si in state cu economie de tran%itie emer#enta )Polonia ! Ce*ia).

0vand drept obiectiv inte#rarea in structurile europene" Romania a trecut la o strate#ie de tintire a a#re#atelor monetare" la o strate#ie de tintire directa a in latiei incepand u anul 266A" urmand sa o mentina probabil" pana la intrarea mecanismelor ratelor de sc*imb ,," moment care va determina si adoptarea unei starte#ii de tintire a cursului de sc*imb in paralel cu tintirea directa a in latiei pana la momentul adoptarii monedei unice .URO. Urmand exemplul -C. si o data intrata in %ona .URO" Romania va urmari probabil sa adopte o strate#ie *eterodoxam renuntand la cele 2 strate#ii mentionate. Pentru un stat cu o economie emer#enta" nematuri%ata complet" strate#ia de tintire directa a in latiei impune exi#enta sporite atat in plan economic al politicilor economice cat si ceea ce priveste domeniul inanciar monetar.

$e exemplu" Romania isi propune ca la inalul anului 2669 sa inre#istre%e/ 1 ! un nivel al ratei in latiei de aproximativ 3F 2 ! o crestere anuala a P,--ului ! AF 3 ! o intarire a competitivitatii interne si externe si o remoneti%are a economiei nationale 1 ! o crestere a serviciilor intr-un sistem superior cresterii P,A ! o crestere a productiei industriale ! A F anual" tintindu-se industriile prelucratoare. 0ceste obiective urmaresc pe ond o reducere a decala&ului economic si al nivelului de trai existent ata de U..

Pentru reali%area acestor obiective este necesar sa se adopte in domeniul monetar strate#iile mentionate in paralel cu intarirea capacitatii institutionale si armoni%area completa a le#islatiei bancare romanesti cu cea a U.. Oricare strate#ie monetara ar i elaborata si implementata de catre o banca centrala" aceasta ar trebui sa cuprinda cateva elemente de initorii/ a) asumarea neec*ivoca a an#a&amentului ata de obiectivul principal )tinta propusa) si plasarea in plan secundar a obiectivelor traditionale )reducerea soma&ului" cresterea competitivitatii) si a celor speci ice )rata doban%ii). b) 2ransparenta si credibilitate" comunicarea permanenta a deci%iilor adoptate de -C catre publicul lar#

c) Cresterea raspunderii -C dovedita practic printr-un nr. redus de clau%e de exonerare d) Cresterea independentei politice si economice a -ancii Centrale e) Capacitatea de a obtine in timp util in ormatii si date cat mai complete cu privire la evolutia principalilor indicatori macroeconomici si a oricarei variabile descriptive in le#atura cu procesul in cau%a. -anca Centrala trebuie sa porneasca de la acel nivel susceptibil" sa desconspire anumite paternuri de mani estare a actorilor si elementelor relevanti ata de starte#ia adoptata.