Professional Documents
Culture Documents
Definitie
O masa anormala de tesut Cerstere excesiva Necoordonata cu cea a tesuturilor normale Continua si dupa oprirea stimulului ce a generat-o
Neoplasmul este
Autonom: indep de fact de crestere si mec reglatoare Excesiv : Evident prin dimens si timpul prolif Dezorganizat : Tum nu se potrivesc in schema gr-ala anatomica si fiziologica
Hamartom Coristom
Mase de celule Normale pt tes respectiv Apar in timpul dezvoltarii fetale
Displazia
Crestere anormala Celulele nu sunt evident maligne Precursorul invaziei neoplazice O legatura intre MetaplzieNeoplazie--Hiperplazie . Displazie
Displazie hepatocelulara
Anaplazia
Cel adulte somat dif-tiaza specific Anaplazia = lipsa de diferentiere Celulele anaplazice sunt atipice Pleomorfism Caracteristici
Nuclei hipercromatci Mitoze atipice Raport nucleu-citoplasma asemanator cel. embrionare Celule ciudate, gigante
T. epitelial Carcinoame
T. conjunctiv Sarcoame
Epidemiologie
Varsta, dieta, mediu inconjurator, factori genetici Cea mai mare frecventa o au neoplasmele tegumentare Barbati: Prostata (31%) Plaman (14%) Colon (10 %) Femei : San (31%) Plaman (13%) . Colon (11%)
Epidemiologie
Varsta: carcinogenele= efecte>; apararea imunologica . Cc=apar la orice varsta, pot fi congenit 1/14 ani. Dieta: dif geografica=in rata cc, reflectand deficienta dietei: afumarea mancarii prod carcinogeni chimici; in Japonia cei care consuma peste afumat = cc de esofag; alimente > in fibre si < in grasimi animale si glucide cc colorectal; africanii nu au cc colorectal; japonezii din Japonia=rata de 2x > de bn de cc gastric fata de japonezii din Hawai care au o dieta vestica; totusi, rata cc gastric este > decat la nejaponezii din acelasi loc. Alcool etilic=carcinogen: consumat , excesiv, lungi perioade; potenteaza ef altor substante si creste absorbtia carcinogenelor (whisky vechi se facea din malt afumat); in combinatie cu tutunul, efectele sunt mai pronuntate pe mucoasa esofagiana, faringiana sau a cavitatii orale; efectul alcoolului este constatat in special pe celulele ficatului cancerele primitive multiple apar de doua ori mai frecvent la cirotici.
Epidemiologie
Mediul inconjurator: poluare chim (industr), radiatii infectii, malnutritie, etc: in urban/poluare aer si apa (comparativ cu rural) cc pulmonar; fumatorii au cc pulmonar, al cavit bucale, Fx, Lx, vezicii urinare mai decat nefumatorii; muncitorii expusi la asbest, clorura de vinil, dezv cc mai ca activit sexuala: carcinogenele posibile sau cocarcinogenele pot sa fie transmise venerian, la nivelul colului uterin: asociere inalta cu infectiilor cu HPV Factorii genetici: familii cu predisp pentru cc (ereditar): anomaliile cromoz neeredit risc de aparitie a unor cc observatiile clinice - baza mendeliana a transmiterii malignitatilor (xeroderma pigmentosum, polipoza familiala a colonului, sindromul neoplaziei multiple endocrine). copii cu boli imunitare primare au o rata inalta a malignitatii limfoide; copii cu b. Down=o de 30x a incid leucemici ac. translocatia cr. 8 si 14 este asociata cu limfom Burkitt.
MONOCLONALE: Neoplasmele hematopoietice exprima aceiasi markeri de suprafata Celulele mielomului multiplu secreta aceeasi varietate de Ig Gammapatie monoclonala
Carcinogeneza
1. Initiere: induce modificarea ireversibila in genom. 2. Promovare: replicarea celulelor initiate. Factorii care sunt numai de pomovare nu pot induce singuri cancer. 3. Progresie: tumora creste autonom.
Carcinogeni directi: se leaga direct de ADN, compromitandu-l Carcinogeni indirecti: se metabolizeaza ca forme active. Ex. 1. Hidrocarburile policiclice din fumul de tigarete se metabolizeaza in citocromul P450 in epoxizi ce leag ADN, in epiteliul bronsic. Ex. 2. Aminele aromatice devin carcinogene in ficat si se excreta prin urina (efect pe eriteliul de tranzitie)
Hidrocarburi policiclice (fum de tigara, gudron) --- Cancer de plamn, piele Compusi aromatici (industria colorantilor de anilina) --- Cancer de vezic urinar Benzen --- Leucemie Nichel --- Nazofaringe, plamani Arsenic (lucratori n vii) --- Piele Asbest (lucratori izolatori) --Mezotelioame
Identificarea carcinogenilor
Studii epidemiologice Izolarea substantelor chimice Studiul potentialului carcinogen la animale de experiment Studiul potentialului carcinogen pe culturi celulare Testarea mutagenezei la bacterii
Carcinogeneza / istoric
1770 ,Sir Percival Pott, a obs incidentei cc testicular la cosari si a sugerat ca funinginea ar fi cauza 100 de ani mai tarziu, medici germani au evid incidentei a cc de piele la muncitori in industrie funinginea contine carcinogeni 1915 Yamagiwa si Ishikawa au produs cancer aplicand gudron pe urechile iepurilor
Carcinogeneza 1929 Dibenzantracenul a fost izolat din gudron, fiind un carcinogen primar Dupa, s-au descop si alte hidrocarb policiclice carcinogene care prod cc la anim experiment si in culturi cel Biologii cel=ca hidreoc policiclice interact cu ANDmutatii specifice de malignizare
Virusuri cancerigene
Singur, retrovirusul HTLV-1 provoac leucemie cu celule T; HPV este implicat n carcinoamele de col uterin si de tract genital inferior; Epstein-Barr limfoame Burkitt i carcinoame naso-faringiene; Virusul hepatitei B i C carcinoame hepatocelulare; Herpes virus 8 sarcomul Kaposi
Radiatii X si ionizante
Cc piele Leucemii, limfoame Cc tiroidian Sarcom osteogenic (vopselele cu fosfor---vopsitorii cadranelor ceasurilor) Pulmonar (mine de uraniu) Angiosarcoame hepatice (folosirea Thorotrast ca substanta de contrast in radiologie)
Initierea
Alterarea ireversibila ADN Schimbarile genetice apar in gene responsabile cu replicarea si moartea celulara 4 tipuri de gene sunt afectate 1 Gene pentru GF, GF-R, proteine de semnal in diviziune 2 Gene pentru apoptoza 3 Familia de gene supresor tumorale 4 Enzime de reparatie ADN
Oncogenele
Gener inductoare ale cancerului derivate din PROTOONCOGENE celulare Oncogenele umane = oncogene celulare = c-oncogene sunt omoloage unor oncogene virale v-oncogene ce dau cancer la animale
Oncogenele
Protooncogena PDGF EGF-R Tirozinkinaza Activator de transcriptie Functia GF GF receptor Proteinasemnal Proteine ce leaga ADN C-oncogena sis erb-B2 abl myc
Prin 4 mecanisme 1 Mutatii punctiforme 2 Amplificare genica 3 Rearanjamente cromozomiale 4 Mutageneza prin insertie
1. Mutatii punctiforme
Substitutia unei singure baze Da o proteina prost codata Mutatia punctiforma a oncogenei ras apare in 30% din cancerele umane (plaman,intestin, pancreas)
2. Amplificarea genica
Un numar crescut de copii ale protooncogenei De exemplu :Se amplifica oncogena c-myc in neuroblastoame Aceste tumori din copilarie sunt cu atat mai agresive, cu cat gena c-myc se amplifica mai mult
3. Rearanjari cromozomiale
Deletii si translocatiiduc la juxtapunerea unor gene care nu sunt in mod normal apropiate Apar deci noi compexe genetice in care o gena e promoter pentru cealalta De exemplu translocarea c-myc de pe CR8 pe CR14 langa gena pentru lanturi grele IgG. Gena IgG e activata in LfB, si promoveaza si expresia c-myc=> Transformarea maligna a limfocitelor inlimfomul Burkitt
4. Mutageneza de insertie
Dupa insertia unei gene virale in AND mamifer, ce da neregularitati genetice De exemplu, post infectie cu virusul hepatitic B
Alte disfuntionalitati
Gene mutator caretaker genes, asigura integritatea celulara. Fara ele, celulele acumuleaza defecte. Telomeraza asigura refacera telomerelor.In lipsa ei celulele imbatranesc. Celulele cu telomeraza devin imortale. Defectul de gene de apoptoza *bcl-2)
Fibrosarcom / Histocitom fibros = cel mai sarcom al adultului, mai malign (HFM) barbati la orice varsta.
apare la copii si este neobisnuit la adulti. Are o celularitate inalta, celulele tumorale sunt fuziforme; uniforme fara pleomorfism, dar cu o moderata spre inalta rata mitotica; este capabil de metastaze hematogene; Dg dif: histocitomul fibros malign prin absenta pleomorfismului; de fibromatoze prin celularitatea bogata si rata mitozelor.
la
M: pe extremit (coapsa), cap, gat, retroperitoneal de obicei mare (10 cm). Pe supraf de sectiune= alb-brun-inchis. Necr si hemorag = obisnuite. : amestec de fibroblasti (aranjati in model stonform sau in spite de roata) si histocite; miofibroblasti. Cel maligne = pleomorfe, nuclei hipercromi, mitoze anormale si cel gigante bizare; este, cel mai polimorf sarcom. Dg.dif Arii ~ pot fi ocazional in alte sarcoame (condrosarcomul dediferentiat are o suprafata de secretie translucida cu arii mai putin cartilaginoase, dar tumorale) Tumora isi pierde diferentierea in procese de progresie tumorala. Acest fenomen poate insemna ca HFM este un tip de patologie finala comuna in histologia sarcoamelor.
=sarcom la adulti; tum=mare, bombata, cel la coapsa sau retroperitoneal. : mixoid=cel mai obisnuit sau nemixoid: cu cel rotunde si tipul pleomorfic.
Liposarcl mixoid = prolif lipoblasti, vasc proeminenta cu aranjam plexiform al capilarelor, tip intestin de pui si matrice bogata in MPZ; de obicei hipocel; Progn: bn cu tm nemixoide (grad mai mare de agresiv) = au Mz mai decat cei cu liposarcoam mixoid (grad scazut). Trat in functie de tipul histologic si extinderea tumorii. Liposarcomul mixoid infiltreaza local, desi M = incapsulata excizia chir = larga este tratamentul de ales (daca se-face o simpla excizie, sansele de recurenta sunt inalte). Amputatia unei extremitati se poate face cand excizia locala nu se poate realiza sau leziunea recidiveaza. Irad = folosita ca terap adjuvanta: se fac iradieri postop pt a recurenta loc.
Rabdomiomul tb f rara, care imita musc striata scheletica; apare in limba sau venticuli, la sugari si copii (reprezinta 40% din toate tumorile de la aceasta varsta = hamartoame fetale derivate din mioblasti cardici embrionari; 1/3 din bolnavi au si scleroza tuberoasa: tumora este de obicei multipla mare, proem in cavit cardiace). : tum=din cel mari / contin glicogen abundent si focal = miofibrile, maligne.
Rabdomiosarcom alveolar
Sarcomul Kaposi
Apare in 4 forme clinice specifice, legate de deficit imun; tm=multicentrica, simetrica si rar spontan. Kaposi clasic: rar, bn varstnici, din bazin medit si evrei esteurop necas; M=noduli mici albastr/placi, bilat pe deg Mz viscer=silentios clinic,la autops in 10% din caz asoc cu limfoame si leucemii Progn=f bun cu suprav: 8-13ani la un nivel scazut de chemoterapie. Kaposi african: endemic in Africa: afecteaza ambele sexe egal, la tineri; formele: varietatea limfodenopatica si varietatea fungiforma (tumori mari). Kaposi la imunosupresati: rar la bn cu terapie imunosupres pt transplanutul renal sau in b inflam ale tub dig; trat=oprit, tum Kaposi asociat la AIDS epidem la bn cu AIDS, mai ales homos Tumora nu apare in urma actiunii directe retrovirusului ADN , toate formele similare: celule fuziforme, relativ bombate (endoteliale) in plaje alungite; prez de spatii inguste cu extravazari de hematii si hemosid
Sarcomul Kaposi
tb subcutan / dermice ( peduncul); rar in profund tes moi. Neurofibrom din cel fusiforme in "virgula" pe fond mixoid Neurilemmoma (schwanom) incapsulata cu zone mixoide / cu zone in palisada (model Antoni B si respectiv Antoni A) si vase sg cu pereti grosi, hialinizati. 8-10% din tum intracraniene/nVIII (neuron acustic). Clinic, pierdere auz, dezechil, ameteli si ataxie; surditate senzorioneurala.Progn bun / se face rezectie tum completa (daca nu, recidive). Neurofibromatoza (boala von Recklinghausen) b autosomal dominanta, cu multiple neurofibroame multiple pete "cafea cu lapte" cutanate. Hamart din alte organe pot sa apara de asemenea. Tumora cu celule granulare tb~histogen cu cel Schwann~mioblastomul cu cel granulare, dar fara orig musc a cel. ~ in derm, in arii submucoase (limba si Lx) compusa din cel mari, plate cu citopl fin granulara; concomitent=prolif a epit squam /poate simula un cc squamdenumit Hrplazie pseudoepiteliom
Clinic, asimptomat; ex Rx=chisti, Rxtransparenti cu deformari contur osos; +/- arii de calcif. Orig in tes cartilag heterotipic din cavit medulare ale oaselor. M: masa confluenta, albastruie de cartilaj hialin lobular. cartilaj moderat cel cu rare binucleeri fara mitoze. Trat: curetajul tum. Osteocondromul cea mai tb la bn sub 21 de ani; unica/multipla si predom la metafiza oase lungi. Clinic: simptome=durere compresie pe str adiacente masei tum mari. M: tum are 1-n cm, pedicul cu supraf lobulata proemina pe os, cu periost , cel cartilag aliniate ca in epifiza N. Trat rezectia tum Condroblastromul rara, epifiza , dupa 20 de ani. Clinic: bn au dureri locale, rigidit si limitare miscari Ex Rx central distrugere os delim de os N cu margine de os cu . M rotund / ovala, cu arii chistice-hemorag. : prolif de condrobl amestecati cu stroma fibroasa si mat condroid; Cel gigante multinucl si calcif+. Trat = exciz - este tb, + raportate Mz pulm. Fibrom condromixoid: metafiza oase lungi si in epifiza; 0-20ani. Clinic durere; Ex Rx masa clar delim de os sclerotic. M circumscr, solida cartilaginoasa. elem fibroase, mixoide, condroide, cel gigante multinucleate si Mf cu hemosiderina. Trat excizie cu tot cu limita de os N; recidive locale = aprox 20%.
Condrosarcom
localizat spinal, oase pelvine si zona metafizara superioara a femurului si humerusului. Tum poate apare "de novo" (condrosarcom primar) sau din lez cartilag benigne (condrosarcinom secundar); reprezinta 7-15% dintre sarc os / = 3/1 intre 30 - 60 de ani. Clinic: durere si tumefiere locala de cateva luni, ani, Ex Rx = distrugere a corticalei osoase cu atingere medulara neobligat si densitati in mozaic produse prin calcificari si osificari. M: lobulat, alb-galbui dat material mucoid si focare de calcif. : urme de cartilaj imatur cu cel anaplaz cu 2-n nuclei in condroplaste. Mitozele = obisnuite. Trat: rezectia totala tum dar localiz tum = dificil de abordat. Neopl = crestere lenta care poate fi local agresiva pentru ani de zile, cu recidive frecvente. Disem hematogena a pulmonului, ficat si rinichi apare peste ani, evidentiate uneori. Rata de supravietuire peste 10 ani este de 50 60%.
Condrosarcom
Condrosarcom
Melanomul