MICHAEL ODOUL

SPUNE-MI UNDE TE DOARE

LEXIC
Plus 300 patologii !"oat!
Ca u#$a#! a !l!$!%t!lo# ! psi&o-!%!#g!ti"a i%
Spu%!-$i u%! t! oa#!' si-ti (oi spu%! p!%t#u "!
Eitu#a DER)*' +,,,
)i!tii' p!%t#u a"!st $i#a"ol p!#$a%!%t
"a#! %! s"apa a# p! "a#!-l t#ai$-
INTRODUCERE
1
Succesu ncontestab pe care -a avut precedenta mea ucrare Spune-mi unde te doare ca
sa-ti spun de ce/pentru ce m-a determnat sa refectez asupra ecouu screror mee. Intr-o
ume aparent superfcaa s nteresata numa de cpa s usor, o asemenea carte are o anumta
confdentatate. Dar, de aceasta data, nu este cazu, dn contra, departe de mne acest gand.
Dncoo de satsfacta personaa, ogca care poate decurge dn acesta reusta, am n mod
deosebt sentmentu de a f ut umantat. Omu pare a f foarte hotarat sa nu se ase umt de
ognda (pentru cocar?). Este bne de subnat ca barbat s femee cauta raspunsur vertabe
a ntrebar fundamentae. Oamen dn toate categore socae refecta s prvesc dncoo de
spuma vauror. Aceasta condte sne qua non asupra refeectar asupra propre vet, pare a f
nteeasa de un nr dn ce n ce ma mare de persoane. Nc o categore socaa nu poate scapa,
cum nu se poate scapa de sangee contamnat sau de boaa vac nebune, pouare, corupte sau
masacree afrcane. Cunostntee coectve s ndvduae se deschd sensuu profund a
responsabtat.
Cred ca aceasta deschdere nu- prveste decat pe ceaat. Aceasta uare a cunostnta
este nteroara. Responsabtatea exsta n aceeas manera fata de no nsne, faptee noastre s
ceea ce n se ntampa. Ceea ce-m da ma muta speranta, este ca persoanee care cauta, stu
ca aceasta are un pret s- accepta.
Aceste persoane au ntees s au adms ca asumarea responsabtat, care ebereaza omu,
presupune sa-s evaueze comportamentu s faptee s ca, natura acestora, daca nu e puntve,
nu este cu ma putn adevarata.
Aceasta noua vzune asupra vet este mbogatta de o dmensune pe care materasmu
a strbt-o grav, care este aceea a sensului s a reator cauza/efect. Faptu ca orce
manfestare are o orgne, da voum une vet care a fost fxate de o prvre rgda s crstazata
de nteect. Ma mut decat atat, aceasta mbogatre depaseste cu mut smpa dspozte a
hazarduu s a fatatat. E creeaza, de fapt, deea ca daca exsta o egatura ntre cauza s efect,
aceasta egatura consttue, de fapt, o reate subta dar nentrerupta ntre ee. Aceasta
contnutate a egatur mpca a randu sau faptu ca no putem sa a|ungem a nformate, a
orcare nve a aceste egatur. Aceasta constatare ogca este fundamentaa deoarece ea
semnfca foarte car ca putem n orce moment sa citim, sa nteegem s-n consecnta sa
antcpam efectu care va urma dar care nu se manfesta nca. Tot asa scre s Coeho n
Achmstu: Daca cerul ne da cunoasterea viitorului, este pentru ca sa-l putem schimba.
Cu cat vzunea va f ma sensba s cutvata, adca cu cat va afa s va accepta sa
vada, cu atat nformate vor f precoce s precse s cu atat vom putea nterven dn tmp s ma
usor. Aceasta ntervente va putea ntr-adevar sa aba oc a un nve de densfcare (vez Spune-
mi) sab s n consecnta usor de transformat. Caracteru constant a aceste evout a
constnte, ntart de numeroasee martur s cerer pe care e-am prmt, m-au determnat sa
scru aceasta contnuare care este, ma degraba, o competare a Spune-mi .
In ceea ce prveste excu, acesta se preznta sub forma unu dctonar de patoog n care
fecare ntrare (notune) este citita prn ftru pshoenergetc. Insst asupra faptuu ca aceste
decodar nu sunt n nc un caz retete, adevarur defntve, c ma degraba nvtat a refectare.
Lectura or trebue nsotta de precaut asupra carora am nsstat n cartea anteroara. Dn acest
2
motv preambuu urmator rea dee prncpae s prncpe ma|ore exprmate n precedenta
ucrare s ectura acestea este ncompeta fara aceea a Spune-miToate eementee prezentate
fac parte dn responsabtatea noastra. Dec, ectura pacuta s o buna decodare.
PREAM.UL
Asa cum a scrs pretenu meu T.M., medc homeopat, n prefata ucrar: Pentru medicina
Occidentala, orce teren genetc este predspus a o boaa. Aceasta predspozte poate f
congentaa (teren HLA) sau dobandta (mutate cromozomaa). Pentru Orent, boaa dovedeste
un obstaco n reazarea Drumuu Vet. Constnta exprma astfe, prn tuburar energetce
generatoare de bo, pedc n dezvotarea sa depna.
Aceste 2 vzun nu sunt n mod necesar ncompatbe ma aes ca, se ste, ca a sorce, de
exempu, experentee de stres provocat pot genera aterar (modfcar) cromozomae. De
aceea, cu aceas teren genetc, un ndvd va expermenta o boaa, n tmp ce, un atu, va
ramane sanatos.
Este nteresant de constatat ca epoca noastra moderna, care dezvota dn ce n ce ma
mut comuncarea catre exteror, este aceea a ndepartar de sne.
Stnta noastra, oamen de stnta s potcen care vor sa ste sa stapaneasca totu, sunt n
mod dramatc nspamantat medat ce se vorbeste despre o$ sau umansm. Evtam s fugm
de aceste dmensun pe care nu e putem nc numara s nc controa s care ne spere. Aceasta
frca ne determna, prntre atee, sa ctm despre secte s numeros terapeut guru, prea-ferct,
sa ne avantam ntr-un domenu putn cunoscut s atat de vast n care totu s orce poate f spus
sau facut.
Aceasta stare de fapt a generat o pshoza agravanta, n tmp ce astaz, tot ceea ce se vorbeste
de aceste dmensun, devne suspect. Nu este un raport reazat n vteza (n cateva ore) de
paramentar care nu pot sa nvoce competente partcuare care puteau permte ca acesta sa se
schmbe, c dn contra.
Totus, ca vrem sau ca nu vrem, dmensune subte ae fnte umane sunt acoo, exsta s
se exprma n fecare z. Pentru a e putea nteege s pentru a patrunde sensu profund, trebue
acceptat ca paradgma care e prveste sa fe dferta de aceea a vzun mecancste. Este ca n
fzca s dferentee fundamentae care exsta n fzca casca s cuantca. Una se ocupa de
pondera s de macroscopc s ceaata de subt s mcroscopc. Nu se excude contrar dornteor
unora. Ee nu se ocupa de aceas nve, studnd totus aceas ucru. Legatura ntre ee, ca s
pentru uman, este un prncpu de coerenta. Trebue sa- accepte pentru ca ne permte sa unm
cunoasterea s dfertee sae paradgme, nu antagonce s compementare.
Acceptarea aceste de, nseamna sa dam posbtatea ctr aceste egatur prn mba|u
corpuu. Acest mba| va propune sa- aprofundam n aceasta ucrare, bazee esentae ae
aceste vzun partcuare fnd puse n ucrarea precedenta. Asocata cu patooga tipurilor, are
ca scop sa va a|ute sa- conducet pe ceaat ma bne (sau pe vo nsva) spre starea de sanatate,
3
dand un sens ucruror care se ntampa. Aceasta este fundamenta necesara deoarece daca,
des adesea ceat pot sa ne a|ute s char uneor sa ne ngr|asca, no suntem sngur care ne
putem nsanatos.
Doresc sa preczez nca o data ac, care sunt eementee ma|ore de exprmare a rauu
sufetuu, revennd asupra reator corp-sprt s terenure or de exprmare care sunt
traumatsmee, boe s actee ratate.
4
+- R!latiil! "o#p / spi#it
M se pare dfc de ntees reata dntre corp s sprt s-n consecnta semnfcata rauu n
raport cu rane corpuu, daca nu ne argm vzunea pe care o avem asupra omuu s asupra
vet. Daca raman a stadu de om masina, adca compus dn pese ndependente s care pot f
schmbate n functe de progresu etnc a stnte, reate pe care e-am facut n cartea mea
precedenta sau pe care e fac ac, vor parea sa tna de mage, de vzune, de magnate pur s
smpu sau de der.
Ac ntervne ntrebarea: Cum si de ce se leaga manifestarile psihice, simptomele, bolile
sau accidentele cu ceea ce se intampla, ceea ce se petrece in noi Observata mecancsta nu
poate sa raspunda a ntrebare deoarece vzunea e este prea lipita de smptom, campu sau de
observate este prea strans, orcare ar f n tmp sau n spatu. Aceasta o mpedca sa mearga a
adevarata cauza care nu se poate astfe |ustfca decat prn hazard (accdent) sau prn eemente
care vn dn exteror. (vrus, mcrob, hrana, medu)
Largnd vzunea noastra s observand omu n totatatea sa pshca s temporaa, vom
putea sa egam dfertee nveur care compun exstenta sa, dandu- astfe dmensunea sa
vertaba, dmensune care este, nante de toate, sprtuaa.
Poate atunc vom putea nteege adevaratu motv de a fi a fnte umane s, n consecnta,
motvee de a fi bolnav.
Orentu ne propune o magne foarte nteresanta pentru a reprezenta acest vehcu care
este corpu nostru fzc s acest Drum a Vet pe care mergem. L-am expus n precedenta ucrare
Spune-mis nu o vo reua ac. Aceasta magne a caest care avanseaza pe Drumu Vet care
este trasa de ca emotor noastre s condusa de vztu mentauu nostru, ustreaza perfect
deea egatur dntre conducator s vehcu, ntre confort s modu de conducere, ocu ma|or fnd
dat caatoruu ascuns, acest nconstent care cunoaste tneraru ma bne decat vztu.
In orce caz, daca acceptam aceasta dee a reate drecte ntre corp s sprt, devne
atunc nteresant de stut sensu manfestaror fzoogce. Ee devn puncte de spr|n ae
reazar noastre, prn ee reazarea se face s se exprma. Ee pot f s un remarcab m|oc de
decodare s de nteegere a part pe care o tram, a ceea ce se ntampa n no. Corpu nostru
devne atunc o extraordnara uneata de cunoastere. Ma mut char, trebue sa ncercam sa
descfram s sa nteegem prn ntermedu caror tpur de procese se exprma acest corp. Idee
care urmeaza repreznta baza ectur.
5
0-T#au"!#i 1i2iologi"!
Ca toate manfestare energetce ae um noastre, reatatea umana are nevoe de
suportu sau manfest, de corpu sau fzc pentru a putea traduce, exprma, ceea ce se ntampa
n strature sae cee ma profunde. Avem nevoe de gestur, cuvnte sau desene pentru a putea
exprma dee, gandure, sentmentee noastre. Toate aceste fundamente ntangbe nu ar
exsta, n sensu n care ee nu ar putea f percepute, daca nu ar avea aceasta posbtate de a se
manfesta n aceeas manera s mergand un pc ma departe, ce ma frumos cacuator dn ume
nu ar f de nc un foos daca nu ar avea perferce (ecran). Se pare ca sprtu uman are putne
motve de a f, fara proecta sa materazata care este corpu fzc.
Daca reau exempu cacuatoruu, nu serveste a nmc sa fe puternc, daca perfercee
nu- pot urma, adca nu pot exprma aceasta putere. Nu serveste a nmc nc macar sa aba
perferce extraordnare daca capactatea sa de memore sau de cacu nu este a natme, ca de
exempu sa aba o mprmanta coor daca nu poate ucra decat n ab-negru. La fe este s cu
omu care trebue sa caute acest echbru ntre corp s sprt. Interesu esenta a omuu este ca
prn expresa acestu corp, e va putea, daca va vrea ntr-adevar, sa decodeze ce se ntampa n
sprtu sau. Atunc cand ansambu functoneaza coerent, reatatea fzca este n acord cu
reatatea sprtuaa a ndvduu.
Exstenta se derueaza norma. Atunc cand exsta o dscordanta ntre cee doua, ntre
Constent s Inconstent, n scenaru nta s ce |ucat de actor, vor aparea mesa|e, semnae de
aarma. Fnta umana are n prncpa tre tpur de semnae, tre manere de a tra n corpu sau,
cu o ntenstate dferta, aceste mesa|e nteroare de dscordanta. Aceste tre tpur de mesa|e
sunt tensune fzce sau nervoase, traumatsmee fzce sau pshoogce s boe organce sau
pshoogce. Actee ratate care partcpa a aceste tre nveur vor f amntte separat.
6
3-T!%siu%il! 1i2i"! si psi&ologi"!
Prmu mod de exprmare este acea de a resmt o tensune, un dscomfort, ca de exempu,
tensune dorsae, dfcutate dgestve, cosmarur, bo sau tuburar pshoogce ? etc,. Suntem
ac a stadu normal de exprmare a tensun nteroare. Inconstentu utzeaza un semna
fzoogc sau pshoogc pentru a exprma ce se ntampa. Este Maestru sau Ghdu Interor care
oveste geamu Caest pentru a face semn Vztuu s pentru a- spune ca ceva nu merge
(proasta drecte, condus nconfortab sau percuos, oboseaa, nevoa de a face pauza, etc) Daca
persoana este deschsa, gata sa auda s sa accepte mesa|u a nveu Constentuu, ea va face
schmbare comportamentae necesare s tensune vor dsparea. No avem dn pacate mute
dfcutat de a f receptv a acest nve. Exsta mute motve pentru aceasta, n prncpa
tendnta noastra normaa catre usor, dar s cutura noastra care separa ucrure s face ca no sa
nu ma stm sa e egam.
Acesta e motvu pentru care se dezvota surdtatea nteroara. Prmu nve de mesa|e este
totus extraordnar de bogat s nu este snguru.
Pentru a se face auzt, Inconstentu trebue uneor sa recurga a ate doua tpur de
mesa|e: traumatsmee s boe. Dn gr|a s nevoa de efcactate, acestea sunt vzb ma
puternce s ma percutante, daca m se permte sa spun. Ee preznta un a doea nconvenent,
deoc neg|ab, n raport cu mesa|ee ma drecte care sunt tensune. Traumatsmee s boe
sunt mereu decaate n tmp n raport cu orgnea tensun. Acest decaa| este proportona cu
surdtatea noastra, cu ncapactatea noastra de a auz mesa|ee. Aceasta poate f datorata une
sensbtat extreme care e face ma puternce sau pur s smpu refuzuu nostru de schmbare.
Decaa|u este ma mportant pentru boaa decat pentru traumatsm s este ma mare decat
tensunea sau ma degraba, semnfcata sa este refu!ata pentru ca atnge zonee sensbtat
foarte puternce ae ndvduu. Orentu ne spune ca, des ea vzeaza punctee chee
fundamentae ae persoane, efectee sae se produc pe panure Constnte sau ae dferteor
ncarnar.
7
3-T#au$atis$!l! "o#pului si $!$4#!lo#
Traumatsmee repreznta un a doea mod de comuncare. Este vorba de un a doea stadu n
care ndvdu, prn nconstent, este n cautarea une sout. Traumatsmu este dec o exprese
actva, n sensu n care repreznta o duba tentatva a persoane care- traeste.
Este n prncpa un mesa| nou, ma puternc decat tpu precedent, dar ma aes un mod de
comuncare ma deschs. Maestru sau Ghdu nteror bate cu foarte muta forta n gemuet s
merge char pana a a- sparge pentru a face destu zgomot s pentru a- obga astfe pe Vztu
sa- ascute. Acest stadu poate deasemenea sa permta o schmbare drecta a stuate n cauza
deoarece apare n tmpu procesuu de densfcare sau de eberare a energe. Asta nu nseamna
ca no va trebu sa reducem schema, cu condta ca sa avem o confirmare de primire. Este de
fapt destnata sa marcheze un tmp de oprre a persoane, sa o obge sa opreasca n ace
moment evouta sa neadaptata pentru a o nteege s a o schmba.
Traumatsmu este de asemenea s o tentatva actva de stmuare sau de eberare a
energor tensonae care s-au acumuat datorta dstorsunor nteroare ae ndvsuu. Dn
aceasta cauza traumatsmu nu se produce ncodata a ntampare n corp. Socu, ruptura
nteroara, fractura se vor produce ntr-un punct bne determnat a corpuu fzc pentru a stmua
energe n ace punct sau pentru a ebera boca|u energetc dn ace punct, uneor char ambee
smutan. E ne furnzeaza astfe nformat de o mare precze asupra a ceea ce se ntampa n
no. Rasucrea gezne drepte, taerea poceu de a mana stanga, depasarea cee de-a 3-a
vertebre cervcae sau ovrea capuu, va nsemna de fecare data ceea ce nu merge,
ateratatea confernd o nformate supmentara aceste nteeger. O entorsa a ncheetur
man are o semnfcate generaa, dar faptu ca e pe dreapta sau pe stanga va precza nca o
data semnfcata e.
Traumatsmee sunt actve deoarece se manfesta n Yang, avand egatura , n genera, cu
parte corpuu care sunt a exteror: membre, cap, bust. Actoneaza de asemenea a nveu
energor defensve care crcua n prncpa a suprafata corpuu. Trebue stut ca, cu cat
tensunea este ma puternca sau dureaza de ma mut tmp fara a f percepute, cu atat are
sansa de a f ma|ora, voenta. Nu se manfesta ma putn poztv, adca actv, char daca
conduce a un accdent morta, n sensu ca repreznta o tentatva uneor extrema de actune, de
emnare, de schmbare a ucruror. Este car ca va trebu ntees s pe cat posb gera sau
antcpat n aceasta nteegere. Daca nu, rscam sa suferm o tentatva, uneor vtaa, de
soutonare, sau trecand pe anga acest mesa|, de-a retra mut ma ntens.
8
5- .olil! o#ga%i"! si psi&ologi"!
A treea mod de exprmare, este acea care se spr|na pe bo, fe ca sunt organce, pshoogce
sau ambee. Ne afam ac ntr-un stadu de emnare a tensunor, a dstorsunor nterne pe
care- putem cfra drept pasv. Suntem n Yn, n profunzmea corpuu sau sprtuu. Indvdu
emna tensune sau de data aceasta ntr-o manera nchsa. Maestru nteror pune Caeasca
n pana pentru a obga Vztu sa opreasca. Aceasta emnare, char daca are o anumta
semnfcate, obga a aceasta oprre s nu ma permte nc o schmbare drecta. Ea apare ca
fna de ccu de densfcare sau eberare, n tmp ce acest ccu nu s-a desfasurat n totatate
sau corect s ncapatanarea noastra a crstazat s a fat ucrure n no. Va trebu dec
obgatoru sa recurgem a reproducerea scheme, a retrare, pentru retragerea aceste
experente s schmbarea pe cat posb, a amntror, experenteor dn Constnta Hoografca.
Reproducerea se poate face n acest tmp avand o constnta mbogatta. Aceasta va depnde
de nteegerea pe care am f avut-o dn experenta, de capactatea noastra de a f decodat s
acceptat mesa|u bo. Imuntatea noastra fzca s pshoogca ese ntotdeauna strvta, n tmp
ce aceasta boaa a fost acceptata s generata de ndvd.
Boaa ne deschde, n acest caz, doua posbtat. Ea ne permte ma nta, sa eberam
energe tensonate acumuate s-n acest sens |oaca un ro foarte mportant de supapa. Putem
medta seros a ceea ce repreznta metoda moderna, adca aopata (medcamente chmce) de
ngr|re sstematca a boor, reducandu-e a tacere sau char omorandu-e dn fasa sau n
pna desfasurare, mpedcandu-e astfe sa se exprme.
Nu trebue totus sa fm sstematc n sens nvers. Este necesar uneor sa reducem a
tacere boaa deoarece aceasta poate f mortaa. Dar char n acest caz, a reduce a tacere o
boaa percuoasa pentru ntegrtatea organsmuu nu nseamna ca no nu putem sa refectam a
sensu e, c dmpotrva.
Boaa serveste deasemenea ca semna de aarma, avand precza a fe de mare ca cea a
traumatsmuu. Ea ne vorbeste foarte exact de ceea ce se petrece n nteroru nostru s ne da
ndcat nteresante pentru vtor.
Ca mesa| pasv, ea este n cee dn urma o fuga, o sabre a tensun care o traeste s este
uneor char nconstent trata ca o cadere, (de atfe se s spune a cazut a pat).
Caeasca cu pana, care a fost reparata nu ma este a fe de soda ca una noua sau nu ma
nspra tot atata ncredere propretaruu. Boaa repreznta nconstent sau nu o constanta a
esecuu sau a ncapactat de a nteege, de a accepta sau char a modu ce ma smpu de a
resmt dstorsune nteroare. Nu am stut sa reactonam sau am fost destu de puternc pentru
a rezsta. Emnam astfe dar n cunostnta de cauza, ma mut sau ma putn constent, ca se
putea actona ma bne. Daca ne nvatam ecta, dupa recuperare, ne vom dezvota muntatea
nteroara, daca nu o vom sab s ma mut s boe se vor dezvota mut ma usor. Cu cat
tensunea de emnat va f ma veche sau ma apasatoare, cu atat ea va f ma puternca s boaa
va avea nevoe sa fe profunda s grava.
9
Aceasta dferenta ntre caracteree pasv a bo s actv a traumatsmeor este
fundamenta. Ea apare char n modu n care corpu fzc e rezova. In cazu traumatsmeor,
corpu repara strcacune mutumta fenomenuu mracuos a ccatrzar. Acesta este actva
deoarece ceuee traumatzate sau de aceas tp se reconsttue. Este Vztu nsus care poate
repara pana n cazu bo, corpu repara datorta sstemuu muntar. Acest proces este pasv n
masura n care ntervn ceue de un at tp decat cee bonave. Trebue chemat un depanator
pentru a repara Caeasca. A|utoru, asstenta, souta vn dn exteror, de a eemente strane
part bonave (gobue abe, de ex) n tmp ce n cazu traumatsmuu, partea traumatzata se
a|uta, se repara pe sne, cu propre ceue.
10
6- A"t!l! 7#atat!8
Prn acte ratate Freud a adus un eement extraordnar de bogat/ mportant n pshooga
ndvduaa s a nteractun corp-sprt. E spunea ca prn apsusur, gestur nendemanatce s
accdentae, no exprmam, eberam tensun nteroare pa care nu am putut sau nu am stut sa
e eberam atfe. Atunc cand avem apsus, asta presupune ca exprma de fapt gandrea noastra
reaa.
Totus, deoarece Freud a cafcat aceste acte ca ratate, ee sunt dn punct de vedere
cutura, percepute, resmtte ca o greseaa, ceva care nu este adaptat s care trebue sa fe
evtat (ce putn pentru marea ma|ortate a ndvzor). Acesta vne dn faptu ca efectv gestu
sau cuvantu, constent dort, nu a reust. Dar aceasta prvre este daunatoare deoarece ne
determna sa cautam, daca e posb, sa mpedcam producerea or, ma aes punand n oc o
cenzura nteroara ma efcace. Eu prefer sa- numesc un act reust char daca rezutatu
evdent nu este ce asteptat de Constentu persoane. Acest act este manfestarea reaa a une
tentatve de comuncare a Inconstentuu catre Constent. Este vorba de un mesa| uneor codat
prn care Inconstentu exprma o tensune nteroara. E nseamna pentru Constent ca
experenta nu a fost n concordanta cu fondu, ca ceva nu s-a ncadrat bne. Maestru sau Ghdu
Interor vne sa traga ren tnut de Vztu adormt, sperand ca zdruncnatura produsa prn
trecerea prntr-o groapa sau peste un damb sa- trezeasca pe acesta dn urma.
Actu reust poate ua, ca s mesa|ee de care am vorbt ma nante (s dn care face parte)
tre forme. Poate f vorba de un lapsus lingvistic, adica de o eroare de exprimare
verbala (folosirea unui cuvant in locul altuia), de un gest stangac (rasturnarea une cest
pe cneva sau spargerea unu obect), adca care nu produce rezutatu scontat s cee dn urma -
un accdent ma traumatzant ca o ruptura, o entorsa sau un accdent de masna sau un
comportament nconstent care duce a decansarea une bo. Poate f vorba, de ex, de o
persoana care sta ntr-un curent de aer s raceste.
Daca comuncarea nteroara functoneaza, nu a fost ntrerupta de o hpertrofe a
Constnte, mesa|u va trece prn tensun fzce s pshoogce, cosmarur sau acte ratate
usoare (apsusur. Spargerea obecteor semnfcatve). Daca comuncarea este de proasta
catate, aproape nexstenta, forta mesa|uu va trebu sa creasca (cand egatura teefonca este
proasta, trebue sa uram pentru a f auzt de nterocutor). Vom ntra n faza accdentaa sau
confctuaa pentru a provoca s a obtne traumatsmee de care am vorbt n captou precedent.
Putem de asemenea face ceea ce trebue pentru a cadea ..a pat (a rac, a bea/ a manca n
exces sau nsufcent). Daca n cee dn urma comuncarea este ntrerupta compet, atunc boaa
este profunda, structuraa (bo automune, cancer etc.)
11
9- Lat!#alitati: #!apta si sta%ga
Probema ateratat este znc un subect sensb, care pare a f n dezacord cu
poztonare de obce admse, defnnd partea dreapta a corpuu ca fnd n reate cu tata s
partea stanga cu mama.
Afand eu nsum despre aceasta poztonare, nteeg perfect ntrebare care ne scapa. M-
a uat un tmp nante de a ncepe sa-m pun ntrebar. Doar am constatat treptat, n tmpu
practc mee, ca aceasta poztonare ofcaa a ateratat, nu corespunde de fecare data,
dmpotrva, dn experentee trate de persoane s mpartaste n tmpu consutator ndvduae
am a|uns a ata concuze. Cercetare dn tradta orentaa foarte veche m-au perms sa nteeg
unde se afa eroarea s sa fac sa evoueze sensu ateratat. Acest sens m-a fost uteror
confrmat de munca autoror care s-au ocupat de aceasta chestune, de ex, A de Sorezenee.
Orentu face o mare dferenta ntre manfestar s non-manfestar,
(trat/expermentat) ntre ceea ce precede nasterea, peroada numta Ceru Anteror s ceea ce
urmeaza dupa aceasta nastere, care este cafcata Ceru Posteror. Vedet schema care
urmeaza.
p.25 - schema
12
13
14
Asa cum putem vedea n aceasta schema, extrasa dn Spune-m unde te doare avem n Ceru
Anteror s Ceru Posteror o parte dreapta s o parte stanga. In aceas tmp putem constata ca
ee sunt nversate. Aceasta nversare ne permte sa nteegem de ce pshooga morfoogca s
pshooga moderna paseaza, a nveu corpuu uman raportu cu mama n partea stanga a
corpuu s raportu cu tata n partea dreapta, n tmp ce medcna tradtonaa chneza s taosta
o fac nvers. Aceasta se expca prn faptu ca Occdentu a fost ntotdeauna ma preocupat de
non-manfestar, de sprt s de sufet, adca de eementee care vn dn Ceru Anteror, decat de
corp s de reatatea fzca s materaa consderate ca nferoare s care apartn Ceruu Posteror.
Orentu, pe de ata parte, a fost mereu preocupat de ac s acum, de trarea actuaa s reaa,
de manfestar, de Ceru Posteror. Corpu fzc s reatatea materaa sunt pentru e foarte
mportante deoarece Sprtu se exprma prn ee. Or tocma a acest nve traumatsmee s boe
se exprma, s nu n Ceru Anteror.
Occdentu s bazeaza studu pe eemente apartnand n prncpa Ceruu Anteror, n tmp
ce Orentu se bazeaza pe Ceru Posteror, ce putn pentru ateratatea fzca. Acestea sunt
nversate, asa cum se ntampa ntre magnea reatat pe care o percepe ochu s cea nversata
care este transmsa s reconsttuta a nveu creeruu. Partea dreapta a corpuu este dec
pentru orenta n raport cu Yn s n consecnta smbo matern s partea stanga este n raport cu
Yang s e smbo patern. Aceasta preczare este extrem de mportanta deoarece ateratate
fzce ae smptomeor s traumatsmeor vor f pentru no eemente gratoare s reveatoare
despre ceea ce se ntampa n adancu nostru.
Dat fnd ca aceste manfestar apartn manfestar Ceruu Posteror, ee sunt codfcate
prn aterazarea propusa de orenta (dreapta= smbo matern). In schmb tot ceea ce se
ntampa n pshooge, magnar, vs sau ceea ce a fost conceput ca forma dnantea naster
(pshomorfooge) apartn Ceruu Anteror s corespund dn aceasta cauza ateratat utzate de
occdenta.
Sa uam un ex. Un cop care se naste cu urechea dreapta putn ma mare decat stanga va
avea o reate s o dependenta de ascutare prvegata cu tata sau. De ce? Daca copu s-a
nascut cu aceasta ureche ma mare este pentru ca ea s-a format astfe nantea naster, ea s-a
structurat n acesta forma n Ceru Anteror, n non-manfestare. La acest nve, dreapta este n
raport cu smbou patern s stanga este n raport cu smbou matern. Tot ceea ce va ven de a
tata sau, vorbnd de educate s cutura, va f prvt s perceput cu o ma mare sensbtate, cu o
ma mare ascutare dar fara ndoaa, de asemenea, cu o ma mare dependenta.
Daca n schmb, aceas cop acuza o otta a urechea dreapta suntem n umea manfesta,
n ceea ce traeste copu dupa nastere, urechea dreapta este de acum n reate cu smboca
maternaa, deoarece suntem n Ceru Posteror, manfest. Copu este ce care a decansat o
manfestare smptomatca n corpu fzc prezent dupa nasterea sa. Ac ateratatea se
nverseaza s dreapta vne n reate cu smboca maternaa. Aceasta otta ve semnfca ca e nu
vrea sa auda ceea ce vne de a mama sa, ca ceea ce aude de a ea nu- satsface.
Probab tpa adesea sau s petrecea tmpu spunandu- f atent, nu face asta ca o sa caz, o
sa-t fac rau, o sa racest.. Asta nu este n contradcte cu forma s marmea urech care
15
semnaeaza ca acest cop prefera sa auda s sa ascute ceeea ce vne de a tata, c
dmpotrva.
Putem sa uam un a doea exempu. Este cazu une persoane care vseaza ca-s suceste
gezna stanga. Des acest ncdent are oc dupa nasterea sa, suntem totus, n acest caz, n non-
manfestat, n vrtua, deoarece totu se petrece n onrc (umea vsuu). Aceasta entorsa va f
pusa n egatura cu smboca materna. In schmb, daca aceasta persoana s suceste cu adevarat
gezna stanga, suntem n manfestat s acesta entorsa prmeste, n acest caz, o smboca
paterna s poate exprma, de ex, o probema de pozte, de attudne reetonaa cu un barbat.
Putem sntetza smboca ateratator n tabeu urmator.
Utma preczare pe care as vrea sa o adaug, raspunde obector pe care e ntanesc n
tmpu numeroaseor mee confernte. Un terapeut se spr|na (bazeaza) pe faptu ca, creeru
este aterazat s ca sstemu nervos care depnde de acesta este ncrucsat (se ntersecteaza)
a nveu gatuu. De aceea partea stanga, ratonaa, comanda part drepte a corpuu, n tmp ce
partea dreapta, magnatva, sensba, comanda part stang. In consecnta e concuzoneaza
spunand ca partea dreapta a corpuu, comandata de creeru stang (mascun) este obgatoru
reprezentarea tatau, n tmp ce partea stanga a aceuas corp, este reprezentarea mame,
deoarece este comandata de creeru drept (femnn).
Aceasta afrmate nu se potrveste deoarece se bazeaza pe o poteza dn start gresta.
Este de fapt o eroare sa gandm ca ceea ce actoneaza n traumatsme sau bo este creeru
prn ntermedu sstemuu sau nervos centra, motor. Or, sstemu nervos, creat de constent,
nu ntervne absout deoc, c ceaat sstem nervos, numt autonom sau neurovegetatv care
este creat de Inconstent.
Cum functoneaza acesta? Avem doua ssteme nervoase bne dferentate care actoneza
n organsmu nostru, un sstem nervos, zs centra sau motor care este comandat de creer
s Constentu nostru, s un sstem nervos zs autonom care este condus de Inconstentu
nostru.
Ma avem s doua tpur de fbre muscuare, fbre muscuare numte strate abe sau
care conduse de sstemu nervos motor s fbre muscuare numte netede, nchse sau
ros comandate de sstemu nervos autonom. Musch pcoareor sau a brateor sunt ma
degraba compus dn fbre abe deoarece functonarea or depnde n prncpa de sstemu nervos
motor.
Un musch cum este nma este acatut n marea sa ma|ortate dn fbre ros sau nchse
deoarece functonarea e depnde aproape n totatate de sstemu nervos autonom. Este
sufcent sa mergem ntr-o maceare ca sa putem constata acest ucru de aproape pe o te|ghea.
Sstemu nervos motor este nsarcnat cu tot ceea ce tne de vountar ca de ex, sa e un
obect, sa deschz usa, sa merg.etc. aceste actun vountare sunt premse prn actunea sa
asupra fbreor muscuare abe. Sstemu nervos autonom genereaza, n ceea ce- prveste, tot
ceea ce este nvountar, autonom n organsmu nostru: batae nm, dgesta dar s anumte
tensun muscuare, manfestare spasmofe, de ex, etc.
Or, procesee de manfestare a tensunor n corp nu sunt vountare. Sstemu nervos se
ocupa dec de acestea deoarece e este n reate cu Inconstentu. Doar ca e nu este
16
ncrucsat, opus sstemuu nervos motor. E domna ncepand cu o axa centraa unforma pe
care se stueaza zonee de repartzare numte pexur. Dn varfu cranuu s pana a tap,
dreapta ramane dec ntotdeauna dreapta s stanga stanga. De aceea expcata ateratator
ncrucsate nu se poate apca ac. Avand n vedere toate acestea, convngerea mea este, prn
urmare, ca n descrerea Lmba|uu Corpora, aterazarea demna de anazat trebue sa fe:
dreapta= smboca materna s stanga = smboca paterna.
Cea ma buna modatate de a verfca este de a ne convnge sngur, pecand de a propra
exstenta, observand smpu s cu sncertate ceea ce ne propune vata. Ar f bne sa nu ne
sp|nm pe propre convnger s sa asam experentee vet sa ne arate drumu.
Este exact ceea ce am facut, asand deoparte convngere asupra ateratat pe care e
descopersem s dandu-m dreptu sa observ.
Dupa ma mut de 7000 de consutat ndvduae, m-am facut o convngere. Fecare are
dreptu sa se dea posbtatea sa s-o faca pe a sa.
De fecare data cand vom f n prezenta une manfestar aterazate n corpu nostru,
trebue sa cautam ceea ce se ntampa n ace moment n vata persoane n cauza (sau ntr-un
trecut ma mut sau ma putn apropat n functe de gravtatea manfestar), ntr-unu dn
domene egate, actonand n ordne descrescatoare a gradeor urmatoare:
17
Si$4oli"a *i%
Pa#t!a #!apta a "o#pului
Primul grad: Mama, sota, fca, sora
al doilea grad: Femea n genera, femntatea, structura personaa sau ucrure n genera,
creeru drept, sentmentee
gradul social: Fama, ntreprnderea (cea care repreznta mama socaa, cea care ne hraneste
s prote|eaza a sanu e), socetatea, bserca.
Si$4oli"a *a%g
Pa#t!a sta%ga a "o#pului
Primul grad Tata, sotu, fu, fratee
al doilea grad Barbatu n genera, mascuntatea, personatatea ndvduaa sau ucrure n
genera, creeru stang, forta.
gradul social: Indvduasmu, erarha (care repreznta tata soca, acea care educa, formeaza
s da exempu), autortatea, pota.
Dar aceasta corespondenta a ateratator este de asemenea vaaba pentru un anumt tp
de auto-dagnostc de baza. De fapt avem cu tot o anumta parte a corpuu care domna, atat n
aspectu genera (supete, deschderea soduu sau a pcoruu, marmea sanuu) cat s
naspectu specfc (ochu drector, sensbtatea urech, partea n care ne ovm, accdentam
adesea.)
Aceasta aterazare ne da o tendnta generaa a dnamc noastre personae de fond s ne
spune foarte car daca este Yn (reprezentarea materna) sau daca este Yang (reprezentarea
paterna) care domna n no, sau cu care avem, n prncpa de regat cate ceva.
Un utm eement de refecte pe care as vrea sa- aduc n dscute refertor a probema
ateratator este o ustrate. Mnatura care urmeaza, extrasa dntr-un foarte vech manuscrs,
ne arata ca Occdentu a ntees procesu nversun.
De fapt, asa cum putem constata n aceasta reprezentare a u Chrstos pe cruce,
deasupra axe brateor, care repreznta orzontatatea s umea manfesta, suntem n non-
manfest, n Cer, n ntangb. Soaree care se gaseste ac s care repreznta Yang s
mascuntatea, se afa a dreapta. Luna care repreznta Yn s femnnu se afa a stanga. Imedat
ce trecem sub axa brateor, n ncarnat, manfestat, Pamant, putem observa ca pozte se
nverseaza. De aceea femea se afa n partea dreapta s barbatu n stanga.
Doresc, n fna, sa aduc o preczare foarte mportanta. Scopu (obectu) aceste cart este
sa decodeze, sa gaseasca un sens mesa|eor exprmate. Prn urmare, aceste mesa|e au un sens
decat atunc cand exsta, se exprma.
Nu functoneza n mod sstematc n sens nvers s nu nseamna ca orce tp de probema, de
rau, de sufernta se va produce obgatoru pt ca tram rau o anumta stuate. Sa expcam! Daca
cneva tpa, nseamna ca e rau. Dn contra, cneva care se smte rau nu va tpa obgatoru.
18
;- O l!"tu#a !s"&isa
Dupa acest preambu esenta nteeger, vom dezvota anaza corpuu fzc propunand che de
ectura. Este fundamenta ca ntotdeauna sa pasam aceasta ectura ntr-o semnfcate gobaa
pentru ndvd, n Drumu vet sae s nu ntr-o semnfcate a evenmentuu de moment. Vom
putea astfe sa ncercam sa a|utam ndvdu dand un sens sufernte sae, n oc sa ncercam cu
dsperare un m|oc de a opr acest semna care ncearca sa avertzeze.
Suferntee sau rane pe care e tram sunt mesa|e ae Inconstentuu, ae Maestruu
Interor. Ca s n cazu vseor, semnaee pe care n e trmte sunt ntotdeauna smboce, cu un
grad ma mut sau ma putn puternc n functe de mportanta/gravtatea probeme. La fe cum
nmen nu va poate spune ce nseamna vsee voastre, tot asa nmen nu poate spune ce
nseamna durere voastre. Cred ca nu putem da decat axe de refecte, cadre de semnfcat s
nu sensur precse / exacte vaabe pentru tot s n care fecare va reaseza stora u. Vo reua
ma |os un exempu ctat n Spune-mi unde te doare
"#u cred ca se poate spune, de e$, %asa cum am citit in anumite lucrari& unei femei care
are o durere a sanului stang' asta inseamna ca nu va ocupati suficient de dvs, sau asta
inseamna ca va ocupati prea mult de copii. (ceste afirmatii sunt in parte adevarate dar, fara
indoiala, in parte false. Deoarece fiecare din noi este purtatorul unei povesti care este a lui %ii
apartine&, care ii e proprie si care nu seamana cu nici una.
Dec nu se poate sa generazam astfe. In cazu exact dn ex precedent, ata ce poate f spus
aceste feme, dupa parerea mea:
Ce repreznta san? Ma nta sunt eemente de femntate s apo permt hranrea copuu,
sa- dea hrana cu ce sa traasca. Smbozeaza, prn urmare, doua ucrur: femntatea s
capactatea de a se ocupa de at, de a- ua n gr|a s, n partcuar, pe acea pe care- pasma a
nveu de cop. Poate f vorba de orce persoana de care ne ocupam ca de un cop sau pe care
ngr|m. In pus este evdent ca n tmpu aaptar s a mc copar, femea se uta pe sne
compet pentru a f mama pentru progentura sa. Ea ngr|este s prote|eaza copu care
depnde compet de ea, a fe cum tot ce cere- ngr|m cu afectune materna sau ce pe care-
prote|am sunt sau devn dependent de no. Aceasta ne permte sa nstauram/dezvotam o
reate deosebt de putere ascunsa vs--vs de un atu, sub pretextu ca e are nevoe de no,
ca e nu ste sau nu poate. Suntem dec obgat sa stm sau sa facem pentru e, n ocu
u sau spunandu- cum trebue sa faca.
Totus este vorba de sanu stang. Sa ne amntm: ateratatea dreapta corespunde u
Yang, adca smboc mascune. Dec vo cere aceste feme sa se gandeasca a ce nve a
vet sae s-a ocupat excesv de un barbat pe care- consdera ca un cop (baatu e, sotu,
fratee, patronu) s pentru care are, poate, ca sa nu spunem fara ndoaa, tendnta sa se ute pe
sne. Fuge ea de rou de femee preferandu- pe ce de mama? I vo cere n cee dn urma sa se
gandeasca sncer a reata de putere ma mut sau ma putn decarate pe care o poate avea
asupra acestu barbat.
Ea sngura va putea gas raspunsu, daca va vrea cu adevarat, char n ea. Ea sngura va putea
p aceasta nanture comportamentaa pe care tocma am dat-o, cu propra sa vata, ca sa
19
nteeaga s sa aeaga eventua sa-s schmbe attudnea. Prezenta sufernte fzce cauta sa-
arate, n orce caz, ca stuata nu- convne. Auzrea mesa|uu va permte sa evte sa treaca
prn boaa pentru a emna tensunea nteroara.
Doresc sa abordez, n fna, o utma dee esentaa. Prn mesa|u corpuu s strgatu
sufetuu, atngem probema adevarului s faptuu ca acesta este nteror s nu exteror s defnt
prn crter absoute. Dn acest motv semnfcata mesa|eor nu functoneaza decat ntr-un sngur
sens s nu se poate spune a prv ca un anumt comportament va duce a o anumta boaa sau
sufernta a corpuu. Snguru adevar care ne este transcendent, exteror s mpus, este acea a
egor vet , acea a echbruu energetc care serveste drept suport manfestar vet. Am aes
o parte a acestor eg n Ceru Anteror s nanturea or prncpaa, poate f scurtata n orice lucru
sau atitudine in e$ces este rea/daunatoare. Dn acest motv orcare dn exempee pe care e vo
propune n aceasta ucrare nu va cauta catus de putn sa demonstreze s nc sa demonstreze
ceea ce este (orce). Acest exempu va serv doar ca ustrare pentru a amur, carfca, pecand
de a o stuate concreta s reaa, reata exstenta ntre trarea unu ndvd s ceea ce sufera n
corpu sau (s poate prmu pas spre o soute).
Pentru ca exca sa fe fac, agreab s inteligent foost, durere, patooge sau
traumatsmee care sunt anazate, sunt casate n sisteme s n ordne afabetca.
Sunt casfcate n sisteme deoarece fecare dntre ee are n sne o nanture propre
semnfcatva. Prn urmare, orce patooge sau tensune care se manfesta ntr-unu dn ee, are
un prm sens goba n raport cu sstemu respectv. Apo, organu sau partea drect mpcata
vne sa desavardeasca acest sens.
Sstemee osos s muscuar cer un decoda| supmentar de ocazare, prvnd membree.
Astfe, nfamare vor ua, pe anga sstemu nsus, un sens propru, are un sens n sne, dar daca
acesta se stueaza a degetu mare de a mana stanga sau a genunchu drept, acest sens va f
puternc modfcat.
Aceasta observate este mportanta pentru toate ramure medcn, osteopate,
knesterape sau terape, care vor foos aceasta ucrare. Ea ne permte, de fapt, sa constatam
ca, n ectura psho-energetca pe care o predau sau foosesc, tpu de manfestare ales (o
fractura, de exempu) exprma tpu de tensune sau probema trat, cat s modatatea de
rezovare sau tpu de tensune s nveu sau de densfcare |exsta o nevoe sau o tendnta de
ruptura (spargere) n no sau n vata noastra|, pe cand ocu de manfestare (de ex: gezna)
exprma nveu pshoogc sau sprtua vza de trare (aceasta ruptura prveste reata mea cu
umea s dfcutatea mea de a ma adapta).
Casfcarea afabetca permte ca, pecand de a cuprns, sa se gaseasca rapd orce
patooge sau tensune. In pus va f necesar sa se cteasca a nceputu captouu sensu goba
asocat sistemului n care se manfesta smptomu.
20
,- Clasi1i"a#!a p! sist!$!
Structura $!"a%i"a' Sstemu osos s artcuar /Sstemu muscuo-tendos
Structura o#ga%i"a: Sstemu nervos / Sstemu dgestv/ Sstemu gentar-urnar/
Sstemu resprator s cutanat/ Sstemu crcuator/ Sstemu mfatc/ Sstemu endocrn
Afectiuni i% a1a#a sist!$ului:Afectun ae ochor, Afectun aa urechor, Afectun ae
gur, Afectun ae paruu, Afectun egate de apett, Afectun egate de voce, Afectun dverse
sau partcuare.
+0- St#u"tu#a $!"a%i"a
Cum este consttut natura corpu fecare fnte umane? Ma nta este construt n |uru
une osatur, une structur sode s dure care este scheetu.
Acest scheet, conttut dn oase, este rgd dar artcuat, n masura sa permta toate mscare
corpuu. Scheetu nsus este structurat n |uru axe sae de baza care este cooana vertebraa.
E vorba de truchiul magic de unde pornesc toate ramurile corpuu nostru.
In nteroru aceste structur purtatoare, avem dferte organe care au un oc perfect
pentru ca functa or sa se desfasoare n cee ma bune condt posbe. Ansambu este pus n
mscare de un sstem foarte eaborat de motoare / musch s de cabur/ tendoane , gamente s
e prote|at de un pc care acopera n ntregme / peea.
Sa ne ocupam acum de fecare parte a masinii noastre corporale pe pan structura s sa o
detaem. Astfe vom putea gas fecarea roure care ne vor permte sa descfram mesa|ee.
21
SCHELETUL SI COLOANA )ERTE.RALA
Cooana este compusa dn vertebre care au fecare un ro exact. Ee sunt n numar de 5
pentru vertebree sacrae (3+2), 5 ombare, 12 dorsae s 7 cervcae. Nu vo reven ac asupra
smboc aceste construct (vez Spune-mi.).
Fecare vertebra are un ro dstnctv s serveste drept paer de dstrbute a nformator
vbratoare provennd dn creer. Cee doua panur, constent s nconstent, ae orcaru ndvd
comunca cu corpu prn suportu mecanc s chmc a acestu ordnator centra care este creeru
nostru.
Aceasta transmte ordnee sae cee ma mc ceue prn ntermedu ntreguu sstem
nervos cerebra-spna s a sstemuu nervos autonom sau neurovegetatv (sstemu smpatc s
parasmpatc). In functe de tpu s ntenstatea tensun, a nveu vertebre palier se va produce
o descarcare (evauare) a excesuu de energe.
Aunecarea vertebraa, contractura muscuara n |uru vertebre paer vor duce, ntr-o
prma faza, a o senzate dureroasa ma mut sau ma putn puternca, apo, daca dezechbru
perssta sau daca- reducem a tacere, fenomenu se agraveaza adesea s se transforma n
artroza, n herne de dsc sau ntr-o dsfunctune organca. Este foarte nteresant sa constatam
ca fenomenu se produce, sau ma degraba se descopera, foarte des, dmneata, a trezre, adca
medat dupa noapte. Or, noaptea este peroda prvegata de actvtate s de exprmare a
Inconstentuu nostru. Maestru Interor are nevoe de linistea nopt pentru a se examna
deoarece zgomotu s agtata ze nu- permte acest ucru. Zgomotu Caeste pe drum s faptu
ca Pasageru este asezat n nteror, fac ca, vztu s Maestru Interor sa nu poata dscuta decat
n momentee de pauza, de oprre aese sau provocate de un incident n desfasurarea drumuu,
asa cum expc n Spune-mi unde te doare. Doar n cazure cee ma urgente sau cee ma
puternice avem nevoe sa apeam a un act ratat prn care avem nevoe sa facem exact gestu
care trebue pentru a ne bloca spatee.
Sensu prncpaeor alunecari vertebrale este usor de dedus dn tabeu urmator. Astfe
putem, n functe de egature mecance (nu vorbesc ac de egatur energetce) care exsta
pentru fecare paer vertebra, sa extrapoam putn egature care exsta cu organee respectve.
Raportandu-ne a acest organ sau parte a corpuu, a pagna care e descre, sensu manfestar
se mbogateste consderab.
22
A- SENSUL TENSIUNILOR SAU PATOLO<IILE LE<ATE DE STRUCTURA =MECANICA=
Structura mecanca (scheet, os) repreznta structura noastra nterna, credntee despre vata,
mare parte a acestor structur sunt nconstente, sunt arhetpure noastre cee ma profunde, pe
care ne spr|nm znc, nconstent s permanent, n decursu vet. Mare convnger ae
popoareor (store, cutura, obceur, reg) fac parte dn aceste arhetpur, dar ee sunt s foarte
personae cum ar f rassmu, etca, sensu onoare, |ustte, perversune sau angoasee
vscerae, oasee repreznta ceea ce este ma dens s ma ascuns n corpu nostru, n |uru or este
construt totu, pe ee se spr|na s se odhnesc toate. In ee este adapostta substanta moae
osoasa, aceasta piatra filosofala interioara n care se produce cea ma secreta achme umana.
Dec, ee repreznta tot ceea ce e ma profund n no, n pshooga noastra nconstenta, oasee
sunt arhtectura acestea. Sunt cee pe care s n |uru carora este construta s se odhneste
raportu nostru cu vata.
Atunc cand suntem profund perturbat, tuburat, atns, buversat n convngere noastre
de baza, profunde, n egatura cu vata, cu ceea ce credem ca este sau ca ar trebu sa fe,
structura noastra osoasa o va exprma prntr-o sufernta sau un dsconfort.
Durere generae ae structur osoase sunt rare s au adesea tendnta sa se ocazeze
ntr-o parte a corpuu (pcor, brat, cap, pumn). De fecare data, semnfcata mesa|uu este n
egatura drecta cu acest oc, dar trebue sa stm ca probema exprmata acoo e profunda,
structuraa, egata de o convngere fundamentaa care, pe buna dreptate sau nu, este perturbata
(zdruncnata) de experentee trate de ndvd.
Inante de a putea da un sens ma exact, sa vedem acum smboca generaa a fecaru membru.
Aceasta ne va permte, asocndu- cu traumatsmu sau patooga de care se eaga, sa obtnem o
decodare ma cara.
23
MEM.RELE IN>ERIOARE
Sunt compuse dn doua part: coapsa (copsa + femuru) s pcoru (pupa pcoruu + tba +
peroneu) s dn 3 axe mportante care sunt artcuate or prncpae. Membree nferoare se
termna cu o pesa maestra, aba pcoruu. Artcuate pcoruu care eaga s artcueaza aba
pcoruu, pcoru s coapsa s bustu sunt sodu, genunchu s gezna.
Care e rou ma|or s pshoogc a pcoareor? Ee ne permt sa ne depasam, sa mergem
nante sau napo, dntr-un oc ntr-atu s bnentees sa mergem spre ceat. Sunt dec vector
nostr de mscare, care ne pun n egatura cu umea s cu ceat. Smboca sociala a pcoruu e
foarte puternca. Ee ne permt apropere, ntanre, contactee, care a randu or, ne permt sa
mergem nante. Tot ce apartne pcoruu este egat de mscarea n spatu s ma aes n spata
reatona. Pcoaree sunt dec vector de reate. Sunt reprezentarea or pshoogca s agentu
pshc potenta.
Intr-un sens foarte goba, atunc cand avem tensun sau durer n pcoare, asta nseamna
ca avem tensun reatonae cu umea sau cu cneva.
Avem dfcutat sa avansam sau sa ne ntoarcem n spata reatona a momentuu. Cu
cat ocazarea a nveu pcoruu va f ma precsa, cu atat n se va permte sa descoperm tpu
de tensune pe care- tram s pe care nu- nteegem. Vom dentfca, detand fecare parte a
pcoruu, semnfcate partcuare a fecarea. Va trebu ntotdeauna sa ntegram fecare tp de
semna n cadru de baza care e acea a relatiilor cu umea s cu ceat. Vom studa ma nta
artcuate pcoruu, sodu, genunchu, gezna s apo vom trece a coapse, pupa pcoruu s
aba pcoruu.
24
Solul
Sodu repreznta artcuata primara, bazca, mama memebreor nferoare. De a e peca
toate mscare potentae ae acestor membre. E repreznta de asemenea axa de baza a um
noastre reatonae. Este poarta )nconstientului relational, punctua prn care eementee
Inconstentuu nostru tasnesc spre Constent. Schemee noastre profunde, convngere despre
ce nseamna reata cu un atu s cu umea, s modatatea n care tram aceasta reate, sunt
somatc reprezentate (a nveu structur corpuu, bnentees) prn sod. Orce perturbare
constenta sau nu a acestor nvee va avea consecnte a nveu unua dn sodur. Impreuna cu
baznu s zona ombara, sodure sunt sedu puter noastre profunde, cat s a capactat nostre
de mobtate s de supete nteroare s exteroare. Pecand de a sodur fiinta noastra este n
reate cu umea.
Probemee soduror, durere, tensune, boca|ee, artrozee, etc, ne arata ca traversam
o stuate n care baza convngeror noastre profunde este repusa n dscute.
Faptu ca aceasta artcuate, care e spr|nu prm s fundamenta a pcoruu, sabeste,
nseamna ca sp|nu prm s fundamenta de baza, convngere cee ma ascunse despre egatura
cu vata sabesc s ee. Ne afam n centru notun de tradare sau abandon, fe ca e vorba de
probema noastra sau a atua.
Daca e vorba de sodu stang, suntem n stuata une experente de tradare sau abandon
a smboc Yang (paterna). Daca e vorba de sodu drept, suntem ntr-un caz a une tradar sau
un abandon a smboc Yn (materna). Vo ustra acest caz n captou consacrat coxartroze.
25
enunc!iul
Genunchu este a doua artcuate a pcoruu. E serveste a a se ndo, a a se pa, a se
aseza n genunch. Aceasta este artcuata umnte, a supete nteroare, a puter profunde,
opus puter exteroare care da rgdtatea. Este semnu manfestat a crednte, a acceptar,
dovada a predar s a supuner. Genunchu repreznta usa acceptar. E este perechea,
contnuarea soduu a caru mobtate o preungeste dar n sens nvers. Sodu este o artcuate
care nu se poate pa decat nante n tmp ce genunchu nu se poate pa decat npo.
Genunchu nseamna dec capactatea de a sab, de a ceda, dovada ca se poate da napo. De
asemenea este artcuata care face egatura ntre Constent s Inconstent. Repreznta astfe
acceptarea une emot, unu resentment, a une de care tasneste dn Inconstent spre
Constent, daca suntem n procesu de densfcare sau nvers, care merge a Inconstent de a
Constent, daca suntem n procesu de eberare. (a se vedea Spune-mi unde.) este artcuata
ma|ora a reate cu un atu s a capactat noastre de a accepta ceea ce mpca aceasta reate
ca deschdere, compromse (nu am spus compromitere).
Este usor de dedus ca atunc cand ne doare un genunch, nseamna ca avem dfcutat n
a ne pa, a accepta o trare (experenta) deosebta. Suntem a nveu pcoareor, tensunea este
dec de ordn reatona cu umea exteroara sau nteroara, cu ceat sau cu sne nsus. Durere
sau probemee mecance ae genunchor nseamna ca o emote, un resentment, o dee sau o
amntre egata de reata noastra cu umea, nu a fost acceptata, c a fost refuzata. E vorba de
ceva ce a fost trat n Constent s care buverseaza, rastoarna, tubura convngere nteroare s
pe care- refuzam n nteror. Poate f vorba, nvers, de o emote, un resentment sau o amntre
care tasneste dn Inconstent (mesa| a maestruu Interor) s pe care o acceptam greu, avem
dfcutat sa e integram n cotdan, n Constent deoarece perturba, buverseaza obiceiurile sau
convngere recunoscute s stabte. Daca este vorba de genunchu drept, tensunea este n
reate cu smboca Yn (materna). Putem ua ac exempu pe care- vo cta uteror (cap.
*uperea ligamentelor) a acestu barbat care s-a rant a genunchu drept ntr-un mec de fotba,
dupa ce tocma prmse o ctate de dvort de a sota sa, dvort pe care- refuza. Dace e vorba de
genunchu stang, tensunea e n reate cu smboca Yang (paterna). Vo ua ca exempu
experanta une tnere feme, Francose, care vense sa o consut pentru ca avea o stare generaa
de rau. In tmpu ntreveder, a reest ca o durea genunchu stang. La ntrebarea mea daca traa
o reatate tensonata cu vreun barbat, dupa ce m-a prvt ca s cand as f fost un vra|tor, ea a
recunoscut ca trece prntr-o peroada dfca cu acesta, n care nu ma acccepta comportamentu
u fata de ea. I-am expcat atunc egatura care ar putea sa exste ntre genunch s reate
tensonate cu un barbat. Dupa cateva momente de gandre, ea a strgat asta-i buna+ , adevarat
deoarece acum cativa ani, traiam cu un alt baiat care mi-a pus aceleasi probleme si aveam si
atunci dureri acute la genunchiul stang, dureri care au incetat imediat dupa ce ne-am despartit.
I-am propus sa se gandeasca a motvu pentru care retraa aceeas experenta s de ce corpu e
tragea semnau de aarma dn nou. Am putut astfe sa descoperm rapd cauza starii ei de rau.
26
<l!2%a
Gezna este a trea s utma artcuate ma|ora care da mobtatea ntre aba pcoruu s restu
pcoruu. Gezna este artcuata pcoruu care da fnetea de mobtate, ma aes cand pcoru
este fx, pus pe pamant dar, de asemenea, n mscare. Datorta e putem impinge, n spr|nu
nostru, n pamant (pcor) pentru a avansa ma bne s ma repede. Este ceaata extremtate a
pcoruu. Sodu repreznta artcuata de baza a repereor s structuror nconstente ae reate
n tmp ce gezna repreznta artcuata fnaa s exterorzata, adca reperee s spr|nu constent
a reator cu umea. Gezna repreznta artcuata poztor noastre, convngeror recunoscute s
stabte n egatura cu umea, cu ceat s cu no nsne. Este bariera criteriilor de viata s
smbozeaza proecta capactat noastre de a decide, de a ua decz s de a face schmbar (de
pozte, crter) n vata noastra, sa ne mpcam.
Este poarta mpcar n sensu decze. Stabtatea s mobtatea spr|nuu pe pamant
(care smbozeaza reatatea), cat s supetea s usurnta acestua, depnd de geznee noastre.
Dn aceasta cauza ee vor f proecta fdea a stabtat, a rgdtat saua supete poztor
noastre s a crteror constente de vata.
Durere, entorsee s traumatsmee gezneor ne vor vorb de dfcutate de reate n
sensu n care ne psesc stabtatea sau supetea n egatura cu ee. Ee nseamna ca traversam
o faza n care pozte noastre, crtere de vata, modu n care ne pasam ofca n raport cu ata
persoana, nu ne ma convn, nu ne ma satsfac s ca avem dfcutat n a e schmba, n a ne
msca. Acestor pozt e psesc supetea sau usurnta, stabtatea sau reasmu. Suntem obgat
atunc sa ne oprm, pentru ca nu ma putem contnua, avansa n acea drecte. Pozta pe care o
avem sau a care tnem, nu e bune s trebue sa schmbam punctu de spr|n, crteru zs
obectv, de refernta, adca convngere exteroare, constent admse s recunoscute. Tensune
sau suferntee gezne pot nsemna de asemenea ca avem dfcutat n a hotar, n a ua decz
mportante n/s pentru vata noastra, pentru ca, fara ndoaa, aceasta rsca de a pune n perco
pozta actuaa care ne pare a f satsfacatoare.
Daca tensunea are oc a nveu gezne drepte, ea va f n reate cu dnamca Yn
(materna). Ma gandesc ac a un cent numt |oseph. A vent sa- consut pentru ca acuza durer
ae gezne, n cacau u Ache drept. Practcant asduu de |oggng, aceasta durere deran|a
enorm s char mpedca uneor sa practce sportu preferat. Or, sota sa era o persoana extrem
de nenstta s nervoasa s crea, fara se vrea s fara ntent ree, tensun emotonae puternce
n fame s ma aes ntre cee doua fete.
|oseph accepta dn ce n ce ma greu aceasta stuate s nu ma sta pe ce picior sa danse!e, ce
pozte sa adopte fata de sota sa ca ea sa nteeaga s sa se poata nst. In parae, traa de
asemenea puternce tensun a ocu de munca. Restructurare erau n pna desfasurare s nu
ma sta ce attudne sa adopte fata de schmbare structurae care vor avea oc. Cee doua axe
cee ma mportante ae dnamc Yn, femea s ntreprnderea, erau dec cauza, ntr-o forma
deschsa, constenta, ofcaa s recunoscuta.
Daca e vorba de gezna stanga, tensunea va f n egatura cu smboca Yang (paterna).
Asta s-a ntampat u |acques sau u Francose care s-au scrantt gezna stanga, unu pentru ca
superoru erarhc, foarte nantat n varsta, nu voa sa- predea stafeta s nu sta cum sa- spuna,
27
s ceaat pentru ca fu u se droga, avea dfcutat sa recunoasca aceasta stuate s nu sta ce
attudne sa adopte fata de e s fata de umea dn exteror.
Pi"io#ul ? La4a pi"io#ului
E vorba de punctu nostru de spr|n pe pamant, partea pe care sta s se spr|na ntreg corpu
pentru depasar s mscar. E ne permte sa mpngem nante s prn urmare sa avensam, dar de
asemenea sa bocam spr|nu s prn urmare sa ramanem n aceeas pozte. Dec pcoru
repreznta umea poztor, extremtatea manfestata a reate noastre cu umea exteroara.
Pcoru smbozeaza attudne noastre, pozte afrmate s recunoscute, rou ofca pe care-
|ucam. Oare nu punem pcoru n usa pentru a o boca? Pcoru repreznta crtere noastre de
vata, ma exact deaure noastre.
E vorba de chea smboca a spr|nuu nostru relational, ceea ce expca mportanta rtuauu
spaar pcoareor n toate tradte. Aceasta spaare a pcoreor purfca reata noastra cu
umea, cu divinul. Este smbou bertat deoarece permte mscarea. Nu ntampator sunt egate
pcoaree fetteor n Chna. Avand o semnfcate erotca s estetca, se permte nchderea feme
ntr-o ume reatonaa a dependente fata de barbat, mtandu- potentau de mobtate. De
atfe aceas fenomen exsta s n socetate occdentae unde femee erau nevoite sa poarte
tocur cui pentru a corespunde unu anumt tpar. Intampator, s-a putut constata ca, odata cu
eliberarea feme, natmea tocuror pantofor a scazut. Astaz, dn ce n ce ma mute feme nu
poarta decat pantof cu tocur pate. (tapa pata).
Durere de pcoare exprma tensune pe care e resmtm n egatura cu pozte noastre
fata de ume. Inseamna ca attudne noastre obsnute, pozte pe care e adoptam sau pe care
e avem, sunt pste de fabtate, de stabtate sau de securtate. Nu se spune, de atfe, despre
cneva care e nenstt, carua e teama sau care nu ndrazneste sa-s exprme opne sau
pozta, ca este in pantofi stramti, sau trva char, despre cneva care se retne sau care se
smte ncomod ntr-o anumta stuate de moment, ca se simte inghesuit. S nu spunem oare
despre cneva care nu ste ce attudne sa a fata de o stuate (reatonaa) ca e nu stie pe ce
picior sa danse!e ?
Atunc cand tensunea se manfesta a pcoru drept, ea e n egatura cu Yn (mama) s
cand e a pcoru stang, e n egatura cu Yang (tata). Trmt ac a exempu u |udth pe care-
ctez n captou despre gospodare,care ustreaza foarte car aceasta semnfcate egata de
pcor s de ateratatea stanga.
28
D!g!t!l! ! la pi"ioa#! @pA
Dp repreznta termnate fine ae acestu punct de spr|n. Sunt detaliile, terminatiile acestora
s prn urmare termnata poztor noastre, detae convngeror noastre sau punctuata
attudnor reatonae. Fecare dp repreznta a randu u un detau deosebt, o ume sau o faza
specfca pe care o decodam datorta merdanuu energetc care se termna sau care ncepe n
degetu respectv.
Ca s eement perferc s de termnare a reate, e permte usor ndvduu sa se
fooseasca de e ca m|oc de feed-bac-, de revenire asupra actiunii. Datorta fecaru dp s
puncteor energetce care se gasesc a extremtate or, ndvdu poate stmua sau emna
nconstent dar efcace eventuaee tensun care se gasesc ac. Dp sunt dn acest motv, ca s
degetee de a mana, n aceas tmp ocure s modatate prvegate de a mutpca mce
acte ratate znc care n se par ntampatoare s pste de semnfcate. Dar nu e ncodata
ntampator atunc cand ne ardem, |um sau sucm un deget sau atu. E vorba de fecare data de
un proces usor dar sgur de cautare de exprmare sau/s evacuare a une tensun reatonae.
Aceste procese pot exsta pentru ca punctu energetc care exsta a extremtatea fecaru dp se
cheama punctul sursa sau punctul primaverii. Datorta punctuu de renastere potentaa a
energe poate aparea o noua dnamca sau prn aceasta vechu poate resursa / renaste s s
poate schmba poartatea.
Propun ac semnfcata gobaa a fecaru dp s a semnfcator ce se exprma prn
acestea. Pentru a nteege n amanunt toata dnamca care se afa n spate, e bne sa mergem a
Spune-mi unde n partea egata de merdanu energetc exact care soseste n dp respectve s
carua mprma dnamca sa generaa. Daca tensunea se manfesta a un deget de a pcoru
drept, e n reate cu smboca Yn (materna) s daca e a dp stang are egatura cu Yang
(paterna).
D!g!tul $a#!
E snguru deget a pcoruu dn care peaca 2 merdane energetce, ce a Spne Pancreas s a
Fcatuu. E dp de baza a spr|nuu reatona, a ceea ce suntem. Dn acest motv, a menopauza
(perderea fecundtat, dec a vaor femnne) se dezvota frecvent o deformare a acestu deget,
care se numeste haux vagus. Traumatsmee sau tensune acestu deget nseamna ca
resmtm o tensune echvaenta n reata cu umea, fe n pan matera (partea nterna a
pcoruu) sau pe pan afectv (partea exteroruu).
I%!Bul pi"io#ului (a 2-ea deget)
E dp n care vne merdanu stomacuu, adca a ceu care gereaza egatura noastra cu matera,
dgesta aceste mater. Basce, batature, durere sau traumatsmee acestu deget ne vorbesc
de dfcutatea noastra de a gera sau dgera anumte stuat materae sau profesonae.
A 3-ea deget - $aCo#ul
29
Nu exsta un merdan organc n acest deget dar e n egatura indirecta cu Caminul .riplu. E dec
degetu centra, a echbruu s a coerente attudnor noastre reatonae.
Durere acestu deget nseamna ca avem dfcutat sa echbram reate noastre s n speca
cee proectate n vtor. Teama de a merge ma departe s cu hotarare poate sa se exprme prn
acest deget.
I%!la#ul (a 4-ea deget)
E degetu n care soseste merdanu Vezc Bare. Repreznta detae reator noastre cu
umea, n sensu dreptat s nedrepatat, cautar perfectun. Cand avem tensun, crampe sau
sufernte a acest deget, nseamna ca traversam o stuate reatonaa dfca de dreptate sau
nedreptate. E vorba de o reate care nu ne satsface a nveu condtor s a catat acestor
condt.
D!g!tul $i" (degetu mc a pcoruu)
E degetu n care se termna merdanu vezc. E merdanu evacuar chdeor organce s
amintirilor vechi.
Atunc cand ne ovm a ace deget, care e extrem de dureros, ncercam sa emnam
amntre vech sau vech scheme reatonae.
Fara ndoaa, ncercam sa schmbam vech obceur, modu de reat cu umea s cu at
care nu ne ma satsfac. Prn traumatsm sau sufernte (ran, entorse) stmuam energe noastre
pentru a facta acea evacuare a vechor modatat pentru a e putea nocu cu atee.
30
Coaps!l!' 1!$u#ul
Coapsa se afa ntre sod s genunch. Am vazut anteror, n amanunt ce repreznta aceasta
doua artcuat. Sa ne reamntm doar ca sodu s baznu sunt reprezentarea nconstentuu
reatona.
Repreznta poarta Inconstentuu reatona, punctu de emergenta, resurgenta
Inconstentuu nostru n raportu u reatona cu umea s cu fntee (char s no nsne).
Cat despre genunch, e e poarta, barera acceptar. Coapsa, construta n |uru femuruu
repreznta ceea ce se afa ntre cee doua s e eaga. Poate f vorba despre proecta faze de
trecere a amntror, frcor sau dornteor dn Inconstent spre Constent. Suntem dec n
procesu de densfcare, moment care precede acceptarea constenta a acestora. Dar poate
de asemenea f vorba de trecerea constentuu spre nconstent. In acest caz suntem n procesu
de eberare, moment care urmeaza acceptarea or constenta s care preceda constentu.
Amntre sau rane nconstente profunde ae unu ndvd care urca a suprafata s pe
care ndvdu refuza sa a accepte, se vor manfesta prn tensun ae coapseor (puncte
dureroase, crampe, puncte de scatca ocazate) char s fractur ae femuruu, atunc cand
amntrea care apare a suprafata e prea puternca sau buverseaza structura convngeror
personae sau aegere dn vata persoane.
In sens nvers, poate f vorba de trar s experente pe care ndvdu e-a acceptat n
constentu sau, n menta, dar pe care nu poate sau nu e gata sa e accepte n strafundu u. Ar
putea f cazu une persoane care a trebut sa cedeze a ceva pe care- consdera mportant
pentru ea (promovare socaa, munca, casa, tara, de exempu) s care a ntees s acceptat
stuata n mentau sau. Totus, n strafundur, acea persoana nu a acceptat. In cuda tuturor
argumenteor ogce care -au perms sa nteeaga ucrure, ea refuza sa e ntegreze n
profunzmea (strafundure) e.
Daca durerea sau traumatsmu se stueaza a nveu femuruu, asta nseamna ca
tensunea e egata de structura profunda, de convngere s vaore nconstente ae persoane.
Daca, n schmb, se manfesta a coapsa, musch, suntem n fata une manfestar ma
putngrava pentru ca e ma putn ancorata n structura.
Daca tensunea, durerea sau fractura are oc a coapsa dreapta, va f vorba de ceva egat
de yn, smboca materna s toate reprezentare e. Ma gandesc de exempu, a un caz exact a
un preten care trebua, dn motve economce, sa-s vnda casa. Sta ca era absout necesar,
char obgatoru. Aceasta necestate era cara n mntea sa s acceptase menta toate motvee,
pe care m e expunea atunc cand am stat de vorba. Sngura probema era ca, de ma mut an,
mama sa ocua cu e ntr-o parte a case s era absout de neconceput sa accepte aceea ca
trebue sa- spuna mame ca trebue sa vnda casa s ea sa pece. Expuza tensunea (ma
degraba decat pe mama sa!) prn durer repetate s uneor voente care se mutau ntre fesa
dreapta, coapsa dreapta s genunchu drept, n functe de starea pshoogca s gradu de
acceptare nteroara.
Daca n schmb, tensunea, durerea sau fractura are oc a coapsa stanga, va f n egatura
cu Yang, smboca paterna s toate reprezentare e. E cazu u Arthur. Cop fnd, s-a fracturat
femuru stang a 16 un. Crcumstantee nu sunt destu de care a aceasta varsta s e dfc sa
31
determnam ce a fost n spatee aceste fractur, foarte rara a o asemenea varsta. S-a perdut
tata catva an ma tarzu, ntr-un accdent de crcuate. E a refuzat atunc sa vada ucrure s a
avut o probema grava a ochu stang, probema care a dsparut practc de pe o z pe ata n
momentu n care medc au hotarat, n fata u, sa- opereze pentru a vedea ce avea, pentru ca
examenee medcae nu aratau nc o patooge sau ezune. Raportu u cu ntreaga smboca
paterna, adca erarhe, autortate s propra poztonare ca barbat, erau nconstent afectate de
aceasta dsparte. Catva an ma tarzu, atunc cand a trat o stuate dfca de esec afectv n
vata de barbat, s-a fracturat dn nou femuru stang, ntr-un accdent de crcuate pe care -a
avut sngur. Acest accdent a condus fama sa descopere profunzmea sufernte pe care nu
putea nc sa o exprme, nc sa o recunoasca, nc sa o admta. Amntrea emotonaa care tasnea
a suprafata era prea puternca pentru a f recunoscuta de unde s fractura femuruu. Trand de
pe o z pe ata, trand n derva, parea sa se supuna une programar nteroare de sucd de|a
bne stabt. A|uns a capatul drumului, a a|uns sa accepte sa mearga ntr-un centru de odhna
pentru a putea opr aceasta dnamca s ca sa-s poata reven. Vata u a depns de zua aceea. A
ntant-o pe aceea care va f sote s va reda magnea de barbat. Avea 34 de an s |umatate,
exact varsta a care dsparuse tata sau.
32
<a$4!l!' ti4iil!
Gamba, tba s peroneu se afa ntre genunch s gezna. Am vazut ca genunchu repreznta
barera acceptar. Gezna este barera decze, adca punctu de trecere n umea poztor s a
reauu dobandt. Atunc cand avem o dee noua care vne dn strafundu amntror noastre
(nconstent) s pe care am acceptat-o (genunch), trebue s-o ntegram n conceptee constente
de egatura cu umea, n crtere noastre de vata sau n deau de vata. Daca aceasta ntegrare
e dfca, vom avea sufernte, crampe ae pupe pcoruu, fractur ae tbe s peroneuu, sau
char ambee.
Suntem n ocu dn corp care precede sau urmeaza pcoru, n functe de sensu de crcuate a
energor pe care e aegem (densfcare sau eberare). Poate f faza de trecere a amntror
frc, dornteor sau traror dn nconstent n constent (sens: genunch spre pcor). Atunc
suntem n procesu de densificare, n momentu care urmeaza acceptar constente a acestora s
precede ntegrarea or n rea (gezna, pcor). Dar poate f vorba s de trecerea de a constent a
ncostent (sens: pcor spre genunch). Suntem n procesu de eliberare, n momentu care
precede acceptarea or nconstenta s care urmeaza acceptar or n rea.
Durere pupe pcoruu, tbe s peroneuu ne vor vorb de dfcutatea noastra de a
accepta schmbare pe care vata (trare) noastre e pot uneor mpune n crtere exteroare de
vata. Dfcutatea noastra de a ne schmba opna sau pozta fata de un punct de vedere
obsnut a reate noastre cu umea se poate manfesta prntr-o durere n aceasta regune a
pcoruu, mergand char pana a fractura. Aceasta se produce atunc cand tensunea e prea
puternca ar pozta noastra e atat de nradacnata, nfpta n pamant, ncat nu poate accepta
torsunea mpusa de exteror. Atunc tba sau peroneu, sau char ambee cedea!a. Dar smpa
infle$ibilitate a pupe pcoruu nseamna de|a ca avem dfcutat n a ne misca, sa dam gezne
s pcoruu posbtatea de a-s |uca rou de mobtate, de potenta de schmbare a punctuu
de spr|n n vata. Despre aceste dfcutat, de exempu, ne vorbesc punctee scatce care se
manfesta n aceasta parte a pcoruu. E vorba ntotdeauna de scatca cu ntreaga e
semnfcate de baza, dar s cu fnetea exprese pupe pcoruu.
Daca tensunea se manfesta a pupa pcoruu stang, e n reate cu dnamca Yang (tata). Ma
gandesc acum a Cotde. Acesta persoana, care a urmat cateva dn stratege mee, a vent sa o
consut pentru o probema de scatca a pcoruu stang, resmtta dureros, n mod deosebt a
pupa stanga. Pentru ca ucrase de|a cu mne, -a fost usor sa a|unga rapd a tensiunea pe care
nu o accepta n vata s care cauta sa se ebereze astfe.
Patronu e, sef a PME s o adevarata carcatura paterna era pe punctua de a o obliga sa-s
schmbe modu de ucru s sa o constranga sa formeze pe cneva pentru a o assta, n tmp ce,
pentru motve mutpe (s temer) ea era cumpt de autonoma s sotara. Tensunea s-a eberat
ntr-o sednta pentru ca a acceptat acesta dee. Totus tensunea a reust sa treaca de genunch
(acceptare), s-a depasat medat spre coapsa s sod pentru ca s-a dat seama ca patronu
ncerca sa o tradeze, e voa de fapt s-o nocuasca cu o ata persoana care parea ma usor de
manevrat. A trebut sa ma ducem o munca de eberare a soduu, atat pe pan fzc cat s pshc.
Daca tensunea se manfesta a pupa dreapta, e n egatura cu dnamca Yn. Ma gandesc
a cazu Caude care ma consutase de|a pe ate probeme s care a vent sa ma vada pentru o
33
tensune de tp scatc a pcoru drept s n mod deosebt pe traectora de sub genunch. I-am
expcat, ucrand cu corpu s energe e, semnfcata posba a aceste durer. A nceput medat
sa panga usure s m-a expcat ca traa o stuate char dfca a ocu de munca. Trebua sa a o
decze mportanta pentru carera sa, cu presun deoc neg|abe exerctate de frma (mama).
Acesta decze era totus foarte greu de acceptat s de uat pentru ca trebua sa abandoneze,
prn aceasta decze, pe cneva pe care- prote/a s care avea sa sufere mut dupa plecarea e.
Tot ceea ce nseamna partea de /os a corpuu, pcoree, poate f reprezentat n schema care
urmeza. Ne permte sa vzuazam, ntr-un mod smpu, ceea ce se ntampa ac s cum se
ntampa.
De fecare data cand tram tensun n aceasta parte nferoara a corpuu, acestea sunt semnu
ca, raportarea noastra n reate cu atu (dornta, vonta, mposbtate, ncapactate, frca) sau
cu no nsne, tram o tensune echvaenta, egata fe de ncapactatea noastra presupusa, fe de
o ncapactate venta dn exteror. Suntem n fata une attudn, unu ro sau a une pozt n care
nu putem, nu stm sau nu reusm sa fim.
Vom trece a partea de sus a corpuu care nseamna brate, umer dar s ceafa.
34
D? MEM.RELE SUPERIOARE
Legate de bust a nveu umeror, ne permt sa atngem, sa strangem, sa uam. Ne servesc de
asemenea sa aruncam, sa ncon|uram, sa sufocam sau sa ngradm. Ne permt sa actonam, sunt
vector de actune. Cne spune actune, spune domnare, putere s a putea! Bratee sunt, dn
aceasta cauza, cee care ne dau posbtatea sa actonam asupra ceorat sau asupra
evenmenteor, char de a |udeca (bratu eg) sau de a taa, dec, prn extense, de a aege.
Putem, datorta or, sa prote|am, sa aparam s sa ne aparam. Ca vector a actun s aeger,
bratee permt trecerea de a conceptua a rea, a a face. Prn ntermedu or, fiinta se poate
exprma prn facut, conceptuau poate trece n rea, Yang se poate manfesta n Yn. Ca s
pcoaree, bratee au doua part, brat (bceps s umar) s antebrat (radus s cubtus), separate de
tre artcuat prncpae, umar, cot s nceetura man. Se termna prntr-o pesa de maestru:
mana.
Durere, rane sau tensune pe care e avem n brate sunt semnu ca tram tensun ae vonte
de actune asupra um exteroare sau nteroare. Ne vorbesc de dfcutatea de a actona asupra
unu evenment sau asupra cuva sa facem sau sa aegem ceva. O dornta de a actona, de a
stapan sau de a controa care nu va putea sa se reazeze, se va exprma prn aceste tensun
care pot, ca s n cazu pcoareor, sa mearga pana a ruptura, adca fractura. Aceste durer de
brate ma pot nsemna ca avem dfcutat de a pune n practca, dupa ce am aes, dee,
proectee sau conceptee care tn de nma. In functe de punctu precs a bratuu, umaruu,
antebratuu, pumnuu etc, n care se manfesta tensunea, vom avea nformat ma precse
despre ceea ce ne impiedica, dupa parerea noastra, sa actonam. Bratee ne pot vorbi de
raportu nostru cu puterea s cu posesunea s n consecnta, capactatea noastra de a ceda sau
nu. Ca s pentru pcoare, vom studa ma nta axee artcuare, apo bratu, antebratu s mana,
acordand un oc speca cefe.
35
UMARUL
Umaru e, pentru brat, echvaentu soduu pentru pcor. E artcuata de baza, punctu de
ancora, axa prncpaa a bratuu. Umaru repreznta axee conceptuae profunde ae capactat
noastre s ae vonte de actune s de stapanre. Umer poarta urma nconstenta a raportuu
nostru cu actunea s a vonte de a stapan umea. Capactatea de a actona, vointa voluntara,
pre|udecate, ntente apartn smboc umaruu. Tot ceea ce vne n egatura cu dorntee
noastre profunde de a actona asupra unu ucru sau asupra cuva, va avea dec o reate
somatca drecta cu aceasta. Ca s sodu, umaru e poarta integrarii, poarta )nconstientului, dar
ac n egatura cu actunea, n tmp ce pentru sod era n egatura cu reata. La acest nve
dorntee s vonta de a actona emerg, es a suprafata, pentru a se exprma n rea. Aceasta
magne a usii e ac amuzanta pentru ca osu care eaga umaru cu peptu (sternu) se cheama
clavicula, ceea ce nseamna micuta cheie, n atna. Or, punctu de egatura a cavcue cu
sternu se stueaza sub Chakra gatuu, care e acea a exprmar de sne. Aceasta remarca
devne ma nteresanta daca ne gandm ca snguru m|oc de exprmare a omuu n ncarnarea
sa este char a face, actunea, ar umer sunt poarta.
Tensune pe care e resmtm n umer (varfu umaruu, trapezu, cavcuee, omopat)
ne vor vorb de dfcutatea noastra de a actona. Tensune nseamna ca ntanm frane /
oprest, obstacoe n dorntee noastre de actune, ma aes n ceea ce prveste m|oacee. Adca
ne smtm mpedcat, nu prntr-o psa a capactat c prn psa asstente sau prn opuner
exteroare. Gandm (credem) ca umea exteroara (sau propra noastra cenzura) ne mpedca, nu
ne permte, nu ne da m|oacee sau nu ne autorzeaza sa actonam.
Energe nu pot astfe sa treaca n brate s se bocheaza n umer nostr.
Nu tot cerebra, care gandesc mut s actoneaza putn, ma vor contrazce pentru ca e
au, n cea ma mare parte, trapez foarte ncordat, dureros char.
Daca e vorba de umaru stang, tensunea e n egatura cu smboca Yang (paterna) s daca
e vorba de umaru drept e n reate cu dnamca Yg (materna). Ma gandesc ac n mod deosebt
a Maryne care a vent sa ma consute pentru probeme a umaru drept, acuzand durer foarte
puternce. Intrevederea noastra a adus a umna faptu ca traversa o peroada foarte dfca dn
cauza fce sae. Aceasta, cam responsaba sa spunem, a deschs o saa de gmnastca s de
dans pentru care a cerut ban mame sae. Dn nefercre nconstenta + crza economca au dus
a seroase dfcutat. Maryne care voa sa recupereze sau macar sa prote|eze fondure sae, s
dorea de ma mute un ca fca sa sa nceteze aceasta actvtate. Dar ega, nu putea face nmc,
nefnd grantu. Nu ma avea nc o putere asupra fce sae, adca sa o obge sa nceteze
actvtatea. S-a smtt dec bocata s nu putea face nmc pentru ca umea exteroara (egsate,
contracte, fca) o mpedcau, nu- permteau sa o faca. Totu s-a reunt astfe ncat umaru drept
s-a bocat s -au produs sufernta, a decansat o perartrta a umaru drept care exprma foarte
car mesa|u s permtea n aceas tmp sa evacueze tensunea trata, sub forma durer.
36
COTUL
A doua artcuate egata de umar prn brat, cotu repreznta echvaentu genunchuu. E
vorba de o artcuate care paza, care asa, care cedeaza. E da bratuu posbtatea une
mobtat mutdrectonae argnd aceasta mobtate spre toate axee: orzontaa s vertcaa, cu
excepta pozte napo, nvers fata de genunch care se paza doar napo. Dfcutatea de a ceda
n fata une vonte de actune prea rgde, se va resmt a nveu aceste artcuat. Cotu
repreznta poarta acceptar n raport cu actunea. E de asemenea vorba de artcuata care
face egatura ntre constent s nconstent, fe n sensu densfcar (de a nconstent spre
constent) fe n sensu eberar (de a constent spre nconstent). La acest nve au oc trecere
de a resentmentee noastre, emot sau de de actune, spre condta acceptar or.
Atunc cand ne doare un cot, asta nseamna ca avem dfcutat n a accepta o experenta
trata, o stuate. Fnd a nveu brateor, aceasta tensune este n mod necesar n raport cu
actunea, cu facutul. Dec, are oc un evenment sau cneva are un mod de a actona pe care no
refuzam, avem dfcutat n a- accepta sau pe care nu- accceptam decat constrans s fortat.
Poate f vorba, de asemenea, de ceva care trebue facut, mpotrva vonte noastre, sau pe care
am f preferat sa- facem n at mod, sau sa nu fm nevot sa- facem. Tensunea cotuu ne spune
ca modu de a face, a nostru sau a ceorat, nu ne convne, perturba obsnunta de a actona,
credntee sau certtudne noastre egate de actunea respectva.
Daca durerea, traumatsmu se manfesta a cotu drept, acestea sunt n reate cu
smboca Yn (materna) s daca durere se dezvota a cotu stang, sunt egate de smboca
Yang (paterna). Exempu care-m vne n mnte, este ce a u Chrstan, care a vent sa ma
consute pentru probeme egate de durer de umer s bceps. S-a dovedt de fapt ca, practc,
toata partea stanga a corpuu sau era dureroasa, tensonata. Operat de gandee savare stang
putn dupa sosrea n Franta, avea mereu tendnta sa se cocneasca sau sa se oveasca a cotu
stang, nca dn acea peroada, care dura de ma bne de 20 de an. In momentu vzte sae,
suferea n mod deosebt de durer a nveu umeror, apo m-a spus, acum a coborat a cee
doua coate , domnand usor a cotu stang. Vata u Chrstan a penduat (traversat un moment
crtc) n momentu evenmenteor de ndependenta dn Agera. In acea epoca, tata sau a fost
rdcat s a dsparut msteros. De atunc nu a ma avut ncodata str de a e s nu a avut ata
soute decat sa- accepte moartea.
Cateva un ma tarzu, gandee sae savare stang au nceput sa se scerozeze. In cuda
numeroaseor tratamente, s-a a|uns a operate. Operata a reust perfect. Doar ca, e nu a
reust sa nghta ceea ce s-a ntampat s cotu stang a contnuat sa- atentoneze s sa-
comunce sufernta. Dar barbatu trebue sa fe puternc, s nu s-a exprmat ncodata sufernta.
Chrstan nu a acceptat ce s-a ntampat, ceea ce se facuse s a ramas sensb. S-a dovedt ca n
acea vreme, se confrunta cu probeme s constranger de actune n medu profesona, pe care a
avut dfcutat n a- accepta. Umer, bceps apo coatee se manfestau foarte dureros,
ndcandu- astfe boca|u sau n raport cu actunea, cu o domnanta pe partea stanga care ndca
cum ca rana sa paterna nu era nc pe departe ccatrzata, absenta tatau nerezovata,
ducea a o dfcutate reatonaa cu autortatea n genera.
37
INCHEIETURA MAINII
Incheetura man e artcuata cu mobtate competa. E egata de cot prn antebrat, permte
man, vector fna a actun, sa se mste n toate axee spatuu. La nveu pumnuu
(ncheetura man), mana se eaga de brat, dandu- toata mobtatea potentaa.
E face egatura ntre ceea ce transmte actunea (bratu) s cea care o reazeaza (mana). Pumnu
(ncheetura man) repreznta poarta aeger, poarta mpcar, ca s gezna , dar de
aceasta data n umea actun. In executarea une actun, bratu este prmu vector de
transmse, n tmp ce mana este vectoru fna s de reazare.
Pumnu (ncheetura man) permte egatura ntre cee doua, dand man o mobtate totaa, o
supete s o precze drectonaa pe care nu ar putea-o avea.
Ea este dec cea care permte mobtatea, supetea, rotun|mea actunor noastre s a opnor
s este proecta acestor catat n raport cu vonta noastra s cu cautare noastre de putere
asupra um s fnteor.
Este artcuata constenta de reperee noastre fata de actune s de stapanre a exprese
manfestate a vonte noastre, n tmp ce umaru repreznta artcuata nconstenta a aceoras
repere.
Entorsee, durere sau traumatsmee pumnor (ncheetura man) ne vorbesc de tensune
noastre, de psa noastra de supete sau de sguranta n actune noastre, dorntee noastre de a
actona sau opne noastre. Ee semnfca faptu ca raportu nostru cu actunea, ca ceea ce
facem este pst de sguranta, de sodtate.
Intarm pumn n scopu de a- face ma soz. Tensune pumnor ne vorbesc de asemenea
de rgdtatea noastra n actune, adca de cautare noastre de putere asupra um exteroare
(obecte, matere sau fnte) s no nsne.
Atunc cand ne mpedcam sa facem, cand nu ne dam posbtatea, pumn (s mane) se vor
ncorda s vor sufer. La ncheetura man sunt puse catusee przoneror atunc cand vrem sa-
mpedcam sa actoneze (s a pcoare cand vrem sa- mpedcam sa fuga).
Dar s atunc cand vrem sa facem prea mut, atunc cand suntem vountar sau excesv de
drectv s cand actunea trece doar prn vonta s n forta, ncheeture vor manfesta opozta or
s vor cama aceasta dornta excesva s aceasta foosre a forte fnd dureroasa.
Maestru nteror ne obga astfe sa ne camam.!
Daca durerea, traumatsmu sau tensunea se manfesta n ncheetura dreapta, ea e n reate
cu Yn (smboca materna) s n ncheetura stanga cu Yang (smboca paterna).
Acest ucru m s-a ntampat acum catva an, cand practcam akdo de 3 an. Foarte nfacarat,
aveam o tendnta anumta n practca mea de a trece n forta, de a reproduce n fzc, tpu de
raport menta pe care- aveam cu vata. Era evdent ca practca reguata s asdua n akdo, m
dadea s avea sa-m dea progresv dn ce n ce ma muta putere personaa asupra um
exteroare. Rscu se profa a orzont deoarece aceasta putere asocata cu tpu meu de vonta,
urma sa produca un cockta cu atat ma percuos cu cat nu era vot, acea a une puter
nestapante. Maestru meu nteror trebua sa vegheze deoarece, n tmpu unu curs de akdo n
Aveyron, ncheeture deveneau dn z n z ma dureroase, n asa masura ncat nu ma putem
38
tne sau strange parteneru n exerct. Nu am ma avut de aes s a trebut asa sau ma
degraba reaxa stransoarea, modu de a tne umea, s, n acest caz exact, partener me. Nu am
ntees acest mesa| medat s am fost foarte ndurerat de acest handcap nedrept mpotrva
carua ma revotam. Tmp de 2 an a trebue sa-m banda|ez ncheeture nantea cursuror, s
n practca profesonaa, trebua sa ucrez tnand cont de durere. Aceasta ma obga sa schmb
attudnea s modu de a ucra. Dupa 2 an, ntr-o z am ntees cat de mut a fost mentazata s
vountarzata reata mea cu umea. Incepand cu acea z, nu am ma avut ncodata durer ae
ncheeturor, des ucreaza toata zua s uneor char ntensv (semnar, stag, consutat,
masa|e).
39
MANA
Mana este, asemenea tap pentru gamba, pesa maestra a bratuu. Este extremtatea
bratuu asupra carea se rasfrange toata actunea a care reazare fnaa nu ar f posba fara ea.
Mana repreznta stadu fna prn care actee noastre, fnazarea s fnetea or se reazeaza.
Cuvantu mana are aceeas orgne cu cuvantu manfestare, manfestat. Mana repreznta
a un anumt moment dat, trecerea de a conceptua a rea, de a dee a reatate, ea serveste s
pentru a vorb, a comuncare. S nu e adevarat doar pentru mut, dar s pentru numeroase
cuture dn ume. Gestca manor este adesea ma puternca s marcanta decat vorbee.
Numeroase stud au demonstrat mportanta gesturor n comuncare. Ceea ce a fost numt, n
acest domenu, comuncare non-verbaa, parea a avea ma muta mportanta decat cuvntee
(vedet ucrare profesoruu Meharaban). Acest tp de comuncare este prmu pe care-
cunoastem s expermentam n vata. De fapt, reata ntre mama s cop, schmbure s semnee
de afectune s recunoastere se fac prn atngere s prn ntermedu man. Ea este dec un
vector de transmse s de comuncare. Ea serveste actunea de a da s a prm. Ea poate s sa
atnga s sa smta s char sa nocuasca ochu. Este dec s un vector de percepte. Prn
ntermedu man percepem sau transmtem energe. "atura manor este regoasa,
terapeutca, pacfsta. Pama s fecare deget sunt captor s emtator energor noastre. In
fecare dn degete ncepe sau sfarseste un merdan de acupunctura (vez Spune-mi unde te
doare). Acesta determna, prn tpu de energe vehcuat, rou degetuu carua este atasat. O
sa vedem n contnuare fecare deget n parte.
Dar ca suport fna a actun, mana este s vectoru puter, un smbo a puter. In
numeroase cutur, ea repreznta puterea regaa s char dvna (a f n mane Domnuu). Mana
ne permte sa strangem, sa tnem, sa ncatusam sau sa strvm.
Modu n care este stransa mana cuva este foarte semnfcatv pentru modu n care persoana
ntrevede reata cu ce pe care- sauta. Persoanee care abandoneaza vonta de putere asupra
ceuat, dau mana. Regasm, dec, pentru mana, ma|ortatea rouror, smboce sau nu, care
corespund bratuu. Dferenta rezda n faptu ca, mana actoneaza n stadu fna, n tmp ce
bratu, transmte. Putem compara smboc bratu ntreg cu o sageata. Mana este varfu aceste
saget, ar bratu este bara acestea. Mscarea saget este transmsa de bara (brat) dar varfu
(mana) este ce care asgura patrunderea acestea n tnta.
Durere manor ne vorbesc de raportu cu actunea manfestata asupra um exteroare.
Tensunea, durerea, sufernta manor semnfca faptu ca raportu nostru cu aceasta ume este
unu de stapanre, de putere, de posese sau avdtate. Vrem sa tnem prea mute, sa strangem,
sa stapanm umea sau ndvz, prn dornta de domnara sau prn frca. Mana care se nchde
este cea care retne, carea e teama ca ucrure scapa, care se apara sau ataca s vrea sa
oveasca (pumnu strans).
Dn acest motv e expc uneor pacentor me ca vata s tot ce se petrece poate f
smbozat prntr-un pumn de nsp. Daca vrem sa- avem s sa- conservam, trebue sa tnem
mana deschsa, pentru ca daca o nchdem, pentru a pastra nspu, acesta ne scapa prn toate
nterstte man. Mana pacfsta sau prmtoare este mereu deschsa, n tmp ce mana care
40
upta, care strga razbunare sau cea care amennta este mereu nchsa. Mane s pumn sunt
foarte egat s suferntee or adesea smutane sunt semnu une dfcutat ma|ore n a se asa
prns de ume, a sab domnata, posesa sau puterea asupra um.
Cazu u Domnque, pe care- dau exempu n captou despre poometa, zugraveste perfect
dnamca s sufernta pe care e mpca.
41
DE<ETELE
Degetee repreznta termnate fne ae man. Sunt detae acestora, s, n consecnta,
termnate acteor noastre, detae actunor sau modu nostru de a actona. Fecare repreznta,
a randu u, un detau dfert, un mod sau o faza specfca pe care o decodfcam datorta
merdanuu energetc care se termna sau debuteaza n degetu n cauza. Ca eement perferc
s de fnazare a actun, e permte usor ndvduu de a se serv de e ca m|oc de feed -
back, de revenre asupra actun. Mutumta fecaru deget s puncteor energetce care se afa
a extremtate or, putem stmua sau evacua nconstent, dar efcace, eventuaee tensun
regaste a acest nve. Dn acest motv, sunt n aceas tmp, ocu s m|oacee prvegate
pentru mutpe nensemnate acte ratate znce care ne par ntampatoare s nesemnfcatve.
Dar nu e ncodata ntampator faptu ca ne taem, ntepam, |um sau scrantm un anumt deget
a man. E vorba, de fecare data, de un proces usor dar precs, a une cautar de exprmare
sau/s evacuare a tensun. Acest proces poate functona deoarece, punctu energetc stuat a
extremtatea fecaru deget, este s un punct sursa sau punct a prmaver. Este punctu
renaster potentae a energe, datorta carea poate aparea o noua dnamca sau prn care,
vechea dnamca se poate rencarca s sa-s schmbe poartatea.
Propun ac doar, asa cum am facut s pentru degetee de a pcoare, semnfcata gobaa a
fecaru deget s suferntee care vor aparea. Pentru a nteege ma n detau toata dnamca
stuata n spatee acestea, e sufcent sa revedet Spune-mi, n partea dedcata merdanuu
energetc exact care soseste n degetu respectv, carua mprma dnamca sa generaa.
DE<ETUL MARE @$A
Dm este degetu n care se termna merdanu Pamanuu. Este degetu de protecte, de aparare
s a reactvtat n raport cu umea exteroara. Cop stu foarte bne acest ucru atunc cand
spun, n toate tare um pouce, eu ma opresc / pua sau pua, eu nu ma |oc, sau atunc
cand s sug degetu n momentu cand au nevoe sa fe asgurat. Faptu ca, n zee noastre,
dn ce n ce ma des, cop nu s ma sug degetu mare s aratatoru sau nearu semnfca foarte
car psa repereor s a nevo or profunde de securtate. Dm repreznta securtatea exteroara,
protecta prn aparare n tmp ce aratatoru s nearu repreznta cautarea securtat, nu prn
aparare c prn untate. Aceasta nevoe de untate, nteroara s exteroara (pentru sne-nsus s
fame) e asocata cautar de putere, de actune asupra um exteroare.
Dm poate f s degetu care repreznta trstetea sau apararea. In toate cazure,
traumatsmee (ran, taetur, entorse, arder) sau patooge dm (reumatsme, artroze) sunt n
egatura cu aceste nevo de protecte, de aparare fata de agresunea um, magnara sau reaa,
sau egat de un evenment trst.
42
ARATATORUL
Este degetu de a care ncepe merdanu Intestnuu Gros. Este degetu care repreznta
protecta dar n sensu evacuar resentmenteor, expuzarea or n exteror. Acest fapt face sa
fe degetu cerer, autortat, acuzar, amenntar. Este degetu care ordona, dr|eaza s ndca
drecta, care amennta. Tensune s suferntee acestu deget sunt egate de nevoe de
evacuare, n sensu de a nu ma pastra n sne. Trarea este resmtta ca neacceptaba, ca s
cand ar trebu emnate, mergand eventua pana a sensu ce ma arg a cuvantuu a emna
(amenntare). E vorba n genera de evacuarea smpa a evenmentuu trat care nu ne-a
convent. Durere acestu deget pot sa exprme s o tendnta excesva de a da drectve sau de
autortate, care e nevota sa se evacueze dat fndca e n exces.
MADORUL
Ma|oru e degetu n care se termna merdanu Stapanuu Inm. E degetu structur nteroare,
a guvernar nteroare a ucruror s char a sexuatat (putereaasupra atora care aduce
pacere, ofera pacere sneu). E degetu care repreznta satsfacta evenmentuu trat s a
actun pe care o exerctam asupra um s a care rezutat ne aduce satsfacte. Tensune
manfestate ac ne vorbesc de nsatsfacte fata de cursu evenmenteor, fata de dfcutate de
a smt pacerea sau pe care nu reusm sa e geram n cursu vet.
INELARUL
Inearu e degetu de a care ncepe merdanu Camnuu Trpu. Acest deget a unun, a
coezun or n no s a asmar or.
Ineu de ogodna sau de casatore, orcare ar f forma u, se pune pe acest deget.
Traumatsmee sau patooge acestu deget ne vorbesc de dfcutatea noastra de a un, de a
unfca n no sau n |uru nostru. Ne vorbeste de dfcutatea noastra de a crea o coerenta ntre
toate parte noastre s ae vet noastre pt a- da un sens acestea.
DE<ETUL MIC
Degetu mc este snguru n care se ntersecteaze doua merdane. Aceste doua sunt ce a Inm
s ce a Intestnuu Gros (care ncepe ac). Este degetu fnet, a eaboratuu dar s ce a
emotonauu s a superfcauu, a aparente s char a pretentor. Acest deget este, de
exempu, redcat atunc cand dorm sa bem cea ntr-o manera mondena, dand eeganta
degetuu. Tensune resmtte manfesta nevoa de exterorzare, fe a une tensun de ordn
emotona, fe a une tendnte spre superfcatate sau de subectvtate. Ee nseamna ca suntem
prea mpcat n rou pe care- |ucam sau parem a- |uca, s nsufcent n ce natura, de a f.
Este, n cee dn urma, degetu emotonauu.
43
.RATELE @.ICEPSII SI UMERIIA
Bratu se stueaza ntre umar s cot. Am vazut ma devreme n detau ce repreznta ambee
artcuat. Sa amntm ac doar ca umaru s omopatu sunt reprezentarea raportuu nconstent
cu actunea. Ee repreznta poarta nconstentuu, punctu de emergenta, resurgenta
nconstentuu n raport cu actunea asupra um s fnteor (ncusv no nsne). Cotu este, usa,
barera acceptar. Bratu, construt n |uru osuu humerus, repreznta ceea ce e ntre cee doua
s e eaga. E repreznta proecta de a faza de trecere a vonte sau dornte de actune, de a
nconstent a constent. Suntem n procesu de densfcare, n momentu care precede
acceptarea constenta a acestua. Dar ma poate f vorba s de trecerea de a constent a
nconstent. Suntem n acest caz n procesu de eberare, n momentu care urmeaza
acceptar constente a acestua s care precede nconstentu.
Tensune resmtte n brate (puncte dureroase, crampe, nevrag) sunt manfestarea dfcutat
de a actona pe care o resmte o persoana. Memora s rane nconstente profunde ae unu
ndvd n raport cu capactatea sa de actune care urca a suprafata s pe care acesta refuza sa o
accepte, se vor manfesta prn durer ae brateor, fractur ae umaruu, atunc cand amntre,
memora care apare a suprafata sunt prea puternce sau buverseaza prea tare structura
crednteor personae sau aegere dn vata persoane respectve. Esecu persona,
mposbtatea de a reaze ceva pe pan profesona sau fama, frce fata de actune sau de
consecntee e, vor aege sa se exprme, daca e nevoe, prn durer sau traumatsme ae
brateor.
Poate f vorba de trar s experente pe care ndvdu e-a acceptat n onstentu u, n menta,
dar pe care nu poate sau nu este nca pregatt sa e accepte n nteroru u. Poate f cazu une
persoane care a trebut sa cedeze ceva pe care- consdera mportant pentru e (proect,
reazare tehnca, promote) s pe care -a ntees s acceptat n mentau u. Totus n nteroru
u, aceasta persoana nu- accepta. In cuda orcaru ratonament ogc pe care -a ntees,
persoana refuza sa ntegreze faptu n nteroru e. Daca durerea sau traumatsmu se stueaza a
umar, nseamna ca e egata de structura profunda, de credntee s vaore nconstente ae
persoane n raport cu actee sae. Dace se manfesta a nveu brateor, muschor, suntem n
prezenta une manfestar ma putn grave pentru ca e ma putn ancorata n structura.
Cand tensunea, durerea sau fractura se stueaza a bratu drept, e n reate cu Yn, smboca
materna s toate reprezentare e. Daca se exprma n bratu stang, e n reate cu Yang,
smboca paterna s toate reprezentare sae. Vo reua ac exempu u Chrstan pe care -am
dat n paragrafu anteror consacrat cotuu. Tensunea profesonaa pe care o traa se exprma
car n brate, umer s coate. E se gandea ca nu poate actona sau ca ucrure nu se petrec cum
ar f vrut, dn cauza um exteroare (umer). Sta s nteegea nconstent ogca acestora (brate)
dar avea dfcutat sa e accepte s sa e admta, sau macar sa e recunoasca (coate), pentru ca,
fara ndoaa, gasea stuata ca fnd n|usta sau ne|ustfcaba n ceea ce- prveste. Ea nu putea
dec sa fe admsa constent s energa ramanea bocata n dreptu coateor.
ANTE.RATUL@CU.ITUS' RADIUSA
44
Antebratu se stueaza ntre cot s ncheetura man. Am vazut ma devreme ca cotu repreznta
barera acceptar s ca ncheetura man este barera mpcar, n sensu aeger (s nu a
decze ca pentru gezna). A. este prma etapa de trecere a vonte de actune n umea reazar.
Atunc cand vrem sa facem (sau se ntampa) ceva care atnge memora noastra profunda
(nconstentu) s pe care- acceptam (cotu), trebue sa aegem s sa facem tot ceea ce ne va
nesn reazarea u. Daca aceasta reazare e dfca pentru ca avem, de exempu, dfcutat n a
aege m|oacee, se vor dezvota tensun, sufernte, crampe ae antebrateor, n genera spre
ncheetura man, fractur de cubtus sau de radus, sau char ae ambeor. Suntem ntr-o parte a
corpuu care precede sau urmeaza man s ncheetur, dupa sensu de crcuare a energor pe
care e aegem (densfcare sau eberare). Poate f vorba de o faza de trecere, de a nconstent
a constent (sens cot - mana). Atunc suntem n procesu de densfcare, n momentu care
urmeaza acceptar constente s precede trecerea n rea (ncheetura, mana) prn actune. (a
face). Dar poate f vorba s de trecerea de a constent a nconstent (sens mana - cot). In acest
caz, e vorba de procesu de eberare, de momentu care precede acceptarea nconstenta s
care urmeaza trecerea n rea.
Durere antebratuu, cubtusuu sau radusuu ne vor vorb de dfcutate de a accepta
actune, ntampare pe care exstenta ne poate face sa e cunoastem sau mpnm n vata.
Dfcutate noastre de a aege sau de a ne opr asupra m|oaceor de actune, no, dferte de
obsnunta sau de credntee noastre, se pot manfesta prntr-o durere a aceasta regune a
bratuu, mergand char pana a factura (a se vedea cazu Care dn captou fractura). Acestea
se produc atunc cand tensunea este prea puternca s cand boca|ee n raport cu actunea sau
cu aegerea sunt puternc ancorate, foarte rgde pentru a nu spune ca sunt a|unse n stadu de
foszare, care nu pot admte tensunea (obgate de schmb) mpusa de exteror. In acest caz
cubtusu sau radusu, sau ambee cedeaza. Dar smpa |ena nseamna ca de|a avem
dfcutat n a ne msca, sa dam ncheetur s man, posbtatea de a-s |uca rou de
mobtate, de potenta de schmbare a um sau de tpu de actune n vata.
Daca tensunea se manfesta a nveu antebratuu stang, este n reate cu dnamca Yang
(tata) s cand se manfesta a antebratu drept, ea e n raport cu dnamca Yn (materna).
45
CEA>A
Ceafa este partea corpuu care se stueaza ntre cap s restu corpuu. Ea face egatura
ntre creer s executant u, care sunt bratee s pcoaree. Incepand cu pexu cervca, care se
stueaza a baza sa, toate vontee s decze de actune sau de reate vor f trmse n drecta
organuu sau membuu ce ma potrvt pentru reazarea or. Ceafa este dec, ocu n care
dorntee sau vonta nu au est a suprafata, nu au nceput sa apara s nu au decansat nceputu
unu gest fzc. Ee nu au fost nca n raport cu exteroru. Astfe ceafa repreznta punctu de
trecere de a conceptua (creer, de, concepte, dornte, vonte, a vrea, etc) spre rea (actune,
reazare, reate, exprese).
Tensune, suferntee sau boca|ee cefe exprma dfcutatea sau ncapactatea noastra
de a face sa devna reatate dorntee, dee, conceptee, vontee. Totus, spre deosebre de
tensunea umeror, care are aproape aceeas semnfcate, ne afam, vorbnd de ceafa, n stadu
n care dee nu au a|uns a poarta trecer a actune. Asta nseamna ca nu putem face ca
ucrure sa devna reatate, pentru ca ne gandim/ credem ca nu suntem capabili. Incapactatea
este dn partea noastra, n tmp ce pentru boca|u umeror, ea venea dn partea ceorat, dn
umea exteroara.
Iraderea spre unu dn umer, care poate exsta parae, ne va da ndcat supmentare ae
smboc Yn sau Yang a care magne, reprezentare nteroara, ne face sa ne gandm ca nu
suntem capab.
Cazu ce ma obsnut s ce ma smpu a care ma gandesc, este ce a tortcosuu.
Aceasta tensune a cefe arata un efect fzc drect, uneor char foarte dureros, care ne mpedca
sa ntoarcem capu a dreapta sau a stanga. Or care este semnfcata unversaa a gestuu de a
ntoarce capu spre dreapta sau spre stanga? Practc n toate cuture um, aceasta mscare
vrea sa spuna nu. Este semnu dezacorduu, a refuzuu, a neacceptar a ceea ce se ntampa
sau a ceea ce atu spune sau face. Tortcosu ne mpedca sa facem acest gest. E semnfca
ncapactatea noastra de a spune nu cuva sau une stuat. Ne gandm ca nu avem dreptu,
posbtatea sau capactatea sa o facem. In captou destnat tortcosuu, dau exempu u
Bernard care e foarte reprezentatv pentru acesta.
Putem magna s rezuma mare axe ae part nate a corpuu nostru, brateor, umeror s
cefe noastre, n schema care urmeaza. Ea ne permte sa vzuazam smpu ceea ce se ntampa
s cum se ntampa.
MEM.RELE SUPERIOARE
De fiecare data cand avem tensiuni in acesta parte superioara a corpului, acestea sunt semn ca,
in raport cu actiunea %dorinta, vointa, imposibilitatea, incapacitatea, frica&, sau cu puterea
asupra lumii si fiintelor, noi traim o tensiune echivalenta, legata fie de incapacitatea
noastra presupusa %ceafa&, fie de o incapacitate venita din e$terior %umeri&. #e aflam in
fata a ceva ce nu putem, nu stim sau nu reusim sa-l facem,. (0,C.)1#)2,
46
S#S$%&'('# )S)S S# A*$#+'(A*
A(),#S$*)-#A
Agodstrofa, numta s neuro-agodstrofa, este sndromu de tp reumatoogc a caru
mecansm este destu de putn cunoscut medca. Fenomenu prncpa dentfcat este ce de
durere. Aceasta poate f de ordn crcuator, cutanat, muscuar, artcuar sau osos. Orcare ar f
cazu, ea e nsotta n tmp de o degradare a sfere fzce atnsa de agodstrofe. In anumte
cazur, durerea poate f cea care determna persoana a sucd. Unu dn raree raspunsur pe care
medcna casca e da este ce a tranchzanteor s a n|ector cu cactonne. Acesta este un
semn car a egatur drecte care exsta ntre agodstrofe s starea nervoasa a persoane.
De obce agodstrofa apare ca urmare a unu traumatsm fzc sau pshc. De ac ea s a
semnfcata. Ea ne vorbeste de fapt de un soc, de o rana dureroasa pentru no dar greu de
exprmat. Locu n care se manfesta ne ndca sensu ran, s prn ateratate s partea corpuu
atnsa, descoperm ce nve a vet noastre este vzat.
Un exempu ne permte sa ne magnam acest caz. E vorba de o copa de 9 an care a fost adus
sa o consut de catre mama e, pentru ca suferea de agodstrofa gezne s a pcoruu stang.
Medc consutat nu au putut sa- dea un raspuns, ba char -au prezs ca va sfars ntr-un scaun
cu rote. S dupa manfestar, ea char parea sa apuce pe acest drum.
Mama e a decs, n dsperare de cauza, sa vna sa ma vada. Mcuta |ueta a sost, mergand cu
doua bastoane s cu ncapactate totaa de a pune pcoru pe pamant.
Ce s-a ntampat cu |ueta? tocma s perduse tata, care a decedat brusc. De ceva
vreme, destu de mportanta pentru ea, s dstrusese magnea n och u |ueta, pentru ca
ncarcase sa-s rezove probemee n acoo. Era foarte dfc, aproape mposb, pentru |ueta.
sa recunoasca acest fapt s sa admta sufernta. Ea a nceput, cu 15 ze nante de moartea
tatau sau, sa resmta durer a gezna stanga.
Tata sau a sfarst prn a peca defntve s |ueta. nu a stut unde se afa s nc de ce sa
se spr|ne. Nu ma exsta tata pe care sa se spr|ne, nc reprezentarea forte, cu atat ma mut
cu cat magnea acestua ncepuse sa se degradeze, char sa se descompuna. Durerea e era
mensa dar |ueta nu s-o putea exprma. Ea s-a foost atunc de gezna s de pcoru stang care
au nceput sa se demnerazeze (sa se descompuna s ee) s sa- faca un rau cumpt. Am dus o
munca de dentfcare s de dedramatzare a memore emotonae, apo de reconstrure a
acestea, dar s o munca mportanta de reechbrare a energor. M-am a|utat de un medc
homeopat pentru a a|uta remnerazarea. Dupa doua sednte (15 ze), |ueta a asat bastoanee
s s-a ntors a scoaa mergand n ambee pcoare. Umrea doctoruu scoar a fost atat de mare
ncat a acuzat-o de smuare, pentru ca, altfel, era imposibil sa mai poata merge din nou+ ( fost
nevoe de nca doua sednte pentru a opr recdva care a nceput medat dn zua urmatoare
aceste attudn negatve venta dn partea une persoane nsarcnata sa repreznte
autortatea (smboca paterna).
47
'$A .#"-(A&A$#A A*$#+'(A*A
In acest caz mesa|u este dubu. Ne afam nta de toate ntr-o patooge de tp nfamator. Exsta,
prn urmare, prezenta fure, emotor negatve neexprmate. Apo aceasta inflamatie
articulara se stueaza, asa cum o ndca numee e, a nveu artcuator. La ce servesc
artcuate? Servesc mscar. Ee permt mobtatea dferteor part rgde ae organsmuu, care
sunt oasee. Infamarea acestor artcuat face mscarea dfca, uneor mposba, pentru ca
poate merge pana a deformarea carta|eor.
Prn urmare, inflamatiile articulare ne vorbesc n genera de dfcutatea noastra de a ne
msca, de a schmba, de a asa. Aceasta dfcutate pare a f egata de fure nteroare
neexprmate sau neadmse, fe mpotrva um exteroare, fe mpotrva propre persoane. In
orce caz, suntem n prezenta une ncapactat datorate une star emotonae negatve, a care
benefcu ascuns este de a putea |ustfca mposbtatea sau dfcutatea de mscare. Starea
emotonaa de fond, structura sa coerca, serveste a darea reportarea responsabtat spre
exteror.
Guta este o nfamate acuta care se stueaza n prncpa a nveu artcuator s n mod
deosebt a nveu degetuu mare. Se ntampa ca excesu de acd urc, n speca cand nu e
tratat, se manfesta a rnch sub forma de cacu sau a nveu urechor, pe margnea
pavonuu.
In cazu gute, putem descfra semnfcata ceor doua modatat. Ma nta, ocazarea
preferentaa a nveu degetuu mare. In mod goba, aceasta ne vorbeste de raportu nostru cu
umea materaa dar s cu tecutu.
Acest raport cu trecutu este ntart de orgnea uneor ereditara a aceste nfamat. A doua
preczare vne de a orgnea frecventa a aceste gute, uneor egata de obcure amentare,
foarte ncarcate n protene s amnoacz. Or, aceasta amentate este cea ma ncarcata de
energe materiala, grea n prncpu animal, egata de orgne umantat.
De ac rezuta ca guta, pe anga sensu genera de a f o nfamate artcuara, ne
preczeaza ca dfcutatea noastra de a ne msca este asocata cu frce materaa s structurae.
Medu ncon|urator sau matera ne mpedca constent sau nu, s acest ucru devne nsuportab.
Dar suntem ncapab sa ne mscam pentru ca suntem cu adevarat n structura n punctu n
care poate afecta rnch sau urechea. Or, oasee, rnch s ureche sunt gerate toate de
prncpu energetc a ape, care e prncpu care se ocupa de structure profunde. (crednte,
educate, frc, arhetpur.)
48
ARTRITA
Artrta este o nfamate acuta sau cronca a une artcuat. Aceasta nfamate este n cea ma
mare parte de tp reactv s auto-mun. Degradarea artcuara s osoasa semnaeaza caracteru
autodstructv ae aceste forme de reumatsm. Cat despre nfamate, aceasta vorbeste de focu
fure retnute sau de ncendu furor mutpe care devn modu de comuncare obsnut. Cand
degenereaza, ea devne uneor o poartrta evoutva. Aceasta forma grava, de tp auto-mun,
marcheaza cu forta, semnu profund a maade. Putem descoper acest sens n captou
urmator, consacrat poartrte evoutve.
POLIARTRITA REUMATOIDA? POLIARTRITA CRONICA E)OLUTI)A
Poartrta reumatoda sau cronca evoutva este un tp partcuar de artrta grava. In acest caz
partcuar, mane sunt n genera atnse prma data. Ce ne spun mane atunc cand sunt
bonave? Durere manor ne vorbesc, dupa cum expcam n captou despre man, de raportu
nostru cu actunea manfestata asupra um exteroare.
Sa ne amntm nsa caracteru nfamator s dstructv a artrte, a maador auto-mune.
Acestea sunt maad de aparare n care organsmu nu-s ma recunoasta propre sae ceue s
ncepe sa e combata s sa e dstruga ca pe agent stran percuos. Aceasta maade este
degeneratve n sensu ca nu ma respecta ege naturae ae recunoaster organce.
Poartrta vorbeste de ncapactatea noastra de a ne recunoaste, de a ne vedea sau a ne
accepta asa cum suntem. Aceasta dfcutate a recunoaster a ceea ce suntem, este adesea
agravata de cautarea responsabilitatilor e$terioare. Suntem n upta cu umea care nu ne
nteege, nu ne recunoaste, nu ne ubeste, cand de fapt este vorba de propre noastre
probeme. Ne |udecam vata ntr-o manera mansesta (rege n care prncpu bneu se opune
prncpuu rauu) s totu e bne sau rau s stuate e tram n termen de nedreptate sau de
dreptate. Aceasta permanenta stratege confctuaa s de defensva compusva, care nu este
pusa n practca pentru a face rau, ne autodstruge crezand ca dstruge umea pentru a ne apara.
Eu cred ca putem exepfca toate acestea cu cazu u Domnque. Aceasta femee de 40 de an
era atnsa de poartrta reumatoda. Generoasa s pasonaa, aceasta femee avea un raport cu
umea care era un raport de putere nconstent foarte dezvotat. In upta permanenta cu vata s
oamen, ea se comporta automat fara sa tna seama de tot ceea ce exsta n |uru e.
Generoztatea sa naturaa usura aceasta trasatura s facea ca ce care o ncon|urau sa se
acomodeze, fecare n feu u, cu aceasta attudne caracteraa. S-a aes un sot care-
convenea, puternc s muscuos dar frag n actun s vata. S-a vazut dec nevoita sa actoneze,
sa faca, sa conduca s sa faca ucrure n ocu u pentru ca, gandea ea, el nu e capabil. Aceasta
reate de putere nu era totus bne trata n nteroru e s a dus a decansarea acestu
reumatsm partcuar a ceor doua ncheetur ae ambeor man pentru ca este nante de toate
evolutiv s nu stm sa- oprm (asupra u nu putem avea nc o putere).
Este vorba, de asemenea, asa cum am ndcat s ma sus, de o afectune auto-muna, adca de o
afectune n care organsmu se dstruge e nsus pentru ca nu ma recunoaste propre sae
ceue, pe care e percepe ca ceue inamice.Oare de ce organsmu u Domnque credea ca
49
ceuee ncheeturor sae s ae manor sunt namce? Foosrea or pervertta spre putere
facea/determna ca parte corpuu sa devna daunatoare n sensu ca permteau aceste feme
comportamente a randu or daunatoare, pentru vata sa, stabtatea sa, fercrea s reazarea
Propruu Drum n Vata. Oare aceasta utzare era daunatoare n reazarea Legende Sae
Personae. De atunc Domnque a facut un pc de pace s dragostea a gast un oc n vata sa.
Hazardu face ca ea sa traasca o faza de remsune de ma mue un (aproxmatv 2 an).
Se pare ca o anumta descarcare consderata n raport cu absoutu stapaneste totu s o
gestonare dferta a furor retnute sau exprmate permt scaderea presun, nfamate s a
consecnteor dstructve pe care e presupune.
Prmu ucru de care artrta sau poartrta are nevoe este pacea, pacea nteroara s sa nteeaga
ca ea nu dauneaza. Este foarte nteresant, pentru a nu spune esenta char, ca remsunea
spontana care se produce uneor n aceasta patooge grava are oc a feme n tmpu sarcn.
Sarcna are o actune pacfcatoare? Obga oare a descarcare, renuntare? Nu e ceva care se
face fara a f nevoe de profesor, natura?
50
ARTOEA
Artroza este o atngere artcuara care se caracterzeaza prntr-o degradare a carta|uu s prntr-
o uzura consecutva a aceste degradar. Se constata de asemenea n parae o densfcare
osoasa dureroasa, e adesea egata de mbatranre.
Artroza este nca o data demonstrarea aceste capactat a corpuu nostru de a ne nforma
asupra a ceea ce nu merge. Sa vedem mpreuna.
Artroza atnge artcuate, adca ceea ce permte mscarea, schmbare de drecte. Atunc
cand ea e prezenta ntr-o parte a corpuu, ea face ca mobtatea acestea sa fe ma dfca, ma
mut char, dureroasa. Ea se manfesta prn degradarea s uzura carta|eor, adca a acestor
verisoare n aceas tmp supe s rgde ae caror suprafete aunecoase permt frecarea uneor
foarte mportanta n functe de artcuate. Structure osoase apropate, n cee dn urma, au
tendnta sa se densfce.
Anaznd toate acestea, se poate deduce cu usurnta ca artroza ne vorbeste de
dfcutatea noastra n fata mscar sau a schmbar.
Frca de aceste mscar, de schmbare ne fxeaza, ne face sa perdem supetea s
capactatea de a asa sa aunece (carta|ee). Ne opntm asupra certtudnor s crednteor
profunde (oase), facandu-e astfe ma dense, ma gree s ma putn mobe. Astfe vata nu
crcua a fe de bne prn no (des este moba). Or, ntotdeauna a nveu robneteor (unde apa
nu ma crcua) se depune cacaru.
De asemenea putem nteege de ce artroza avanseaza odata cu varsta, pentru ca cea ma
mare parte dn no se fxeaza, devn ma rgz mbatrannd s sunt dn ce n ce ma putn deschs
a schmbare s mscare.
Bne ntees, partea corpuu unde se manfesta artroza preczeaza foarte car de ce tp de
schmbare sau mscare ne este teama. E sufcent pentru a decoda sensu exact, sa ne raportam
a exca artcuate n cauza. Sa uam un exempu: ce a u |ean-Perre m pare grator. Acest
om de 48 de an a vent sa ma vada pentru o probema de artoza a cefe cu rader dureroase n
umaru stang. Reumatoogu sau -a dagnostcat cu artroza cervcaa care genera aceste durer
n umaru stang, mtand anumte mscar ae bratuu. Tratamentu antagc a reumatooguu
nu -a a|utat pe |ean-Perre care a vent sa ma consute a sfature unu preten.
Ce se ntampase n vata u |ean-Perre? Despre ce ne vorbea aceasta artroza? Asa cum
am vazut ma sus, era vorba de o frca de mscare, de schmbare. Aceasta avea oc a ceafa
(vedet ceafa) s crea durer n umaru stang (vedet umar). Descfrarea sufernte u |ean-Perre
ne-a perms sa spunem ca era vorba de ceva pe care e avea dfcutat n a- accepta sau n a-
refuza (ceafa). Ceea ce s-a ntampat a fost trat ca o canstrangere sau o mpedcare de a
actona datorata une surse exteroare (umar) care era un barbat sau o autortate, o erarhe
(partea stanga).
Acest decoda| a fost fugerator pentru |ean-Perre. A ntees ca durerea s artroza veneau dntr-
o stuate profesonaa pe care a trat-o n urma cu cateva un. E a fost surprns sa-s amnteasca
faptu ca efectv artroza sa a aparut a putn tmp dupa debutu tensun sae profesonae. De
ma mute un, n socetatea n care ucra |ean-Perre, aveau oc restructurar, care se desfasurau
51
ntr-o manera pe care |ean-Perre nu o agrea. Traa aceasta experenta cu greu pentru ca
trebua sa apce decz care nu- apartneau, vente de a superor s care- erau mpuse. In pus,
trebua a randu u sa e mpuna nferoror sa, cu vnovata mpcata de aceasta stuate. Doar
ca-s spunea: a 48 de an nu sunt bne pasat pentru a discuta. Acesta frca fnaa a adaugat o
tensune asemenatoare cu cea fxata a |ean-Perre, osfcat fzc, s e suferea foarte mut, prvnd
stuata dn acest punct de vedere. Descoperrea surse sufernte fzce s morae, -au perms sa
faca aeger s sa a decz n concordanta cu natura sa, tnand cont de dfcutatea contextuu. In
zee care au urmat prmeor doua sednte, dn corp s bne ntees dn sprt, durerea a dsparut
compet.
52
COXARTROEA ? DURERILE SOLDULUI
Coxartroza e o artroza a capuu femuruu s ocu e de fxare e a nveu soduu. Sodu
repreznta artcuata primara, bazca, mama, a membreor nferoare. De a e peaca toate
mscare (potentae) ae acestor membre. E repreznta axa bazca a um noastre reatonae.
Aceasta e Poarta a )nconstientului *elational, punctua prn care eementee Inconstente
tasnesc spre Constent. Schemee noastre profunde, convngere despre reata cu ceat s cu
umea, s modu n care o tram sunt reprezentate somatc de sod. Orce tuburare constenta
sau nu ae acestor nveur va avea repercusun a nveu unu sod. Impreuna cu baznu s cu
zona ombara, sodure sunt ocu puter noastre profunde, cat s a capactat de mobtate s
supete nteroara s exteroara. Pornnd de a ee, fiinta noastra e n reate cu umea.
Probemee soduror, durere, tensune, boca|ee, ne arata ca traversam o stuate n
care ba!a crednteor profunde e adusa n dscute. Faptu ca aceasta artcuate, care este
spr|nu prm s fundamenta a pcoruu, ne asa, ne parasesc, semnfca faptu ca punctee de
sp|n nteroare fundamentae, credntee nteroare, n raport cu vata ne parasesc de
asemenea. Suntem dn pn n notunea de tradare sau de abandon, fe ca sunt facute de no sau
de at.
Daca e vorba de sodu stang, suntem n cazu unu evenment de tradare sau de abandon
egat de smboca Yang (paterna). Ma gandesc ac a o persoana numta S care a vent sa ma
vada ntr-o probema de artroza a soduu stang, cu putn nante de operate. Dupa ce am asat-
o sa vorbeasca de sufernta mecanca, -am cerut sa vorbeasca putn ma mut de vata sa
ntreband-o: ce om v-a nseat sau abandonat n utme un? n cuda surprze, ea m-a
marturst ca s-a perdut sotu cu 3 an n urma, dar ca nu vedea egatura ntre cee doua
evenmente. I-am expcat progresv procesu nconstent care a pus tot acest tmp nante de a
se ebera astfe (prn durere).
Ea a recunoscut ca a trat efectv dsparta sotuu ca un abandon asocat cu resentmente de
nedreptate. Dupa doua sednte de masa| Shatsu s de ucru asupra aceste amntr, sodu e s-a
eberat astfe ncat n cea de-a doua saptamana ea a avut 2 ze ntreg fara sa resmta cea ma
mca sufernta. Temere sae, obligatiile sae profesonae, au determnat-o sa a, n cuda a tot
ce se ntampase, hotararea de a se opera; ar eu am asat-o bera sa aeaga. Operata a reusit
perfect s a facut sa taca durerea.
Un an s |umatate ma tarzu ea a revent sa ma vada pentru aceasta probema dar de
date asta a sodu drept. Era car axa nu eberase nmc dn tensunea nteroara. Rana sufetuu
nu se ccatrzase deoc s a cautat un at punct pentru a se exprma. Am mpns-o ma departe n
exprmarea traror sae s a termnat prn a marturisi ca, n pus, dupa dsparta sotuu sau, a
avut ndoe ma|ore despre fdetatea sa ncat se gandea char ca o nsease. Ea se smtea
tradata n pozta de sote. Dec nu era surprnzator ca Inconstentu avea nevoe de a emna, a
nveu soduu aceasta rana care era nca departe de a f nchsa pentru ca era ntretnuta de
ndoaa. A fost pe dreapta pentru ca femntatea era n cauza, dar ma aes pentru ca stanga nu
ma putea vorbi.
53
Daca e vorba de sodu drept, suntem n stuata une trar de tradare sau de abandon a
smbouu Yn (matern). Ma gandesc ac, pe anga exempu precedent, a propru tata. E a
ucrat ntr-un brou pubc n care dn ce n ce ma mute ucrur s comportamente -au devent
dfc de toerat, pentru ca ee tradau deea ca era vorba de servcu pubc. Dar cum sa esm
dn aceasta stuate? E a cazut ntr-o z s s-a ovt a sodu drept.
Putn cate putn, durerea a crescut ncat a devent dfc sa poata face corect ucru. Taran de
orgne s avand un dezvotat smt a datore s de respect fata de anga|amente, a fost s ma
contrariat atunc cand -au sfatut sa-si ia concediu medical. #u pot accepta acest lucru pentru
ca ar insemna ca ceilalt vor face munca in locul meu, - zse e n acea vreme. Ar f fost o tradare
supmentara dn partea sa.
A hotarat sa asa a pense antcpat, des, facand aceasta aegere, perdea foarte mut
fnancar, nefnd foarte departe de pensonarea a termen. Nu putea totus sa nteeaga
semnfcata nconstenta a ceea ce se ntampase. A pecat sa a|ute o persoana, dntre
cunostntee sae, sa nfnteze o crescatore de porc. Debutu a fost promtator dar experenta
tradar s-a reuat. Persoana a nceput sa- faca n fecare z no probeme, reducandu- de fecare
data munca pe care o efectua. Pana n zua n care o pcatura de apa ma mare ca ceeate
(dstrugere accdentaa) a determnat rasturnarea paharuu. Durerea soduu drept, care uase
forma une coxartroze s-a ampfcat s a putn tmp a parast acest anga|ator care -a dezamagt
ncrederea s s-a dus sa se opereze.
Poate ca, daca as f stiut n acea vreme (acum 30 de an), as f putut evoca necestatea pe
care o avea de a exprma tradarea sau abandonul smboc. E trase de|a, dn tnerete aceasta
tradare, atunc cand, revennd dn captvtate dupa razbo, a constatat ca tata sau abandonase o
frumoasa ferma n care trase nantea razbouu. Totus, ndrumase n mod expres sa nu o
faca. Constatand ca tata sau a vandut aceasta ferma pentru a cumpara ata n ata parte, a
decs sa-s paraseasca fama pentru a ucra n uzna. Am zs poate pentru ca nu suntem
ntotdeauna gata sa auzm anumte ucrur s pentru ca nmen nu poate tra sau schmba
Legenda Personaa a atua.
54
CRURAL<IA
Cruraga este, ca s scatca, o ntepatura care blochea!a nervu crura, uneor compet s
ne mpedca sa mergem, sa ne depasam sau char sa stam n pcoare. (a se vedea captou
pcoare). E foarte mportant sa ne ntrebam, dupa ocu atns, ce se ntampa n vata reatonaa.
Care e persoana spre care nu vrem sa ma mergem, cu care nu ma vrem reat ca cee exstente
az, sau ma smpu nu ma vrem reat deoc? Spre ce avem dfcutat sa ne ndreptam? Care e
schmbarea materaa de care ne e frca? Ce ucru sau fnta a care ne gandm sa-l posedam, ne
scapa?
Cruraga este foarte nteresanta pentru ca aceasta ntepatura a nervuu crura se
manfesta, prntre atee, a barbat prn durer, uneor foarte |enante, ntr-unu dn cee 2
testcue, provocand uneor char umfarea aceua care este pe partea nervuu crura atns. E ut
sa punem ntrebar n egatura cu umfatura? In orce caz, aceste ntrebar pot da raspunsur
partcuare graitoare char daca ee nu sunt obgat bne vente sau acceptate, n speca n
reate de cupu.

55
-*A+$'*A
Sa dam un sens une fractur m se pare evdent. Trebue vorbt de fapt prn ea nsas ca e vorba
de o spartura / ruptura. Aceasta spartura se produce n tot ceea ce e structura s dur n corpu
nostru, adca a nveu scheetuu, a oaseor. Fracture sunt dec atnger ae structur noastre
profunde care se sparg pentru a ebera tensunea ntanta pe drum.
Este mportant sa ne ntrebam despre ceea ce e supus a tensun puternce n vata noastra,
despre ceea ce rezsta s rsca sa se sparga datorta pse de supete. Care este modu obsnut
de a gand, convngere profunde s structurae care sunt perturbate de trarea momentuu. La
ce schmbar de comportament, de convnger sau de drecte suntem n curs de a rezsta?
Fabua ste|aruu s a treste ne poate a|uta sa refectam asupra acestu subect.
Locu fractur vne sa descfreze sensu goba s ne permte sa preczam domenu vet n
care exsta tensunea. Oare este n reate noastre cu ceat sau cu umea (pcor), n actee
noastre, n modu de a actona sau de a suporta actune ceorat (brate) ? Are dfcutat
reatonae cu o femee sau o ntreprndere, vs--vs de cneva care nu ma ste pe ce pcor sa
danseze sau cu sa opuna rezstenta n a avansa, n a merge ma departe, de exempu (e vorba
de pcoare s ma exact de gezna dreapta). Va f ndcat sa ne raportam n consecnta a
captou care prveste fecare dn parte corpuu care a sufert fractura pentru a afa sensu sau.
Ma gandesc ac a cazu Care. Aceasta tanara adoescenta (12 an), traa o stuate
dfca n fame. Dn dverse motve tata sau genera o tensune paterna s confctuaa n
fame. Uneor se ntampa, prn dezordnea s attudnea sa reatonaa a provocat crze s n pus
amenntarea ca o da afara devne argumentu defntv. Oare, acest tata repreznta totu pentru
Cara. L-a pasat ntotdeauna pe un pedesta. Imagnea sa era sacra s nu trebua ca cneva sa-
crtce.
Totus, attudnea tatau sau devenea excesva, aceasta magne ncepea sa se ezeze. In
cateva saptaman, prmu semn a mpactuu evenmenteor au fost notee Care a scoaa, au
devent ma sabe, des facuse mereu parte dn ce ma bun. Apo, ntr-o z, ntr-o ora de sport,
prin intamplare un baat (!!!) a ovt-o s -a fracturat ncheetura stanga.
Era evdent ca ea traa o fractura n vata sa. Imagnea acestu barbat puternic s-a spart. A
trebut sa se rupa ceva n ea pentru a transforma ceea ce traa. In acest tmp s bne ntees
intamplator, tata sau s-a camat. Tot tmpu cat Cara a purtat gpsu, putne ucrur s-au
schmbat aparent. Dar n schmb, notee au devent bune medat dupa scoaterea gpsuu. Ma
nteresant e ca a nceput sa- crtce s sa |udece n numeroase domen pe ce ce era de neatins.
56
MIELOM ?MALADIA LUI FAHLER
Meomu este o tumoare a maduve osoase care, atunc cand se mutpca, se numeste
maada u Kaher. Suntem n prezenta une afectun de tp canceros s prn urmare putem,
pentru ma mute deta, s-o raportam a captou canceruu.
Dncoo de asta, canceru atnge maduva osoasa, adca ceea ce e ma profund, subt s
secret n corpu uman (n afara gandeor endocrne). Dn acest motv vata a ascuns-o n
nteroru oaseor. Aceasta maduva este purtatoarea coduror noastre de vata cee ma
profunde. Dn acest motv, doar grefee de maduva pot sava persoanee care au fost radate,
adca a caror structura vbratore ceuara a fost perturbata, paraztata, buversata, destructurata
de o vbrate fenomenaa care e cea a atomuu.
Suntem prn urmare n prezenta une atnger care strga aceasta perdere a structur. O trare
constenta sau nu (sau o acumuare de trar) a buversat codure noastre nteroare cee ma
profunde s secrete. Am perdut convngere s reperee fundamentae. Dezordnea s-a nstaat n
sufetu s n corpu nostru. Suntem, fara ndoaa, no nsne, perdut, ratact s nu ma gasm
sensu axeor noastre ma|ore ae vet.
57
,%+A(+#-#%*%A .,%&#"%*A(#/A*%A. ,'*%*#(% )S)AS%. )S$%)0)*)/A
Scheetu s oasee repreznta structura noastra, arhtectura nteroara. De fecare data cand ne
dor oasee, nseamana ca suferm n structura nteroara, n credntee noastre despre vata.
Marea ma|ortate a acestor structur sunt nconstente, sunt arhetpure cee ma profunde, pe
care ne spr|nm nconstent s n permanenta n vata cotdana, n reata noastra cu vata.
Oasee repreznta ceea ce este ma profund n corpu nostru, n |uru or se construeste totu, pe
ee se spr|na totu. Repreznta ceea ce este ma dur, rgd s sod n no. Prn urmare repreznta
ceea ce este ma profund n no, n pshooga nconstenta, sunt arhtectura acestea. Pe ee s n
|uru or se construeste s se spr|na raportu nostru cu vata.
Cand suntem profund tuburat, atns, buversat n convngere noastre profunde,
de baza, n raport cu vata, despre ceea ce credem ca este sau ar trebu sa fe, structura noastra
osoasa o va exprma prntr-o sufernta sau o |ena.
Du#!#il! osoas! exprma sufernta uneor nconstenta, resmtta dn cauza acestor
tuburar. Cand e vorba de decacfer sau demnerazar, deea de fragtate, de perdere a
sodtat, ma mut char a de dezagregare a repereor, vne sa se adauge sensuu goba.
Fenomenu osteoporoze, care se dezvota n mod deosebt a anumte feme, dar nu a toate,
dupa menopauza, este un exempu sugestv. Aceasta demnerazare osoasa se dezvota cu atat
ma mut cu cat femea traeste menopauza ca pe o perdere a denttat sau ma degraba a
uttat femnne. Pentru ca magnea arhetpaa profunda a feme este nca cea de a procrea.
Aceasta a fost, de atfe, muta vreme snguru sau ro soca. Femee stere sau afate a
menopauza sunt uneor consderate ca nute, neproductve pentru coectvtate sau fame,
erau char (sau ma sunt nca) respne de sotu or.
58
PERIOSTITA
Este o nfamate a perostuu, adca a tesutuu con|unctv care ncon|oara oasee. Ca orce
nfamate , perostta ne vorbeste de o stare de foc nteror, de fure. Dat fndca afecteaza
perostu, ea prveste oasee adca structurau dn no, prn tesutu care e ncon|oara s e
hraneste.
Suntem n prezenta unu mesa| dureros, care ne vorbeste de dfcutatea noastra, de o
emote a care nu ne adaptam, care hraneste structura noastra nteroara. Avem dfcutat n a
accepta sa ntegram noe de sau crednte care ar putea ven sa mbunatateasca raportu nostru
cu vata. Exsta posbtatea ca acestea sa ne f socat sau rant (perostta post-traumatca).
Infamata tesutuu care ncon|oara structurau exstent (oasee), serveste ca protecte, ca sa
respnga ceea ce vne dn nteror, prn react, ma mut char voente.
Locazarea perostte deseaga bne ntees sensu goba de dfcutate de a asa sa patrunda
n sne noe date. Dec este bne sa ne raportam a partea corpuu n cauza.
Ma gandesc ac a cazu u Gbert care a vent sa ma consute dn cauza une perostte a
gambe drepte, n aproperea gezne. Dupa decodarea aceste durer, a fost usor pentru G. sa
nteeaga ceea ce se ntampa. De fapt era pe punctua de a tra n ntreprnderea n care ucrase
(partea dreapta), o reorganzare structuraa n care e nu credea. Se revota contra e, refuza sa
admta necestatea e sau sa nteeaga expcate care -au fost date nterzcandu--se orce
comentaru. Se va schimba totul - s-a spus e. Fura s refuzu cresteau n e dar nu sta pe ce
picior sa /oace. S-a ovt ntr-o z, ntampator, de brou u, putn ma sus de gezna dreapta s
perostta s-a decansat. Dupa refectare s a|utor pentru a transforma evenmentu rau trat s a-
accepta, aceasta perostta a dsparut compet.
59
RAHIAL<IA
Rahaga este asa cum ndca s numee, o durere a rahe care este numee medca a cooane
vertebrae. Rachs vne dn grecescu rha-his care nseamana a$a. Cooana noastra vertebraa
este axa centraa care este, n no, trunchu purtator n |uru carua se organzeaza toata
structura noastra s dn care peaca toate mpusure nervoase care emana dn sstemu nervos
motor sau refex (maduva epduraa ). Acest arbor nteror este un referenta ma|or a
organsmuu nostru atat n capactatea sa motrca cat s cea purtatoare. E vorba de armura
noastra s n aceas tmp de artcuata nostra profunda. Pentru a nteege, este sufcent sa se
constate a ce nve o probema vertebraa poate handcapa, adca suprma, orce posbtate de
mscare a orcare part a corpuu (char s ndepartata de cooana).
Rahaga nsemana ca ne doare a$a. Reperee, referntee nteroare smboce sau reae,
spatae sau de actune ne sunt dfce, dureroase, char suprmate sau nexstente. Excesu
mscaror nteroare, perturbarea repereor fundamentate, nstabtatea acestor repere
genereaza tensun s durer dorsae, adesea stuate char a cooana vertebraa. Am ca dovada
aceasta durere de spate care este maladia secolului, a acestu seco care este unu a
nstabtat s a expozor vechor repere (morae, etce, respect, tradte).
Rahage nseamana dec crspare noastre (|ustfcate sau nu) fata de aceste schmbar
sau dspart a refernteor s dfcutatea noastra de a ne adapta acestor faze de schmbare. Ee
ne nvta sa sabm, sa antcpam, sa acceptam mscarea pentru a ne prote|a, fe ca aceasta are
oc n medu persona, profesona sau soca.
Prntre rahag, umbago face parte dn cee ma cunoascute.
60
LUM.A<O
Lumbago sunt durere sau tensune resmtte a baza spateu, a nveu vertebreor ombare.
Aceste vertebre ombare sunt n numar de 5 s corespund ceor 5 Prncp energetce esentae s
ceor 5 panur bazce ae vet orcaru ndvd, adca :
Cupu (afectu)
Fama (structura afecteor)
Munca (matera)
Casa (structura matere)
Tara (regunea) (spatu, mobtatea s ocu)
Atunc cand traversam o peroada dfca n vata sau avem dfcutat sa acceptam s sa
ntegram schmbare care au oc, vertebree noastre ombare s umbago exprma teama noastra
nconstenta sau refuzu acestor schmbar. Aceast ucru are oc adesea datorta faptuu ca
acestea buverseaza obceure noastre sau reperee s uneor este dfc sa acceptam fara
crspare, char daca aceste schmbar au fost aese sau ne convn. Pot char, nconstent, sa
produca teama.
Lumbago ne pote vorb s de dfcutatea noastra de a accepta reasezare, n mod deosebt n
medu fama s profesona, mutare n ate ocunte, separare. Avem dfcutat sa schmbam
pozta, attudnea reatonaa, pentru ca vertebree ombare sunt paer ma|or, char daca nu
sunt sngur, a mobtat reatonae pentru ca e comanda pcoareor.
61
REUMATISMUL
Termenu reumatism este un termen generc care descre toate stare dureroase ae
artcuator. Reumatsmee pot f de ma mute tpur, nfamator ca s artrta sau nfectoase ca
poartrta, degeneratve ca artroza sau metaboce ca s guta. E bne sa ne raportam a fecare
tp partcuar tratat n aceasta ucrare.
Totus ar f bne sa retnem sensu goba a reumatsmuu, acea ca reumatsmu ndca o
dfcutate de mscare, de a muta sau de a pune n mscare. Durerea asocata cu mobtatea
artcuara duce a o scadere, o suprmare a acestea, ne vorbesc de boca|ee noastre (temer sau
refuz) constente sau nu, n raport cu schmbare smboce sau reae de drecte sau stare.
|ustetea anaze va f competata de asocerea cu sensu ocuu atns de reumatsm. Va f
bne sa ne raportam a partea corpuu n cauza. Ma gandesc ac a exempu Ane-Mare. Aceasta
femee foarte actva s pna de vata era s o mama foarte geoasa s posesva fata de cop e.
Tmpu s vata au facut ca e sa creasca s sa pece ntr-o buna z. S-au casatort s do dntre
baet au char cop. Ofca s consent, Ana Mara ar f trebut sa fe ncantata s n-ar ma f
trebut sa vrea sa aiba gri/a de ei. Or, ea a vent sa ma vada pentru un reumatsm mportant a
cee doua man. Aceste durer care atngeau uneor s coatee (acceptare), o deran|au mut s
uneor o mpedcau sa doarma.
Atunc cand -am cerut sa-m spuna ce o mpedca durerea sa faca sau ce o obga sa faca,
ea m-a raspuns facand un gest cu mane: sa tin, sa strang, sunt prin urmare obligata sa las
%cede!& ceea ce incerc sa tin. Ce sau pe cne nu reust sa asat, am ntrebat-o? S-a ngabent s
a ntees ca e vorba de cop. Dn dscute a reest ca- era teama ca o vor abandona. Avea
obceu s s obsnuse cop s-o sune reguat (char s n fecare z) s a stut sa se faca
ndspensaba n numeroase stuat. E erau astfe obgate sa apeeze a ea. Totus, nurore dn
cauze profesonae dverse au obgat-o sa cedeze. Inconstent Ana Mara se crspa, strangea
mane fara sa-s dea seama s a generat reumatsmu care o face sa sufere.
62
SPONDIARTRITA ANCHILOEANTA
Spondartrta anchozanta (sa) este un reumatsm aparte care atnge marea ma|ortate a
barbator. Aceasta stare nfamatore dureroasa atnge n deoseb ombaree s sacroacee
(baznu). Acest reumatsm evoueaza spre o anchoza progresva, dureroasa s cu crze, daca nu
e tratata corect sau persoana nu modfca anumte comportamente sau anumte obceur de a
tra ceea ce ntaneste.
Suntem ntr-o dnamca foarte apropata de umbago. Sensu goba este ce a une
dfcutat ma|ore de a gas stabtatea n vata. Se ma adauga s faptu ca sunt vzate s
sodure.
Experenta personaa ma face sa ma gandesc ca e vorba n genera, ma aes de tensun
care au egatura cu cee doua fundamente care sunt : cupu (dreapta) s munca (stanga).
Prezenta une star nfamator e semnu une emot negatve, de tp mane sau ranchuna,
nsotta de un sentment de nedreptate sau tradare. Aceasta tradare, aceasta psa de fabtate,
de ncredere sau de spr|n posb este car marcata atunc cand acee (sodure) sunt atnse.
Se semnaeaza foarte car sufernta fata de absenta stabtat repereor vet a care aspra
totus persoana, dar uneor fara, poate, sa aba m|oacee necesare.
Im amntesc de |ean, acest nspector de pote care a vent sa ma vada pentru o
spondartrta. Traversa o faza n care atat cupu cat s munca -au destabzat, -au facut sa
sufere.
Sota, pshc foarte frag, avea reguat star de der mtomanace, agravate de un
mstcsm ntretnut de terapeut ndoenc. Munca sa era de asemenea dfc de grea pentru ca
poate f chemat n orce moment s avea, ca ma|ortatea coegor, m|oace mtate pentru a
duce a bun sfarst msune, dencventa urbana moderna se parea de neanghtt n cadru
egsatv exstent.
Teama fata de stare nstabe ae sote, frca de a f nevot sa se desparta de ea des
aveau un cop, psa de spr|n n munca cat s nstabtatea programuu, toate acestea au dus a
producerea une mar tensun nteroare, une dsperar s une crspar nteroare ma|ore care au
decansat treptat spondartrta anchozanta. Snguru sau benefcu ascuns s nconstent era ca
va trebu, n afara crzeor, sa ramana acasa. E va putea astfe sa-s suprevegheze sota fara sa
ma fe nevot sa mearga a munca. A fost foarte dfc sa- determne sa constentzeze aceasta
s sa cedeze.
63
SCIATICA
E o ntepatura a nervuu scatc a esrea dn cooana vertebraa, a nveu ombar. Are o
semnfcate echvaenta cee dn umbago cu o preci!ie supmentara. Lumbago este o durere de
zona care vorbeste de o durere gobaa n tmp ce scatca este o durere de traectore care poate
f ambuatore, de a cooana vertebraa pana a degetu mc sau mare a pcoruu. Scatca e o
durere precsa care exprma n pus dfcutatea de a emna, abandona, n cazu schmbaror,
anumte scheme vech. Scatca urmeaza traectora merdanuu energetc a vezc care
gereaza, pe pan energetc, evacuarea amntror vech. E dec vorba de tensun egate de
acceptarea schmbaror pe unu dn cee 5 panur ae vet, cauzata de dfcutatea noastra de a
abandona veche crednte sau obceur, veche scheme sau modatat de a gand, de ocu unde
am gast un anume echbru s de obceur n vata materaa s pshoogca a caror confort par a
ne f de a|uns.
Toate aceste notun sunt, bne ntees, n raport cu umea noastra reatonaa, pentru ca
suntem a nveu pcoareor.
Unu dn cazure tpce este acea a scatc parazante care bocheaza nervu scatc
compet s ne mpedca sa mergem, sa ne depasam sau char sa stam n pcoare (a se vedea
captou despre pcoare). Dupa partea atnsa, ce se ntampa n vata noastra reatonaa? Care e
persoana spre care nu ma vrem sa mergem, cu cne nu ma vrem sa avem reat asemanatoare
cu cee exstente n prezent sau cu cne nu ma vrem sa avem reat de oc? Spre cne ne e
teama sa ne ndreptam? Ce schmbar ne pune probema sau ce vna avem n raport cu ea? Ce
dfcutat avem de autorzat?
Exsta o mare asemanare de ntrebar cu cruarga. Acest ucru e ogc, pentru ca exsta
char s fzc. Dferenta ma|ora ntre aceste doua tensun, tne de traectora pe care o urmeaza.
Cruraga urmeaza merdanu stomacuu s a pancreasuu, o teama de a pierde , n tmp ce
traectu scatc (merdanu vezc) vorbeste ma degraba de o teama de schimbare.
64
SCOLIOEA
Aceasta deformare a cooane vertebrae, care poate ua forme grave, are caracterstc
dstncte. Ea atnge cop n tmpu crester s se opreste n totdeauna dupa pubertate.
Sa detaem putn acest subect pecand de a cateva constante smpe s preczate de|a n
cartea mea precedenta. Faza de crestere a unu cop, este atunci cand creste, adca atunc cand
se ndreapta spre umea aduta (ce putn ca aspect) parasnd umea copare. Cresterea sa
pshca se face odata cu cea a cooane vertebrae care se dezvota ntre doua axe bne defnte
care sunt baznu s umer.
Scooza apare atunc cand cooana creste ntre acest do po care raman a o dstanta
egaa unu de atu, reperu inaltime ramanand a aceeas dstanta de so. Ce repreznta ee
pentru cop s ce semnfca aceasta crestere care nu se vede n exteror? Umer care sunt axa
Yang a corpuu s cea a actun (a se vedea captou brate) sunt reprezentarea tatau n tmp ce
sodure, care sunt axa Yn a corpuu s cea a reate (a se vedea captou sodur), sunt
reprezentarea mame. Sunt cee doua repere spatae nconstente pe care copu e are de a
locul u s de a parintii sa, rea sau smboc (nvatamant, supraveghetor etc.). Daca umea
adutor nu satsface copu, dornta u de a msca propre repere pentru a se ntan cu ae or
va dsparea s copu va refuza aceasta ume putn atragatoare. E va aege nconstent sa
ramana n umea sa de cop care- satsface ma mut. Va fxa reperee exteroare ae crester
sae, cee pe care e vede s e poate masura. Lna umeror s a baznuu vor ramane dec a
aceeas natme. In acest tmp cooana vertebraa, care repreznta axa, refernta nteroara,
contnua sa creasca. S cum creste ea este obgata sa se nscre ntre aceste doua puncte fxe,
ceea ce nu poate face decat torsonandu-se. In scurt tmp crza devne g#a(a s se spune ca e
scooza flambata. ?
A doua caracterstca a scooze este ca se sfarseste n totdeauna a fnee pubertat. Or,
pubertatea repreznta peroada n care copu s expune afectune n raport cu umea
exteroara, n care e verfca capactatea de a-s gas ocu, de a se face ubt s recunoscut de
aceasta ume exteroara. Atunc cand s gaseste ocu, nu ma are nevoe sa-s fxeze reperee s
poate sa e ase sa se mste.
Ma gandesc ac a Syvane. Aceasta tanara de 14 an avea probeme de scooza fambanta
pentru care specast au sfatut-o sa poarte de urgenta, 24 de ore dn 24, un corset rgd care
nchdea tot spatee cope, tmp de cateva un daca nu char an. Tata sau care venea a
consutat pehtru probeme scatce, m-a vorbt de S. Dupa ce -am sfatut sa consute ma mut
medc nante de a ua vreo hotarare, -am expcat ceea ce se afa in spatele scooze fce sae
s -am propus sa o a|ute sa nteeaga ceea ce se ntampa s cum va putea sa schmbe acest
program rau care nu o facea fercta. In parae cu aceasta munca pe care o facem mpreuna, -
am sfatut sa mearga a un medc homeopat. In una urmatoare, Syvane a oprt evouta
scooze (care a perdut char 1-2 grade) s a renceput sa creasca (3-4 centmetr), ceea ce nu
se ma ntampase de 1 an.
Ce se petrecuse n vata Syvanee? In anu anteror vzte sae, Syvane s-a perdut toate
reperee, de aegere s decze a adutor. Mutarea ntr-o ocunta noua, schmbarea sco s
65
actvtat profesonae foarte acaparanta a unu tata care parea prea absent, au determnat-o sa-
s parda ncrederea n umea adutor. Syvane avea totus un soare n nma, prezenta s
compctatea profunda a une pretene de a scoaa care- era foarte draga. A fost dn nou
tradata de adut pentru ca parnt aceste pretene au decs sa se mute s mama pretene a
refuzat ca ee sa contnue sa se vada dn cand n cand sau sa corespondeze.
Dn acea z, Syvane a ncetat sa ma creasca s a decs sa-s pastreze reperee dn copare.
Am stut ca a castgat upta cand, dupa a trea sednta, m-a povestt ca n noaptea precedenta a
avut un cosmar n care un asasn a ucs un cop.Maestru Interor, nconstentu sau -a
transms un mesa| nteror foarte car, magnand ca ea a decs sa creasca prn smpu fapt ca
cneva a ucs copu dn ea.
66
>- A>ECTIUNILE SISTEMULUI MUSCULO / TENDINOS
RUPTURA LI<AMENTELOR
Lgamentee sunt fbre netede care unesc ntre ee oasee a nveu artcuator. Rou or de a
mentne e asocat cu rou de eastctate fundamenta, pentru a permte mscarea. Ruperea
acestor gamente nseamna, prn urmare, perderea momentana a acestu potenta cat s cea de
mentnere a artcuator.
Acest traumatsm ne vorbeste de o ruptura a une egatur n no, n vata noastra. Aceasta
ruptura reaa sau smboca se poate pune n reate cu artcuata n cauza, care va desavars
sensu aceste ruptur.
Ma gandesc ac a cazu u Bernard. Intr-o z, a unu dn semnare mee, am expus
aceasta deee a ruptur s am dat o sere de exempe. La un moment dat, am vorbt de
probemee genunchuu s am expcat ca acestea nseamna probeme de tensun reatonae cu
at s n speca dfcutat de cedare, de perdere, de acceptare a ceva n egatura cu reata cu
un atu.
A urmat un uras ropot de rasete. M-am adresat persoane care s-a exterorzat astfe
dezacordu s -am cerut sa-m expce ce era asa amuzant. Acest barbat m-a raspuns ca
avusese o entorsa asocata cu ruperea gamenteor ncrucsate nterne a un genunch acum 2
an; doar pentru ca dsputase un mec ntens de fotba s ca a ovt cu putere mngea. S ca nu
era nmc de ntees, ca era doar vorba de sport unde se ma ntampa sa te accdentez
intamplator. L-am ntrebat a ce genunch s-a rant. Dreptul m-a raspuns. I-am propus sa se
gandeasca a acea peroada, daca avusese tensun confctuae n reata cu o femee sau ceva
femnne, fata de care nu voa sa cedeze, sa accepte. L-am ma ntrebat daca suferse vreo
ruptura n acest sens.
Apo nu am ma dort sa dezvot acest subect s am contnuat expunerea mea, fara sa-
cer vreun raspuns. In |umatatea de ora urmatoare, -am vazut refectand, cautand, apo deodata
a ngabent. M-am oprt s -am ntrebat ce s-a ntampat. Ne-a mpartast tuturor ceea ce-s
amntse. In a|unu mecuu prmse o scrsoare ofcaa de dvort de a sota sa, cu care era n
confct de ma mute un, dvort pe care refuza sa- accepte, care era o ruptura pentru e.
67
CLACADUL ? RUPTURI MUSCULARE
Structura muscuara a corpuu este nsarcnata cu mscarea, fe ca e vountara (musch strat)
fe ca e nvountara (musch netez) s cu react refexe de protecte.
Fbree muscuare actoneaza contractandu-se s reaxandu-se. Caca|u sau rupture muscuare
sunt traumatsme care, prn ruperea anumtor fbre muscuare, fac dureroasa s percuoasa
(agravar ae ruptur) mscarea permsa de aceste fbre.
Suntem, prn urmare, ntr-o stare n care mscarea e mpedcata, de obgare de constrangere
a nactune. Caca|u s rupture muscuare ne cer sa ne oprn o cpa. Ne obga char sa ne
oprm. Trebue sa ne oprm dn aergat, a propru cat s a fgurat. Suntem ntr-o faza foarte
dnamca a vet n care intindem prea mult coarda sau facem prea mute ucrur sau prea n
forta. Semnau este car, pentru ca ne zce ca daca nsstam, rscu este sa nu ma putem aerga
de oc. Sportv care nu au respectat tmpu de ccatrzare a unu caca|, stu cate ceva. Recdva
sau agravarea sunt char ma nepacute decat prma ranre. E ma stu ca se poate aerga fnd
reaxat. Atunc care este panu n vata n care actonam n forta, n exces? Modatatea noastra
de a avansa este prea crspata, avem tendnta sa demaram prea repede s a rece, fara sa avem
tmpu necesar pregatr?
Partea corpuu n care se produce ruptura ne va dezvau sensu acestea. E car ca o ruptura a
bcepsuu (actune) va avea un sens dfert de o ruptura a pupe pcoruu (reate) s ca partea
n cauza ne va ndca daca este n raport cu smboca materna sau paterna. Va f ut n acest
sens sa ne raportam a captou egat de parte ezate.
68
+)"$*A+$'*A. +*A&0A. ,#S$)"#A. $%"S#'"%A &'S+'(A*A. $)*$#+)(#S
O contractura muscuara este, asa cum ndca s numee sau, contracta muschuu care este
nvountara, dureaza un anumt tmp s este dureroasa. O crampa este o contractura ma mut
sau ma putn dureroasa. O dstone este o contractura muscuara care bocheaza persoana pe o
anumta parte a corpuu s uneor ntr-o pozte neobsnuta (tortcos). Acest tp de crampa care
dureaza este bne ntees nvountara s se poate produce fe a nveu sstemuu muscuar motor
(fbre strate) fe a nveu sstemuu muscuar nvountar ( fbre netede).
Tortcosu este cazu casc s ce ma smpu de dstone. Locazat a ceafa, e revne foarte car
asupra smboc. Aceasta tensune a cefe are un efect pshc drect s ne mpedca, uneor
foarte dureros, sa ntoarcem capu a dreapta sau a stanga, adca de a spune %u. Este semnu
dezacorduu, a refuzuu, a neacceptar a ceea ce se ntampa sau a ceea ce un atu spune sau
face. Tortcosu ne mpedca sa facem gestu ce semnfca ncapactatea noastra de a spune %u
une persoane sau une stuat. Ne gandm ca nu avem drepu, posbtatea sau capactatea de a
o face. Im amntesc de exempu u Bernard, cadru superor ntr-o mare ntreprndere franceza
de dstrbute care a asstat a unu dn semnare mee despre Dnamca Reator. Acest cadru
care avea un tortcos foarte suparator de 3 ze. L-am ntrebat daca traa o stuate n care ar f
vrut sa spuna nu, dar se retnea sa o faca, fe pentru ca se gandea ca nu poate, fe pentru ca se
gandea ca nu are dreptu. Ma nta a fost surprns, apo a refectat cateva mnute dupa care a
recunoscut n cuda propre stupefact, ca traa efectv o stuate profesonaa de acest tp.
Superoru grupuu sau, a caru reprezentant regona era, avea mana sa organzeze reunun de
anvergura pentru cadre, reunun pe care Bernard e cafca drept mese copioase. Aceste
reunun care durau de a 1 z a 3 ze nu aduceau, dupa parerea u, mare ucru, c erau doar
perdere de tmp, des e avea mut de ucru pe teren. Era totus mposb sa refuze, spunea e,
pentru ca exsta rscu ca sefu sa nu- ma paca, refuzu fnd rau perceput. Or, e tocma afase,
cu 3 ze nantea semnaruu ca o noua masa va avea oc una vtoare, peroada n care, de
obce e era n magaznee de provnce pe care e avea n gr|a. A afat vestea un seara, ar
mart dmneata s-a trezt cu acest tortcos care nca boca s |o n tmpu semnaruu. E a
hotarat atunc sa se gandeaasca a modatatea de a-s exprma dezacordu superoruu sau, sau
sa traasca n mod ndferent aceste mese copioase.
Contracture, crampee, dstone, tensune muscuare sau tortcosu ne vorbesc, ca s
rupture, de o pedca n mscare, vountara sau nu. Suntem n aceeas dnamca a mesa|eor ca
s pentru ruptur sau caca|e, doar ca pedca nu este totaa, rscu de agrava nefnd medat (a
pror). Avertsmenu sau mesa|ee nu sunt ma putn care s cer o refecte asupra motveor
aceste mpedcar s asupra faptuu de a st daca se datoreaza exteroruu (ceorat) sau
nteroruu (sne). Ee vorbesc de cat ne afecteaza crsparea n raport cu o stuate care nu ne
pace, ne face rau. Atunc cand atnge muscutura vountara, e vorba ma degraba de pedc
datorate exteroruu s cand e vorba de muscuatura nvountara, datorata nteroruu.
Bnentees, ocazarea tensun va desavars sensu mesa|uu.
69
#"$#",%*#(%. %"$)*SA . ('1A$#%
O entorsa sau o luxatie este un traumasm egat de o artcuate a care dstorsune brutaa a
provocat o ntndere, o ruptura a gamenteor care e sustn. Acest traumatsm poate merge
pana a ruperea gamenteor studate anteror.
Suntem n fata unu traumatsm, adca a une faze actve. Maestru Interor propune
nteegerea s schmbarea u. Entorsee prvesc artcuate adca potentau de mscare s de
schmbare a drecte. Or, ce produc entorsee sau ntndere? Ee fac artcuata atnsa
dureroasa, mposb char de mscat. Prn urmare, ee ne vorbesc de dfcutatea noastra s de
durerea noastra n momentu mscar, schmbar de drecte, de attudne sau de pozte ntr-un
domenu a vet.
Artcuata atnsa ne va permte sa adancm sensu acestu boca| preczand domenu
vzat. Este sufucent sa se cteasca exempee ctate n prma parte a cart, n captou care
trateaza artcuate (genunch, gezna, ncheatura man) pentru a ustra acestea s pentru a se
vedea pana a ce punct ocu dn corp atns preczeaza sensu aceste ran.
Ma gandesc ac a un caz persona foarte semnfcatv pentru ceea ce am expus anteror.
Acum catva an, am fost practcant nfocat de akdo cu profesoru meu dn acea peroada. Cu
catva preten am conttut a Pars, un mnunat do|o, pentru care am depus orce efort omeneste
posb. Catva s-au pus char n perco fama s structura socaa, pentru ca aceasta
constructe a fost pe prmu pan, facandu-ne indisponibili pentru mute ate ucrur. Putn dupa
reazarea acestu pan, de care eram foarte mandr, reata cu structura care reprezenta
asocata s-a degradat. Dar n snea mea, nu puteam accepta mesa|ee care m veneau n
permanenta s m aratau ca drumu meu aatur de e se termnase. Im era foarte dfc sa
accept aceasta dee, dupa tot ce am nvestt n ea, n cuda sentmentuu de tradare care se
asoca cu tot restu. Genunchu meu drept a cedat s m-a obgat sa opresc tot, cursure pe
care e dadeam dar s cee pe care e prmeam. Am sufert o duba entorsa n tmpu une ncazr
de akdo, cu toate ca acest genunch ma durea de ma mute saptaman. Nu puteam au!i ca
reata mea cu asocata s dnamca e familiala se sfarsse. Aceasta tensune adaugata a cee
produse n sanu fame n tmpu constructe do|o-uu m-au dus a aceasta entorsa, avand n
acest tmp, o depasare a soduu drept (trarea tradar). Am fost obgat astfe sa parasesc
aceasta asocate, aceasta reprezentare materna. Dupa o punere n tema dfca, am sfarst prn
a nteege mesa|u. In cuda gravtat medcae, am putut sa reau rapd practce mee.
Genunchu drept s-a refacut compet s m-a perms dn nou sa practc akdo, char daca
programu meu actua nu-m da mereu posbtatea.
70
%0#+)",#(#$A . $%""#S %(2)3
Epcondta este o nfamare a tendoaneor cotuu. Aceasta nfamare dureroasa, bne cunoscuta
de tensmen (tenns ebow), fac anumte mscar ae bratuu dfce.
Prntre ee, ntnderea bratuu sau rdcarea pame sunt foarte dezagreabe s provoaca o
sufernta uneor acuta.
Avem toate ngredentee sensuu sau. Starea nfamatore semnaeaza o fure retnuta sau o
emote refuata. Gestu devent dfc poate f ce de ntndere a bratuu s a man sau de a e
rdca. Artcuata dureroasa este cea a cotuu, adca cea a acceptar. Suntem a nveu bratuu,
de a raport a acceptare. Epcondta ne vorbeste, prn urmare, de dfcutatea noastra de a
accepta o actune, o modatate de a actona (dn partea noastra sau dn partea une persoane
dn exteror). Retnerea emotonaa asocata cu neacceptarea sta a baza nfamate, agravata de
dfcutatea noastra de a intinde mana (a erta, accepta, a face pace) s de a apuca dn natm (a
rdca mana).
E mportant sa adaugam ca epcondta se trateaza efcent, nu actonand asupra artcuate
cotuu c a nve cervca (cooana s pexu cervca), unde se stueaza adevarata orgne
mecanca a probeme. Se vede n ace punct ca avem dfcutat n a nght, a ngera sau a
exprma. Aceasta ocazare ascunsa a nve cervca, ntareste deea ca aceasta tensune vne
dn nteror. Este semnatura une ncapactat nconstente, reae sau magnare, gerar une
stuat egate de un comportament sau de o modatatea de a actona, vennd n prncpa dn
nteroru nostru s care nu ne satsface. Doar caracteru nconstent a acestora ne face sa nu
nteegem ca nsstam, ca fortam, ca ne ncapatanam n modu de a actona.

71
HIPERLAXITATEA LI<AMENTARA
Hperaxtatea gamentara este, asa cum ndca s numee, o axtate (psa de rezstenta)
excesva a gamenteor. Acestea au functa de a tne artcuate a ocu or, supetea or
excesva nu permte o mentnere ferma a acestora s poate provoca entorse sau uxat repetate.
Aceasta hperaxtate poate f generaa sau ocazata a o artcuate anumta, urmata de entorse
repetate care au sabt excesv aceste gamente.
.inuta mscar este fraga. Aceasta e psta de rgoare s precze. Suntem n prezenta
une persoane a care stabtate, tnuta generaa este fraga. Aceasta fragtate poate f ustrata
cu un adevar umtor atunc cand strangem mana une persoane care manfesta aceasta
hperaxtate. Avem mpresa ca daca strangem ma mut mana s -o scuturam, aceasta se va
spubera ca un caste e nsp. E nteresant ca n homeopate, hperaxtatea se trateaza cu
supment de calcarea fluorica si silicea, adca aportur mnerae care sunt ute s n structura
osoasa, facand parte dn cee 12 sarur bochmce de baza, puse n evdenta de Schusser.
Suntem n prezenta une fragtat structurae a persoane. Adesea persoanee care au
hperaxtate gamentare sunt persoane de tp fuorc, adca mcute pentru a nu spune
sabanoage. Indvdu are fara ndoaa nevoe sa se mpneasca dn toate punctee de vedere.
Raportu sau cu vata trebue sa fe sustnut s sa aba tnuta. Nu trebue sa- ma fe frca sa se
mpce, sa fe ma prezent n actvtat, s ncsv. Ar f bne ca n raport cu mscarea (a propru s
a fgurat) sa fe ma agresv n sensu bun a cuvantuu, ma patrunzator, ma mut Yang, atat n
pan fzc cat s n ce a pareror.
72
TENDINITA
.endinita este o nfamate a unu tendon. Tendonu este partea fnaa s ntarta (consodata) a
unu musch, extremtatea sa, n ocu n care acest musch se ataseaza de os. E vorba de punctu
de ancorare a muschuu, care permte tractunea structur osoase, factand astfe mscarea.
)nflamatia sau tendinita semnfca prezenta focuu, emotor retnute, a fure. Aceasta
prezenta emotonaa puternca face ca actunea s mscarea une part a corpuu sa fe
dureroasa. Locazarea preczeaza bne ntees tpu tensun cat s sensu sau. Am durer cand
avansez, trebue sa cedez, nu ma pot sa tn sau sa strang n mana, nu ma pot forta ? In orce
caz, e car ca mscarea m face rau. Fara ndoaa trebue sa fac o pauza sau trebue sa actonez
sau sa ma port usor, fnd ma atent. Artcuata n cauza m va spune ma car n ce domenu
trebue sa ma moderez sau sa-m schmb modu de actune, de a ma msca, de a ma purta.
73
<- A>ECTIUNILE SISTEMULUI NER)OS
Sstemu nervos poate f consderat ca tertaru corpuu nostru. Este centru de comanda s de
gestonare a nformator. E centrazeaza, stocheaza, resttue s face sa crcue darure
nnascute sau dobandte de ndvd, permtandu- acestua sa exste sa evoueze n medu
ncon|urator.
Este car pentru fecare dn no ca rou sstemuu nervos este esenta s ca partcpa a cea
ma mca actvtate a organsmuu nostru. Se mparte n doua subssteme care sun sstemu
nervos centra sau motor s sstemu nervos autonom, numt s sstemu neurovegetatv. La nve
organc, e e compus dn creer, maduva spnar s dn nerv (perferc, smpatc s
parasmpatc).
SISTEMUL NER)OS CENTRAL
Sstemu nervos centra este ce care gereaza gandrea, mscare constente s totate
senzate. E compus dn encefa, maduva spnar s nev perferc. Orce gand constent, orce
decze, orce actune vountara trece prn sstemu nervos centra.
Dezechbree sstemuu nervos centra sunt prn urmare, n mod goba, semnu
dfcutator noastre de a gera constent, vountar s nteectua vata noastra s emote pe care
e tram. Durtatea, excesu n munca, tendnta de a tra s de a rezova ucrure ratona s nu
prn sentmente se vor manfesta prn dezechbre, bo sau tensun ae sstemuu nervos
centra.
Acestea pot atnge orcare dn parte componente ae sstemuu nervos centra. Pentru
fecare dn ee, va propun sa studat Spune-mi ce te doare si-ti voi spune de ce, n care detaez
functe propr cat s exempe cu decupa/ele cerebrae cunoscute.
Probemee cerebrae sunt semnu dfcutator noastre de a gera, prn gandre, stuate
vet noastre. Constnta constienta domna s vrea sa regeze totu sau sa nteeaga totu dar nu
reuseste. Raportu nostru cu vata este construt pe ratune, pe ogca ratonaa s ratonament.
Tensune sau patooge cerebrae exprma aceasta vonta de a rega totu prn gandre pura s
fara emot.
Nu vrem sentmente sau nu acceptam stare sufetest egate de eventuae emot care pot
aparea, fe pentru ca ne e teama fe pentru ca nu ne satsfac s ne par nute. Conteaza doar
efcactatea drecta s aparenta, uneor nteeasa s materazata de atura ratonaa, gestonara
sau financiara a vet, utand ca este, de fapt, fara ratonament.
Ratonarea orcaru ucru n termen de ratonatate bnara, de rentabtate, atat de
caracterstca unu numar mare de oameni de stiinta sau manageri actua, se traduce prn
probeme cerebrae. Pecand de a smpee mgrene, trecand de vert|, probeme de concentrare
s de memore, apo probeme crcuator ae creeruu s termnand uneor prn tumor sau
ds|uncta|e totae datorate surmena|uu. Acestea se numesc 4u#% out n Amerca de Nord, sau
Ga#o"&i n |apona unde face ravag omorand m de persoane s a nceput sa apara s a no.
74
Termenu de 4u#% out nseamna a carbonza s este nteresant atunc cand apropem de faptu
ca ne afam n Prncpu Focuu.
Aceste manfestar ae dezechbruu n raport cu vata apare n cea ma mare parte a
tmpuu a orasen care au actvtat profesonae de brou sau nteectuae. Sunt mut ma rare a
ce care au o actvtate manuaa sau fzca care obga sa ramana conectati a vata reaa,
Prncpu Pamant.
Dezechbree cerebrae ne vorbesc de dfcutatea noastra de a asa oc pacer s
bucuror smpe n vata noastra. Gasm ac una dn reate ntme care exsta ntre creer s
nma care- gereaza a nve energetc. Predomnarea ratun mpca nevoa de a avea dreptate
s de a fug de greseaa care este trata ca un semn de sabcune.
Refuzam astfe componenta umana a grese, necestatea e cat s dmensunea sa
expermentaa s evoutva, pentru a nu ma amnt ca notunea de greseaa mpca s notunea
de vnovate. Acest boca| a deor e nsott de o mare dfcutate de a schmba dee s modu de
a gand s se poate traduce prn tensun cerebrae, mgrene sau durer de cap.
In schmb, daca durerea se manfesta a nveu maduve spnar, ea ne arata dfcutatea
noastra de a pune dee s gandure noastre n practca. Exprma dfcutatea noastra de a
actona s char de a reactona, adca de a reactona fara a gand n raport cu contextu dat. Ea ne
vorbeste de refuzu nostru de a asa vata s bucura de a tra sa se exprme n faptee noastre s
n reacte noastre. Parali!ia, mielita, meningita cerebro-spinala ne mpedca sa actonam, sa
facem s prm urmare sa ne nseam, sa facem grese.
Durere nervor exprma dfcutatea noastra de a face ca gandure, dorntee sau poftee
noastre sa devna reatate. Dar ac ne afam a nveu mecanic s nu structura. Este
tranmiterea cea care cedeaza s comenze nu ma functoneaza. Dornta de a trece a actune
exsta dar masna raspunde grest. Dfcutatea nu ma vne dn nteror, dn Yn, dn structura, dn
frca de psa de capactate sau dn nterzcerea nconstenta cum e cazu pentru tensune care
atng maduva spnar. Ce nu vreau sau ce m-e frca sa fac? Ce ma parazeaza? Sunt atatea
ntrebar exprmate prn suferntee sau boca|ee sstemuu nervos. Furncature sunt adesea
semnu antemergator ae acestor tensun vtoare, daca nu schmbam nmc. 3ielitele, screlo!ele
in plagi sunt formee cee ma profunde ae aceste nhbt a actun, n afara de parali!ii (vedet
ma departe n captoee refertoare a acestea).
Locazarea nervuu atns ne nformeaza precs despre motvu ncapactat cautate. E sufent
sa ne raportam a partea corpuu n cauza pentru a putea face egatura ntre cee doua. Scatca,
crurage, nevrage cervco-branhae vor avea un sens ma car pentru no.
75
SISTEMUL NER)OS AUTONOM
Sstemu nervos autonom sau sstemu neurovegetatv are un ro mportant n orce actvtate
nconstenta a ndvduu. Functe organce (crcuata sangeu, dgesta, resprata) dar s
pshoogce, emotonae s de aparare (pee de gana, varsatur, roseata fete, nstnctu de
aparare sau de agresvtate) depnd de e. Sstemu nervos centra este n reate cu musch
strat n tmp ce sstemu nervos autonom este n reate cu musch netez. Acesta cuprnde
sstemu parasmpatc s sstemu smpatc. Sstemu smpatc ntervne n tot ceea ce tne de
actvtatea de rutna a organsmuu uman, cum ar f functe organce, n tmp ce sstemu
smpatc ntervne n actune de exctare, de aparare s de urgenta :agresvtatea s fuga.
Functonarea sstemuu neurovegetatv nteractoneaza cu hormonu stresuu, cortzou produs
de hpotaamus.
Dezechbree sstemuu neurovegetatv exprma dfcutatea noastra de a un constentu
cu nconstentu. Ee ne spun ca nconstentu are dfcutat n a gera soctare vente dn umea
exteroara s ma mut char emote. Are oc atunc un fenomen de saturate a sstemuu nervos
centra, constent ca nu ma poate sa conduca actvtatea noastra pshca, pentru ca sstemu
neurovegetatv prea comanda. Ne obliga sa facem sau sa nu putem face un anumt numar de
gestur, acte sau ne mpedca sa avem accesu a anumte nvee ae constnte sau memore.
Toate manfestare famoase spasmof : tremurat, tcur asa-zs nervoase, amete, mgrene,
crampe, crze de tetane sunt expresa aceste dfcutat nteroare de a stapan s de a raspunde
corect soctaror vente dn umea exteroara.
Sa ne amntm ca sstemu nervos neurovegetatv este ce pe care Maestru Interor se
spr|na pentru a ne trmte mesa|e (cat s prn sstemu endocrn care e asocat). Dn acest
motv sistemul nervos nu este fi!ic niciodata bolnav.
76
MALADIA ALEHEIMER
Maada Azhemer este o degenerare progresva s generaa a creeruu. Prn stude stntfce
actuae s-a demonstrat ca frecventa sa creste odata cu varsta. Dar sa ne amntm ca stnta
spunea aceas ucru cu prvre a cancer, acum vreo 30 de an. Aceasta degenerare se traduce
prntr-o sabre, ma mut char o dsparte a facutator mntae ae persoane. In orce caz,
cunostntee pe care e avem, ne permt sa stm ca ea atnge facutate constente ae
ndvduu. In ceea ce prveste facutate nconstente, nu se ste nmc. Stude u |ung despre
arhetpur par sa demonstreze ca n afara de constnta de veghe, nconstent, umbra exsta prn
ea nsas. Ea smte s nteege. Ea se mbogateste cu gandure care- sunt exteroare. Ea
ntegreaza datee ncon|uratoare. Dezordnea care apare n manfestare constente nu poate f o
dezordne de structura c, fara ndoaa, o dezordne de exprese a bo sau o necunoastere a
coduu pentru ce care sunt n reate cu boaa.
Aceasta terba boaa are, dupa mne, doua fete dstncte.
Prma are egatura cu persoana atnsa s a doua cu ce apropat e. In ceea ce prveste
persoana, sensu asocat aceste patoog este foarte goba ce de moarte constenta. Treptat s
perde constnta. Perceperea constenta a reatat are oc n peroade scurte de tmp fnd
degradata, trunchata. Regasm efectu comun mutor patoog mentae, n care unu dn scopur
este ruperea de rea. Totus, spre deosebre de marea ma|ortate a boor de acest tp, care
determna deru sau voenta, boaa Azhemer este mereu cama, ar momentee ma mut sau
ma putn rare de revenre a constnte sunt nsotte doar de amntr frumoase.
Persoana atnsa de Azhemer este fara ndoaa cneva care nu a ma putu gera exteroru.
Ea a tat egatura cu umea asa cum un depresv cauta sa o faca uand medcamente chmce
destnate sa evte sa perceapa umea/ vata care se pare prea dfca. Acumuarea dfcutator,
presunea pshoogca excesva a antura|uu, mpre|urare prea drectve sau dctatorae,
epuzare dupa o vata actva de-a ungu carea persoana a gerat, a condus, a decs totu....ata
cateva cauze potentae pentru a cauta o protecte sau char o fuga ntr-o patooge ca boaa u
Azhemer. Faptu ca boaa e nsotta de perderea constnte arata ca aceasta cautare a soute
e defntva pentru ca astfe ceat nu ma au nc o putere asupra bonavuu. Aportu
medcamenteor nu este n zua de az rea decat pentru apropat, permtandu-e sa gereze ma
bne ceea ce boaa presupune s nseamna pentru e.
Astfe a|ungem a cea de-a doua fata a bo. Ca numeroase bo, ea vorbeste, fara ndoaa
s ceor care- ncon|oara pe bonav.
Ce sufernta puternca sa vez astfe pe z ce trece, un apropat a caru constnta se
degradeaza pana a-s perde char sensu se sne. Lecta e dura. Ea ne nvata cu sguranta
neatasarea, ne ncta sa refectam a zadarnca vonte s a cautar absoute de a stapan umea
materaa s manfestata. Sufernta este aceeas ca s n cazu unu handcap, cu ncarcatura
supmentara de a- f cunoscut s pe cel sanatos. Ce ecte dura de dragoste necondtonata, de
detasare s de acceptare ! Bonavu o smte ? Ne observa e dncoo de constentu sau smte
sufernta noastra, dsperarea sau ranchuna fata de e ? Sa fm car atat fata de no cat s de e
77
ca nu stm acest ucru. Numeroase sunt persoanee care s-au revent dn coma, de exempu,
care au putut sa spuna ceea ce oamen care -au ncon|urat au spus sau au smtt n |uru or.
AMNEEIA? TUL.URARILE DE CONCENTRARE ? TUL.URARILE MEMORIEI
.ulburarile memoriei si amne!iile sunt perder ae memore ma mut sau ma putn mportante
care ntervn n stuat precse. .ulburarile concentrarii functoneaza dupa un proces echvaent
cu ce a perder memore.
Cascee tuburar ae memore sunt dfcutat care ntervn n procesu de evocare a
amntror. Fe ca sunt mportante sau nu, persoana se confrunta cu un fe de alb, de absenta
care face ca sa nu poata sa-s amnteasca ceva foarte recent sau dn contra ceva foarte
ndepartat. Tuburare frecvente de concentrare se produc n acest caz s- mpedca sa se
fi$e!e asupra deor.
In cazu amneze, partae sau totae, aceste pete abe, aceste absente apar dupa un
traumatsm mportant care ar putea f de natura fzca sau moraa.
Suntem n prezenta une cautar a protecte dn partea Inconstentuu nostru. De fapt,
aceste tuburar ae memore apar, n genera, atunc cand traversam peroade gree, ncarcate.
Suntem contrarat, surmenat de gr| sau nenst, traversam o faza depresva, peroade dfce
n care sprtu s constentu sunt soctate a maxm s dn toate parte. Aceasta mutme de
ucrur de gerat, aceste soctar nesfarste s mutpe, fac ca gestunea um exteroare sa fe
dfca, ma mut char percuoasa pentru constentu nostru. Vztu este prea soctat dn toate
parte, ntersecte aparute n drum sunt prea compcate s fara ndcat s drect ma|ore. Toate
drumure sunt mportante s nu ma ste pe care sa- aeaga. Rsca sa faca un accdent.
Constentu rsca sa e$plode!e. Atunc, Maestru Interor eliberea!a, tae, dmnueaza numaru
eementeor a care constentu ar putea avea acces n aceas tmp, cam tot asa cum se ntampa
n procesu numt automat pe care- ntanm a epeptc. Prote|eaza astfe constentu, evtand
suprancarcarea, saturarea care -ar f facut sa e$plode!e ca un sstem nformatc. Eementee
accesbe nu ma sunt decat eemente de baza, de moment astfe ncat sa nu ma hraneasca
agtata nteroara. 3ena/ul contnua n adancme, a nveu nconstentuu.
Acesta ne permte sa nteegem de ce, dn toate vremure, ce ma bun remedu este odhna,
destnderea, reaxarea. S ca prn mnune atunc revne memora. De atfe, se pare ca s n
medcna moderna, remedu suveran a amneze s a ator tuburar ae memore ma mut sau
ma putn grave, este nstrea, odhna s o anumta zoare fata de agtata um. Constentu
poate astfe ncetu cu ncetu sa renvete sa gereze nformate sau sa e accepte n cazu unu
traumatsm mora.
In cazu amneze partae, aceasta poate avea egatura cu o peroada exacta dn vata
persoane. Apropata sau ndepartata, aceasta peroada este, n genera, un moment dureros sau
un traumatsm pe care persoana -a sufert s pe care- ascunde nconstent pentru a se prote|a
de sufernta asocata amntr. Peroada a copare, dou, voenta suferta sau trata, sunt
sterse dn memore dar uneor contnua sa actoneze n subteran. Uneor este necesara
emnarea acestor amntr emotonae, utzand tehnc corespunzatoare.
78
Dar cea ma mare parte dntre no se confrunta cu tuburar usoare ae memore care sunt
semnu car a une saturar a constentuu. Fara ndoaa suntem preocupat, contrarat,
surmenat, suprancarcat de de, de ndoe de temer. Maestru Interor ne trmte un mesa|
foarte car cerandu-ne sa- eberam, sa scadem putn presunea, sa mergem a esenta. Daca
nu, se va ocupa e de aceasta stuate. No vom avea ma greu acces a memora noastra s n
aceas tmp vom avea dfcutat de concentrare. De fapt tuburare de concentrare sunt
ntotdeauna asocate cu cee de memore, scopu or fnd acea de a evta sa ne fxam prea mut
asupra deor.
EPILEPSIA
Epepsa atunc cand nu are o orgne organca drecta (tumoare), este o forma grava de
eberare a constentuu s de preuare a stuate de catre sstemu nervos autonom. Momentee
sae numte procese automatice repreznta aceasta deconectare a sstemuu nervos centra n
proftu sstemuu autonom. Este nteresant sa constatam ca epepsa este produsa, mecanc
vorbnd, de descarcar eectrce ntense n anumte grupe de neuron ocazat pe anumte
regun ae creeruu s ma exact ae cortexuu cerebra.
Ne afam n dmensunea cea ma nata a ndvduu. Emotonau profund, nevoa de crestere,
de subt, de fnete sunt cu sguranta foarte mportante pentru ndvd. Aceste nevo, des foarte
puternce, sunt nconstente. La nve constent, ndvdu se comporta s duce un st de vata
tota dfert de ce a asteptaror sae profunde (reae, deazate, fantasmagorce sau nu).
Dferenta este atunc prea mare s Maestru Interor recurge a separarea or, a eectrosocur,
voente, ntense, asa cum sunt descarcare eectrce afate a baza fenomenuu mecanc a
epepse.
Ceea ce este s ma nteresant de constatat este ca epepsa este agravata de acoo s
camata de camantee chmce care tae reata cu nconstentu. Actunea acouu, pe moment,
este opusa medcamenteor. Ea ebereaza cenzura pusa n apcare de un constent educat.
Ceaata actune a acoouu este de a dstruge ncrederea. Aceasta actune s are sens, pentru
ca stm ca intrebarea filo!ofica asocata energe ncreder este cine sunt Epeptcu este
adesea o persoana dezamagta de sne, de ncapactatea e de a actona, de a decde, char deca
nu constentzeaza acest ucru. Aceasta veetate este trata rau s produce o furtuna nteroara
care expodeaza uneor n voenta nteroara (crza de epepse) sau exteroara (fzc exprmata).
79
HEMIPLE<IA
Hempega este o paraze partaa sau totaa a une part a corpuu. Este consecutva cu o
tuburare, reversba sau nu, a une regun a creeruu care comanda functe vountare
asocate part respectve a corpuu.
Lateratatea cerebraa ezata este n genera opusa fata de partea corpuu care este parazata
pentru ca suntem a nveu sstemuu nervos motor, de care am vorbt de|a, s ae caru cabluri
sunt ncrucsate (a nveu gatuu). In anumte cazur, ma aes n ce a unu accdent vascuar,
aceasta hempege poate f reversba.
Suntem n prezenta unu mesa| de nhbare a actun n raport cu partea parazata.
Aceasta oprre a capactat de a actona, defntve sau de moment, semnfca o saturate, o
oboseaa, o uzura. Accdentu vascuar afat adesea a baza mecansmuu mbogateste sensu
acestea cu o nformate a vet care nu crcua bne, care hraneste, rga prost creeru cu care
am actonat sau am facut. Este tmpu sa- oprm, dar oare putem, suntem capab sa acceptam
sau sa ne asumam dea? Suntem nca ut daca nu mai suntem buni de nimic? Oare nu am facut
prea mut pana n punctu n care nu am ma fost capab sa ne oprm? Este car ca n cadru une
hempeg reversbe, va f ut, ma aes pentru ce care ncon|oara persoana, sa o asgure de
ocu e s ca este ubta pentru ceea ce este s nu pentru ceea ce a facut. Bne ntees ca e vaab
s pentru ce a caror hempage nu e reversba, adaugand deea ca nu a devent o povara.
RAUL DE DRUM?AMETELILE
Rau de drum s ametee sunt semnu dfcutat noastre de a gera reperee mscatoare sau
absente. Rau de drum prveste ma precs acesta dfcutate n mscare a persoane, sau n
reperee exteroare, n tmp ce ametee sunt senzat de psa de echbru, de teama de a perde
punctu de spr|n, de sguranta, de a perde pamantu de sub pcoare sau de a vedea reperee
vzuae dn |uru sau care se misca, fara char sa se mste persoana n cauza.
Ee exprma nevoa noastra de a stapan spatu ncon|urator s de a cauta puncte de reper sau
de spr|n sgure, defnte s stabe. Dn acest motv ee prvesc persoanee nenstte sau aparent
detasate. Unu dn obectee esentae ae echbruu n corp este urechea, cu acest tip de nisip
(otot) care se afa n nteroru urech nterne a care pozte s mscar partcpa ntens a
stabtatea fzca. Urechea, care apartne Prncpuu Ape, repreznta char reperee noastre
fundamentae.
Teama de a nu stapan ceea ce se petrece, de a nu stapan spatu ncon|urator se traduce prn
amete ma mut sau ma putn pronuntate, care sunt drecte (amete n ocure nate) sau
ndrecte (stuat specfce care provoaca amete). Este cazu casc a ameteor resmtte n
|ocure n padure sau n practce sportve n care reperee spatae sunt perturbate.
80
MIELITA? NE)RITA? POLIOMELITA
Acestea sunt nfamat, uneor nsotte de ezun, ae maduve spnar sau ae nervor. Meta s
poometa atng maduva spnar n tmp ce nevrtee s ponevrtee atng nerv perferc (a se
vedea captou genera despre sstemu nervos). In toate cazure, aceste afectun prvesc
sstemu nervos motor. Oare acest ucru are vreun sens ?
Suntem n cadru une tuburar a actun sau a mscar. Dureroase sau nu, aceste nfamat
perturba reate exteroare, capactatea noastra de a actona sau de a merge spre at.
Sufernta noastra consta n raportu ntre exteror s nteror. E ne face sa ncercam sa eberam
aceasta reate, sa o debarasam de nhbt, de temer sau de emot negatve ca fure retnute.
Pentru ca focu nfamate poate dstruge, eza n mod reversb, mpedcand astfe actunea
sau reazarea e defntva. Caracteru handcapant a poomete face ca aceasta nhbte sa fe
s ma grea, dfc de dus dn punct de vedere soca, profesona cat s n reata cu ceat.
PARALIEIA
Paraza este o boaa a sstemuu nervos motor, vountar. Ea este produsa fe de o ezune, o
nfamate sau o nfecte care atnge fe un nerv perferc, ca de expempu, scatca parazanta,
fe creeru sau maduva spnar ca de exempu hempaga sau accdentee vertebrae
(parapega, tetrapega).
Orcare ar f cauza mecanca care sta a baza paraze, sensu care trebue retnut este bne
ntees ce a nhbar actun s a mscar. Persoana opreste n mod defntv sau provzoru
capactatea de a actona sau de a se msca n mod vountar. Este nveu constent s vot a
actunor sau reator care este prn urmare afectat, prn nhbarea cabla/ului fzc.
Dncoo de sufernta moraa pe care o genereaza aceasta perdere a capactat, este fara
ndoaa necesar pentru persoana afectata, sa se ntrebe ce vrea sa opreasca n vata sa. A facut
prea mut n acest sens? Ceea ce face sau rou pe care- |oaca, rea sau magnar, -a fost mpus
de exteror sau de antura|?
Este necesar, pentru a putea adanc sensu goba, sa citim partea corpuu afectata. Este car
ca daca este pcoru parazat (mscare, reat s puterea reator) sensu pe care- a va f dfert
de ce a unu brat, de exempu (actune, stapanre, puterea actun). Ca exempu ne putem
ntoarce a captou despre scatca (parazanta).
Dar m se pare ca n anumte cazur, ca paraza, sensu care trebue gast nu prveste doar
persoana cat s antura|u.
De fapt toate patooge nsotte de nvadtate obga uarea n gr|a partaa sau totaa a
persoane de catre apropat sau de o persoana specazata. Aceasta uare n gr|a nu
semnaeaza oare o nevoe de a nu ma face ucrur sngur, dn cauza obose, uzur, perder
chefuu sau constatarea esecuu n propru mod de a actona ? Observam mute eemente
apropate, char smare ceor propuse pentru hempege.
Fara ndoaa cau!a mecanca a paraze ne poate a|uta sa- mbogatm sensu. Daca e
vorba de un accdent cerebra, ordinatorul central este atns s ne vorbeste de modu genera de
a nteege vata. Daca e vorba de o afectune a cooane cervcae (vedet ceafa), suntem n
81
prezenta unu sentment profund de ncapactate sau de nterdcte nconstenta pusa de
persoana n cauza. Vedem nca o data cum ocu atns ne descfreaza sensu exact a tensun
sau a patooge nses.
MALADIA PARFINSON
Maada Parknson este o atngere neuroogca cerebraa. Ea atnge catva neuron s perturba
gesture s mscare persoane bonave s preznta o acutate ma mare cu excepta cazuror de
nactvtate. Tremuratur, tuburar ae tonusuu, dfcutat n screre sunt cateva dn
manfestare aceste patoog. Este nteresant sa ne oprm asupra ceueor nervoase n cauza
atnse de aceasta maade. E vorba de neuron numt dopaminergici, adca ce acare actoneaza,
functoneaza datorta une substante care se numeste dopamna. Aceasta dopamna este ceea
ce no numm un neurotransmitator.
Este s ceea ce numm un precursor a do hormon dstnct care sunt adrenana s noradrenana.
La ce servesc acest hormon ? Adrenana acceereaza rtmu car$ac, creste presunea arteraa,
data bronhe s pupee s creste vaoarea zaharuu dn sange. Noradrenana are rou de
repartte n corp s de gestonare a efecteor adrenane. Efectee adrenane sunt bne
cunoscute n procesu de fuga, de exempu, sau de agresvtate. Unu dn efectee ma putn
cunoscute este acea de a rdca paru, fenomen ma bne dentfcat a anmae decat a oamen.
E nteresant sa ne amntm ca paru care se rdca nseamna fure.
Afectarea ceueor dopamnergce care se afa a baza maade Parknson ne spune foarte car
ca suntem n prezenta une nhbt a procesuu de reactvtate sau de exprese a fure
ndvduu. Dfcuatea a demara| a bonavor ustreaza bne acest ucru. A doea efect a
aceste afectun este bnentees nendemanarea datorata tremuratuu s dfcuat n actune.
Maada Parknson afecteaza n prncpa barbat. Avand n vedere toate acestea, sensu pe care-
putem da este urmatoru : e vorba fara ndoaa de o persoana carea, toata vata s-a spus ce
trebua sa faca, cum s cand. Au facut acest ucru fara sa se revote ncodata (adrenana),
retnandu-s fura, nabusndu-s sentmentee de revota. Sunt adesea barbat care au trat
adesea aceasta stare n cuplul or. Nu e ceva sstematc, dar adesea femea cupuu (mama,
sote, sora) este o femee puternca, domnanta sau sufocanta. Se poate ca aceasta constrangere
sa vna dn umea servcuu sau a une structur de constrangere, dar ma rar. Responsabtatea
este mpartta ntre femea puternica s barbatu care accepta sa se supuna. Pretu patt poate
parea greu dar e mereu semnu une mar sufernte. S ac e nteresant sa observam ca
patooga aeasa, ntoarce constrangerea contra ceu sau cee care -a facut sa o sufere. Femea
puternca va trebu sa ndure a randu e barbau sab. Ea nu- ma poate spune sa faca, ea va f
obgata sa faca sngura totu s pentru e. Vom vedea cum nversu aceste stuat se exprma n
sceroza n pac.
SCLEROEA IN PLACI
Sceroza n pac este o dstrugere, n pac, a mene care este partea protectoare a sstemuu
nervos centra sau motor. Rou sau este de a acceera nfuxu nervos. Dstrugerea sa face
dfca conducerea mesa|uu nervos motor, partaa sau totaa. Ea actoneaza s asupra
82
capactat senzorae, ceea ce face ca persoana sa fe nevota sa faca ma putn dar s sa simta
ma putn. Acest nve a capactat de a smt nu este neutru pentru ca e prveste aspectu
femnn, sensb a persoane.
E nteresant sa ne amntm de cauza vaccnaa care este foarte suspectata pentru sceroza
n pac. Oare exsta o egatura ntre sstemu nervos s sstemu muntar ? Exsta o egatura ntre
capactatea de a smt, adca modu de a percepe exteroru s capactatea noastra de a ne
prote|a s apara ?
Acest dscurs consderat ca de orgne sectara n Franta, pare a f a baza unor ucrar
extraordnare efectuate de neuro-bo-munoog dn USA.
Suntem ntr-un proces nvers fata de maada Parknson, char daca exsta un eement
comun care e ncapactatea de a gestcua. In sceroza nu exsta tremuratur, adca mscar
necontroate s |enante care se ameoreaza prn gestur. In Par-inson nu exsta afectarea
senzorauu s persoana contnua sa smta ceea ce atnge. Sceroza are un efect de neputnta
pasiva. Musch nu ma raspund dn cauza pse conductvtat fuxuu nervos. Ordinele nu ma
a|ung s n aceas tmp persoana nu ma smte (s n mod speca durerea. ).
Ne afam n prezenta unu tp de nhbte a potentau de actune s smtre. Persoana este
vctma, ea sufera s nu poate actona sau msca. Ea nu ma resmte acest exteror care a facut-o
sa sufere. Ea cauta o protecte fata de aceasta ume exteroara n fata carea se smte dezarmat
s care -a facut sa sufere. Ruperea fata de aceasta ume exteroara, orcare ar f sensu reate
(dn exteror spre nteror = smtre sau dn nteror spre exteror = actune), da mpresa
nconstenta de protecte (ata s sstemu muntar). E foarte nteresant sa neamntm ac
ntrebarea pshoogca asocata energe Increder : cne sunt ? Or, constnta de sne este
esentaa n procesu muntar. Este s ma tuburator sa st ca vaccnu suspectat n sceroza n
pac este ce a hepatte B.
Dn nefercre, ca s n cazu maade Parknson, prn starea de victima, stratega de ntoarce
mpotrva persoane. Aceasta patooge afecteaza ma mut femee n tmp ce Par-inson
afecteaza barbat.
Este nteresant sa observam ca aceasta maade evoueaza n ma mute faze, cu crze care
sunt punctate de pa|e de remsune pe parcursu carora conductvtatea revne. Ar putea f o
nvatatura foarte uta pentru persoana sa noteze pe un caendar fazee de agravare s de
remsune. Punandu-e n corespondenta cu trare momentuu, persoana n cauza va putea sa
nteeaga ma bne s sa gereze boaa sa, ma mut char sa preungeasca fazee de remsune.
Im amntesc de cazu Forente, aceasta tanara femee care a fost ovta de sceroza n pac.
Aceasta tanara femee a ntees pe parcursu sednteor ceea ce se afa a baza rauu sau. Ea a
recunoscut ca n urma cu catva an, cand era nsarcnata, a descopert nfdetatea sotuu sau.
Rana a fost voenta s sentmentu de tradare mens. Sufernta resmtta atunc a fost terba, cu
atat ma mut cu cat nu a putut sa o mparta cu nmen s ma mut char se smtea n
mposbtatea de a actona n vreun mod dn cauza copuu pe care- astepta s a
constrangeror soco-famae pe care e credea de nedepast.
83
Prmee semne ae screoze au aparut a putn tmp dupa aceea s au progresat odata cu
dfcutatea e de a accepta trarea e. A trecut ceva tmp n care nu am revazut-o, sedntee de
ucru asupra ertar au perms o usoara remse a maade.
SPASME?SPASMO>ILIA?TETANIA
Suntem n prezenta manfestaror datorate sstemuu nervos autonom. Este motvu pentru care
ee se manfesta de-a ungu anumtor part ae organsmuu (organee dgestve, resprator,
crcuator etc) sau a functor regate de acest sstem nervos.
In pus este motvu pentru care anumte stud medcae neaga caracteru real al bolii, a
spasmofiliei s o caseaza n categora gunoi a pshosomatc.
Cu sguranta ce care pretnd acest ucru nu au sufert de asa ceva. E seamana cu ce care, ntr-o
vreme nu prea ndepartata, consderau epepsa ca o boaa mntaa, tratata ca nebuna sau
asocta cu stera pe care nu o vedeau decat o maade specfc femnna.
Asa cum am vazut ma devreme, sstemu nervos autonom este gerat de nonconstent. E
este ce care regeaza functonarea u s s putem surprnde astfe mportanta um emotonae
asupra sstemuu nervos. Atunc cand sunt dfcutat n gerarea aceste um, ma aes a
soctaror vente dn exteror, atunc cand Vztu nu ma ste sa conduca Caeasca pentru ca a
sa caut sunt nspamantat de eementee dn exteror (zgomote, nsecte, umn), Maestru
Interor trebue sa opreasca Caeasca, trebue sa produca o ovtura de teatru destnat sa reaseze
umea s sa opreasca cresterea n ntenstate a presun nconstente a persoane. Semnau
spasmof soseste n aceste momente s e fara ndoaa semnu dfcuat persoane de a gera
exteroru.
Toate manfestare famoase spasmof ca tremuratur, tcur zs nervoase, amete, mgrene,
spasme, crampe, crze de tetane sunt expresa aceste dfcutat nteroare de a stapan s de a
raspunde corect soctaror um exteroare.
84
H- A>ECTIUNILE SISTEMULUI <ENITO-URINAR
SISTEMUL URINAR
Sstemu urnar este acea care ne permte gerarea chdeor organce s emnarea toxneor dn
corp. E se compune dn rnch s vezca urnara. Sstemu urnar este acea care ftreaza,
stocheaza s evacueaza apele u!ate de organsmu nostru, n tmp ce ntestnu gros evacueaza
matera noastra organca. Unu emna sode n tmp ce atu emna chde. Acest ro este
fundamenta pentru ca apa corpuu este un vector esenta a memore profunde a ndvduu.
Prncpu energetc a ape este de atfe ntm egat de memoria ancestrala. Suntem astfe n
prezenta actvtat cee ma ascunse s puternce a corpuu uman, aceea a gestun apelor
subterane s a ferttat(fecundtat). Este extrem de nteresant sa refectam a acest aspect.
Oare de ce aceas sstem organc are n no sarcna vet (fecundtatea) s a mort (toxnee)?
Raspunsu nu apare n aceasta ucrare, c poate n urmatoarea.
Durere sstemuu urnar semnfca ca tram tensun ae crednteor profunde, asupra
aceora pe baza carora ne-am construt vata s care repreznta fundatia noasta. Semnfca faptu
ca avem temer s rezstente fata de eventuaee schmbar ae vet noastre, ca ne e teama sa
fm destabzat de obgata schmbar. Ne vorbesc de asemenea de temere profunde,
fundamentae ca frca de moarte, sau de vata, de vreo boaa grava sau de voenta. Atunc
cand tensune se manfesta asupra vezc, adca yang, sunt n raport cu exteroru s
poztonarea persoane fata de acest e$terior. Atunc cand se manfesta asupra rnchor, adca
Yn, ee semnfca o dfcutate ma nteroara s personaa.
)EEICA
In nteroru sstemuu urnar, vezca prmeste, stocheaza s emna chdee organce, ncarcate
de toxne, care -au fost ncredntate de rnch. Aceasta gestune a urne este departe de a f
atat de anodna (fara mportanta) cum pare pentru ca daca vezca nu |oaca rou sau, corpu se
va ntoxca compet. Vezca este, a nveu sstemuu urnar echvaentu ntestnuu gros pentru
sstemu dgestv. Ea este utmu stadu a procesuu de gestune s emnare a chdeor
organce s prn extense a vechilor amintiri.
85
CALCULII URINARI?DISURIA?LITIAEA URINARA?OLI<URIA? RETENTIA URINARA
Dsure, ogure sau retente urnare sunt semnu dfcutator noastre de a evacua apele
u!ate, adca veche amntr care nu sunt satsfacatoare. Credntee vech, veche obceur,
scheme de gandre, care au putut f ute ntr-o vreme dar care au devent neadaptate a stuata
actuaa, sunt cateva dn aceste amintiri care into$ica sprtu nostru, asa cum toxnee ntoxca
corpu nostru. Doar ca uneor ne e teama sa e schmbam. Tot asa spune s expresa
popuara stm ce pierdem dar nu stim ce vom gasi (sa da vraba dn mana pe coara de pe gard).
Suntem n |ocu ambvaent viata/moarte care e axa ma|ora a sstemuu gento-urnar.
S acest ucru are oc pentru ca moartea exsta, ca potenta de transformare, dn care vata
poate tasn.
Atunc cand energe vezc functoneaza corect, aceste to$ine sunt emnate fara
probeme. Tensune sau durere vezc ne spun ca acest ucru nu merge prea bne. Inseamna
ca ne e teama sa abandonam sau sa ne schmbam obceure, credntee, schemee sau modu
de a gend sau actona. Un atasament prea puternc fata de amntr, satsfacatoare sau nu, ne
determna uneor sa ramanem fxat n vata noastra, sa ne crstazam (calculi), cu rscu de a
sufer (des uneor gasm frecvent s un anumt benefcu, nu e decat datorat unu confort nteror
ma usor de moment). Aceste stuat se traduc prn tensun ae vezc ca disuriile (dfcutate
de urnat) s /sau calculii (litia4a), atunc cand persoana se crstazeaza pe temer sau
convnger.
CISTITA?ENUREEIS?IN>LAMATIA )EEICII
+istitele, enure4isurile sau inflamatiile ve4icii semnfca ca avem temer n raport cu
strabunii pe care nu reusm sa- depasm. Csttee sau ate nfamat ae vezc ne vorbesc de
acest ucru adaugand ca exsta n nteroru nostru o fure sau o revota n attudnea noastra.
Baetor carora e e frca (|ustfcata sau nu) de parnt s n mod deosebt de tata, sau uneor de
reprezentarea acestua (bunc, profesor) exprma uneor aceasta teama prn enurii (pp n pat).
Fetee au ma degraba tendnta sa exprme aceasta teama prn cistite repettve.
86
COLI.ACILOEA
Cobacozee ne dau o nformate precsa. De fapt, cobacoza este o nfecte urnara provocata
de prezenta une bacter foarte ntanta n organsmu nostru s care traeste n mod norma n
ntestn. Suntem n prezenta exprmar une confuz a persoane. Un eement natura nofensv s
care partcpa a evacuarea materor organce vne s nfecteaza sstemu urnar, adca pe ce
care serveste a emnarea chdeor. Cobacoza semnfca faptu ca, capactatea ndvduu de
a evacua veche crednte/ convnger sau obceur profunde s-a nfectat cu eemente vennd dn
umea materaa s dn raportarea u a matera n genera.
Ma gandesc ac a cazu u Arme care a vent sa ma vada pentru o cobacoza repettva. A
uat a cunostnta de ceea ce se petrecea de fapt. Tata sau, medc foarte bne cunoscut ntr-o
metropoa dn nord, domna toata fama. Arme, ca toata umea, se temea de e s se supunea
egor u s exgenteor, ma aes a nveu studor s a vet partcuare. Arme era satua, dar n
acest tp de fame, nu exsta revota. Ea totus, dupa o vreme, a resmtt puternc aceasta
dornta. Arme sta ca nu trebue sa se revota, dar nu era contenta de oc s avea sa nteeaga
uteror, era ca adevarata teama profunda care o mpedca sa mste n front (a 24 de an) era
frca materaa pentru ca papa patea totu. Corpu e spunea car n ce punct materialul nfecta
capactatea de a emna trecutu. Constentzarea a fost fugeratoare. Ea a uat hotararea s
munceste de atunc a Pars. Nu a ma avut de atunc colibacilo4a, dn cate stu eu...
INCONTINENTA URINARA
Tuburare de incontinenta semnaeaza n mod goba dfcutat n a retine, a gera evacuarea.
Lucrure ne scapa s asta genereaza un nconfort de netagadut. Persoana este n stuata de a
nu putea sa evacueze n momentu portvt. Acest ucru se poate ntampa orcand, ceea ce face
ca vata socaa sa fe dfca s nconfortaba. Suntem n prezenta une persoane care are
dfcutat n structurarea gestun nteroare. Obceur de gandre, convnger, frc, certtudn
trebue sa aunece repede, sa dspara. Teama de a f mpregnat de atceva decat sne nsus este
mare. Teama de a f contamnat dn exteror, semn a une mar nsecurtat, face ca sa emnam
s cea ma mca partcca de to$ine, medat ce aceasta a fost ftrata, consderata ca nocva.
Dfcutatea de a tne, de a retne un tmp ucrure de emnat, vorbeste de viata care !boara.
Inantarea n varsta, mbatranrea ne spere, ne pune n mod nconstent probeme ? Persoana a
tnut/ retnut prea mut tmp ucrure ? S-a stapant prea mut sa mpedce emnarea, trerea s
aegerea ucruror n vata? Pentru ca aceasta capactate de a retne poate sab prn u!ura, prn
faptu de a retne prea mut.
87
HIPERTRO>IA PROSTATEI?TUL.URARILE PROSTATEI
Tuburare prostate s n deoseb hpertroferea e ne vorbeste de raportu nostru cu puterea s
stapanrea um. Suntem a nveu sstemuu urnar. E vora dec n prncpa de raportu
vata/moarte. Aceasta ganda care secreta anumt compus a sperme, este specfc mascuna.
Ea partcpa a nsemnarea vet. Ea are ca partcuartate capactatea de a ncon|ura uretra,
ceea ce face cand acesta se ngroasa, |eneaza, mpedca mctune normae.
Suntem n prezenta une probeme de teama de a nu ma f a natme, de a nu ma avea
destua putere sau forta de a cuprnde vata sau de a o putea stapan. Prostata care se ngroasa
arata, mpedcand urnarea corecta, ca exsta o tentatva nconstenta de a persevera n ceea ce
exsta, vata s structure profunde de|a exstente, retnand. Dn acest motv tuburare prostate
atng n deoseb barbat care au fost foarte actv s /sau care au dezvotat un raport de stapanre
n raport cu vata. Atunc cand acest barbat mbatraneste s devne dn ce n ce ma putn capab
sa faca s constata acest ucru sau ce dn |ur spun acest ucru, tensunea, dfcutatea de a tra
aceasta perdere a puter este marcata de prostata.
EXCESUL DE AL.UMINA ?PROTEINURIA
0roteinuria este excesu de protene, ce ma adesea de albumina constatat n urna. Ea e
datorata n genera une perder renae a proteneor dn sange. Aceste protene sunt compus
organc a ma mutor amnacz. Rou or prncpa consta n asgurarea constructor sau
reparator tesutuu. Sunt de orgne amentara, n ma|ortatea de orgne anmaa (carne, oua,
peste, produse actate) dar s vegetaa (cereae, egume).
Prezenta excesva a acestor proteine, s n speca albumina, n urna semnaeaza smboc o
perdere. Vamesu toxneor care e rnchu, nu ma gereaza corect s asa sa pece eemente
neto$ice s ute. E vorba de perderea unu reper, a unu sens a ceea ce e bun s ce nu e bun.
Acesta perdere poate f momentana n cazu une simple obose a rnchuu sau defntva, n
cau une ezun.
Rnchu este organu purtator a repereor profunde ae ndvduu, a axeor sae structurae,
acestea sunt defcente. Ar f ut sa ntrebam despre nveu obose s suprancarcar persoane.
In pus, sunt protene care fug. Suntem n prezenta eementeor de constructe sau de
reparate a tesutuu, adca ceea ce prote|eaza s nveeste. Care sunt protecte, credntee
persoane care se scurg, dspar ? Fara ndoaa suntem n prezenta une persoane oboste, a
propru sau fgurat care s-a perdut vsee sau sperantee.
88
CALCULII RENALI?COLICA NE>RITICA?LITIAEA RENALA @CALCULIA
(itia4a renala este cunoscuta n mba|u obsnut sub numee de calculi renali. Aceste
petrcee, compuse dn sarur mnerae n genera cacce sau uneor de orgne organca sunt
adesea descopert intamplator sau daca nu, n cursu une crze dureroase atunc cand ncearca
sa fe emnate pe cae naturaa. Suntem n prezenta une crze de colica nefritica. In cea ma
mare parte a tmpuu, cacu sunt nedureros atat tmp cat raman n rnch s sunt de o marme
mtata. Se ntampa adesea sa- emnam fara sa stm. In schmb atunc cand este un pc ma
voumnos sau preznta aspertat, poate fe sa provoace sangerar (a se vedea captotu despre
hematur) fe sa se bocheze n uretra. Atunc provoaca durer voente, cunoscute sub numee
de colica nefritica.
Suntem n prezenta une fxat a crednteor/convngeror. Sa ne amntm ca rnchu este
organu structuror fundamentae ae persoane.
Toate temere, convngere s raportu cu vata n ceea ce ea are ma profund, bazc s
structura apartn energe rnchuu. Este s motvu pentru cre rnchu are sarcna structur
osoase, a dntor s a vechilor amintiri (arhetpur). E gereaza sarure mnerae s evacueaza ce
e mort dn no (toxnee).
Prezenta cacuor n rnch semnfca crstazarea, fxarea convngeror, temeror sau
certtudnor. Exsta o durfcare, o rgdtate ma mut sau ma putn constenta. Indvdu poate
avea tendnta de a se curba/pa pe obceure vet sau ae gandr. Caracteru cacc a
cacuor semnaeaza faptu ca durfcarea este n egatura cu structurau (mnerau), n tmp ce
caracteru organc arata ca aceasta este n egatura cu raportu mnera s a amentate
(anma).
Aceasta crstazare poate sa ramana necunoscuta, nedureroasa s persoana sa-s contnue
drumu n vata cu convngere s certtudne e. Sufernta poate aparea atunc cand ndvdu se
confrunta cu necestataea de a e schmba, de a trece a ate convnger, vountar sau nu.
Necestatea de a emna veche structur va duce a emnarea ceor care s-au crstazat. Or,
datorta durfcar or, evacuarea poate deven foarte dureroasa. Crza de coca nefrtca poate
duce a sufernte extreme sau char a bo grave s necestatea ntervente chrurgcae este
reatv frecventa.
89
HEMATURIA
Hematura este prezenta sangeu n urna. Aceasta prezenta poate f de orgne mutpa, ca
de exempu cacu rena, probeme nfectoase pe caea urnara, o capartate renaa fraga,
etc. Este evdent ca aceasta prezenta a sangeu va cere, daca recdveaza sau dureaza,
nvestgat pentru a- determna orgnea.
Acest ucru va permte desavarsrea sensuu care poate f asocat hemature : acea de
pierdere a vietii, a vtatat.
Hematura este prezenta sangeu n urna. Sensu acestu smptom este car. Exsta vata care
peaca mpreuna cu ceea ce e mort. Indvdu are, n sstemu de emnare, scurger ae vet.
Exsta o confuze n nteroru u ? Este necesat s de preferat sa se dentfce de unde vne acest
sange, adca de unde se scurge vata. E vorba n mod frecvent de mc hemorag nterne ae
rnchor, ae vezc. Poate f vorba de mc vase capare care se sparg, semn a fragtat a ceea
ce e fn n nteroru nostru sau de prezenta unor cacu ascutt care ranesc rnchu sau vezca
(a se vedea cacu). Aceasta e nsotta deseor de durer voente. In orce caz, hemature
vorbesc de faptu ca persoana se devtazeaza prn emnare, fe pentru ca a facut destu, fe
pentru ca acee crstazar care s-au nstaat o ranesc n nteror.
Daca aceasta hemature e datorata une probeme renae, persoana este ntr-o dnamca de
devtazare, de destructurare a repereor vet. De fapt, acest rnch care ftreaza moartea n
no, sunt s ce care perd vata. Confuza domneste n profunzme persoane, proportonaa cu
!ematuria, care poate f de o ntenstate usoara, fara gravtate sau, dn contra, poate f semnu
une compcat grave.
Daca !ematuria este datorata caor urnare, mesa|u, care ramane aceas, capata o
dmensune con|uncturaa. Nu e structura profunda vata/moarte cea afectata c modatate de
transport. Afectunea prveste yang s vorbeste de o pierdere a vietii egata de un moment de
ndoaa, de framantar, de perdere a ncreder, de oboseaa mportanta. Indvdu trebue sa se
opreasca un pc pentru a se repoztona s a schmba cate ceva n raportu actua cu vata, pe
cand n cazu une !ematurii de orgne renaa, refecta trebue sa fe ma profunda s
schmbare raportate a vata ma radcae.
90
NE>RITA?URETRITA?URETERITA
"efrita este o nfamate a rnchuu, ureterita o nfamate a uretere s uretrita o
nfamate a uretre. In cee 3 cazur e vorba de o nfamate, n cea ma mare parte a cazuror de
tp nfectos. Suntem n sstemu urnar care gereaza s evacueaza toxnee, veche structur,
amentre vech s profunde, credntee fundamentae. Infamata semnaeaza prezenta unor
emot negatve, de fure retnuta, nabusta nerezovata.
Suntem n prezenta une persoane care evacueaza tensune sau temere profunde. Raportu
e cu vata se pare ca a fost n supunere aparenta s numeroase structur de baza, obceur
socae, modur de gandra, crednte care -au fost nocuate, au facut sa apara frustrarea,
nsatsfacta, ma mut char revota. Tpu nfectos semnaeaza ca pentru ndvd cauza
nefericirilor u este exteroara. Nu are decat sa-s asume responsabtatea care rezda n faptu
de a f contnuat sa poarte schemee pe care atcneva e-a dat. Or, cne obga acest ucru
astaz ?
Dupa zona nfamata, ca n cazu hemature de exempu, sensu aceste nfamat va capata o
profunzme ma mut sau ma putn adanca. Va f bne sa se trateze starea nfamatore
(homeopata functoneaza remarcab de bne) s sa se refecteze asupra cauzeor, pentru ca
suntem ntr-un sstem organc care nu trebue sa pastre!e o amntre nfamatore sau
nfectoasa, cu rscu de a deven cronca sau de a se generaza.
RETINEREA APEI ? EDEMUL
*etinerea apei este asa cum ndca s numee, faptu de a retne, de a fxa apa n corp. Acest
dezechbru, ma degraba de tp femnn, se manfesta prn umfarea tesutuu s uarea n voum
s greutate.
Aceasta retinere semnaeaza o stare ma mut sau ma putn constenta de nsecurtate,
de teama n egatura cu vata s fundamentee e. Persoana este cu sguranta cneva care are
nevoe de spatu, de a pune a dstanta exteroru care poate parea ma mut sau ma putn
rscant, percuos sau ost. Are tendnta de a securza mute ucrur, are o tendnta de
perfectune, de econome dn nevoa de protecte.
Teama de a f |udecat, n speca de ce apropat este foarte prezenta. Convngere,
amntre sau obsnuntee famae sunt puternce, chiar daca persoana se apara de ele. Poate
ca ntr-o z a perdut un eement puternc, mportant avand egatura cu fama s aceasta
perdere a generat starea ncpenta de nsecurtate s nevoa de sguranta.
Ar f bne pentru aceasta persoana sa ase ucrure sa mearga s sa accepte rscu
perder. Lasand putn (nu prea mut !), s va da dreptu sa emne s sa dedramatzeze riscul
relational cu exteroru. E car ca va putea f a|utata cu duretce naturae.
91
UREEA? UREMIA
'remia semnaeaza prezenta excesva a uree n sange. Ureea este o substanta emnata de
rnch. Prezenta sa anormala n sange ndca o dsfuncte renaa.
Acesta nsufcenta renaa, care se manfesta prntr-o dfcutate, char ncapactate de a ftra
toxnee de catre rnch, ne vorbeste de propra dfcutate de a face tria/ul n nteroru nostru.
Oboseaa, uzura, varsta ne determna sa nu ma stm adesea unde suntem cu adevarat, ce este
bun s rau pentru no. Aceasta afectune este profunda pentru ca atnge structurau, ca s cee
care prvesc sstemu urnar. Ne trebue fara ndoaa, daca putem, sa ne reasezam s sa reuam
ncrederea n vata s n capactatea noastra de a gera s de a reaza / reus.
92
SISTEMUL <ENITAL
Sstemu genta este sstemu fzc care permte reproducerea s sexuatatea. E compus dn
organee sexuae, gandee sexuae (testcue, ovare) s dn uter a feme. Cu a|utoru acestu
sstem extrem de eaborat, umantatea s-a perpetuat prn ntanrea ntre un barbat, de natura
Yang s penetranta, s o femee de natura Yn s receptoare.
Putem bnentees sa e$tindem subectu s sa facem aceas ucru n nteroaru nostru pentru a
evoua. Ar parea ca ar trebu sa mergem a ntanrea ceuat aspect a nostru, a part noastre
4in, feminina daca suntem barbat s a part 4ang, masculina daca suntem feme, pentru a
evoua, a creste. Nu este vorba ac de sexuatate, c de ceea ce C |ung numea (nima (femnn)
s (nimus (mascun). E vorba de atura noastra duoasa, tandra, pasva, artstca, estetca,
prmtoare, nconstenta, profunda (femnna), s de atura noastra ferma, puternca, actva,
razbonca, defensva, patrunzatoare, constenta, superfcaa (mascuna).
Atunc exsta posbtatea sa crestem, sa evouam s sa a|ungem progresv sa facem pacea
contrariilor, dupa cum spuneam n ucrarea precedenta Spune-mi (pe care Yung o cafca drept
reconcilierea opusilor), Untatea dn no, creand astfe o ata fnta nteroara, un at eu.
Este foarte nteresant sa observam ca aceasta (pro)create are posbatea de a se reaza prn
pacere s fercre (orgasm) asa cum a prevazut vata. Aceasta dee poate face sa refecteze pe
ce a caror drum de dezvotare persona se face prn vonta, forta, constrangere sau urgenta.
Dar sstemu genta este bnentees, nante de toate ce care permte procreerea, ne permte sa
dam vata fzc. Prn ntermedu u s prn extense e vorba s de capactatea nostra generaa de
a crea, a da nastere (proecte, de, etc) n umea noastra materaa.
Este n cee dn urma sstemu sexuatat, adca a capactat nostre de a crea pacerea.
Repreznta actunea noastra asupra atua, puterea noastra asupra u pentru ca acesta n se
abandoneaza, asa cum no ne abandonam , ntr-o reate deosebta. Aceasta putere trebue dec
sa fe recproca s respectuoasa s este s ma mare daca se bazeaza pe dragoste. Este, asa cum
spuneam ma devreme, partcuartatea de a procura pacere, de a putea sa tram n pacere
(daca ndraznesc sa spun asa) de vreme ce se fnazeaza cu orgasmu. Acesta repreznta
pacerea suprema a create, a actun creatoare s de fecundate, reazata mpreuna cu un atu.
Durere sstemuu genta ne vorbesc prn urmare de dfcutatea nostra de a tra s de a accepta
aceasta pace a contraror n nteroru nostru. Durere se pot manfesta n dferte forme dar
nseamna ntotdeauna o tensune n reate cu un atu, fe ca e pretenu/sotu, copu sau
reprezentare or n no sau n exteroru nostru. I% !os!4i p#o4l!$!l! ut!#ului #!p#!2i%ta
"uplul' "a$i%ul' "ui4ul s semnfca adesea tensun sau sufernte n raport cu aproapee /
consoarta (absenta, frustrare, deces, confct) sau n raport cu ocu fecarua n camn.
Ee exprma teama nostra, frca de a da vata, fe ca este reaa (cop) sau smboca (proecte,
de), dn cauza pse de ncredere, dn vnovate sau angoasa. Aceasta poate merge pana a
ncapactate reaa, frgdtate, neputnta, sau char stertate.
AMENOREA
93
Amenorea este absenta ccuu. Aceasta se produce natura n cazu une sarcn sau dupa
menopauza. Ea a exstat s n copare pana a pubertate, moment n care mcuta fetita a devent
femeie s posibila mama. Suntem ac n nma subectuu. Ccure sunt semnu femntat n
accepta sa materna. Ee sunt semnu marcant a ccuu menstrua care revne a fecare 28 de
ze s care are ca scop sa perpetueze ferttatea femnna.
Amenorea ne vorbeste de perderea fertilitatii femnne. Ce se petrece n vata feme n
cauza ? Ferttatea femnna are o puternca magne socaa nconstenta de utilitate (a se vedea
menopauza). Este s semnu capactat noastre de a (pro)crea. Suntem ntr-o faza de ndoaa n
egatura cu aceasta capactate ? Am fost mpedcat sa o facem ? Numeroase amenoree se
produc dupa o peroada de dou sau o separare dfca a sotor. Poate f vorba s de un refuz a
dependente s a constranger pe care- presupune ccu s mpune. Cucerrea une bertat
totae poate reprezenta sensu ascuns a une amenorei.
DISMENOREA? CICLURILE DUREROASE
Dsmenorea este un sndrom dureros care apare odata cu ccu sau uneor nantea u. Sensu
goba asocat ccuu femnn, s gaseste ac un oc deosebt, dfert totus de amenoree, ccu
exsta, dar e dureros. Ce se ntampa n vata feme n cauza ? Reata sa cu femntatea s cu
mama este dureroasa ? Aceste magn sunt dfce ? In ce sunt ciclurile/regulile dureroase, adca
cum traeste femea constrangere ?
De fapt, femee care sufera de dismenoree sau de cicluri dureroase sunt adesea feme
exgente care vor sa fe bere sau ndependente. Exgentee or n egatura cu vata sunt
catatve s asteapa muta rgoare dn partea ceorat n anga|amentee or. Nerespectarea
acestora e este nsuportaba s retrata greu. Dar aceasta rguroztate este greu acceptata
atunc cand prveste ccure ne|ustfcate sau fara vaoare. Notunea de inutil sau parnte
neproductv este greu suportata s se traduce prn revote, tensun s rezstenta. Cu sguranta ar
f ma bne daca ar ceda putn...s ar accepta mperfectunea um s a regulilor (ccuror ) sae....
94
HIPOMENOREA? TUL.URARI ALE MENSTRUATIEI? TUL.URARI ALE CICLULUI? CICLURI
NERE<ULATE? CICLURI >OARTE A.UNDENTE
Tuburare de ccur sau menstruate, orcare ar f forma or, hpermenoree, hpomenoree, ccur
dureroase, nereguate semnaeaza un dezechbru a sstemuu hormona s n deoseb a ceu
care se ocupa de fecundtate.
Menstruata este emnarea perodca de sange s eemente ae mucoase uterne atunc cand
nu a avut oc fecundarea. Aceasta notune este foarte mportanta pentru ca ea ne da deea
generaa.
Suntem n prezenta ne feme care are nevoe sa se smta uta sau char sa fe uta n
mod rea. In profunzmea e, notunea de productvtate (capactatea efectva de a produce) este
mportanta. Dar exsta n fond o dfcutate n raport cu constrangere. Sensu datore s nevoa
de autonome s de bertate se cocnesc n nteror. Reguartatea ccuu s constrangere fzce
pe care e mpune, |eneaza. Constrangerea potentaa a sarcn s nevoa de a f utila se
cocnesc. A f mama te mpedca sa f femeie s obga a uitare de sne.
Este nteresant de constatat ca aceste probeme se regeaza cu contraceptve. Acestea fac
ccu nepercuos. Ee permt controu tota. Ee ebereaza femea de sexuatatea sa.
Se ntampa uneor ca magnea mame feme n cauza sa fe rea. In cazu endometrte,
aceasta e rau trata. Nu ma pun a socoteaa tneree fete care au avut probeme menstruae
care au dsparut tota dupa ce au facut pace n nteroru or cu magnea mame.
ENDOMETRITA
Endometrta este prezenta s dezvotarea anormaa a mucoase uterne, pe care o regasm n
part ae corpuu unde nu ar terbu sa fe. Aceasta dezvotare este probematca pentru ca acest
tesut este capab sa se transforme n endometru s sa genereze sangerar, sau char hemorag
n momentu ccuu.
Suntem n pna smboca a reate emotonae dfce s depasate cu mama. Uteru este
foaeru profund n care mama poarta copu. Acest oc a mame este ce care are
partcuartatea de a sangera a 28 de ze, dupa ccu unar care este s ce a emotor s a
femnnuu. Aceasta reate dfca face ca femea sa aba tendnta sa se naspreasca, fzc
vorbnd, sa aba o attudne mascuna n vata. Raportu de forta s o tendnta de a se nchde s
spre extraactvtate vn sa competeze tabou.
Persoanee care sufera de endometrita sunt adesea feme care au sau care au avut
reat dfce, duredoase, char voente cu mamee or. Totus, contamnarea emotonaa este
cea care nu poate rupe aceasta reate care se desfasoara prn crze s o trare smbotca. Se
perde atunc vata s energa (sangerar) ntr-o reate caau/vctma, dstrugatoare s care
ntretne o confuze emotonaa care este marcata n corp prntr-o confu!ie a tesutuu
endometruu. Acesta, ca s magnea mame, cuprnde parte fnte, part unde nu ar trebu sa
fe. Poate ca femea n cauza ar trebu sa-s lase mama a ocu e s sa nu o ma ase sa
navaeasca n vata e, sa o coonzeze, sa o puna astfe n perco.
95
Im amntesc ac de cazu u Mure. Aceasta femee avea o endometrita mportanta
pentru care suferse ntervent chrurgcae s urma un tratament hormona strct. Or, Mur avea
o mama cu care avea reat cum nu se poate ma tensonate. Ea vorbea de mama e ca de un
adevarat caau mora, pst de afectune s mereu pus pe crtca s dengrare. Dar Mure era
ncapaba sa lase aceasta mama care era omnprezenta n vata sa, pentru ca s n momentee n
care era absenta, era acoo n fecare cpa n gandure s vorbee e, totu fnd pretext de crtca
sau ca sa o prote|eze de responsabtate.
Aceasta nvadare, aceasta contamnare a u Mure cu magnea mame, o facea nervoasa,
ncordata. Fzcu s-a nasprt pentru ca tratamenu hormona avea tendnta sa o mascunzeze.
A fost foarte greu sa o aduc pe Mure a momentu de a-s schmba dnamca. Decesu mame a
a|utat-o putn. Tmpu a perms utarea treptata s dmnuarea contamnar. Ca prn mnune,
endometroza s-a camat, a ramas pe oc o vreme. De mut tmp nu am ma prmt vest , dar asa
cum se zce, daca nu sunt vest, e de bne...
TUL.URARI DE ERECTIE? IMPOTENTA? >RI<IDITATEA
Prn frgdtate, mpotenta sau tuburar ae erecte sau ae orgasmuu care impiedica
sexuatatea, se exprma dfcutatea de a tra pacere vet s separat de orce actvtate
profesonaa, socaa sau famaa. Nu ne permtem sa smtm pacerea, satfacta, char
orgasmu, prn exerctu puter noastre personae asupra ucruror sau atora. Totu ne pare
prea seros sau vnovat s nu ma stm, ca s un cop, sa resmtm pacerea smpa de a face ceva
sa mearga s de care suntem mandr. Credem ca aceasta putere e rusnoasa, negatva s nuta,
n tmp ce ea este creatva s fecunda. De fapt, ceea ce- da sensu poztv sau negatv este
scopu cu care facem s ntente pe care e avem, n aceas mod n care puterea data de
dragoste s sexuatate poate crea sau dstruge, ebera sau ndeparta, anma sau stnge pe
ceaat sau pe sne nsus.
Vnovata, teama de a nu f a natme, nendemanarea fata de pacere care poate parea nuta
atunc cand suntem o persoana responsabila, dfcutate de reaxare n genera, produc cu muta
efcactate, nefcactatea sexuatat.
96
HERPES <ENITAL? .OLI CU TRANSMITERE SEXUALA @.LENORA<IE' SI>ILISA? MICOEE
)A<INALE
5olile sstemuu genta, fe ca sunt de orgne vraa cum ar f !erpesul, bacterene ca
blenoragia sau sifilisul, sau datorate unor cuperc ca mico4ele, au ca s consecnta drecta sa
ne mpedce sau sa faca sexuatatea dfca, fzc dureroasa, sensba sau pshc (vnovate)
dfca.
Suntem n prezenta une dfcutat de a tra sexuatatea sau ceea ce repreznta ea.
Aegerea acestor bo ne permte sa avem un motv valabil, n och nostr sau a parteneruu, de
a nu putea. Scuza este ma|ora pentru ca se manfesta fzc. Suntem noi insine deran/ati de ea.
Oare nu e rea intentie, lipsa chefului. Ce putm gandm sncer s constent.
Ce se petrece n no ? Care e nemutumrea n reata cu ceaat, cu vata sau cu
pacerea ? Suntem prea seros, preocupat ? Avem dfcutat sa acceptam o reate productva s
agreaba cu vata ? Ne gandm ca nu e posb sa cream decat cu durere ? Reata cu ceaat e
dfca, dezagreaba (stare nfectuoasa) ? Iata o sere de ntrebar pe care ar f bne sa n e
punem.
Dfert de mpotenta sau frgdtate, care semnfca ncapactatea mecanca s
mposbtatea datorata masn (suntem neputncos dar vctme), boe care afecteaza sstemu
genta ntaresc deea de vnovate s de nterzs. Ee sunt de fapt contagoase, nu sunt spontane.
Au fost uate dn ata parte. Ac nu ma suntem neputncos c contamnat, ca urmare a
comportamentuu nostru. Suntem dec n cautarea ertar ceuat ? Sau aceasta factura pe care
se pare ca o patm, este de fapt, o afacere pe care o regam cu ceaat ?
2olile asa54is cu transmitere sexuala, ca de exempu blenoragia sau sifilisul merg
ceva ma departe. Pornnd de a modu n care e contactam, ee repreznta adesea gestur
autopuntve, nconstent provocate de vna fata de o actvtate sexuaa dezvotata n afara
normeor recunoscute de persoana s medu sau ncon|urator. Aceasta vna, constenta sau nu, e
adusa pentru a se pedeps pe sne prntr-un act ratat s de a ntan sexua pe ce sau cea care
va transmte o boaa rusinoasa. Adesea ee ne-au fost transmse propriei persoane. O notune
profunda de tradare, vne sa agraveze vna vtoare. Reata sexuaa devne un moment de rsc,
percuos. Pacerea devne ea nsas un rsc pentru care putem merge pana a nterzcerea
nconstenta. Ce putn pentru o vreme, nu ma avem dreptu !
97
INSU>ICIENTA O)ARIANA? INSU>ICIENTA TESTICULARA? STERILITATEA
Insufcentee ovarene sau testcuare s stertatea ne vorbesc de dfcutatea noastra de a
(pro)crea. Fzc vorbnd, mesa|u este pe cat se poate de car. Pshoogc, e capata un sens
echvaent a caru ntenstate s sufernta asocata sunt drect egate de chefu constent de a
procrea. Daca persoana sau cupu nu au un chef deosebt de a avea un cop, aceste nsufcente
pot trece tota neobservate. Sufernta apare n mod rea n cazu n care s doresc sa aba un
descendent.
Sensu pe care putem da acestor nsufcente sau stertat se argeste dncoo de smpa
dfcutate de a procrea. Ce semnfca pentru persoana sau cupu nevoa de descendent ? Oare
exsta n spatee acestua nevoa de a asa o urma sau ma degraba teama de a nu putea ? De ce
s pentru ce se face copu ?
Am constatat adesea ca femee actve care nu-s asuma acest ro s care au o mare
nevoe de a stapan umea, au uneor dfcutat n a avea cop. Attudnea or nconstent
castranta e determna sa aeaga frecvent barbat ma putn fecunz. Frag sau ndondu-se de e
nss, de dee or sau capactate or, e se supun a randu or, asand femeor or puternce
responsabtatea de a fecunda ucrure. Emote negatve s ma aes fura, nabusta de aceste
feme, pe care sabcune ceorat e exaspereaza a maxm, genereaza n ee o acdfcare a
terenuu s a mucoaseor, care nu favorzeaza ndarea, c dn contra, o mpedca. Slabiciunea
barbatuu nu reuseste sa contrabaanseze prn canttate s vtatatea spermatozozor sa
aceasta ostilitate a terenuu.
Lpsa ncreder n vata s n capactatea noastra de a o cuprnde sta adesea a baza
acestor nsufcente care sunt frecvent reversbe.
Nu enumar cupure care au putut, dupa an dfc, sa aba un cop ca urmare a une
reconcer cu vata s cu e nss. Asta presupune ca nu exsta un handcap mecanc reversb.
In orce caz, e sgur ca aceste dfcutat sabesc vata cupuu s doar mpreuna acesta poate
gas o soute. A pune responsabtatea pe umer unua dn ce do este adesea usor s
nsufcent. Daca fzc barbatu sufera de nsufcenta, nu trebue sa utam ca un sngur
spermatozod e sufcent. Daca este femea, sa nu utam ca e nevoe doar de un sngur ovu.
Restu este o probema de nsotre, de prmre (catatea terenuu, acdtatea mucoase), de
atente. Atunc cand aceste nsufcente sau aceasta stertate au aparut dn nastere, trebue, ca
n orce handcap, sa ntegram, orcare ar f motvu subt, o aegere a ncarnate destnata sa ne
faca sa depasm aceasta s sa acceptam aceasta nferttate. Este pentru a produce ma bne
atfe sau n ata parte, este pentru a nteege ma bne, prn absenta, mportanta daruu vet ?
Nu stu.
98
MASTOEA
Mastoza este o afectune bengna a sanor care se caracterzeaza prntr-o proferare ma mut
sau ma putn mportanta a unor chstur. Acestea pot f sensbe a atngere.
Ce repreznta san ? In prmu rand sunt eementee femntat s apo permt hranrea
copuu, sa- putem da de mancare, cu ce sa traasca. Smbozeaza prn urmare doua ucrur,
femntatea s facutatea de a se preocupa de at, a- ua n gr|a pe ceat s n mod deosebt pe
ce pe care- prvm ca pe nste cop.
Cat despre chstur, ee repreznta fxat ae memore, ranchune, fur nabuste.
Suntem n prezenta une persoane a care reat cu femntatea sau cu capactatea sa
materna, este tensonata. Mastoza face mangaere dezagrebe, dmnuand o parte dn pacere.
Sensu datore devanseaza pe ce a dreptuu de bertate, de ndependenta. Aceasta stare de
fapt este n aceas tmp uta dar ne ndspune. Emote negatve se fxeaza n nteroru nostru,
n aceste ocur strategce ae femntat sau materntat.
MENOPAUEA
Menopauza este ace moment atat de deosebt a vet une feme n care ea nceteaza sa ma fe
ferta prn oprrea ovuate. Dupa parerea femeor, aceasta faza este ma mut sau ma putn
confortaba s aducatoare de tuburar dverse. Cee doua tuburar ma|ore sunt cee ae
bufeuror de cadura s ae osteoporoze. Pentru aceasta utma tuburare, e sufcent sa ne
raportam a captou care trateaza sstemu osos.
Imagnea arhetpaa profunda a feme este asocata cu cea a mame. Unu dn roure
ma|ore este ce de a procrea. Acesta a fost char de-a ungu tmpuu snguru sau ro soca.
Femee stere sau cee afate a menopauza erau consderare ca nute, neproductve pentru
coectvtate sau fame, pana n punctu n care, n anumte epoc, s nca s n zee noastre n
anumte cutur, ee erau repudate de sotu or.
Tuburare menopauze semnfca dfcutat, constente sau nu, de acceptare a aceste
perder a uttat. Adesea femea cu sentmentu datore s nvestta n rou de mama, femea
care sufera de tuburar a menopauza, are dfcutat n a-s gas un sens, o uttate pentru sne
nsas.
Dupa prma sarcna, ea a ramas n rou de mama s nu a putut sau nu a stut sa redevina
femee, dupa prmee un, sau prm an a copuu sau. Inscrerea n acest ro s-a marcat bne
ntr-o anumta peroada s a anumte generat, prn faptu ca sotu a nceput sa-s numeasca
sota, dupa prmu cop, mama !
Adesea am putut constata ca femee care au trat bne menopauza, vorbesc de ea ca de o
eberare, o a doua tnerete, o posbtate de a putea n cee dn urma sa se bucure de o vata
sexuaa fara rsc sau sa nu ma fe deran|ate de ccu or. Poate ca este o drecte de refecte
nteresanta pentru cee care sufera a menopauza.
99
METRORA<IA? MENORA<IA? >I.ROMUL UTERIN? POLIPII UTERINI
&etroragia sau pierderile rosii consta n perderea de sange ntre ccur. Aceasta perdere
poate f de orgne dversa, banaa sau grava s necesta consutate gnecoogca. Aceasta
metroragie marcheaza n ma|ortatea cazuror prezenta unu fbrom sau a unor pop utern
sau poate f s semnu une tumor. In orce caz, e vorba de un dezechbru a mucoase uterne.
Suntem n prezenta une perder a vet, o devtazare, venta dntr-o zona a corpuu, smbo a
camnuu s a vet. Ce se ntampa n vata noastra, n camnu nostru ? Avem senzata ca am
a|uns a capat ? Suntem epuzate de upta pentru a pastra acest camn ? Avem sentmentu unu
esec permanent n egatura cu camnu, fe dn cauza absente ceuat, fe dn cauza descoperr
unu stran pe care credeam ca- cunoastem ?
Este fundamenta sa ne adunam s sa nu asam sa ne cuprnda (pop, fbrom) aceste de
aceste nenst. Fxarea acestor de, sub forma temer sau a amntror, ne sabesc s ne
devtazeaza.
SALPIN<ITA
Salpingita este o nfamate acuta sau cronca a trompe uterne. Aceasta nfamate atnge ace
oc dn corpu femnn care permte ovuuu sa a|unga n uter s sa-s faca cub.
Starea nfamatore semnaeaza prezenta emotor negatve ca fura, amaracunea sau
ranchuna. Faptu ca aceasta nfamate este prezenta n acest oc, ne vorbeste de tensun,
dfcutat n a asa copu sa-s gaseasca ocu n no, adca sa ne asam sa cream, sa
ntreprndem. Acesta dfcutate se datoreaza une star emotonae acceptata, recunoscuta.
Dupa ocu unde este, a trompa stanga sau dreapta, corpu ne va spune daca aceasta dfcutate
este de orgne Yang sau Yn, mascuna sau femnna. Suntem frant, mpedcat n capactatea
noastra de a crea, de a produce s se manfesta ntr-o manera nconfortaba ? Pacerea de a
crea este redusa, char suprmata prn mpedcarea actuu pacer ? Suntem mpedcat sa
devenm no nsne, sa nastem s sa dam dreptu de a f ? Aceasta mpedcare este n prncpa
datorata dfcutat noastre de a erta (a asa fure, de exempu).
100
)A<INITA? )UL)ITA? )UL)O-)A<INITA
Suntem n prezenta une star nfamator care semneaza aceeas emot negative ca s
sapngta. Dferenta ma|ora se stueaza n ocazarea nfamate. Vagnu s vuva sunt parte
corpuu femnn care au un ro sau ma degraba o functe prncpaa manfestata s resmtta n
tmpu raporturor sexuae.
Fnd doar ocur de trecere si de e$citare, aceste doua part ae sexuu femnn au o
actune mportanta asupra pacer s capactat de a resmt pacerea. Or, nfamarea or face ca
totu sa fe nepacut, nconfortab, sau char mposb. E nevoe sa ne gandm a pozta noastra
fata de aceasta pacere. Ne este nterzsa, de no nsne sau de convngere care ne-au fost
nocuate ? Avem o reate de datore, de constrangere s de nterzcere a pacer ? Reata
noastra cu mascunu este o reate de constrangere, de absenta a pacer, de supunere sau de
datore ? Este car ca exsta n spatee aceste star nfamator, un proces de mpedcare a
pacer (n accepta cea ma mare), foarte aproape pentru a nu zce echvaenta cu cea care e
cautata de cuture care practca exczunea. Importanta este medtata atat dn partea feme
cat s dn partea barbatuu care partcpa a acest act.
101
+-A>ECTIUNILE SISTEMULUI DI<ESTI)
Sstemu dgestv este ce care ne permte sa dgeram amente sode s chde pe care e
consumam. Mutumta u putem asma hrana.
Prn ntermedu u, se vor transforma amentee. Datorta une achm foarte eaborate, care
e va face foostoare, acceptabe de catre organsmu nostru, acestea vor deven unu dn
eementee esentae a carburantuu nostru fna. Sstemu dgestv este acea care cuprnde
cee ma mute organe. Acesta ne asa sa vedem n ce punct se afa aceasta achme s se
expca prn faptu ca amentee solide sunt o forma de energe grea, densa, compexa s care
necesta pentru transformare operat s un nve a transformar mutpe. De aceea, nante de a
putea trece n sange, substantee nutrtve trec prntr-un numar consderab de receptacu s
prmesc un anumt numar de adtv (stomacu produce char acd corhdrc) care e vor dzova,
e vor aduce a expresa cea ma smpa. Sstemu dgestv este acatut dn gura, esofag, stomac,
fcat, vezca bara, pancreas, spna, ntestnu gros s ntestnu subtre. Gura are un ro s o
semnfcate deosebta s vo reven asupra e.
Probemee sstemuu dgestv ne vor vorb de dfcutatea noastra de a nght, de a dgera s
de a asma ceea ce se ntampa n vata noastra. #u am putut inghiti ceea ce mi-a spus sau
niciodata nu am digerat ceea ce ai facut sau mi-a ramas in gat, sunt expres popuare care
expca acest ucru. Dupa organu dgestv afectat n mod deosebt, avem o preczare asupra
tensun resmtta sau a dfcuat de a dgera o experenta anume. Vom vedea acest ucru n
amanunt n contnuare.
102
STOMACUL
AERO>A<IA? AERO<ASTRIA
Aerofagia consta n nghtrea nvountara, a aeruu, n mod spontan sau n aceas tmp cu
amentee. Datorta structur stomacae s a pozte rdcat a corpuu cat s datorta mscar,
acest aer se evacueaza sngur, norma s natura. Se ntampa, n tmpu mese sa se evacueze
aeru prntr-un sught. Atunc cand nu e corect evacuat, aeru nghtt produce aerogastrta, adca
o umfare, o baonare a stomacuu, uneor foarte nepacuta s nconfortaba. Aceasta
aerogastrta e provocata de faptu ca stomacu nu ebereaza aeru nghtt pentru ca dafragma
s structure muscuare s nervoase care gereaza esofagu sunt ntnse, tensonate. Or, sstemu
nervos autonom are rou mportant n aceste funct.
Suntem dec n prezenta une persoane tensonate, stresate. Acest stress este egat de
umea materaa, profesonaa sau fnancara, a care se poate adauga un sentment de urgenta,
de constrangere materaa care face ca ndvdu sa aba dfcuat n a gera orice ar f. De aceea
nghte tot, nu ma face seecta ntre sod s aer, ntre amentar material care trebue sa a|unga
n stomac s amentar non-matera care trebue sa mearga spre paman. Starea de tensune
determna ca probemee s nenste egate de matera sa ocupe un asemenea oc ncat sa
contamneze non-materau, adca gandure sau sentmentee s tubura astfe s |udecata sa.
In pus, datorta tensun, aceasta persoana retne s n mod natura, nu asa sprtu sa se
dega|eze, sa se ebereze. Preocuparea sau mportanta pe care o da probeme materae,
bocheaza totu n ea. Acest ucru deformeaza, umfa stomacu care, ca dn ntampare, capata
valoare (a propru s a fgurat) s produce un dsconfort, o senzate de saturate, de prea pn.
Indvdu nu ma ngereaza nmc, nu ma poate auz nmc. Ar f ut sa se reaxeze, sa a putna
dstanta pentru ca anumte part organce sa se destnda putn s ca, datorta une vzun ma
bune obtnuta n urma acestu recu, sa se poata face din nou selectia.
103
ACIDITATEA <ASTRICA?AMAREALA STOMACALA?ARSURILE STOMACALE? CRAMPELE
STOMACALE? DISPEPSIA? <ASTRAL<IA? DURERILE STOMACULUI? )OMA?
RE<UR<ITARILE
Stomacu este organu care prmeste, n prmu rand, prn esofag, amentee brute care au fost
pregatte prn mestecare n gura. Este prmu receptaco a hrane materae. Stomacu este
ncarcat cu marea sarcina s |oaca un ro de betoniera. E amesteca s dzova, datorta acduu
corhdrc, amentee ngerate, e pregateste astfe pentru procesu de asmare. Stomacu este
dec organu care are sarcna atur materae a dgeste, care trebue sa mbanzeasca matera
amentee.
,urerile de stomac sau gastritele ne vorbesc de dfcuatea noastra sau de tensune pe
care e ntanm n stapanrea s gestonarea um materae. Constrangere materae sau
profesonae, scoare sau |udcare se vor exprma astfe, daca provoaca gr| reae sau magnare.
Numeros student care acuza crampe sau durer ae stomacuu nante de examene, stu ca
sunt semnu nenst or.
Datorta rouu sau de a amesteca amentee, stomacu care ne face sa suferm, poate sa
nsemne ca avem tendnta de a aduna ucrure s evenmentee ntr-o manera excesva.
Aciditatea gastrica ne poate spune sa oprm aceasta macnare.
Amareala, aciditatea gastrica sunt manfestar a caror ntenstate este progresva s
exprma aceasta dfcutate de a dgera ceea ce tram, socure vet sau a stuator care nu ne
satsfac, pe pan matera.
In cadru aceste gobatat stomacae, re6ectiile, regurgitarile sau voma sunt semnu
supmentar a respnger, a refuzuu. Nu vrem sa pastram n stomac ceea ce nu ne convne.
Este bruta, nconfortab pentru ndvd s pentru ce dn |uru u. Iata totus avanta|u de a f
efcace, rapd s savator, ce putn pentru moment.
104
<RETURILE? STAREA DE <REATA
Greata se nstaeaza char nante de starea de voma. Aceasta stare de greata, nconfortaba s
adesea asocata cu o stare de dsconfort genera, e asocata, bnentees n afara cazuu
absorbte unu ament ndgest, cu o stare de tp spasmofc. De fapt, greata s efectee e
secundare sunt produse n organsm de sstemu nervos autonom.
Suntem n prezenta une persoane care nu ma dgera ceea ce traeste. Stuata sa
personaa, stuata ncon|uratoare personaa sau materaa, sunt prea greu de gerat, cantaresc
prea mut. Fara ndoaa un pc perfectonsta, aceasta persoana vrea sa faca prea mute ucrur
n aceas tmp. Fara ndoaa ca sunt confuz n nteroru e. Ea are tendnta de a amesteca totu
fara sa fe capaba sa faca ucrure pe rand. Aceasta saturate nteroara, aceasta
suprancarcare, produce un dsconfort. Greata este semnu acestu dsconfort.
Pe anga expcate mecance, ametee care apar, de exempu n tmpu une sarcn, exprma
nesguranta vtoare mame fata de capactatea sa de a-s asuma, gera propru cop. Aceasta
ncerttudne nu este constenta n cea ma mare parte a tmpuu s nu are nc o egatura cu
pacerea s dornta de a avea acest cop. Aceaste vtoare mame, fara ndoaa perfectonste,
e teama ca nu va f perfecta. Va dat seama? Ce responsabtate? As vrea sa stu , daca vo f
capaba sa m e asum pe toate n aceas tmp? Statutu de mama s de sote, sa ma ocup de
cop s sa-m contnuu munca, sa fu dsponba pentru copu s sotu meu? E posb sa a|utam
persoana, acordandu- tmp n care sa-s faca sange rau, pentru ca subectu acestor amete sau
star de ameteaa sunt n prncpa persoanee anxoase prn natura or.
ULCERUL <ASTRIC
'lcerul stomacului este de fapt agravarea semnaeor precedente care sunt arsure sau
acdtatea gastrca.
Cand nu dureaza, sunt semnu caracteruu benign a contraretat. In schmb, atunc cand
dureaza, ee semnaeaza profunzmea tensun sau a dezechbruu comportamenta. Vo cta
ac, ca exempu, mutpee cazur de ulcer al stomacului care au fost muta vreme maladia
preferata a oamenor de afacer. Cfree au scazut consderab n zee noastre pentru ca stm
acum cum sa facem sa taca stomacu.
105
<ASTRO-ENTERITA
astro5enterita este o nfamate de orgne nfectoasa care atnge n aceas tmp
stomacu s ntestnu subtre. Dncoo de semnfcata generaa de|a expcata pentru dfertee
probeme egate de stomac, se ma adauga faptu ca este vorba de o stare nfamatore s ca
aceasta atnge s ntestnu subtre. Dfcutate de a gera crcumstantee materae s n mod
deosebt profesonae (sau scoare) genereaza frustrar sau fur. Avem dfcutat sa acceptam
sau sa asmam ceea ce se ntampa. Nu acceptam sa a dgeram. Orgnea nfectoasa
semnaeaza foarte car ca purtam responsabtatea fata de exteroru care ne agreseaza sau ne
constrange. Acest ucru se produce n mod ocult, profund, subteran si raspunsul pe care-l dam
se afla la acelasi nivel. *efu!ul asimilarii se traduce fi!ic printr-o evacuare dificil de controlat si
uneori violenta si dureroasa. (s indra!ni sa merg pana acolo si sa sugere! sa ne intrebam' ce ni
se intampla
)EEICA .ILIARA
CALCULII .ILIARI? COLECISTITA? DISCHINEEIA .ILIARA? IN>LAMATIA )EEICII? LITIAEA
.ILIARA @CALCULIA
Vezca bara ucreaza n egatura drecta cu fcatu de a care prmeste s concentreza ba. Ea
redstrbue ba n ntestnu subtre, de a esrea dn stomac. Eberarea aceste be va permte
procesuu de dgeste, ma aes a amenteor grase, sa se contnue ntr-o manera armonoasa.
In caz de dsfuncte, dgesta e perceputa ca proasta.
Partcpand a dgesta fzca a amenteor, vezca bara |oaca un ro echvaent n dgesta
psihologica a evenimentelor. Cum o e$prima si limba/ul comun, a-si face sange rau (n franceza
expresa fooseste n ocu cuvantuu sange - bila) atunc cand avem nenst. Dar sunt
ntotdeauna nenst egate de o fnta (no nsne sau un atu) care ne este draga.
,urerile ve4icii biliare, calculii biliari, colecistul, disc!ine4iile biliare, inflamatia
ve4icii, litia4a biliara, ne vorbesc de dfcutatea noastra de a gera sentmentee noastre s de
a carfca. Suntem in dinamica 4ang, adica a legaturii cu e$teriorul. Care e locul meu Sunt
recunoscut de ceilalti, ma iubesc pentru ceea ce fac si repre!int, sunt ntrebar despre care
tensunea vezcuara ne vorbeste, cat s de fure voente care nsotesc momentee dfce, ma
aes cand exsta un resentment de nedreptate apropo de ea (persoana n cauza). |ustfcarea
fapteor este n acest caz foarte prezenta, cu atat ma mut cu cat acestea nu sunt ntotdeauna
marcate de sncertate s adevar.
Insufcentee sau dschneze bare pot sa semnfce ca sensu nostru de adevar s dreptate
nu e foarte car sau excesv s ca avem tendnta de a contrazce, de a utza sau char manpua
pe ce dn |ur (dandu-ne mereu dreptate, bnentees). Nspu tazeor bare, famos cacu
tubura ba. Fara ndoaa avem nevoe sa carfcam ucrure dn nteroru nostru.
Partcuartatea coecstte o repreznta prezenta stare nfamator s nfectoase. Aceasta
afectune semnaeaza faptu ca, sensuu genera prezentat anteror, se adauga o notune de
nfecte, adca de agresune exteroare. Fara ndoaa ne deteroareaza vata pentru ca avem
dfcutat n a accepta sau a trece a un at ucru. Avem vata deterorata de nedreptat, reae sau
magnare, ntante sau generate de at.
106
INTESTINUL <ROS
AEROCOLIA?.ALONARILE?COLICII?COLITELE?CONSTIPATIA?>LATULENTA?<AEUL
INTESTINAL
Intestnu gros |oaca rou de a evacua, emna. E transporta s permte emnarea materor
organce pe care -am ngerat s care nu au fost asmate. E permte astfe organsmuu de a
evta sa se satureze s prn urmare sa se sufoce, sa se ntoxce.
Pentru a ne convnge e sufcent sa vedem ce se ntampa atunc cand are oc o greva a
gunoeror ntr-un oras mare. Intestnu contrbue a buna resprate a corpuu. Acet ucru ne
permte sa nteegem ma bne de ce dn punct de vedere energetc, Intestnu Gros este
compementar Pamanuu.
Tensune s suferntee ntestnuu gros semnfca faptu ca retnem ucrure, ca e
mpedcam sa pece. Frca de psur, de a se nsea, retnerea excesva (tmdtatea) sau refuzu
de a abandona, de a ceda sunt exprmate prn probeme ae ntestnuu (constipatie, dureri,
aerocolie, balonari, ga4e). Durere ntestnuu ne vorbesc de dfcutatea de a cicatri!a, de a
uta experentee nepacute, acdtatea vennd adesea sa semnaeze prezenta supmentara a
une fur retnute s pastrate. Pentru ca serveste a emnare, a aruncarea a ceea ce am ngerat
(amente) s nu am asmat, ntestnu gros serveste s a evacuarea, a respngerea
experenteor pe care e-am ngerat (trat) s pe care nu e-am acceptat.
+onstipatia semnaeaza dfcuatea de a asa s frca de a perde. Persoana retne de frca
sau de teama refuzuu. Ea opreste emnarea a ceea ce ar trebu emnat pentru ca nu a fost
ntegrat, asmat. NU vo perde astfe ceva ? Nu exsta rscur rela$andu-ma ?
HEMOROIEII
6emoroi!ii sunt o datare a veneor (a se vedea s captou despre probeme venoase) mucoase
anae sau a rectuu. Ee sunt adesea asocate constpate. Suntem n prezenta une dfcutat
crcuator ocazate n acest oc a corpuu care are sarcna de a evacua matera organca. Daca
ne e teama s suntem nenstt, n mod speca de perder, de psur, avem tendnta, n mod
refex, de a retne ucrure. Doar ca aceasta attudne pshoogca, ma mut sau ma putn
constenta, nu e neutra s genereaza anumte contract fzoogce, n deoseb a sfncteruu.
Atunc cand aceste contract sau presun dureaza n tmp, ee genereaza treptat dfcutat n
crcuarea energor. Atunc cand aceste tensun se stueaza pe axee artcuare sau vertebrae,
ncetnrea crcuate energetce produce stagnar care au fost numte artroze (asa cum cacaru
se depune acoo unde apa nu ma curge). Atunc cand se stueaza a nveu tesutuu fn s rgat,
ee genereaza stagnarea crcuatore sangvna sau mfatca. In acest caz de hemoroz,
contracta refexa excesva a zone anae produce fenomenu de varce.
Cu sguranta putem a|uta prn reaxarea, cautand modatat de a ne securza n raport cu
vata materaa.
107
PANCREASUL
Pancreasu este ganda care gereaza, prn ntermedu nsune fabrcate, vaoarea zaharuu
dn sange s prn sucu pancreatc e partcpa actv a dgesta amenteor pregatte n stomac.
Suntem n Prncpu energetc a Pamantuu cu organee nevoiase si muncitoare mobzate n
prncpa asupra datore dgestve. Sunt executant seriosi si intelepti.
Dsfuncte spne s ae pancreasuu semnfca faptu ca avem tendnta de a traversa
vata prea ratona, adca asand prea putn oc pacer, bucure.
Datora este mportanta, profesona s matera fnd ucrur esentae. Vata este n acest caz
psta de duosa/ bandetea de care avem cu tot nevoe. Gr|a materaa nterorzata s
angoasee obsesve, psa de a avea sau de a nu st, de a nu f a natme, sunt semnee
exprmate prn probeme ae pancresuu sau ae spne. Tendnta de a tra n trecut, dn teama
de a gera prezentu sau tendnta de a cutva amntre trecutuu se pot manfesta prn maad
ae spne sau ae pancreasuu. Nevoa de a apartne unor norme, nevoa de respectare a
reguor char de dependenta fata de acestea, poate f exprmata prn dezechbre ae spne s
ae pancreasuu. Acestea se regasesc s a nve energetc n sensu ca energa Spne Pancreas
are, prntre atee, sarcna ciclului menstrua. Se regaseste s n diabet n masura n care
persoanee n cauza trebue sa fe foarte strcte cu reguralitatea vet or. Momentu mese s
toate obceure vet trebue sa fe reguli perfecte s respectate cu cea ma mare precze, cu
rscu de a decansa dsconfortu.
INSI>ICIENTA PANCREATICA
Dezechbree pancreatce pot ua doua forme, hipoglicemia (psa zaharuu dn sange) s
hiperglicemia sau diabetul (excesu zaharuu n sange). Ce repreznta zaharu n vata noastra ?
Repreznta duosa, gentetea s prn extense, devne o proba de dragoste sau de recunoastere.
Este n toate cuture o modatate de recompensa, un cadou, tandretea oferta unu cop cand a
fost cumnte (a respectat regue), cand a uat note bune a scoaa (a raspuns normeor) sau
atunc cand avem chef sa- facem pacere. Acest cadou este adesea matern.
108
DIA.ETUL ?HIPER<LICEMIA
Dncoo de sensu genera de|a mentonat n captuu dedcat pancreasuu, prezenta excesva n
sange a zaharuu ne spune ca avem dfcutat n a gera, a tra sau a obtne duceata n vata
noastra. ,iabetul semnfca frecvent ca persoana a avut un tata excesv sau char foarte
autortat (exces de regu s norme, durtate s prn urmare absenta duose) s ca a gast un
refugu n duosa/ tandretea protectoare a mame. Hrana (mama) devne doar o soute de
moment (paatv) s) dabetu devne concuza ogca a une uar n greutate progresve dar
sgure.
,iabetul poate f consecnta anumtor socur pshoogce puternce n cursu carora
ndvdu se ocnfrunta cu dtrugerea brutaa a securtat sau a convngeror afectve. Ma gandesc
ac n mod deosebt a o tanara femee care a vent sa ma consute pentru ca s dorea un cop
dar dabetu o mpedca sa- aba. Anaza stuate e ne-a perms sa a|ungem pana a o drama
pe care a trat-o n copare. La 7 an mergea ntr-o z pe margnea unu drum mpreuna cu sora
e. O masna care venea dn sens nvers, s-a schmbat drecta fara motv s a rant-o grav pe
sora ma mca pe care o adora. Cu o frca fara margn a vazut-o pe aceasta murnd sub och e s
a ramas mute saptaman muta, fara sa poata exprma sufernta fata de aceasta perdere a cee
ce era cea ma draga, a cee care umpea vata de duose. Sase un ma tarzu au aparut
prme semne ae dabetuu.
Dupa 3 sednte de ucru asupra acetor amntr emotonae s asupra energor n cauza,
vaoarea zaharuu a scazut ent dar progresv. Am sfatut-o sa mearga n parae a un doctor
homeopat nante de a merge a o asistenta medicala inteligenta, adca destnata sa stmueze
functe pancreatce s nu sa e nocuasca. Aceasta tanara a avut, dupa cateva un, o fetita...
HIPO<LICEMIA
7ipoglicemia este nsufcenta concentrate gceme (zaharuu) dn sange. Ea ne vorbeste de
o sufernta nversa cee a dabetuu egata de ncapactatea, dfcutatea de a prm, a accepta, a
gand de a avea dreptu a duose/tandrete. Este cazu copor nedort de mame s/sau a caru
tata este absent. Absenta refuguu matern produce un amagam negatv cu hrana, care nu o
pacem, char nu o acceptam (anorexie) sau 0e care o asmam doar n masura necestat. Dar
acest ucru se face fara pacere s fara duose, cu mnmu de !ahar. Cautarea de norme sau de
regu, pe care nu e-a avut, da un fzc ascutt s aungt n care rotungme (tandretea) sunt
absente.
109
PANCREATITA
0ancreatita este o nfamate a pancreasuu care poate f acuta sau cronca. Este frecvent
produsa de o obturate a canauu excretor produsa de cacu s adesea asocata cu probeme
hepatce (acoo) sau vezcuare (taze). Forma e acuta se traduce prntr-o forma de
autodigestie a pancreasuu prn propre sae enzme. Rou sau n dgesta proteneor
amentare, derapea!a s nu ma recunoaste propre ceue.
Aceste faze sunt adesea dureroase s voente. E nteresant de constatat ca cea ma mare
parte a pancreatteor acute se vndeca spontan s fara sechee.
Starea nfamatore semnaeaza prezenta une fur sau a une emot negative retnute
(ranchuna, amaracune). Aceasta nfamate tubura capactatea pancreasuu de a gera zaharu
dn nteroru nostru, adca duosa s se transforma n vtatate. Fara ndoaa suntem n prezenta
une persoane care perde sau a perdut sensu duose / tandrete. Aceasta perdere provne
dntr-o experenta trata care a facut ca persoana sa se ndoasca de ea nsas s de capactatea
sa de fercre smpa. Aceasta ndoaa a produs sau dn contra provne dntr-o nesguranta n
reate cu denttatea persoane, ceea ce expca asocata frecventa a pancreatitei cu probeme
hepatce (cne sunt) sau vascuare (care- ocu meu ?)
110
INTESTINUL SU.TIRE
DIAREEA?DIEENTERIA?ENTERITA?ENTEROCOLITA?MALADIA CROHN? OCLUEIA
INTESTINALA? ULCERUL DUODENAL
In cazu daree, dzentere a ate afectun ae ntestnuu subtre, suntem ntr-o stuate nversa
constpate. Lucrure nu ma sunt retnute c dn contra. Resture nu ma sunt dense c chde,
acde, arzatoare.
Acest caracter lichid si alunecos semnaeaza faptu ca persoana nu asimilea!a. Hrana nu trece
bariera ntestnuu subtre s se gaseste trmsa drect n coon, des uneor s acesta este
nfamat (enterocolita, infectii intestinale).
Suntem n prezenta une persoane care are dfcutat n a asma, a accepta ceea ce vne
dn exteror. Trare, experentee, stuate ntante sunt perturbante s emote se amesteca
ntr-o manera confuza cu faptee s realitatea. Acest amestec nteror se traduce uneor prntr-o
stare nfamatore (enterocolita, enterita) care semnaeaza prezenta rtator, furor retnute
sau datorta star nfectoase, semnaeaza responsabtatea exteroara. Dfert de gastro-enterta
care marcheaza o dfcutate de dgerare, enteritele s enterocolitele marcheza o dfcutate
de asmare, de a asa sa patrunda n no.
Aceasta dfcutate poate f datorata fe une saturat, une exces de nformat, de date, de
trar, de emot, fe une frc viscerale de ceea ce poate ven dn e$terior, pe care nu-
cunoastem s ne e teama ca va patrunde n no, ne va marca. E bne de stut ca ar trebu sa se
scada rtmu, sa se reaxeze presunea asupra nevo de a st sau de a avea, sau daca trebue, sa
ne asguram n egatura cu ceea ce vne dn exteror, permtandu-ne astfe sa geram ma bne.
In cazu ce ma grav, persoana poate a|unge a maladia +ro!n. Aceasta nfamate a
part termnae a ntestnuu subtre, char nantea ntestnuu gros, poate avea o evoute
dureroasa s nfectoasa mportanta. Este ntotdeauna specfca une persoane stresate s cu o
attudne de fuga/protecte/stapanre n egatura cu umea exteroara. E nteresant de constatat
ca permtnd aceste persoane sa se cameze, smptomu se cameaza de a sne. Acesta
ameorare dureaza atata tmp cat persoana nu recade n capcana stresuu s a modatat
anteroare de vata.
Acceptarea unu nve a exgente ma redus n egatura cu propra persoana s cu ceat
poate sa a|ute mut.
Ma gandesc ac a cazu u |acques, un tanar sef de frma n nformatca. Acest domn a vent
sa- consut pentru maladia +ro!n care dura de cateva un. Ce se petrecea n vata sa ? Acest
tanar creator de frma a montat, n |uru une de nformatce, o socetate. Ideea sa a avut un
succes rasunator dar un anumt numar de motve economice -au determnat sa vanda
socetatea sa une grup de amercan. A pus doar condta sa ramana grantu, ceea ce s-a
acceptat. Rtmu de munca s presunea, mpuse de amercan, -au devent nsuportabe. Satu
de sfatur s cerer, acest tanar traa n stres s nu ma putea suporta (asma) acest ucru, cu atat
ma mut cu cat se smtea deposedat de deea sa. Avea sentmentu ca nu ma putea profta , sa
se hraneasca dn produsu sau, pe care -a eaborat e (rou dgeste stomacae). Foarte rapd, a
avut durer abdomnae s a fost dagnostcat cu maada Crohn. Sedntee efectuate, n afara
111
tehncor energetce, a dus a acceptarea pierderii pentru a se putea hrani cu atceva. A parast
socetatea pentru a fonda o ata. Se pare ca -a fost mut ma bne uteror.
In ceea ce prveste ulcerul duodenal, sensu avut se aatura ceu specfc ucerate
stomacae. Duodenu este partea ntestnuu subtre care se stueaza char a esrea dn stomac.
E vorba de parte corpuu care prmeste, prma, amentee dgerate, nante de a se efectua ntre
substantee care trec sau nu n sange. Atunc cand macerata stomacaa s-a facut prea ndeung,
prea rumegata, acz produs de stomac pentru distrugerea digestiva sunt ma mportant ca n
mod norma. Acest exces genereaza progresv o ucerate, fe stomacaa fe duodenaa.
Suntem n prezenta une persoane care, pentru ca rumega prea mut, excesv, produce
acdtate (fure, ranchuna, regrete, emot negatve). Dar contrar uceruu gastrc, nu stomacu
este afectat c ntestnu subtre, adca ace punct a corpuu n care hrana poate patrunde n no.
Aceasta patooge nu are doar un sens smpu de rumegare sau de gr|. Se adauga o notune
care arata ca persoana, prn cerceterea amanuntta a emotor negatve, se mpedca sa
ngereze, sa profte de experente. Acest ucru devne dureros, uneor voent s aceasta durere
are uneor ca efect spasme ae ntestnuu subtre, obgandu- fe sa evacueze ma repede fe sa
mpedce tranztu. Impedcarea traror sau de a profta de evenmentee trate este dec cara.
Fara ndoaa ndvdu are ma degraba tendnta sa nu vada, sa nu retna sau sa nu nteeaga
stuate, n genera materae sau profesonae, decat ceea ce nu merge, nu convne, nu-
satsface. Nu-s da seama ca aceasta stare atenta de nsatsfacte mpedca sa profte de
vata.
112
>ICATUL
HEPATITA? INSU>ICIENTA HEPATICA? CIROEA
Fcatu este un organ extrem de eaborat s povaent. Este ce ma mare organ dn corpu uman.
|oaca un ro fundamenta n dgeste prn secreta be, dar asgura s o ata actvtate mportanta
de ftrare a sangeu.
Partcpa astfe a compozta sangeu s a catatea sa, atat a nve nutrtv cat s a nve
muntar (aparare, crstazare, stocare). Dar te$tura sangeu, compozta sa, nveu vbratoru,
coloratia sa. Dubu sau ro este materazat prn faptu ca prmeste o duba amentate
sangvna, una prn artera hepatca care hraneste cu oxgen s una prn vena port care
transporta spre e eementee nutrtve asmate de ntestnu subtre. Aceste doua canae se
regasesc n fcat s se unesc n vena cava inferioara. Pecand de a fcat, aceaste canae
transporta sangee mbogatt de eemente nutrtve s de ate gobue, care va f redstrbut
uteror n tot corpu datorta nm, dupa ce a fost mbogatt n oxgen n paman.
Probemee hepatce sunt semnu ca ne e greu sa dgeram ceva dn vata noastra, dar cu o
fnete ma mare decat a stomacuu. Emota prncpaa asocata fcatuu este fura. Tensune,
suferntee acestu organ pot semnfca faptu ca umea noastra obsnuta s excesva, de reacte
n fata soctaror vet este fura. De fecare date cand ne regam probemee cu umea
exteroara urand, cu fur mar, mobzam toate energe fcatuu n aceasta drecte, prvandu-
de o mare canttate de energe necesara functonar u. Organu se va manfesta n acest caz s
nu-s va ma |uca corect rou n faza dgestva. Inversu stuate, fur adesea retnute sau
sstematc pastrate n nteror vor densfca energa n fcat s rsca sa se traduca prn patoog
ma mportante (!epatite, insuficineta !epatica) sau compensat de tp acooc.
Durere fcatuu ne pot vorb s de dfcutatea nostra de a tra sau de a accepta sentmentee
noastre, afectvtatea sau cum ne percep ceat. Imagnea pe care o avem fata de no nsne sau
cea refectata de ceat, depnde n mare parte de energa fcatuu. Perceperea acestea
partcpa a bucura noastra de a tra, ceea ce regasm de- ungu rouu pe care- |oaca acest
organ, de ftrare s de hranre a sangeu. Tensune fcatuu pot semnfca faptu ca magnea
noastra este pusa n umna de experentee noastre s ca bucura noastra de a tra a asat ocu
amaracun s acdtat nteroare fata de umea exteroara care nu ne recunoaste asa cum
speram. Suntem n m|ocu vnovate sau n cautarea denttat. Intrebarea ma|ora, ntrebarea
pshoogca atenta a subectuu este cine sunt. Suntem de fapt n Yn , nterortate, pe cand, asa
cum am vazut anteror, ntrebarea asocaba a vezc bare este care e ocu meu? Pentru ca
suntem n Yang, adca exterortate. Intrebarea are egatura cu pozta socaa, tota dfert de
fcat unde are egatura cu constnta de sne.
Aceasta dee se reeva car n acoosm s n consecnta sa fzca adca croza.
Partcuartatea croze este ca, degradarea ceueor hepatce pe care e detne, este provocata
vountar de attudnea comportamentaa a persoane. De orgne amentara s ma aes acooca,
ea exprma foarte car negarea sneu. E vorba de un atentat snucgas nconstent dar foarte
rea s fara o atura comuna cu tabagsmu, de exempu, care este o cautare compensatore
actva (fara a f starea de vctma), des nadecvata.
113
Aceasta mportanta a notun de constnta de sne se regaseste car n reata de energe
a fcatuu cu muntatea.
De fapt, sensu muntat trece obgatoru prn nveu constnte de sne mperatve. Pentru a
putea s a st sa te aper de ceva, trebue sa st ce sa ferest. Fcatu partcpa prn urmare n mod
profund a sstemu muntar (prn aceasta constnta de sne) s n deoseb a muntatea
eaborata, adca mbogatta de experente ae organsmuu. Exsta s ncarcatura afecteor. Dar
foosrea energor de aparare trebue sa fe corecta pentru a nu epuza. Or, sentmenta de
cupabtate ne obga sa ne |ustfcam, adca sa ne aparam ma mut decat e nevoe, ntr-un mod
neadecvat s excesv (star aergce). Mobzarea energor de aparare pshoogca s
numeroasee fur sunt semnu e, expresa une frc care nu gaseste o ata modatate de
aparare. Daca aceasta stratege este frecventa, ea dmnueaza energa fcatuu apo cea a
vezc care sufera. In orce caz, fcatu este organu Yn s repreznta sentmente care prvesc
fnta profunda.
ICTERUL?<AL.ENAREA
Icteru sau gabenarea repreznta ngabenrea pe s a mucoase datorate prezente anormae a
brubne care este un pgment bar. Acumuarea n corp semnaeaza un dezechbru hepato-
bar sau pancreatc. Dncoo de toate aceste sensur asocate precedent s prvnd fcatu, vezca
sau pancreasu, cteru este o manfestare care atnge n mod exact peea s mucoasee.
Semnaeaza prn urmare o tensune, o decepte n egatura cu exteroru. Aceasta dee a
tensun se adauga sensuu goba asocat organuu, care sta a baza cteruu. Daca e vorba de
fcat, ntrebarea esentaa este egata de exteror.
Persoana este fara ndoaa ntr-o stuate personaa n care umea care o ncon|oara o face sa
se ndoasca de ea nsas. Daca e vorba de un cter de orgne bara, ndoaa este egata de
pozta ocupata. Daca este de orgne pancreatca, ndoaa poate f asocata nevo de
recunoastere.
Lmba|u curent exprma foarte smpu aceasta dee. Nu se spune atunc cand cneva
tocma a sufert o mare dezamagre ca a crapat ficatul in el de furie.
114
D- A>ECTIUNILE SISTEMULUI RESPIRATOR SI CUTANAT
Sstemu resprator este ce care ne permte sa respram asa cum ne ndca s numee. Datorta
u, putem sa asmam energa aeruu. Este totus mut ma eaborat decat ne asteptam s nu
serveste doar a a respra aeru ncon|urator. Cuprnde paman, peea s toate ceuee corpuu.
Exsta de fapt 2 nvee resprator dstncte, resprata numta externa s resprata nterna.
Resprata externa este, prntre atee, cea pe care o cunoastem, adca ventata pumonara. Dar
ma exsta o ata ventate externa numta cutanata. Peea noastra |oaca un ro mportant n
resprate. Aceasta resprate externa este cea a schmburor de gaze, a oxgenuu s gazuu
carbonc n aparatu resprator. Resprata nterna este o resprate care se efectueaza a nveu
ceuar, unde schmbure nterceuare se fac n mod drect. Ceuee partcpa a un anume
schmb gazos care nu este datorat aportuu casc reazat de sange.
Aceas proces exsta s a nve energetc.
Peea este organu care face parte dn sstemu resprator s |oaca un ro de protecte a
corpuu fata de umea exteroara. Protecte supa s efcace, peea prote|eaza corpu de
ma|ortatea agresunor, fe ca sunt datorate agentor actv (mcrob, vrus, nsecte) fe
agentor pasv (praf, temperatura, poae). Captator esenta, ea |oaca un ro preponderent n
gestunea protectoare a stmuor s soctaror externe s n ccatrzarea ranor.
Sstemu resprator apartne Prncpu Metauu a care functe prncpaa este protecta
fata de umea exteroara. Aceasta protecte se exerseaza n 2 modur, prn ftrarea prafuu s
schmbure gazoase (respngerea gazuu carbonc) cat s prn capactatea de a raspunde, de a
reactona agresunor meduu ncon|urator. O ata functe esentaa este cea a ccatrzar,
nchderea pagor.
Probemee sstemuu resprator ne vorbesc prn urmare fe de dfcutatea noastra de a
prm vata n no (resprate), de teama, psa ambte, nterdct famae, fe de dfcutatea
nostra de a ne apara, de a ne prote|a fata de umea exteroara, de a gas react adaptate fata de
agresune posbe, reae sau magnare. Energa pamanuu este cea care se ocupa de sstemu
muntar nstnctve (macrofag, mfocte T).
Poate nsemna, n cee dn urma, ca nu a|ungem unde ne dorm sau nu vrem sa nchdem
anumte ran ae vet noastre s ne vorbeste de dfcutatea noastra sau refuzu de a uta, de a
erta, ma mut char de dornta noastra de a rega conture sau ma rau char, dornta de
razbunare.
115
SISTEMUL RESPIRATOR
AMI<DALITA?AN<INA?RA<USEALA?DURERILE DE <AT
Angna este o nfamate acuta a gatuu s n deoseb a amgdaeor (amigdalita). Aceasta
nfamate, uneor foarte dureroasa, face dfce 2 ucrur: degutta (nghtrea) s vorbtu
(actunea de a face sa asa). Orgnea nfectoasa cafca faptu ca posba cauza este exteroara.
Suntem n prezenta une dfcutat car exprmate. Avem ceva de-a ungu gatuu, fe ca avem
dfcutat n a nght, fe ca avem dfcutat n a ne exprma s uneor char ambee. In orce caz
este vorba de de o cauza exteroara! Vna revne altuia.
Ce a facut sau ce a spus s ne e greu sa nghtm? Ce nu reusm sa spunem? Lateratatea
dreapta sau stanga a amgdae ma afectate, desavarseste sensu acestea dandu- o smboca
femnna sau mascuna.
Compcate cardace sau renae eventuae smbozeaza mpactu voent s profund a
resentmentuu, fe a nve emotona (nma), fe a nveu structur profunde (rnch) ca n
cazu une perder a convngeror, a ncreder sau a uzor. Faptu ca amgdaee sunt organe
mfode adauga un grad supmetar de subttate s de profunzme sensuu nta.
Ma gandesc a cazu Amee. Aceasta femee de vreo 50 de an, traa de ma mut an, un
dvort dfc. Sotu foosea toate metodee posbe pentru a ncetn procedura.
Infatsare n fata |udecatoruu erau cu atat ma dfce cu cat avocatu sotuu e |uca |ocu
acestua s foosea argumente de o rea crednta ncredba pentru ea. La utma ntrevedere cu
e, argumentee au fost de asa natura ca a ramas ncrementa s nu a ma putut spune un cuvant.
Gatu era bocat n mod bruta.
S-a decansat o angina voenta a esrea de a |udecator. Inteegand ceea ce se ntampa,
nante de a vorb cu e, -am propus sa-s exprme resentmentu fata de part, dar era teama
ca nu va putea sa e faca fata. I-am sugerat sa redacteze totu, ceea ce a s facut.
A redactat o prezentare a crcumstanteor pe care a adresat-o, recomandat, |udecatoruu s
sotuu sau. A exprmat resentmentee sae argumentand totu pecand de a fapte concrete,
ceea ce nu a putut face n ace moment. Angina s-a camat n oree urmatoare redactar s apo
expeder scrsor.
In cazu durerilor de gat si a raguselii, mesa|u este foarte apropat, fara sa dentfcam
cauza ca fnd exteroara. Poate f vorba de vorbe spuse pe care e regretam, pe care nu stm
cum sa e retragem.
Poate f vorba s de ucrur pe care avem dfcutat sa e exprmam sau nu ndraznm, pentru ca
ceaat ne mpresoneaza, pentru ca mza e mportanta. Durerea de gat sau raguseaa ne
mpedca s ne da un motv bun sa nu putem exprma.
Ma gandesc a cazu Cementne. Aceasta persoana care traa ntens n emotona , era
pretena cu cneva pe care- cunostea de nenumarat an s cu care avea o reate prvegata.
Schmbau mute confdente, s mpartaseau probemee s se gazduau recproc n caz de nevoe.
Intr-o z, Cementne, a care sensbtate emotonaa era mare, a ntant o femee care -a
devent pretena apropata. Aceasta pretene rapda s putn fuzonaa, a determnat-o sa
respnga vechu confdent. Acest ucru s-a produs n tmpu une conversat teefonce n care
116
cuvntee care -au fost adresate au fost dure s au rant-o. S-a dat seama uteror dar fusesera
de|a spuse. Cateva ze ma tarzu, trebua sa cnam, eu s sota mea, a nste preten comun, n
prezenta Cementne. Stnd ca no cunosteam pe acest domn, Cementna nu se smtea bne.
In a|unu cne, a acuzat o durere de gat acuta cu raguseaa s aproape mposbtate de a vorb.
Domnu n cauza anunatand n utma cpa ca nu ma vne, ca prn mnune, gatu Cementne s-a
eberat treptat..s ea a fost cea care a vorbt ce ma mut.
117
<RIPA
Fragtatea sau maade pumonare exprma dfcutatea noastra de a dgera stuate cu umea
exteroara s nevoa noastra de a evacua tensune nmagaznate. Exempu ce ma smpu este
ce a scader temperatur a nceputu ern. Persoanee care nu reactoneaza echbrand
sstemu termc ntern vor rac, adca sstemu pumonar va f sabt s va deschde poarta grpe,
de exempu. Dncoo de manfestare asocate star grpae (gutura, raceaa) pe care e studem
searat, e foarte mportant sa nsstam asupra manfestaror star grpae.
Starea grpaa genereaza tre tpur de star fzce de baza : febra, moeseaa s oboseaa. Daca
refectam putn, vom face egatura cu un at moment a vet care produce smptome dentce.
Este momentu n care facem sport sau desfasuram o munca fzca ma ntense decat de obce.
Resmtm atunc o crestere a temperatur corpuu (febra), moeseaa s oboseaa ! In aceste faze
ae efortuu fzc, suntem n stuata une evacuar a toxneor fzce. In cazu grpe, aceasta
asemanare a manfestaror semnaeaza evacuarea tensunor, a traror ma mut sau ma putn
dfce, care pot f asocate cu toxnee nteroare fzce s / sau pshoogce.
Pe parcursu anotmpuror, e bne sa ne amntm ca arna este peroada n care energa
profunda a organsmuu se rencarca s ca prmavera este peroada n care energe ncarcate
expodeaza de vtatate. Natura, bne facuta, pare ca ne propune grpa n aceste 2 anotmpur,
char nantea ern pentru curatena de toamna s, daca m se permte, prmavara pentru a
emna toxnee dn arna. Starea grpaa este expresa dfcutat de a se prote|a de exteror s
necestatea evacuar tensunor produse n no, starea de oboseaa s moeseaa ne obga sa ne
reaxam. O utma prvre asupra acestu subect, adesea n zee care preceda grpa, suntem
constpat sau avem dfcutat n a evacua. Totu rentra n norma dupa decansarea maade.
118
IN>ECTIA PULMONARA?PNEUMONIA?PNEUMOPATIA
Infecte pumonare sau pneumopate reau bne ntees sensu goba asocat pamanor cat s
ce asocat grpe. Suntem ac s ntr-o stuate de agresune exteroara, nca s ma cara pentru
ca este cauzata de un agent patogen mportant (pneumococ sau stafococ) asa cum e cazu
pneumoniei.
Aceste nfect pumonare ne vorbesc de o experenta de agresune puternca, datorata unu
agent e$terior. Suntem destabzat de atacure une persoane dn |uru nostru. Aceste atacur
pot f subte, subterane, mperceptbe dar sentmentu de agresune exsta. Pneumona este
forma cea ma grava dn sera agresunor de acest gen (reae sau magnare). In orce caz,
capactatea noastra de a ne apara se dmnueaza. Nu ma avem forta sau capactatea de a o
face. Suntem n perco (resmtta sau reaa) pentru ca suntem fara aparare n fata agresoruu,
cu atat ma mut cu cat nu este nca dentfcat.
ASTMUL? TUSEA @A.UNDENTA' USCATAA?.RONSITA
$usea, astmul, bronsitele sunt semne pe care e resmtm ca o soctare mportanta dn
exteror, atunc cand nu este o agresune, s pe care nu o cunoastem, nu reusm sa o geram.
Sufernta sau boaa ne permte sa evacuam. $usea iritanta ne arata ca aceasta agresune ne
rta s ne este nsuportaba, facandu-ne sa reactonam voent. Tusea abundenta este semnu ca
agent agresun raman przoner n no. Agent sunt ncestat n mucoztatea bronsca pe care
trebue sa o secretam n canttat ma mar pentru a reus sa- e$pectoram, sa evacuam ceea ce
ne agreseaza s este incleiat n no.
Atunc cand eram adoescent, eram un baat ma degraba tmd des adesea expansv
(pentru a ascunde aceasta tmdtate). Mofturos a mancare, aveam paman frag s char n
ma mut an am sufert de o bronsita cronica pe care medc de fame ncercau sa o vndece
cu antbotce.
Dn fercre, traam a tara s tradte s bunu smt natura a parntor me, -a determnat sa
fooseasca terapeutca ce ma des utzata s de atfe s cea ma efcace, aceea a ventuzeor s
catapasmeor. Fecare controversa sau dfcutate pe care o traversam, se traducea n acea
vreme ma nta prn accese de tuse apo prn gripa s prn bronsita. Pentru a ameora toate
acestea, fumam. Schmband raportu cu vata s cu ceat (termnarea compette cu ceat)
fragtatea pumonara a dsparut s , ca prn mnune, nu am ma avut nevoie sa fumez. Acest
ucru dureaza de ma bne de 20 de an, dar smt, medat ce ma afu n tensune, cat de fraga
este aceasta axa pumonara.
Aceasta reate a pamanuu cu raportu fata de ceat se regaseste n homeopate, n
foosrea preparatuu numt 7elsemium. Fara a ntra n deta, sa notam ca 7elsemium este
prescrs de homeopat persoaneor care sufera de tmdtate sau frica anticipativa (nantea
exameneor, de exempu), dar s n cazu compcator staror grpae s ate afectun
pumonare. 7elsemium nu este snguru preparat homeopatc care ne permte sa constatam n
ce punct homeopata s energe functoneaza a aceas nve s dupa aceeas eg.
119
Experentee de agresune nu e obgatoru sa fe manfestate pentru a f resmtte.
Atmosfera ncarcata, sufocanta, ambenta n care nu ne smtm confortab, socta enorm
energe pamanor. Suferntee sau maade sstemuu pumonat (nas, gat, bronh.etc) ne
vorbesc dec de stuat sau de persoane care ne fac sa ne smtm nconfortab fara totus sa ne
agreseze drect. Cate persoane nu m-au spus n tmpu consutate am sen!atia ca ma sufoc in
aceasta societate sau parca nu am aer in aceasta familie.
De atfe aceasta utma remarca a fost facuta de un asmatc care a ntees repede cine
pompa aerul n fama sa.
Nenste materne excesve, atmosfera famara apasatoare se traduc adesea a cop
prn fragtat pumonare care, daca sunt ingri/ite prea efcent pot sa se transforme n aerg
resprator sau cutanate. Acesta se apara reactonand, uneor voent. Astmul s angina sunt
strigate ca ceea ce se ntampa n |uru copuu nu- satsfac, ca traeste stuata ca pe o
agresune. Intrebarea e ambgua. E are nevoe de fapt, de protecte (dragoste s prezenta) s n
aceas tmp de aer, de spatu, sa nu fe sufocat.
120
*#"#$A. '$'*A#'(
*inita si guturaiul sunt nfamat ae mucoase nazae, n cea ma mare parte a tmpuu ca
urmare a une star grpae. Ee reau sensu goba a acestea cu o conotate deosebta. In cazu
guturauu, nasu curge s och au tendnta de a pange, sau nasu se nfunda s vorbm de o
perdere a mrosuu. Aceste manfestar semnaeaza nevoa de a evacua, ca atunc cand
pangem, medat dupa ce s-a ntampat sau am resmtt o emote ncarcata de trstete. E vorba
de o decepte, de un esec, de un regret, de ceva ce nu am reust sa spunem sau sa facem ?
uturaiul ne permte fara ndoaa sa evacuam toate aceste stuat, cu sguranta avand o
mportanta scazuta, dar care s-au acumuat n no, n tmp. 0ierderea mirosului (a se vedea
captou urmator), preczeaza nevoa de protecte n egatura cu ceea ce simtim sau resmtm n
mod persona, care ar putea genera s o ata boaa.
121
PIERDERE MIROSULUI?SINUEITA
Nasu e orfcu prn care aeru patrunde n corpu nostru s ce prn care percepem mrosure,
adca ceea ce emana umea manfesta. Datorta u putem smt. Mrosu e asocat Prncpuu
Meta. Respram pe nas, prn care asam sa patrunda n no energa aeruu, sufu (Ceru). Nveu
u de asmare a energor este dec ma fin decat ce a gur care permte asmarea nveuu
material a vet. Este totus n stransa egatura cu ea prn mros care este asocatu esenta a
gustuu carua ofera volumul sau, coorata sa. Asocata gust/mros este a fe de mportanta
ca cea a ceor 2 och.
Durere nasuu ne vorbesc de teama noastra de a asa sa patrunda n no dmensune
fine ae vet, atat fata de no nsne cat s fata de ceat. Este egatura cu ntmtatea, cu
acceptarea nformator ntme propr sau ae atua. Acest ucru ne permte sa nteegem ma
bne, de exempu, rou atat de mportant pe care- |oaca mrosu n sexuatate, fe ca e vegeta,
anma sau uman. Sinu4itele, nasul incarcat, pierderea mirosului sunt semne ae dfcutat
de a accepta mesa|ee, nformate intime care ne parvn. Nu e putem simti, ne dspac pentru
ca mros urat. Or, ce miroase urat ? Excrementee, putregau s nu fore ! Ce mroase rau n
vata nostra, ce putrezeste sau e pe cae sa putrezeasca n no ? Sunt ntrebar pe care ar trebu
sa n e punem, sa e punem n egatura cu attudne noastre, cu ceea ce cultivam n no sau n
reata cu ceat s asupra vaor pe care o dam ucruror.
De fecare data cand spunem atua nu pot sa-l simt sau nu pot sa-l vad, ne gandm a efectu
ognz s ar trebu sa refectam asupra part dn no nsne pe care nu vrem sa o smtm sau sa o
vedem.
Aceasta probema a mirosului sau lipsei de miros exprma o ranchuna, amaracune sau
dornte de razbunare pe care e asam sa coaca n no s /sau sa putrezeasca n no. Pot nsemna
ca frca noastra de manfestare a vet s anmatat n nteroru nostru este mare, pentru ca
vata nseamna s moarte , excremente s putrega. Acestea dn urma sunt nsuportabe pentru
ca pasam n ee notun de vaoare. Dar utam prea usor ca cee ma frumoase egume s for
sunt hrante cu baegar sau compost s ca vata se hraneste cu moartea care nu e un sfarsit al
vietii c o tranzte spre viata.
122
TU.ERCULOEA
O semnfcat ma|ora care poate f asocata cu probemee pumonare este trstetea, meancoa,
snguratatea, supararea. Energa pamanuu are ncarcatura acestor sentmente care, atunc
cand sunt excesve, epuzeaza. Excesu sau starea de a cutva trstetea pentru a ntretne
amntrea a ceva sau a cuva, se pot manfesta prntr-o manfestare a fragtat pamanor. Este
nteresant sa ne amntm ca marea epoca a romantsmuu u Lamartne (Chateaubrand,
Goethe, |.|. Rousseau, Chopn) a fost de asemenea marea epoca a tuberculo4ei s sucduu.
Necroza pumonara provocata de tuberculo4a, semnfca faptu ca emote ctate anteror
ucid capactatea de prmre a vet n sne (resprata). Suntem foarte car n prezenta une
persoane a care speranta, ncrederea n vata sau chefu de a contnua sa upte, sunt tuburate,
daca nu char perdute.
Nu este ntampator daca aceasta tubercuoza atnge popuata cea ma defavorzata. Exsta
un vaccn pentru aceasta ?
Se ntampa ca aceasta boaa sa oveasca persoane care nu apartn meduu defavorzat,
c dn contra, persoane care nu par nc trste s nc dezamagte. In acest caz, se pare ca trebue
sa cautam n profunzme, n sferee nconstnete, amntrea sau rana care este a ba!a pierderii
capacitatii de a primi viata. Ea dateaza adesea dn copare s se reactveaza, e$plodea!a atunc
cand apare o experenta smara cu cea care -a rant prma data. Persoana nu este constenta
de acest ucru, uneor pune n oc strateg de suprasoctare pentru a se prote|a.
LARIN<ITA
(aringita este o nfamate a arngeu. Larngee corespunde caor resprator care se stueaza
ntre trahee s farnge. La nveu u se produc sunetee datorta corzor vocae. Infamata
aceste part a gatuu exprma dfcutatea de a spune sau de a striga anumte ucrur. Sunetee
es rau s produc durere atunc cand es. Emote negatce de tp fure retnuta sau ranchuna
nfameaza dar mpedca exprmarea. Ce ne abtnem sa spunem ? Ce ne face rau sa spunem ?
Suntem dezamagt de ceva sau cneva s ne e greu sa o spunem ?
123
>ARIN<ITA?RINO->ARIN<ITA
Farngta este o nfamate a farngeu. Farngee este ocu unde se ntanesc fosee nazae,
gura, arnge s esofag.
E vorba de o ntersecte esentaa pentru ceea ce ntra sau ese sn no. Infamarea u ne
vorbeste de dfcutatea noastra de a face trerea ntre ce ese sau ntra n no sau sa aegem
drecta pe care trebue sa o a ceea ce ntra (esofag sau trahee). Nu e vorba ca nu stm sa o
facem c de faptu ca trairea este dureroasa, dfca. Avem dfcutat n a st car ce sa facem sau
sa spunem, datorta une confuz emotonae egata de emot negatve repetate s contradctor.
Prezenta une rinite asociate, vne sa ntregeasca sensu goba de|a vazut n cazu rnte.
Aceste patoog, frecvente a cop, au un ro de catazator a aparar. Va amntesc, ne afam a
sstemu resprator, prn consecnta acea care are capactatea de a prote|a de agresune
exteroare.
124
PLEUREEIA
Peureza este o nfamate a peure. Peura este membrana care mbraca s ncon|oara pamanu.
E vorba dec de pielea pamanuu, adca de ceea ce mbraca s prote|eaza paman care au n
gr|a energe protectoare. Starea nfamatore semnaeaza prezenta emotor negatve cum ar f
fura s ranchuna.
Suntem n prezenta une efractii subte a sstemuu de aparare pentru ca ceea ce
prote|eaza a fost afectat. Fara ndoaa persoana afectata este pe cae sa traasca o stuate care
a buversat-o prn forta s profunzme. E cu sguranta vorba de o trare care amnteste de
sufernte de|a exstente s care ma pusesera in pericol ndvdu. Aceasta reacte brutaa
determna sabrea sstemuu de aparare nstnctv, generand o stare de reactvtate (nfamate)
hranta de fure sau ranchuna. Durerea resmtta care poate f foarte puternca, mpedca
nsprata s cea ma mare parte a mscaror.
Acest ucru ne arata ca trarea genereaza o mprese de pedca de a ma tra, de sufernta n a
ma tra, de constranger n gerarea, canazarea vet (stapanrea resprate, prn retnerea e).
Ma gandesc a cazu u |ean. Pretenu sau cu care mpartea vata, avusese cu catva an
nante probeme acooce mportante. |ean a reust, cu muta rabdare s ncredere sa-
restabzeze. Dn nefercre, catva an ma tarzu, semne care -au aratat ca pretenu sau
aunecase dn nou pe acea panta. |ean a refuzat sa vada semnee n prma faza, dar a sfarst prn
a reaza stuata. A uat n man stuata, ma aes pe pan fnancar, dar a acuzat n zee
urmatoare o pleure4ie cu ateratate dreapta. Necestatea de a- supraveghea pe pretenu sau,
de a- obga sa revna pe drumul bun a fost dureroasa pentru e, pentru ca mpedcau pe e sa
traisca nstt (sprtua).
125
RUDEOLA
Ru|eoa este o boaa nfectoasa care apare ma aes a cop mc. Se traduce prntr-o stare
nfamatore a nasuu, gatuu s ochor. Cateva puncte abe n gura competeaza tabou uneor.
Aparta peteor ros (de unde s numee de ru|eoa) pe tot corpu, progresv, este nsotta de
dsparta smptomeor precedente. Aceasta utma constatare este foarte nteresanta pentru ca
ne da sensu bo !
Nasu, gatu, och ata tre dn cee patru orfc prn care nformate ne parvn dn
exteror (cu excepta urechor) . Infamata semnaeaza o stare de reactvtate. Amntesc faptu
ca ne afam n sstemu pumonar, adca n reate cu apararea instinctiva fata de exteror.
Ru|eoa ne spune foarte car ca copu este pe drumu de a-s constru sstemu de aparare fata
de exteror. O face n mod reactv, ca s fura adoescentor fata de tot ce vne spre e ca mros
(nas s ntmtate), gust (gura s matera), aeru (gat s ntmtate) s magne, frumusetea (och
s sentmentee). Doar sunetee (ureche) s atura profunda s de baza, nu sunt respnse.
Prn aceasta reactvtate a ru6eolei, copu s consttue reperee n raport cu medu
ncon|urator respngandu- (faza adoescentna) s zoandu-se voluntar prn aegerea une
patoog contagoase. E nteresant de constantat ca aceasta contagere nu se face prn orce
vector, c prn sava, adca chdu organc (profund, energa Ape) destnata sa a|ute a dgeste
s muntate.
*u6eola permte dec copuu sa-s consttue muntatea s acest ucru semnaeaza
reazarea e atunc cand apar bubee/petee. Aparta pe terenu pe, marcheaza sfarstu
razbouu cat s ntegrarea prncpu de aparare n raport cu exteroru s datorta pe.
Smptomee nasuu, gur, gatuu pot dsparea.
126
TRAHEITA?TRAHEO-.RONSITA
$ra!eita este o nfamate a trahee care este canau prn care aeru ntra n paman prn
bronh. E nteresant de stut ca acest cana este mentnut deschs de neee carta|uu. Acest
ucru semnfca, prn urmare, ca omuu este mposb sa se nchda natura s vountar, opus
esofaguu sau ator canae pe care- poate obtura datorta sfnctereor.
Or, esofagu este orfcu prn care omu nghte matera, se hraneste. Traheea este orfcu
prn care aeru, sufu vet patrunde n no. Ar f bne sa refectam a acest ucru pentru ca
nuanta este subta. Se pare ca fnta umana poate sa aleaga s sa decda sa nu se ma
hraneasca, adca sa nu se ma serveasca cu matera n mod vountar pentru a o transforma n
vata. In schmb s-ar parea ca este mposb sa aeaga s sa decda sa nu ma prmeasca sufu
care patrunde n e, prn actu resprator. Aegerea umana, n umea ntrupata, oare nu exsta
decat n panu manfestat ? Lbertatea sa este doar de a ncarna vata sa asa cum vrea, dar nu
poate aege faptu de a o face? Aceasta pare sa corespunda cu notunea de a aege ncarnata s
cu faptu ca aegerea este efectuata n Ceru Anteror. Dupa, sngura bertate care ramane, este
modu de a tra aceasta ncarnare (amente/ experente care patrund n no).
$ra!eita semnaeaza, dncoo de deea generaa asocata sstemuu resprator, faptu ca
avem o prmre dureroasa a vet n no. Faza pe care o traversam este de constrangere s ne
smtm stramtorat. Aer, da, dar ne face rau cand patrunde n no. Cu atat ma mut atunc cand
bronhe nu sunt snguree afectate s avem o tra!eo5bronsita, sufernta respratore este ma
mare. Persoana, foarte nfurata pe umea exteroara, se smte mpedcata sa traasca, prn psa
bertat, a spatuu sau dn contra, obligata sa traiasca, supusa sa suporte constrangere
alegerilor sale nconstente. Ea poate s, de exempu, ntr-o faza a vet n care traeste stuat
comportamentae pe care e traeste dfc. Are nevoe de o scadere a presun, sa cameze
ucrure n nteror pentru a face apo aegere. Va trebu sa accepte pretu acestor fapte nante.
Dar trece ptrntr-o faza n care persoana nsteste tensune dmnuand canttatea de vata (de
aer) care patrunde n ea, pentru ca n acest moment prea muta vata face rau.
127
PIELEA
Peea este unu dn organee cee ma nteresante s ma compete ae corpuu uman. E vorba de
un sngur organ care este n reate drecta cu toate functe corpuu s sprtuu. Acest nves de
aproxmatv 2 metr
2
ncon|oara ntregu corp s repreznta un adevarat creer expus. Ea rga,
nervata n mod remarcab pe toata suprafata sa s poseda un extraordnar sstem de nformare
egat drect de creeru nostru.
Prmu ro a pe este a asgura o protecte. Repreznta barera cu umea exteroara. Ne
prote|eaza de agresune mcrobene s materae (cadura, ovtur, murdare) s ac este functa
cea ma cunoscuta. Ne putem ntreba de ce vorbesc de pee a nveu sstemuu resprator.
Peea permte ventata cutanata prn care assta paman n rou or de asmare a energe a
aeruu. Totus face ma mut decat smpu schmb de gaze prmnd s transformand razee soare
prn actunea sa n metabosmu vtamne D. Datorta a ma mut de 7 m de captor nervos, ea
ne permte sa resmtm medu ncon|urator fe ca este fzc (atnge) emotona (react
epdermce, emotve) sau termce (temperatura).
Peea ndepneste s msunea de asstenta, deoc de neg|at, a sstemuu de emnare a
corpuu. Atunc cand rnch, vezca, dar s ntestnu gros s paman sunt obost, peea a|uta a
evacuarea transpiratiei, dar s mirosul, dermato4ele, toxnee pe care organsmu nu
reuseste sa e emne atfe.
E mportant de stut ca peea e s pielea muschilor, adca ceea ce numm fasciile, memorand
experentee s emote noastre. Acest ucru ne permte sa nteegem de ce atngerea s anumte
tehnc de masa| ca Shtsu sau Practca Taosta a Energor au rezutate surprnzatoare, n
deoseb n toate manfestare de ordn pshosomatc.
Peea este s organu corpuu n care se manfesta ce ma mut capactatea de
ccatrzare. Acest mraco, a caru cauza profunda este nca nexpcaba, permte unu organism
sa se auto-repare, sa se reconstruasca dn sne nsus s e surprnzator atat prn forta sa cat s
prn efcactatea sa. Toate se petrec prntr-un proces smar fenomenuu de cancerzare.
Aceasta permte sa nteegem de ce anumte ccatrzar ae traumatsmeor, care s-au petrecut n
contexte pshoogce dfce, sa sfarseasca prn cancerzarea zone recent traumatzata.
Rou soca a pe este s e fundamenta. Ea partcpa drect n umea reator pe care e
avem cu umea ncon|uratoare. De atfe, cu cat socetatea s cuture devn ma asepti!ate, cu
atat se dstanteaza de vata pentru a nu prvega decat nteectu s aparenta, ar atngerea este
proscrsa. Vorbeam n ntroducerea aceste cart de omu modern s de modatatea sa de
comuncare. E amuzant sa constatam ca az putem ntrerupe fara rusne pe cneva care
vorbeste, dar daca, dn greseaa atngem pe cneva pentru a ua ceva de pe masa, atunc ne
cerem scuze, ca s cand acea atngere ntampatoare era ma ncorecta decat a- taa vorba !
Probemee pe sunt prn urmare, n mod goba, semnu dfcutator noastre de a tra n
egatura cu umea exteroara. Fecare parte a pe s/sau fecare tp de patooge sau
manfestare cutanata a mbogatt sensu goba a une dmensun partcuare.
A.CESUL
128
Un abces este o zona determnata ntr-un tesut (pee, gnge) sau ntr-un organ, n care o stare
nfectoasa a generat o punga de puro. Aceasta zona este n genera nfamata s adesea
dureroasa. Resmtm ntotdeauna o eberare atunc cand abcesul s5a spart.
Abcesul ne vorbeste, prn urmare, de ceva care este nfectat, nfamat n no. Totus
aceasta nfecte s aceasta nfamate sunt mtate geografc. E vorba de o zona n care agentu
infectios (emot, temer, ranchuna, amaracune, fure) se fxeaza ntr-o parte a corpuu nostru.
Fnd nchsa, ea nu poate (sau nu trebue) sa se exprme. Ea putrezeste n no dar ne s
nfecteaza. Cea ma buna metoda de a trata un abces este de a- sparge, adca de a face sa asa,
a exprma ceea ce s-a bocat, ceea ce a fost retnut n no. S ma putem a|uta stmuand sstemu
muntar, adca capactatea de a ne prote|a, de a ne apara fata de umea exteroara s de acest
agenti infectiosi. Nu trebue sa utam ca un vn dn no nsne s se actveaza pentru ca terenu
este pregatt.
In afara acestor cazur grave n care nfecta se generazeaza (emot negatve, retnute,
pot ucde), abcesu este ntotdeauna ocazat ntr-o zona demtata. Partea corpuu n care se
gaseste ne da o ndcate supmentara foarte nteresanta asupra contnutuu emotona sau
tensona bocat. Un abces a fesa dreapta (partea pe care ne spr|nm, odhnm) nu va avea
aceas sens cu un abces a sanu stang (ce care a|uta a hranre, materntate) sau a ceafa (unde
dee trec pentru a merge spre umea reaa), char daca pastreaza sensu comun a abcesuu de
care tocma am dscutat. Va f bne sa ne raportam a sensu partcuar asocat part n cauza,
afectate.
129
ACNEEA DU)ENILA SI ALTELE
Acneea este o dermatoza care se manfesta prn nfamarea focuor fruu de par s
sebaceeor. Aceste cosur nfamate, ma mut sau ma putn numeroase s dezvotate se
regasesc n prncpa pe fata, umer, pept s fund.
Fnd doar o dermatoza, acneea are egatura cu peea, adca cu barera cu umea
exteroara. Rou soca a pe este fundamenta pentru ca partcpa drect a tpu s modu de
reatonare pe care- avem cu umea ncon|uratoare.
Acneea 6uvenila se manfesta n cea ma mare parte a tmpuu pe fata. Or, ce repreznta
fata ? Repreznta denttatea, magnea care se vede sau pe care o avem de sne. Probemee
generae ae fete ne vorbesc prn urmare de o probeme a denttat, o dfcutate de a accepta
ceea ce avem sau credem ca avem. Acneea, roseata sunt m|oace de exprmare a dfcutator
de a accepta aceasta fata, fe pentru ca ne dspace, fe ca e prea frumos s atrage ma mut
decat ne dorm. Sunt modatat de a ascunde sau de a urat fata, de a schmba sau respnge o
magne a denttat care nu ne satsface. Acneea |uvena apare n adoescenta. Or, aceasta
peroada a vet este cea n care copu s fxeaza reperee afectve fata de umea exteroara,
dncoo de structura famaa. Este peroada maturzar sexuae. Hormon care contrbue a
aceasta transformare sunt secretat n canttate mare. Acesta cucerre a um prn dornta pe
care o putem provoca sau resmt nu e mereu usoara. Acneea este semnu ndoe asupra
propre persoane.
Tmdtatea, teama de ceat, de propra prvre, de |udecata propre se exprma prn aceasta
acnee a fete. Pentru a se prote|a ma bne de aceasta ume exteroara, peea nchde toate
use, adca por. Ea se ngrasa pentru ca ucrure s agresune, reae sau magnare, sa aunece
pe ea. Dar o fortareata asatata se sufoca adesea cu resture, ramastee. Por pe pn de
toxne se nfameaza, emote retnute putrezesc terenu. Acneea se nstaeaza s exprmand ce
se ntampa, poate genera un sndrom negatv, pentru ca persoana care se vede astfe
desfgurata n ognda propre, rsca sa se teama s ma mut de sne, agravand astfe procesu.
In ceeate cazur de acnee, pe umer, pe fund sau pept, sensu goba e dentc cu o nuanta
apropata. Fata e Yn n tmp ca fundu este Yang. Dupa ocazare este Yn sau Yang, reata cu
femnnu sau cu mascunu, cu femntatea sau mascuntatea care este n cauza.
130
ANTRAX?>URUNCUL
Furuncuu este nfecta unu focu a fruu de par sau a une gande sebacee a pe. Aceasta
nfecte care ramane adesea nterna, are tendnta sa se dezvote pana a evacuarea sub forma
de puro. Antraxu este reununea ntr-un punct a ma mutor furuncu.
Suntem n prezenta une nfect cutanate, care ramane n prma faza n nteror, ca apo sa
asa sub forma de puro. Partcuartatea furuncuuu s a antraxuu, consta n aceasta atura
nterna a pe s de asemenea n nveu dureros care e caracterzeaza. Asemanarea cu abcesu
este mare s semnfcata gobaa este dentca. Am refectat asupra ceea ce putrezeste n no,
ceea ce ne nfecteaza, ceea ce ramane n nteror, vazandu-se totus. Attudnea noastra fata de
ceea ce ne |eneaza, va f de a nu exprma n mod rea sau de a aege? Nu ar trebu sa facem pe
vctma atua sau a evenmenteor.
E nteresant sa refectam, ca s n cazu abcesuu, a faptu ca este necesara ncza, sa-
taem pentru a putea face sa asa purou, pentru a putea sa- curatam. Adca avem nevoe sa
taem, uneor un carne ve daca pot spune asa, pentru ca ucrure sa se carfce, sa se
mpezeasca? Avem nevoe sa refectam asupra cartat asteptaror noastre, cereror noastre,
motveor sau pretexteor? In orce caz, ceva ntra n putrefacte n no pentru ca nu poate f scos
a aer, a umna. Poate f vorba s de frca nconstnenta care determna attudn neadecvate.
Necestatea carfcar, curatr (ntentor sau ganduror) este cu atat ma mare cu cat
furuncuu este ma mare, cu o ntenstate ma puternca atunc cand e vorba de antrax.
COSURI ? .U.ITE
+osurile, vorbnd n genera, au o semnfcate foarte apropata de cea a acnee. Dferenta se
afa n faptu ca nu acopera o zona specfca a corpuu dar se ocazeaza n puncte precse ae
acestua. O ata dferenta consta n faptu ca aceste cosur neacnece nu sunt nfectoase c o
manfestare nfamatore pura, de reacte s evacuare (ntepatura, aerge amentara sau atee).
2ubitele au prn urmare un sens specfc de evacuare. Ceva ne ncomodeaza, ne da bata de
cap s atunc ncercam sa evacuam. Focu fure sporeste stuata s provoaca mancarm. E
nteresant, atunc cand se cunosc punctee de ocazare ae puncteor energetce ae corpuu, sa
constatam ca o bubta nu se formeaza ncodata ntampator n anumta parte a corpuu (char s
cand e vorba de o ntepatura de nsecta). Citirea acestor puncte este n mod frecvent un eement
de ocazare a dezechbreor energetce ce nu poate f neg|at.
131
PECIN<INE?DERMATOEA?DERMITE?DERMATITE?PRURI<O
O dermato4a este o afectune a pe ca de exempu pecinginea, eg4ema, dermita sau
prurigo (dermato4a cu mc bubte ca urtcara, de exempu). Aceste afectun, des de tp
dfert, semnaeaza o trare de agresune vennd dn exteror care produce o reacte nstnctva s
aproape nstantanee de aparare. ,ermitele sau dermatitele sunt foarte caracterstce pentru
aceasta fzc vorbnd. Sunt de fapt, react cutanate uneor foarte puternce, sub forma de erupte
de bubte, ca urmare a contactuu cu un produs stran, putand f foarte varat : cment, praf,
soare. Cea ma mare parte a dermato4elor produc mancarm provocand o dornta de
scarpnare uneor voenta. Sensu acestor mancarm (a se vedea mancarme) vne sa se
adauge sensuu dermatoze. Ee ne permt sa /ustificam uneor dfcutatea de contact cu umea
datorta pe noastre putn atragatoare a|utand a evacuarea tensun resmtte. Aceste dureri
ae pe sunt cu atat ma semnfcatve cu cat se ocazeaza ntotdeauna n ocur graitoare.
Aceste react de tp aergc, exprma foarte exact respngerea noastra, ntensa, excesva,
char voenta a exteroruu care ne agreseaza. 0ecinginea exprma de exempu foarte bne
aceeasta dee s o vo ustra prntr-o aventura personaa pe care v-o dezvau medat. Acum
catva an eram pecat n provnce sa- vztez pe parnt me s mergeam pe un drum pe care
nu- cunosteam bne. La ntrarea ntr-o agomerate, am fost deran|at de un autotursm care m-a
est n fata, fara sa respecte regue de crcuate. Obgat sa franez brusc s bne ntees
nemutumt de comportamentu ceuat, -am facut semn cu farure soferuu. A avut un efect
nepacut asupra soferuu care nu a ncetnt deoc, pentru a-m demonstra cine era mai puternic.
Regratand reacta mea nuta de atfe, catva metr ma departe, avand o masna destu de
puternca s proftand de o zona cu 4 benz, -am depast rapd pe ceaat sofer. In ace tmp,
acesta a acceerat pentru a ma mpedca sa- depasesc. Avand masna ma puternca, am reust
sa- depasesc dar cu pretu une acceerar mut prea mar s char n na dreapta era un radar.
Am fost, freste, oprt s apostrofat pentru exces de vteza. E car ca sentmentu meu de
agresune a um exteroare s de nedrepatate a fost uras. A doua z, m-a aparut o pecngne pe
pept s ma aes pe stern ntre pexu soar (emot brutae, agresun, frca) s pexu cardac
(emot eaborate, dragostea pentru ceat, de sne, atrusm). Atat tmp cat nu am facut pace n
nteroru meu, aceste pac ma mancau contnuu. Pretenu meu homeopat carua -am marturst
tot m-a a|utat sa dspara ma rapd, redrenanadu-m ntestnu , pentru ca aveam dfcutat n a
lasa, n a evacua evenmentu (ntestnu gros) dar s sa- asmez (ntestnu subtre).
132
ECEEMA
%c4ema este o dermatoza specfca foarte obsnuta care se manfesta prn roseata, mancarme
s o descuamare a pe. Se ntampa ca ec4ema sa supureze. Sensu goba a eczeme este
dentc cu ce a tuturor dermatozeor. Exsta o reactvtate puternca, respngerea agresoruu,
rea sau vrtua, extern (agent catazator) sau ntern (amentate, stress) s manfestarea
cutanata, dezagreaba, cu pusee de mancarme. In afara de cauzee numte mecanice (aerge,
eredate, etc) care nu sunt decat factor agravant, eczema este o manfestae pshosomatca
casca ncat e cunoscuta de medcna occdentaa ca atare. Suntem n prezenta une aparar
reactve fata de o agresune dn exteror. Cu cat suntem ma sensb s reactv, cu atat reacta
va f ma puternca. Eczema exprma foarte car ca ceea ce vne dn exteror nu ne convne s
cautam sa ne aparam.
Exempee nenumarate de eczeme a cop demonstreaza fe ca traesc ntr-o atmosfera
famaa stresanta, fe ca ceea ce parnt e propun (hrana, educate, etc) e dspace sau nu e
convne (apte praf, nterdct permanente, etc). Numeroasee eczeme apar s atunc cand
mama e foarte nenstta s vrea sa faca totu prea bne, generand o presune n |ur pe care
copu o exprma s o emna prn eczema.Exsta frecvent s adut care preznta crze de eczema
n cazu stresuu profesona mportant, ar un motv ma|or a presun este nveu exgente,
personae sau exteroare.
E nteresant sa ne oprm putn asupra descuamar asocate eczeme. Aceasta emnare a
ceueor cutanate moarte, semn car a nevo de a schmba peea, de a emna trecutu,
genereaza o durfcare smutana care nu- permte schmbarea. E s semnu une mort a upte
care exsta n nteror, reactvtatea persoane fnd sursa aceste upte. Regasm acest sens ntr-o
forma marcata n cazu psorazsuu, dar trebue sa stm ca e prezent n cea ma mare parte a
dermatozeor.
133
CHELOIDUL?CICATRICEA
Un c!eloid este aparta une formatun fbroase, adesea nodora s n genera de cuoare
rosatca, care se formeaza pe o ccatrce, ca de exempu pe ccatrcea une arsur. Da ccatrce o
coorate care ar putea asa sa se creada ca e vorba de o nfamate rezduaa.
Suntem n prezenta une ccatrc care nu pare inchisa, de o rana care nu pare ccatrzata.
Avem greutat n a ccatrza, vorbnd smboc? Char s cand am sters cu buretele, avem nevoe
sa materaazam, ntr-un mod sau atu, ce ne-a facut rau? Avem dfcutat sa ne amntm, noua
sau atora, char s cu umor sau rone, ceea ce ne-a rant?
+icatricea este marca une ran. Atunc cand e bne nchsa s nenfamata ea arata ca
acceptarea sau/s ertarea, s-au facut treba. Atunc cand rana nu se nchde, e semn ca
acceptarea sau ertarea sunt dfce, nfecta perssta ndcand ca amprenta negatva este nca
puternca s ca ne nfecteaza, ne putrezeste vata.
+!eloidul ne arata ca rana este bne nchsa, dar ca amntrea este nca puternca s ca acest
ucru trebue sa fe vazut de ceilalti sau de sne nsus.
134
MANCARIMEA?PRURITUL?URTICARIA
&ancarimea, asocata n cea ma mare parte a tmpuu dermatozeor, sunt, asa cum ndca s
numee, semnu ca ceva ne roade. De cate or nu am auzt zcandu-se, de exempu : ma manca
limba sa-i spun...
Suntem a nveu pe, adca a nveu reator cu atu sau cu exteroru. Prn urmare,
suntem n prezenta une nevo de a exprma ceea ce bate la usa. Trebue sa asa, nevoa e
mperoasa, char daca probema nu e grava. Exsta totus o rtare, enervare n egatura cu ce se
ntampa s nu ne convne.
Sensu mancarimilor este bne ntees mbogatt cu ce a une eventuae dermatoze cu
care se asocaza.
Se ntampa uneor ca s n cazu varcee, ca mancarme sa nu trebuasca sa fe scarpinate
prea tare, pentru ca exsta rscu ezunor, aparte ccatrc. Sensu or a acum ma muta
ncarcatura, ntenstate obligandu-ne sa acceptam. Ceea ce nu e ntotdeauna usor. (a se vedea
varicela).
0ruritul este o mancarme de tp aparte, n sensu ca are un teren prvegat, ca zona
gentaa, anaa sau a capuu. Ma mut, prurtu este asocat cu un dezechbru pancreatc sau
hepatobar. Or, aceste doua dnamc energetce sunt aceea a denttat, a ndvduatat, n
constnta sa (fcat s vezca) s n dezvotarea (spna s pancreas). Suntem dec ntr-o exprese a
cautarii denttat ca urmare a une schmbar a repereor. Persoana traeste ntr-o stare de
ntrebare, adesea nconstenta, despre cea ce este, despre ocu e s modu de a- ndepn.
Ma gandesc ac, de exempu, a cazu une pacente a care prurtu a aparut a un an dupa
moarte sotuu. Dupa aceasta faza deosebta de dou s de transformar materae care au urmat,
aceasta femee s-a vazut nevota sa umpe un spatu s un tmp cu actvtat n |uru propre
persoane, n tmp ce n an precedent totu se petrecea n |uru sotuu bonav. Aceasta crza de
prurt a obgat-o sa se scarpne s sa constentzeze ca exsta s ca putea sa- fe rau daca nu se
ocupa de ea decat atunc cand o mananca, adca atunc cand este constransa.
Dncoo de toate astea, pruritul poate merge pana acoo ncat sa strge deznade|dea
exstentaa. Apare frecvent n cazu patoogor structurae profunde ca dabet, hepatta grava,
anumte tpur de cancer. Este un asocat nconfortab a snguratator greu suportate, constent
sau nu, a vnovate sau absente unu scop sau motiv.
Ar f ut sa revenm a no nsne, sa constnetzam, orcare ar f crcumstantee, vata se
exprma nca n no, ca avem dreptu a vata s ca responsabtatea nostra este sa o tram n
mod proftab.
Urtcara se traduce prntr-o erupte de bubte (a se vedea captou bubte) s mancarm
seroase care ne amntesc de ntepature de urzca. E vorba de o reacte aergca datorate une
substante atnse sau ngerate. In orce caz, am ntrat n contact cu ceva, exteror sau nteror,
care ne-a provocat urtcara sau bubtee. Suntem n stuata une react puternce n egatura cu
exteroru. Cne sau ce ne este nsuportab? Cne ne rta n asa masura? Ce stuate ne face sa
reactonam s sa a|ungem n acest punct?
%*#/#0%( (2*A"+A) .0%+#"#"%.#"-%+$##(% +'$A"A$%
135
Erzpe este o nfecte cutanata uneor dureroasa, caracterzata prn pete ros s prezenta une
star febre. Pecngnea este tot o nfecte cutanata dar cu un caracter ma putn acut s dureros
decat erzpe. Se caracterzeaza prn mc pustue (bubte) s co| gabene.
Suntem n aceste 2 cazur n prezenta une nfect cutanate. Aceasta semnfca, a fe ca
orce afectune a pe, o agresune, nevoa de aparare. Aceste doua nfect sunt provocate de un
agent exteror (streptococ). Este semn ca agresunea provocata s resmtta de persoana n
cauza provne dn exteror.
Persoana are nevoe de aparare, de a se prote|a ma bne, sa nvete sa puna mte. Mesa|u
este expct: m face rau (erzpe), nu e bne sa vez (pecngne) atunc cand suntem atns s
acest fapt ne face sa ne zoam. Fara ndoaa ca ace cop afectat de mpetgo sunt ntr-o faza n
care au dfcutat n a-s pune mte n raport cu ceat, n a-s defn s prote|a tertoru fata de
exteror (parnt , preten , scoaa). Stare febre asocate acestor nfect adauga deea une
emot puternce s une upte, a unu efort, n prncpa ndreptat spre un scop de evacuare. Dar
ramane a baza un sentment de vnovate n a vrea sa ndrazneasca sa puna mte.
136
HERPESUL?HERPESUL .UCAL SAU LA.IAL?HERPESUL >ESIER?HERPESUL <ENITAL
Herpesu este o nfecte cutanata dar de orgne vraa. Se manfesta prn aparta mancarmor s
apo a une mc basc cade care maturzandu-se dau cruste gabene. E apare n prncpa, ca sa
nu spunem excusv n urmatoaree zone ae corpuu: n |uru gur s a buzeor (herpes buca sau
aba), fese (herpes feser) s zonee gentae (herpes genta).
Agresoru este ma fn s ma subt fata de ce a afectunor de orgne bacterana. O ata
partcuartate a herpesuu consta n faptu ca vrusu e rezdent, adca prezent n no s nu se
actveaza decat n anumte crcumstante, n tmp ce ate agresun bacterene sau mcrobene au
o orgne exteroara.
Avem ac, pe anga semnfcata generaa asocata pe s afectunor cutanate, un caracter
expozv. Focu este n no s se manfesta. Dar orgnea sa este subta s nu se manfesta decat
atunc cand asam garda (scaderea muntat). Are o orgne nteroara pentru ca este adesea
consecnta une ate afectun, care a trecut fara a f perceputa de persoana. Dar persoana a fost
sabta de prma upta. Suntem n prezenta une persone care s-a aparat fata de o agresune. A
putut s-o gereze dar -a sabt s -a asat cu apararea scazuta. Manfestarea arzatoare ne arata
ca ma exsta rtare, fure, ncarcatura de energe emotonaa negatva.
E nteresant apo sa tnem cont de caracteru contagos s sa anazam ocure unde se
manfesta cat s sensu efectuu estetc. In cadru herpesuu aba, este afectata gura, adca
ocu exprese. Ce avem de spus care ne arde? Ce am spus s ne-a ars pentru ca a fost spus prea
repede sau prea puternc? In orce caz este dfc sa- sarutam pe ceat pentru ca avem gura
nfectata s e o certtudne ca maada este mare. Poate ar trebu sa refectam a faptu ca e
mereu de preferat sa spu ucrure pe moment s asa cum se cuvne decat sa ne retnem , sa nu
ne exprmam decat n stare de crza s prn urmare ntr-o modatate neadecvata.
In ceea ce prveste herpesu feser sau genta, acesta este ascuns s nu poate f vazut
decat de ce ntm. Ce se petrece n reata noastra ntma cu ceat? Nu suntem ntr-o reate
buna cu e sau pentru e? Suntem n faza n care avem nevoe sa fm asat n pace? Avem nevoe
sa ne mtam a o reate ntma cu no nsne?
137
+A",#,)/A..,%*&A$)-#$)/A.#"$%*$*#).MICOEA?PITIRIAEIS MULTICOLOR
O dermatoftoza sau ma smpu o mcoza este o afectune cutanata (a pe sau a mucoase)
datorate une cuperc mcroscopce. Acest ucru e dferentaza de nfecte cutanate casce
datorate bacteror, mcrobor sau vrusor. De fapt bactere, mcrob sau vrus sunt agresor
ndvduazat daca pot num asa. Exsta s se dezvota prn atacur dstrugatoare, n tmp ce
cuperce sunt parazt. Se hranesc s profta de subect dar nu sunt n razbo cu e, char daca
uneor epuzeaza.
&ico4ele s dermatofito4ele sunt afectun cutanate, ma degraba bengne care dspar
adesea de a sne. Ee sunt egate de un teren frag, ma aes dn punct de vedere a muntat s
dspar atunc cand ne-au revenit fortele.
Suntem n cadru une afectun cutanate s sensu goba a experente de agresune sau
nevoa de a se apara se apca s ac. Nu e vorba de un atac drect c ndrect. Aspectu paraztar
ofera o conotate de profitor. Persoana n cauza este cu sguranta paraztata de ceva. Forta sau
vtatatea sa sunt pompate, paraztate de cneva sau de o stuate n care totu apasa pe umer
e s n care se asa purtata. Aceasta stare de fapt are oc pentru ca subectu nsus nu a stut sa
se apere sau nu a constentzat sufcent suprafata tertoruu sau dn care se pompea!a.
Tpu specfc a mico4ei va precza resentmentu, constent sau nu, a stuate. In cazu
candido4ei bucale, fara ndoaa para!itii ne mpedca sa ne exprmam, a propru sau a
fgurat. La ntertrgo, care se ocazeaza n pu de fexune a pe, acesta face dfca supetea
n raport cu vata.
In cazu ptrazsuu exsta 2 partcuartat. Prma este prezenta une descuamar ma
marcate decat n cazu dermatoftoze s a doua este faptu ca ptrazsu afecteaza ma degraba
peea bronzata sau coorata, adca expusa sau care a fost expusa ndeung a soare. Sensu
descuamar a fost de|a abordat n cadru eczeme s ar f bne sa se revna a ace capto. Cat
despre peea coorata, aceasta partcuartate adauga deea ca persoana fe s-a expus prea mut,
n genera vorbnd, fe paraztarea apare dn cauza tendnte prea puternce de a es nante.
PELADA ? CADEREA PARULUI
Peada este perderea paruu, pe regun ntreg. Peada smbozeaza perderea radacnor.
Suntem n prezenta une persoane care traeste o mare tuburare, buversare, un soc mare a
vet. Impactu este acea, constent sau nu, a resmtr une perder a convngeror sau a
bazeor vet. Atunc cand peada atnge paru, e vorba de o perdere a radacnor, a amntror
profunde a persoane. Referntee s convngere mportante au fost zdruncnate.
Atunc cand este atns persoru, ne vorbeste de protecta nostra n raport cu umea
exteroare, care nu ma e atat de puternca cat s de anumte convnger.
E nevoe sa se ofere m|oace de evacuare a socuu s sa se scada presunea nteroara. E
s oportuntatea de a se constru ate convnger, refernte sau obceur de a gand, n deoseb n
domenu care a fost afectat.
PSORIAEIS
138
0soria4isul este descuamarea pe care se preznta sub forma unor pete rosatce care au
partcuartatea de a aparea de obce a artcuat, coate s genunch dar s pe peea acoperta
cu par pentru ca apo sa se ntnda pe tot corpu. Se vede ca tensunea trata este asocata cu o
dfcutate de a se pa, de a accepta ceea ce se ntampa. Cum peea este prmu organ a
schmbuu, se pare ca ceea ce resmtm fata de umea exteroara este nesatsfacator. O eeva de
a Shatsu, Anne, suferea de ma mut an de psorazs. Des facuse n fecare an cure n Israe (a
Marea Moarta), acesta revenea sstematc s de fecare data ma puternc. Aceasta tanara, fna s
eeganta, suferea mut dn cauza aceste stuat care o determna sa ascunda dn ce n ce ma
mut dn suprafata corpuu.
Dupa ma mute sednte asupra energor, o dentfcare s o eberare a amntror
emotonae ascunse, au perms Ane sa vada psorazsu dmnuandu-se s char dsparand
compet. S nu -a ma revent ncodata. A trebut desgur sa o a|ut sa faca egatura cu vata sa s
sa-s permta sa se reaxeze, reata cu umea exteroara sa fe ma supa, fexba.
Dfcutatea n reata cu mama s o reate de tandrete cu sne se ascund adesea n spatee
psorazsuu.
Copu resmte nevoa de a durifica reata cu ceea ce resmte dn exteror. Durifica aceasta
pee care nu a resimtit tandretea materna. Suntem adesea n fata une mame care nu a stut sa
exprme aceasta tandrete dn teama de a perde astfe propra denttate de femee, actva sau
nu, mergand prea departe cu rou matern. E mportant sa a|utam persoana afectata de
psoria4is sa se cedeze, sa devna ma supa n reat, sa faca pace cu magnea s amntrea
aceste mame. Acest ucru este posb atunc cand persoana are n propru comportament, fata
de sne, prea muta duose, tandrete. De fapt, adesea reuam nconstent schemee pe care at
n e-au propus, fnd uneor ma dur cu no nsne decat au fost e cu no.
139
ERUPTIE DE PETE ROSII PE PIELE?PETELE ROSII / pu#pu#a
Purpura consta n pete rosii sau eruptii de pete rosii, datorare unor mc hemorag cutanate.
Caparee, foarte frage, asa sa scape sangee, fe prn ruptur, fe pentru ca procesu de
hemostaza, mpedcand sangee sa crcue, nu se face corect.
Suntem n prezenta une expres ambvaente, n aceas tmp apropata s nversa
mico4ei. Ac este atnsa doar peea, cu sensu goba pe care- mpca aceasta, dar n aceas
tmp este sstemu crcuator cu caparee s fragtatea or sau ce a hemostaze. Exsta, dn
acest motv s un sens n raport cu vata s cu modu n care ea crcua n no s ma exact n
peea noastra. 0urpura exprma ca nevoa de aparare, protecte fata de umea exteroara, ne
sabeste, ne epuzeaza, pentru ca perdem vata (hemorage).
Totus acest sens de perdere a vet e dfert de ce a mcoze n care perderea e datorate
unu parazt, unu pompa/ vennd dn exteror, unu agent stran. In cazu purpurei, perderea
vne dn nteror, dn fragtatea capactat noastre de a rga bne corpu s n mod deosebt ceea
ce ne prote|eaza, peea. Avem dfcutat n a tra corect costnta de no nsne. Ne este greu sau
dfc sa fm vgent fata de no nsne. Poate avem nevoe sa punem un pus de bucure de a tra
n modu n care ne aparam de umea exteroara, poate nu e totul periculos ar trebu sa
gandm...
140
)ARICELA
8aricela este o maade nfectoasa de orgne vraa care afecteaza n speca cop mc, ma rar
adut (doar atunc cand au contactat-o de a un cop). Se caracterzeaza prn pusee de febra
ma mut sau ma putn puternca ar apo prn aparta a numeroase bube nsotte de mancarme
seroasa. Structura organca deosebta a acestor bube face ca daca ne scarpnam, sa exste
rscu unor ccatrc defntve.
Suntem n prezenta une afectun care atnge peea s care prea sensu goba a aparar
n raport cu umea exteroara. Accesee de febra semnfca reacta ntense de aparare, cu o
mportanta prezenta a emotor, constente sau nu, ma degraba marcata de fure, rtare,
ranchuna sau amaracune. Aparta bubteor vne sa preczeze nevoa de evacuare s este faza
secundara a bo. Mancarme (a se vedea captou mancarm) adauga un sens de rtare,
constrangere, de enervare s nevoe de a exprma ceea ce a fost ascuns.
Aceasta boaa este un moment esenta a consttur s a etaonar muntat copuu fata de
ume. E nvata sa se apere uand dstanta.
Vo ustra acest caz cu un exempu persona. Cu ceva tmp n urma, faceam stagu ntr-o
asocate condusa de un amc a caru revedere m-a adus mut n ceea ce prveste cunoasterea
vet. Acest preten a murt dn cauza unu nfarct. Dornd sa raman fde memore sae s sa
contnuu sa partcp a transmterea mesa|uu, am acceptat, a cererea presednteu asocate,
sa anmez aceste stag s sa a|ut a functonarea grupuu. Totus, actune s comportamentu
unor membr a aceste asocat m s-au parut n contradcte cu fosofa propusa. Aceasta
stuate ma deran|a profund dar am contnuat munca. Dupa cateva un a vedent nsuportab.
Marture exteroare ae comportamentuu dezoant au a|uns a ureche mee s magnea mea
era mpcata n ceea ce se ntampa. Ce sa fac ? Raspunsu a sost rapd. La 43 de an, am facut
o varcea care m-a acopert cu bube dn cap pana a pcoare tmp de 8 ze. Imposbtatea de a
ma barber m dadea un aer zbart s ma facea sa seman cu un om dn Cro-Magnon.
Mesa|u a fost cum nu se poate ma car. Stuata trata era nsuportaba s facea sa
creasca n mne nveu emotional. Fura dar s decepta profunda de a vedea mostenrea
sprtuaa a acestu preten astfe deapdata, faceau sa creasca presunea (febra).
A trebut sa ma apar (peea) dar ma aes sa au dstanta (sa nu ma scarpn) fata de ceea ce-
m facea rau s m dadea chef sa regez conture. Curand am uat hotararea de a paras aceasta
asocate.
141
NE<UL
Un neg este o mca tumoare bengna a pe, datorata unu vrus. Ea se stueaza adesea a man
sau a pcoare, adca a extremtat. Aceasta partcuartate este departe de a f ntampatoare
pentru ca ofera nveu exact a aceea ce blochea!a.
"egii sunt de fapt fxat, ntartur ae amntror emotonae. Apar adesea a cop s
adoescent. Neg ne vorbesc de ucrur fzate n no, revota contra nterdctor, mpedcarea de
a face (man) sau de a f (pcoare). Semnfca sensbtatea persoane s ncapactatea de a
exprma ceea ce smte. E nteresant sa stm ca de exempu n homeopate, exsta un prncpu
desensbzator care se numeste Yhuya, care permte dsparta negor. Acesta permte s
nteegerea faptuu ca veche trucur ae buncor functoneaza atat de bne.
Ce se ntampa n vata persoane ? In ce domenu se smte nerecunoscuta, sau
mpedcata ? Nu prmeste manfestare de recunostnta pe care e-a mertat (pcor) ? Nu se
vaorzeaza sufcent ceea ce a facut (mana) ? Faptu ca negii apar a exptremtat, marcheaza
faptu ca e vorba de o tensune n egatura cu ceea ce e soca, exprmat fama.
)ITILI<O
8itiligo este o afectune cutanata care se caracterzeaza prn depgmentarea, n pac, a pe.
Meanna care este un pgment care reactoneaza a soare s cooreaza peea, nu ma este
metabozata corect. Soaree agraveaza vtgo pentru ca nchde a cuoare restu pe, crescand
dferenta de nuanta cu zona depgmentata care devne rozae. Efectu estetc dat de vtgo este
desgur nepacut pentru persoana. Aparta leopard a aceste pe da un aer lepros care poate f
rau perceput s trat ma aes daca e asocat s cu deea de respngere sau margnazare. Vtgo
este cu atat ma greu de trat pentru ca nu exsta metode efcace de vndecare a aceste
afectun. Doar acceptarea e poate a|uta cu adevarat. Suntem dn pn n mezu probeme.
8itiligo ne vorbeste, dncoo de sensu goba de aparare asocat pe, de deea ca ne
avem pe no nsne. Aceasta dee, negatva, a fost generata de exteror. Poate f egata de o
experenta de respngere, de abandon, de nerespect a ceorat. Poate f egata s de schmbarea
attudn celuilalt, care peaca, nu ma accepta o reate smboca, de exempu. In orce caz, dn
attudnea sa, acest at nu ne-a dat o buna magne de sne. Dar aceasta degradare a magn s-a
tradus n no prn deea (datorta aceste magn urate) ca nu avem dreptu a fercre sau a
reusta. Am putea rezuma smboc vtgo prn expresa Soarele nu e pentru mine. Trebue
recastgat dreptu de a reus, de a doband s pastra fercrea. E necesar sa ncetam sa- ma
facem vnovat pe ceaat de magnea noastra s sa acceptam ca depnde doar de no sa o
recooram.
In orce caz, nu putem decat sa acceptam ceea ce a fost. Char daca ceaat ne-a facut sa ne
ndom de no nsne, nmc nu ne ma obga az sa purtam acest stgmat.
142
EONA EOSTER
/ona /oster este o afectune cutanata de orgne nfectoasa. Este provocata de un vrus comun
varcee s caracterzat prn vezcue. Aceasta afectune poate s foarte dureroasa, nsotta de
senzata de arsura. Partcuartatea /ona /oster este ca e demtata n zone exacte ae
corpuu, pe traectora anumtor nerv (4ona oftalmica, faciala si intercostala). E nteresant
sa constatam ca aceste zone sunt zonee aese de anumte manfestar spasmofe (durer
ntercostae, mgrene oftamce).
Am obceu de a spune ca /ona /oster este varicela adultului. Sensu goba a /onei
/oster, ca s manfestarea s orgnea sa, este aceas cu ce a varcee. Cu tre dferente totus.
Varcea nu e dureroasa, ea da senzata de mancarme. Ea acopera tot corpu de vezcue n tmp
ce /ona /oster, nu apare decat pe traectora exacta a nervuu n cauza. Ea apare n mod
esenta a adut.
Afectand adutu, /ona /oster nu ma este expresa construr muntat. E adevarata ca
apare aproape numa a adut care au avut varcea, fnd o forma de recdva. Lecta nu a fost
sufcent nteeasa, ntegrata. Persoana n cauza trebue sa nvete sa cedeze, sa dea napo.
Trebue sa se opreasca de a ma ua totu asupra sa, de a retne fura, ranchuna sau de a cerceta
n amanunt dezuze, decepte. Trebue sa treaca peste ee.
Trebue sa refecteze daca trarea emotonaa prveste ceva ce e greu sa vada, sa
accepte sau sa recunoasca (/ona /oster oftalmica), care are egatura cu denttatea sa sau
magnea sa (/ona /oster faciala) sau care prveste ceea ce traeste n cotdanu persona sau
profesona, care o mpedca sa trasca sau o constrange (/ona /oster intercostala).
Lateratatea va precza smboca paterna sau materna asocata.
143
F ? A>ECTIUNILE SISTEMULUI CIRCULATOR
Sstemu crcuator are sarcna crcuate sangvne n tot corpu. Datorta u acest pretos chd
care este sangee poate crcua s hran cu oxgen s substante hrantoare cee ma nfme part
ae organsmuu nostru. Dar tot crcuata este cea care permte purfcarea organsmuu, pentru
ca transporta toxnee emnate de ceue s gazu carbonc schmbat cu oxgenu. Aceasta
functe este cea de mpartre a vet n tot corpu, constand n a duce peste tot vata s prn
extense bucura de a tra. Sstemu crcuator se compune dn nma, sstemu venos s sstemu
artera s parcurge organsmu ca un fe de opt care seamana s cu schema reprezentand Ceru
Anteror s Posteror, Constentu s Inconstentu. Ce ntampare.......
TUL.URARILE CIRCULATORII
$ulburarile circulatorii semnfca prn urmare ca avem dfcutat n a asa sa crcue vata ber
n no s ca bucura noastra de a tra, dragostea de vata are greutat n a se exprma, sau char
de a exsta n no.
Ce parte dn no nsne nu o ubm n asa fe ncat nu ma asam vata sa merga sa o
hraneasca ? Ce parte a vet o respngem ? Ce traumatsm emotona ne-a facut sa nu ma avem
oc pentru bucure sau dragoste sau de ce ne spere ? Iata cateva ntrebar pe care Maestru
Interor n e poate trmte prn tensune sstemuu crcuator, daca pot spune asa.
HIPERTENSIUNEA
7ipertensiunea este semnu une mar tensun datorate vonte de a cauta sout, dar frca
adesea prezenta, mpedca emote sa exste, determnand astfe cresterea presun nteroare.
Totu a proport excesve care ne spere. Aceste temer se crstazeaza s ntaresc suprafata
nteroara a artereor, crescand astfe, prn arterosclero4a, tensunea. Una dn temere de fond
asocate cu hpertensunea este cea a mort. Ne e teama ca ea va sos nante de a putea face
ceea ce avem de facut. Senzata de urgenta se dezvota n no s face sa creasca s ma tare
presunea. Regasm ac egature cu homeopata care utzeaza Acont pentru a trata
hpertensunea arteraa dar s frca de moarte s toate temere care se dezvota n procesu de
panca.
HIPOTENSIUNEA
7ipotensiunea ne vorbeste de aparare, de sentmentu nostru de vctma. Invns de
evenmente, fara esre, no nu ma putem face sa creasca presunea pentru a reansa masna.
Dnamca de fond este pasva s descura|area o a nantea sensuu upte.
Ne-a pst cu sguranta dragostea n vata, aceasta hrana care aduce sau ce putn facteaza
bucura s dornta de a tra, posbtatea de a smt nma batand n no. Aceasta facara ne-a pst
sau poate nu am ntretnut-o.
144
ACROCIANOEA?ISCHEMIA?MALADIA RA*NAUD
Acrociano4a este o tuburare a vasomotrctat care se traduce prn isc!emie, sufocare, a une
zone precse a corpuu s n deoseb a extremtator (man s pcoare). Aceasta afectune, tpc
feminina, este foarte cunoscuta sub numee de maladia sau sindromul *a9naud.
Se manfesta prn fenomenu de vasoconstrcte a capareor manor sau pcoareor.
Aceasta sufocare produce o canoza a acestor extremtat. Doua cauze obiective ma|ore sunt
cunoscute : frgu s emote. Rezutatu produs este ce a nghetar acestor extremtat care
sunt uneor compet inghetate ncat unee persoane trebue sa poarte manus, char s pe vreme
frumoasa. Transprate reci apar uneor, de parca ne-ar f frca...
Suntem n prezenta une persoane carea pseste cadura n man sau pcoare. Vata
este mpedcata sa a|uga n aceste zone. Nu poate a|unge a ee s sa e ncazeasca. Or, ce
repreznta mane s pcoaree ? Sunt extremtate noastre. Smbozeaza stadu fna prn care
actee (mane) sau reate (pcoaree) se reazeaza, cat s fnatatea s fnetea or (a se vedea
captou man s pcoare pentru ma mute deta).
Acrocanoza semnfca frca de a nu face ceva bne sau de a nu ua o attudne sau o
pozte buna.
Emota puternca asocata cu aceasta teama produce vasoconstrcta capareor manor s
pcoareor, tand astfe sosrea vet. E vorba adesea de persoane care au aes o stratege de
vata de tp a trece nevazut. Sa nu faca vaur s nc zgomot, dn teama de a f respns, de a nu f
ubt. Experenta unu abandon sau a une respnger anteroare, datand adesea dn copare,
poate f a baza aceste manfestar foarte nepacute. Ar f bne pentru persoana n cauza sa se
reaxeza n egatura cu trecutu s teama de abandon. Trebue sa ntegreze ca nu trebue sa se
teama de faptee sae (mane) sau de pozta e (pcoaree) c dn contra sa fe ma ncrezatoare,
acceptand char mta de a nu ma f ubt. Daca nu, manfestare asocate acrocanoze (man s
pcoare nghetate sau transprand excesv) vor produce ceea ce provoaca teama persoane
pentru ca rsca sa- ndeparteze pe ceaat facand atngerea dezagreaba.
145
ANEMIA
Anemia este scaderea hemogobne dn sange. Acest pgment protec a gobueor ros este
esenta pentru ca e este ce care permte transportu oxgenuu (vet) n sange spre ceue.
Cauza poate f mutpa s manfestare cee ma frecvente sunt oboseaa, paoarea tenuu s
uneor tahcarda (acceerarea rtmuu cardac) destnat sa compenseze carenta. E vorba dec n
mod goba de semnae marcand perderea vtatat.
Suntem n prezenta une persoane care s perde vtatatea. Vata (oxgenu) nu ma poate
f transportat corect s sufcent n organsm prn psa capactat (hemogobna, fer, vtamna
B12) sau a agentor transportuu dsponb (gobue ros). Anema semnaeaza ca ndvdu se
epuzeaza, mobzeaza prea muta energe pentru a face, nu da tmp soldatilor interiori sa se
refaca (regenerarea ceueor ros).
Dar poate f vorba s de o persoana care a facut mute ntr-o vreme s ntr-o manera stera,
fara ntoarcere sau fara rezutate. O stare atenta de a ce bun se nstaeaza n acest caz.
Sentmnetu de a nu putea, de a nu f capab de a nsufet ucrure, de a e da vata, produce
caderea aceste capactat n no nsne.
In aceste 2 cazur, de recu, se mpune repaosu, fe pentru a recupera s mprospata
actunea, fe pentru a se remotva s a refecta asupra scopuu adevarat a actun. Cu anema
suntem n vdu vaguu care are egatura cu sensu emotona a vet s a actun, n opozte cu
astena care are egatura cu sensu matera a actun (a se vedea astena).
AN<INA PECTORALA?IN>ARCTUL
Angna pectoraa este o durere puternca, char voenta, care semnaeaza o oxgenare
nsufcenta a muschuu cardac. Aceasta nsufcenta este adesea datorata une nsufcente
coronarene. Aceasta utma nsufcenta poate produce un nfarct a mocarduu, adca moartea
une part a muschuu cardac, prn sufocare, dn psa rgar.
Mesa|u este car ! Cauza o repreznta vata s capactatea e de a crcua n no. Aceasta
capactate apare datorta pse de rgare, de hrana vtaa a muschuu cardac. Acest ucru
semnfca faptu ca persoana n cauza trebue sa ute sa-s dea motve sa traasca. E vorba de o
persoana foarte concentrata n |uru notunor de datore s efcactate. Toata energa sa s
tmpu trebue ndreptate spre ceea ce e mportant, adca sensu responsabtator sau a
afaceror. Ea a utat progresv sa se ase sa traasca, sa-s ofere tmp s atente pentru a hran
vata sa, cu momente s proecte de pacere, de fercre sau smpctate.
Somatca angne peptuu este cara. E tmpu sa ne oprm nante de a merge ma departe,
ma aes ca ne doare. Atunc cand nfarctu s-a produs, e de|a prea tarzu. Este momentu de a
schmba radca reata cu vata s sa ne reaxam putn, pentru ca acum probema este vtaa.
146
APOPLEXIA?EPISTAXIS?>RA<ILITATEA CAPILARA?>RA<ILITATEA )ASCULARA?
HEMORA<IA
Apopexa desemneaza o perdere a cunostnte brutae, datorata une hemorag cerebrae.
Hemoraga este o perdere a sangeu care se datoreaza une ruptur, accdentae sau nu, a unu
vad sangvn. Aceasta ruptura este frecvent consecnta une fragtat capare sau vascuare.
Atunc cand se produc a nveu creeruu, poate provoca o crza de apopexe, sau uneor o
hempege.
Hemoraga este dec, n esenta, o perdere a vet. Lmba|u comun utzeaza n mod
reguay termenu de hemorage pentru a semnfca perderea unu fux economc prn exempu
(popuate, creer). Datorta fragtat, capara sau vascuara, fuxu vet poate sa ne scape.
Lpsa sodtat refernteor structurae, n reate cu vata, dfcutatea de a st sa-t ofer un oc
mportant n propra vata, ne sabesc s determna aparta rscuu perder acestea. E motvu
pentru care, acest smptom este agravat de starea de oboseaa. Daca e o fragtate capara,
acest ucru semnfca faptu ca fragtatea n cauza exprma nveu soca sau exteror, n tmp ce
daca e vorba de o fragtate vascuara, sensu va trebu cautat n functe de ocu n care are oc.
In cazu apopexe de exempu, hemoraga se produce a nve cerebra. Sensu pe care- ofera
aceasta ocazare este, cu sguranta, ca exsta un raport cu vata construt n |uru ratonatat
pure, a ogc, a refecte. Acest ucru fragzeaza vasee cerebrae. Reaxarea s un pas napo
pot permte sa se evte aceasta stuate.
O ata ustrare semnfcatva a acestea, este epstaxsu sau sangerarea nasuu. Ac
hemoraga se produce dupa ruptura unua sau ma mutor vase capare. Ea e crescuta de
oboseaa. Suntem a nveu nasuu, ce care smte s resmte. Sensu goba asocat nasuu
trebue uat n consderare. Suntem ntr-o faza n care avem dfcutat n a ne opr putn. Ne e
greu sa ne gasm ocu sau pentru ce apropat, datorta excesuu n munca, gr|or sau dornte
de perfectune, de a face ucrure foarte bne. Epstaxsu ne permte sa eberam excesu de
presune.
147
EXCESUL DE COLESTEROL?ATEROMUL
Coesterou este o substanta hormonaa necesara snteze ator numeros hormon s
transportuu grasmor. E nsus e transportat n sange datorta proteneor. Dupa denstatea or,
acesta depune coesterou transportat pe peret vaseor sangvne. Acesta ncarca progresv
peret nteror artera, producand un aterom. Acest depost de coestero poate merge pana a
a obstrua artera, producand un accdent vascuar cum ar f un nfarct sau o emboe.
Excesu de coestero poate f datorat fe une amentat dezechbrate fe une snteze
excesve reazate drect de organsm. In cee doua cazur, suntem n prezenta une personae
care franeaza sau mpedca libera circulatie a vet n nteroru e. Aceasta retnere, care se
reazeaza prn ntermedu grasmor, ne vorbeste de raportu cu posesa canttatva. Teama de
psur sau de a perde ne duce a un supraconsum, a un consum gras sau sa produca gras. Nu
spunem n mba|u comun: e platit gras atunc cand vorbm de cneva care e patt bne, char
ma mut decat are nevoe. Exsta a persoana n cauza, o nesguranta n egatura cu materau.
E nevoe sa abe pentru a avea o buna securtate. Dar aceasta nsecurtate pune n perco pentru
ca ngreuneaza totu s face vata ma putn moba, ma putn supa (ateromu durfca uneor
peret nteror a artereor), ma putn bera n mscar.
HEMO>ILIA
Hemofa este o defcenta a capactat de coaguare a sangeu. Efectu e este de a face ca ce
ma mc soc sau rana sa devna percuoase pentru ca hemoraga nu se opreste decat cu
greutate, sau char deoc. E nteresant de notat ca aceasta defcenta este eredtara, ntotdeauna
transmsa de care mama, dar afectand efectv doar barbat.
Suntem n prezenta une persoane care are dfcutat n retnerea vet. Persoanee nu stu
cu adevarat cum sa gereze vata s toate emote asocate. Transmterea materna, semnfca
nfuenta femnna n reate emotonae, n deoseb fata de barbat care au n mod natura,
tendnta de a nu cunoste umea.
Ce ma mc soc (emotona) s cea ma mca stuate contradctore, a proport deosebte.
Aceste persoane trebue sa fe foarte prudente s vgente. Au nevoe sa fe prote|ate fata de
orce. Au nevoe sa poata sa se ocupe de ee n fecare moment.
148
SISTEMUL ARTERIAL
ARTEROSCLEROEA?ARTERITA?ARTERIOSCLEROEA?PRO.LEME ARTERIALE
In cadru sstemuu crcuar, sstemu artera este ce care e reprezentat cu rosu pe pansee de
anatome. E transporta sangee mbogatt cu oxgen s hrana spre organe s ceue. Este partea
Yang a sstemuu nostru crcuator care exercta o asstenta activa a nm n crcuate. Prn
capactatea sa de a a se contracta, sstemu artera usureaza munca nm. E vorba de ceea ce
numm vasoconstrictie si vasodilatatie.
Probemee arterae ne vorbesc de tensun echvaente cu cee ae sstemuu venos dar n
sens actv. Emote sunt excessve s se manfesta n exces (|ovatate, exctate, etc) sau sun
tretnute, sufocate. Dfcutatea, char ncapactatea de a face ceea ce trebue n vata pentru a
resmt bucure, pacere sau fercre, se traduc prn hgpertensune arteraa. Contrar sstemuu
venos, nu avem mpresa de a f mpedcat c de a nu st, de a nu putea, de a nu f sau a nu
putea f capab sa facem oc dragoste, bucure de a tra.
Prn durfcarea artereor, care o presupun, arterosceroza ne vorbeste de aceasta dfcutate,
prn ntermedu aceste durificari. Frca nostra de a nu face bne sau destu, sensu nostru de
datore s ncapactatea de a tra supletea periculoasa pentru ca necunoscutu um emotonae
ne durfca peretii interiori. Trebue sa f sod, dur ca sa rezst. Doar ca acesta durfcare
oboseste pentru ca nma ramane sngura sa determne vata sa crcue n no. Acest ucru o
epuzeaza s poate sfars prn a se reaxa, ma aes daca este ea nsas rgata necorespunzator.
(nfarct).
Arterta semnaeaza, prn ntermedu star nfamator, prezenta fure, reactvtat
retnute. Suntem n gobatatea arteraa, cu prezenta emotor negatve refuate. Locazarea
arterte ne va a|uta sa- preczam sensu, sa dentfcam ceea ce ne nfameaza s determna
crcuata vet dfca ntr-o anumta parte a vet.
149
S#S$%&'( 8%")S
Sstemu venos este ce care e reprezentat cu abastru pe pansee de anatome. E vehcueaza
sangee foost spre fcat s rnch pentru a- ftra s spre paman pentru a emna gazu carbonc
s sa- ncarce cu oxgen. E vorba de atura Yn a sstemuu crcuator, cea care prmeste s
conserva. Prn aveoee sae s capactatea de datare, sstemu venos are o actune pasiva (Yn)
n crcuate.
PRO.LEMELE )ENOASE
Probemee venoase exprma dfcutatea nostra de a accepta sau de a prm vata, dragostea s
de a e ofer un oc n nteroru nostru.
Avem greutat n a mpedca emote sa stagneze n no. Trarea e resmtta ca pctstoare,
fara pasune s fara bucure. Avem senzata ca nu stm, ca suntem neputncos sa tram n
nteror sau n raport cu ceat, pacere sau dorntee de fercre. Emote stagneaza n no,
asand sa se dezvote uneor un sentment de neputnta, de persoana abatuta.
150
CON<ESTIA SAU STAEA )ENOASA?HEMOROIEII?INSU>ICIENTA
)ENOASA?>LE.ITA?TROM.OEA?ULCERUL )ARICOS?)ARICELE
Manfestare de fragtate ae sstemuu venos sunt numeroase. Toate sunt asocate sensuu
goba evocat anteror, hemoroz, febtee, trombozee sau varcee fnd manfestar specfce
ae une nsufcente venoase, a une staza venoase. Forma partcuara cat s ocazarea
desavarsesc prmu sens.
O varce este o datare permanenta a une vene. Acesta datare face ca sangee sa
stagneze, sa crcue prost s produce o staza venoasa. Returu sangeu nu se face corect s
produce o ngreunare a part n cauza. Exsta oboseaa. Acesta stagnare determna scaderea
nveuu vtatat. Suntem n Yn, pasv. Structur veneor pseste tonctatea, datorta pse
tonctat persoane, sau a une obose acumuate. Aceasta staza venoasa poate merge pana n
a produce o febta sau tromboza, adca o obturare a vene de un cheag de sange care poate
sufoca ntreaga parte a corpuu afectata.
-lebita sau trombo4a exprma sentmentu nostru de a suporta, de a f obgat sa acceptam
ucrur care ne mpedca sa fm cu adevarat ferct. Suntem vctme s fara speranta ca acest
ucru sa se schmbe. Suntem capab sa facem s sa actonam (sstem artera), dar fara uz,
fara asteptarea ntoarcer. Suntem n prezenta une persoane a care ntoarcerea vet se face
rau care se fxeaza (cheag) n ocure frage (pcoare = reat, de exempu).
7emoroi4ii sunt varice stuate n zona anaa. Partcuartatea rezda n faptu ca staza s
datarea peretor sunt datorate une contract nconstente s excessve a zone anae. Persoana
strange prea mult fesele. Exsta senzata de nsecurtate nconstenta, de teama de a perde sau
de a nu avea sufcent s atunc retinem. De fapt hemoroz sunt frecvent asocat cu constpata.
E vorba de o persoana care nu are ncredere n vata sau care are ncerttudn fata de vtor.
Aceste ncerttudn sau psa ncreder sunt de ordn matera pentru ca ntestna gros are
sarcna de a evacua matere organce. Nu ne asumam rscu, c ne asguram a maxmum tot
ceea ce poate f. E car ca o reaxare a persoane ar putea f benefca.
151
#"#&A
Inma este organu prncpa a crcuate sangvne. Ea este pompa prncpaa a aceste crcuat,
dar o pompa ntegenta s autonoma a care fnete de reacte este extraordnara.
Prn rtmu sau, e capaba sa raspunda nstantaneu a cea ma mca soctare, fe fzogca
(efort) fe pshoogca (emot). In stransa egatura cu creeru, e capaba sa regeze foarte exact
presunea s rtmu crcuator cerut de soctare ncon|uratoare. Ea comanda, conduce
capactatea de adaptare a reactor nteroare a exgentee exteroare. Inma este un musch
numt nvountar, adca functoneaza n afara vonte noastre constente. Reata sa cu
nconstentu nostru este puternca s expca nfuenta mportanta a emotor constente s
nconstente asupra rtmuu cardac. Locu tradtona a ubr s a emotor, reata sa
prvegata cu creeru, care depnde de e energetc, ne arata cum o dragoste vertaba nu se
mutumeste sa fe doar pasonaa c trebue sa fe s inteligenta. In caz contrar rsca orbirea.
Durere nm ne vorbesc de dfcutate nostre de a tra dragostea s/sau de a o accepta
sau de a gera emote care au tendnta sa o a nantea restuu vet noastre. Pot semnfca s
faptu ca am asat prea mut oc resentmenteor, ur, voente, pe care e refuam sau exprmam
prn m|oace ndrecte (sport, |ocur, ran). In acest tmp, ocu dragoste de vata, de no nsne,
de ceat, de ceea ce facem scade cu fecare z. Or, sa ne amntm ca nma dstrbue sangee n
no. Daca cutvam star emotonae negatve, vor f dstrbute n aceas fe n nteroru nostru.
Se spune n teora energor ca starea Inm s a Chenn (reprezentarea sa sprtuaa) se vad pe
tenu persoane s n straucrea ochor sa, a prvr.
152
ARITMIA?EXTRASISTOLELE?PALPITATIILE CARDIACE?TAHICARDIA?TUL.URARILE DE
RITM CARDIAC
Artma este o tuburare a rtmuu cardac care se manfesta prn bata nereguate. Extrasstoee
sunt contract anormae s premature care apar ntre doua pusat ae nm. Impactu or poate
f neobservat, char neperceput de subect care are o nma sanatoasa, sau sa capete un caracter
grav, de neneg|at n cazu une nm frage. Paptate cardace sunt batae nm a caror
ntenstate sau rtm sunt percepute cu putere s n mod dezagreab. Tahcarda este o acceerare
a rtmuu cardac care poate da paptat sau extrasstoe dupa forma e. (grava sau usoara).
Dupa cum putem constata, toate aceste manfestar sunt forme dferte ae rtmuu
cardac. Aceste tuburar exprma car toata greutatea nostra de a gera stare noastre
emotonae sau dn contra dfcutatea nostra de a e asa posbtatea sa se exprme, sa traasca
n no. Inma functoneaza, face sa crcue vata n no dar nustm sa geram rtmu. Nustm sa
geram forta (paptat, extrasstoe) sau vteza (tahcarde, artme) cu care acesta vata crcua n
no. Uneor ne copeseste, cu ma muta sau ma putna ntenstate, sau char cu voenta, uneor.
Cu sguranta am retnut-o prea mut sau dn contra nu am regat-o ncodata, asand stare
de exctare (hpertrode) sa cuprnda reata nostra cu vata. Acest ucru are egatura cu
capactatea nostra sau ncapactatea de a asa ucrure sa se exprme, ceea ce permte
nteegerea faptuu ca ntotdeauna este prezenta ma mut sau ma putn actunea drecta a
trode, n cazu acestor manfestar.
Luarea prea n seros a vet s a tot ceea ce se petrece, absenta pacer n ceea ce facem sau
smtm, putn spatu de bertate s deconectare fragzeaza energe nm s se pot traduce prn
tensun cardace. Dar excesu de pacere sau de pasune fragzeaza de asemenea energe
nm s pot produce aceas efect.
Ar f bne sa reguarzam aceste ucrur n nteroru nostru, n mod deosebt dezvotand
capactatea nostra de a asa sa crcue s sa se exprme ber n no, prn sentmentee s faptee
noastre.
153
PERICARDITA
0ericardita este o nfamate a membrane (percard) care nveeste nma. Poate f dureroasa s
|enanta. Ce se petrece n no? De ce avem nevoe sa nfamam ceea ce prote|eaza nma? De ce
suntem suparat pe vata ?
Suntem fara ndoaa n prezenta une persoane dezamagta s acrta. Vata nu -a dat
satsfacte asteptate sau crede ca nu are dreptu a ee. O decepte atenta profunda este acoo,
care contracta, mpedca pusate vet (batae), care e a toata amptudnea. Crcumstantee,
retnere nteroare, constente sau nu au taat arpe chefuu, s ranchuna, amaracunea s fura
persoane n cauza s-au dezvotat atat fata de vata cat s fata de ea nsas.
154
(. A-%+$#'"#(% S#S$%&'('# (#&-A$#+
ADENITA?ADENOPATIA? IN>LAMATIILE <AN<LIONILOR
Adenopatia este o umfare a unu gangon mfatc, adesea datorata une nfamat (adente).
Gangonu mfatc este e nsus un organ mfod stuat pe vasee mfatce care ntervn n
sstemu muntar.
Adenopatia ndca faptu ca acest sstem muntar este soctat. Adenita traduce o
stmuare puternca, excesva a sstemuu nostru de aparare. Infamata semnaeaza prezenta
une fur sau a une emot reactve voente, dar neexprmate.
S mpotrva cu smtm nevoa sa ne aparam s sa reactonam cu atata voenta? Care este
agresoru respns nconstent, de vreme ce expresa ramane subta (sstemu mfatc s
subteran )?
PICIOARE <RELE
Care este rou prncpa s fzoogc a pcoareor noastre ? Ee ne permt depasarea, sa mergem
nante sau napo, dntr-un oc ntr-atu s bnentees sa mergem spre ceat. Sunt vector
nostr de mobtate, ce care ne pun n reate cu umea s cu ceat. Smboca socaa a
pcoareor este puternca. Ee permt apropere, ntanre, contactee, ne permt sa mergem
nante. Tot ceea ce apartne pcoareor este asocat mscar n spatu s ma aes n spatu
reatona.
Pcoaree sunt, prn urmare, vector reate. Sunt reprezentarea pshoogca a reate s
agentu e potenta.
In mod goba, atunc cand avem tensun sau durer ae pcoareor, acest ucru semnfca
faptu ca avem dfcutat, tensun reatonae cu umea sau cu cneva. Avem dfcutat sa
avansam sau sa dam napo n spatu reatoa a momentuu. Cu cat ocazarea este ma
exacta, cu atat ne va permte sa desavarsm tpu de tensune pe care- tram s sa o nteegem.
Putem face acest ucru uand fecare artcuate s fecare parte a pcoruu s sa asocem
semnfcate partcuare a fecarea dntre ee. Va trebu de fecare data sa rencadram fecare
nterpretare n schema de baza ca cea a reator cu umea s cu ceat.
155
M? ALTE A>ECTIUNI PARTICULARE SAU IN A>ARA SISTEMULUI
ALER<IILE CUTANATE' RESPIRATORII SI ALIMENTARE
CORIEA?RINITA? TUSEA MA<AREASCA?ALER<II RESPIRATORII?ALER<II CUTANATE?
ALER<II ALIMENTARE
Aerge sunt react de aparare excesve ae organsmuu fata de un agent exteror, de obce
bana, fara un rsc deosebt, dar care e perceput ca un agresor, namc.
Prafu, poenu, acaren, parfumu, fructee sunt cateva dn acest adversar magnar
mpotrva carora organsmu actoneaza voent pentru a- dstruge, a- eradca, s a- evacua sau
expuza.
Tusea magareasca, aerge cutanata, amentare sau resprator ne vorbesc de
dfcutatea noastra de a gera umea exteroara care e perceputa ca percuoasa sau agresva.
Suntem n faza de aparare, de agresat, de vctma dar s de erou asemenea Ioane dArc. Vom
emna agresoru dn no. Suntem agresv fata de ceat s prmu refex, orce s-ar ntampa,
este o attudne defensva puternca s uneor char reactva. Suntem actv s decs sa ne
aparam cu orce pret. Dn acest motv aerge nu produc aproape ncodata cancer.
156
A>ECTIUNILE OCHILOR
ASTI<MATISM?CATARACTA?MIOPIE?PRES.ITISM?STRA.ISM
Och sunt organee veder. Datorta or putem vedea umea exteroara, n cuor (care sunt
reprezentarea sentmentuu) s n reef (reprezentarea structur). Ochu drept care repreznta
structura ndvduu (yn) ofera vzunea ori!ontala s ochu stang care repreznta personatatea
ndvduu ofera vzunea verticala.
Och sunt asocat energe Prncpuu Lemnuu s repreznta dn aces motv nveu de
percepte ce ma egat de sentmentu de a f. Ne permte sa nteegem ma usor de ce
numeroase mop apar n adoescenta care, sa ne amntm, (a se vedea s scooza) este
peroada vet n care copu organzeaza reperee afectve fata de umea exteroara, dncoo de
structura famaa.
Orce forma de manfestare ocuara va aduce o precze deosebta, dupa cum este
functonaa (mope, etc) sau patoogca (nfecte ocuara, gaucom).
&iopia este dfcutatea de a vedea departe, repreznta frca nconstenta de vtor care ne
pare tubure, adca sab defnt.
+ataracta care se caracterzeaza prntr-o umbrre, sau char o dsparte totaa a veder,
exprma teama noastra de prezent sau de vtor care ne pare sumbru.
0resbitismul se manfesta prntr-o dfcutate de a vedea obectee de aproape,
repreznta teama de a vedea ceea ce e prezent sau ntr-un vtor foarte apropat. Acesta maladie
care afecteaza ma aes persoanee n varsta este smara memore care urmeaza aceas
proces ca ee, pentru ca s amntesc dn ce n ce ma putn ucrure recente s dn ce n ce ma
car cee ndepartate. E asocata cu aproperea mort care repreznta o scadenta pe care nu
avem chef sa o vedem.
Astigmatismul se caracterzeaza prn faptu ca nu ma vedem obectee exact asa cum
sunt c deformate. Acest ucru smbozeaza dfcutatea nostra de a vedea ucrure (sau pe no
nsne) asa cum sunt n vata noastra.
Strabismul este un defect de convergenta a ochor. Persoana este n ncapactate de a
fxa aceas obect cu amb och. De fapt, persoana afectata de strabsm este un chior functional,
adca o persoana care nu prveste decat cu un sngur och. Suntem n prezenta une personane
care a ales sa prveasca vata doar dntr-o parte / atura. Aceasta aegere este dfca pentru ca
margnazeaza cotdanu s- face nconfortab. Dupa atura domnanta, vom putea precza daca
aegerea este ma degraba materna s structuraa (ochu drept) sau paterna s de autonome
(ochu stang).
157
CONDUNCTI)ITA?<LAUCOMUL?IN>ECTIA OCULARA
Durere ochor semnfca faptu ca avem dfcutat sa vedem urure dn vata nostra s n
deoseb pe cee care sunt a nve afectv. Ce nu vreau sa vad? Frecvent aceasta ntrebare este
asocata cu un resentment de nedreptate. Daca e vorba de ochu drept, tensunea este n
reate cu smboca Yn (a mame) s daca e vorba de ochu stang, ceea ce refuzam sa vedem
este n egatura cu smboca Yang (a tatau).
Vo prezenta cazu u Artur pe care -am ctat pentru femur. La varsta de 9 an s |umatate,
s-a perdut tata ntr-un accdent de masna cand revenea de a munca. Aceasta dsparte a fost
acceptata n constent s menta, dar nu s n nconstent. La anversarea a 10 an, a |umatate de
an dupa dsparta tatau, copu acuza o umfatura a ochu stang. In cuda sptazar s
anazeor mutpe, medc nu au gast nmc.
In acesta stuate, medc au decs sa- opereze a doua z, decze uata de fata cu mcutu,
pentru a vedea ce putea fi in interior. A doua z, a trezre, edemu a dsparut compet. Copu
refuza sa vada, sa accepte sa perceapa ceva n egatura cu Yang, tata. Teama de ntervente a
facut sa se opreasca medat expresa tensun pe care a preferat sa o nabuse n e. Totus
catva an ma tarzu, a 28 de an, a avut a randu u un accdent de masna, tot revennd de a
munca s n cursu carua s-a fracturat femuru stang (tata). Cu sguranta n acea peroada traa
o faza dfca de confct s de fuga n egatura cu tot ceea ce putea reprezenta o forma de
autortate, fe socaa sau famaa. Traa fara sa-s dea seama ceea ce trase n peroada mort
tatau sau, adca care e locul meu, cine sunt, nimeni nu ma intelege sau nu ma a/uta, de ce
aceasta nedreptate
Infecte ocuare ne preczeaza ca aceasta dfcutate de a vedea este datorata une cauze
exteroare, care uneor ne nfameaza ca n cazu con|unctvte (o emote negatva, fure foarte
ntensa). In cazu gaucomuu, n schmb, excesu de presune vne dn no. Ce trebue sa stm,
este ca excesu de presune nterna, caracterstc gaucomuu, este datorat obturar une cana
de emnare. Trebue, prn urmare, foarte car sa ne reaxam ca sa scadem presunea.
158
A>ECTIUNILE URECHILOR
$#'#$'*#.A+'#$A$% A',#$#8A.0)+"#$'*#. )$#$A.SURDITATE
Ureche sunt organee auzuu. Ee capteaza, prmesc s apo transmt codfcand mesa|ee
sonore care ne sosesc. Sunt n reate cu Prncpu Ape s prn extense cu originile noastre.
Aurcuoterapeut citesc forma unu fetus rasturnat s dupa orenta e posb sa vedem n forma
urech daca persoana este ceea ce se numeste un suflet batran, adca cneva care nu este la
prima viata. Sunetu creator a fost prma manfestare n unversu nostru. Ureche ne eaga de
orgn s sunt un semn a mortatat s a nteepcun (Buddha). Prn extense, sunt
reprezentarea capactat nostre de a ascuta, ntegra, accepta ceea ce vne dn exteror pentru
ca pot serv a a asculta dar si la a au!i.
Probemee urechor, pocntur, surdtate partaa, seectva sau totaa sunt semnu ca
avem dfcutat n a auz (ma aes ceea ce refuzam) ceea ce se ntampa n |uru nostru. Daca
surdtatea este aterazata pe partea dreapta, este n raport cu smboca materna s, daca este
pe stanga n raport cu smboca paterna. Este de exempu cazu u Rafae care a avut o otta
repetata a urechea dreapta. Mama sa avea tendnta sa tpe mut s copu nu ma suporta
aceste crze nencetate.
Ma gandesc s a aceasta mcuta foarte sensba care a acuzat o otta grava a ambee
urech. Ce se ntampa n vata aceste mcute? De ma mute un parnt e traversau o peroada
dfca cu tensun n reata or.
Char daca nu aveau oc crze, tensunea famaa era foarte puternca. Mama sa care cauta
sout a facut un stagu de dezvotare personaa tmp de un week-end. Lun, a ntoarcere, a gast
mcuta bonava s cu febra. Dupa ma mute expcat a ntees semnau pe care fetta - trmtea
s a ncercat a sfature mee, sa calme!e /ocul. Dar 2 saptaman ma tarzu, a zbucnt o scena
voenta n cupu, n prezenta copuu. Crzee au fost voente s dupa o ora, mcuta, care nu ma
putea sa auda toate acestea, a acuzat o otta puruenta care a necestat sptazare medata.
159
A>ECTIUNILE <URII
A-$%(%.#"#8#$%(%.()S#$A. #"-(A&A$##(% 2'+A(%.PULPITELE
Gura este ceea care ne permte sa mancam, sa ne hranm s sa ne exprmam. Este poarta ntre
umea exteroara s nteroara, prn care prmm amentee s prn extense experentee vet
care sunt amentee noastre pshoogce. Dar functoneaza s n ceaat sens, adca dn nteror n
exteror. Este orfcu prn care ne exprmam, sau char vomam ceea ce este n nteror s are
nevoe sa asa.
Gura apartne Prncpuu Pamant s sstemuu dgestv (faza Yn) s n aceas tmp
Prncpuu Meta s sstemuu resprator (faza Yang). Este poarta prn care energe Pamantuu
(amente, experente) s energe Ceruu (aer, vant, nteegere) patrund n no pentru a deven
energa noastra esentaa (a se vedea captou despre armonia energiilor).
Apartenenta a Prncpu Pamantuu s a sstemu dgestv semnfca rou sau mportant n
nutrta amentara (hrana) s pshoogca (experente) s prezenta dntor smbozeaza
capactatea de a musca n vata s de a mesteca ceea ce ne propunem sa nghtm.s sa
dgeram.ma usor. Acesta e s motvu pentru care bebeus s persoanee n varsta nu pot sau
nu ma pot sa o faca, snguree amente care pot f nghtte fnd chde, adca afectve cand e
vorba de nveu pshoogc.
Durere gur sunt semnu dfcutat nostre de a musca n vata, de a accepta sa ngeram
ceea ce ne propunem, sa- mestecam pentru a- dgera ma usor. Aftee, gostee (nfamat ae
mb), nfamate bucae, gngvtee, s char rane pe care n e facem n obra| sau pe mba,
sunt semne ca ceea ce ne propunem sau spunem nu ne satsface. Atunc cand nfamata este de
orgne mcrobana sau cauzata de mcoze se adauga deea une responsabtat exteroare.
Toate aceste durer pot semnfca faptu ca educata care ne este data sau ca experentee
pe care e avem nu sunt pe gustul nostru, ca au o savoare care ne dspace. Repreznta
dfcutatea nostra de a accepta noe gustur, adca noe de, opn, experente sau pot
semnfca o saturare, un exces de experente s prn extense nevoa de a face pauza. Modu n
care muscam viata este dureros, ne face rau. Fara ndoaa trebue sa o facem sa evoueze, sa
avanseze cu bandete.
160
PRO.LEMELE DINTILOR?CARIILE?DURERILE DENTARE
Dncoo de semnfcata gobaa dobandta de faptu ca apartn gur (a se vedea putn ma sus),
dnt repreznta structura de atac a gur. Repreznta ceea ce este dur, sod s permte
muscatura, atacu, mestecatu sau sfasatu. Dnt apartn, ca s oasee s paru, prncpuu
energetc a Ape. Sunt reprezentatv pentru structura noastra referentaa profunda, pentru
veche noastre amntr. Partcuartatea or tne de functa pe care o au. Repreznta capactatea
nostra s modu n care muscam viata.
Probemee dntor, durere dentare, care ne vorbesc de dfcutatea nostra de fond de a
ataca vata dn pn. Trebue sa fm prudent, sa mergem usor pentru ca ne face rau. Datorta
orgn or nfectoase, care vn sa adauge deea ca dfcutatea nostra de a musca vata este
ma degraba datorata une cauze exteroare, une ate persone.
Nu propun anaza specfca pentru fecare tp de dnte pentru ca nu am sufcnte cercetar
pentru a va propune o astfe de anaza amanuntta. Totus tot dentst energetc cunosc bne
acest domenu s pot aduce raspunsur nteresante. Lucrare s cartografe doctoruu Roth
despre acest subect sunt nteresante, char daca nu pot vada, prn experenta propre, ceea ce
e propune.
161
A>ECTIUNILE PARULUI
CADEREA PARULUI?ALOPECIA
Paru face parte aatur de frsoaree de par s ungh dn ceea ce numm derivat protector al
epidermei. Aceste tre excrescente cutanate au n comun faptu ca sunt consttute dntr-o
protena dura dar supa care se numeste :eratina. Ca s persoru s unghe, paru are un ro
prncpa de protecte.
Paru prote|eaza cuta cranana de socur, fe fzce sau termce. Dar n toate cuture um a
fost foost ca podoaba s ca m|oc de seducte, ma aes de catre feme.
In catate de emnator secundar s accesoru, paru are nevoe,pentru a functona bne,
de emnatoru prncpa care este rnchu. La randu sau, acesta are nevoe de paman pentru
a-s |uca bne rou. De fapt o buna oxgenare este esentaa pentru a face sa expodeze toxnee
dn sange, permtand astfe dmnuarea or. Doar dn ace moment ee pot f emnate de rnch,
pentru care sunt n mod natura prea groase. Dar gena moraa sau ma degraba pshoogca
este esentaa sanatat paruu. Sanatatea paruu depnde mut de sstemu hormona. Iar acesta
este n stransa egatura cu emote s comportamentu nostru n genera. De exempu, prezenta
excesva a hormonor mascun sta a baza cavte. E foarte nteresant sa refectam putn a
ceea ce se ntampa n zee noastre. Caderea paruu era pana n zee noastre o probema ce
apartnea n prncpa, daca nu char excusv barbat. Dupa eberarea feme, acestea muncesc,
traesc s se comporta ca s barbat s sunt acum a fe de afectate de probema cader paruu.
Acesta cucerre este nsotta de stresu s tensune barbator s, prn urmare, de un anumt
numar dn patooge s dezechbreor or. Cand ne cade paru, moartea sa trebue cautata n
urma cu mnmum 3 un n urma s nu n prezent. Paru are un raport smboc puternc cu ce
care- poarta. Repreznta n aceas tmp radacne, pentru ca poarta amntre noastre s ceea ce
ne eaga de Cer. In ambee cazur, este fru sufetuu nostru. Este o proecte a nostra, a deor
nostre, a ganduror s personatat noastre. Exsta o egatura stransa ntre temere noastre s
par. Aceasta reate se nteege daca stm ca emota gerata de Apa este frca. Energe acestu
Prncpu au ncarcatura stresuu, a emotor puternce s a gandeor suprarenae care secreta n
corpu nostru hormon nstnctuu de supraveture care sunt adrenana s noradrenana cat s
cortcoz natura. Orce stuate de teama sau de stres ntern va provoca o reacte medata,
daca nu char antcpata, a acestor gande, reacte care nu va f fara urmar a nveu paruu.
Acesta poate f afectat, char sufocat. Caderea brutaa bne cunoscuta, peada soseste dupa o
ntensa frca (acdent de masna sau atentat). Reacta poate sa atnga structura nsas a paruu.
162
+aderile parului sunt n genera egate de perderea sau teama de a perde ceva mportant dn
vata noastra. Poate f vorba de o fnta draga, de un oc de munca, de un anga|ament, de o
vaoare, de o perdere (sau abandon) putand f reaa sau smboca, trata sau magnara. Atunc
cand acest gen de stuate traumatzeaza ndvdu, acesta e afectat n structura sa profunda.
Prncpu Ape este fragzat s daca socu este mportant, caderea paruu poate f foarte rapda
s sa nu astepte de a una a 3 un obsnute cat trebue unu fr de par sa moara.
Prmu caz pe care as vrea sa- ctez pentru a ustra acest ucru este ce marturst de
Rem cu care am pubcat Par, vorbeste-mi despre mine. Este cazu doamne C. Aceasta a vent
sa- vada pe Rem pentru ca avea paru moae s pentru ca avusese o cadere masva a paruu n
urma cu 10 an. De a acea data, paru nu a ma crescut ncodata. Rem a propus doamne C
sa refecte asupra ceea ce se petrece n vata sa n urma cu 10 an.
Dupa refecte, cent -a marturst ca era peroada n care pretenu sau a fost mutat n
provnce. Pentru ca imi era teama sa-l pierd, a spus ea, am intrerupt studiile pentru a putea
merge cu el. Din nefericire, nu mi-a placut in provincie si certurile noastre au devenit din ce in ce
mai frecvente. )mi era teama sa-l pierd si in cele din urma el a plecat. (m revenit la Paris pentru
a-mi relua studiile si in acel moment am constatat ca parul a inceput sa-mi cada.
Rem -a expcat cum perderea cuva poate genera o astfe de reacte a nveu paruu s
-a propus o tunsoare adaptata probeme sae. In parae cu acest dagnostc, a sfatut-o sa
ucreze ca sa accepte aceasta stuate, ma mut char sa erte. In momentu n care s-a tuns,
utzand vbrate tonfante ae aparatuu de tuns, centa a reactonat puternc. A resmtt ca un
val care s-a desirat in ea. Acest ucru s-a produs atunc cand a facut sa vbreze paru pe
merdanu energetc a Vezc, care este ce care gereaza veche amntr. Ea eberase cateva
dn aceste amntr. A ucrat s asupra aspecteor pe care a sfatut-o Ram s rezutatu nu a
ntarzat sa apara. Paru sau a nceput sa creasca rapd. A redevent vguras s frumos s capu a
fost n ntregme reacopert.
A doea caz a care ma gandesc ac este ce a une ate cente care s-a adresat u
Rem pentru caderea paruu. Acest ucru dura de 15 an s persoana nu-s ma regasea paru de
atadata. A ntrebat-o ce se ntampase n vata sa n acea vreme. #imic special, -a raspuns. ( ,
ba da, m-am maritat, s-a amntt subt... Rem a ntrebat-o atunc ce a reprezentat casatora
pentru ea. Raspunsu sau a fost drect s edfcator : Pentru mine Pierderea libertatii. A
determnat-o sa constentzeze egatura care exsta ntre aceasta trare s perderea paruu.
Sa ne amntm ca paru este purtator5 amntror s a convngeror noastre. Pentru aceasta
centa, bertatea era un eement fundamenta n vata sa. Perderea acestea (reaa sau
magnara) a avut un mpact atat de puternc asupra constentuu sau ncat paru -a devent
trst, fara straucre (ca s ea, dn acea peroada) s care cadea, adca perdea asa cum perduse
s bertatea a care tnuse atat.
S cum trebua sa vada un terapeut, Rem a nceput sa ucreze cu ea. Era esenta pentru
ea sa schmbe aceste amntr care au marcat-o atat de mut. Aceasta schmbare ar f fost
decansatoru absout necesar pentru a- recreste paru.
163
PARUL CASANT?PARUL USCAT
Asa cum am vazut putn ma devreme, paru repreznta radacne, structure s amntre
profunde. E car s smpu de dedus ca, daca e casant, acest ucru nseamna ca reperee
nteroare profunde sunt frage. Ce determna ca structure sa fe putn sode ? Caracteru uscat
a paruu ne vorbeste de aceeas uscacune dn no. Ne e teama de sentmentee noastre ? Ne e
teama ca ne depasesc ? In orce caz, aceasta uscacune face paru s ma casant. Trebue sa ne
aparam n egatura cu convngere s sa punem ma muta supete n nteroru nostru fata de
convngere atora, char daca sunt dferte de ae noastre.
PARUL <RAS
La pou opus, paru gras ne vorbeste de stratega noastra de fuga, de conturarea nesgurante
noastre n egatura cu convngere s cu structure profunde.
Nu devenm ma rgz, c dn contra ma sup, producem ma mut sebum pentru ca nmc sa
nu ne poata atnge. Facem tot ce putem ca ucrure sa aunece peste no. Dar protecta acestu
tp de par este a fe de excesva ca cea a paruu casant. Ea obga o spaare frecventa, daca nu
produce ceea ce dorm sa evtam : murdarrea. Poate ar trebu sa acceptam ma mut sa asam
dee exteroare sa patrunda n no. Daca nu ne convn, avem m|oace naturae pentru a e
emna. Atunc de ce sa ne prote|am nante sa ne afecteze ? (pentru ma mute expcat, a se
consuta Parue, varbeste-m despre mne de Ed. Dervy).
164
A>ECTIUNILE LE<ATE DE APETIT
APETITUL @EXCESUL SAU LIPSAA?ANOREXIA?.ULIMIA? INAPETENTA
2ulimia este nevoa de a nght hrana. Acesta poate f atat de puternca ncat pesoanee
afectate s produc voma pentru a putea sa manance uteror. Aceasta forma grava a bume
conduce drect a deprese daca nu e ngr|ta ntegent s rapd.
2ulimia ne vorbeste de nevoa de a gera nenste n orce moment prn hrana. Aceasta
repreznta prmu raport cu vata s cu prma fnta care ne ubeste s ne da vata s dragostea e,
adca mama. Reata pe care o ntretnem cu hrana este puternc egata de amntrea reate cu
mama s cu caracteru satsfacator s compensator pe care -a |ucat.
Orce tensune, frustrare, psa, nevoe de compensare se va face prn hrana. Frca,
nesguranta ca va putea rencepe, antreneaza o attudne compusva s repettva sau char
stocarea.
Anorexia repreznta fenomenu exact nvers. Reata de afectune cu mama s
reprezentarea nutrtva au fost nesatsfacatoare. O mama absenta, putn ubtoare, care nu s-a
dort copu sau a vrut un baat s nu o fata (sau o fata n ocu baatuu) sunt cateva amntr
care devaorzeaza uneor reata cu hrana s fac ca aceasta sa nu ma fe atragatoare sau ma
rau char sa fe respngatoare. Anoreza poate deven grava n momentu n care anorexcu e
adus n faza denutrte mortae a corpuu.
Reata cu hrana semnaeaza reata cu vata, psa de apett ne vorbeste de putna noastre
apetenta, pofta de vata. Dfcutate ntante adesea pe drumu aceste vet ne pot taa pofta, a
propru cat s a fgurat. Adesea e vorba de dfcutat sau de nadecvar materae pe care avem
dfcutat sa e dgeram.
#napetenta este, asa cum ndca s numee, psa de apett. Aceasta psa este adesea
asocata cu pierdere a chefului n ate domen ae vet persoane.
Inapetenta ne vorbeste de o perdere a pofte de vata. Acest ucru a rupt n no
mecansmu pofte. Ce evenment ne-a determnat sa ne perdem gustu, cne a destabzat n
no chefu de a actona ? In orce caz e fundamenta ca persoana afectata sa depaseasca
evenmentu care -a dezamagt s sa nuse ma ndoasca (m! mut sau ma putn constent ) de
nteresu de vata. Poate f vorba de supraactvtate, cu rezutate dezamagtoare sau dn contra,
prea bune, care au putut sa ne faca sa credem de psa necestat hrane (perdere de tmp ?).
165
A>ECTIUNILE <ATULUI
A>ONIA?PIERDEREA )OCII?RA<USEALA
Aatur de corze vocae, gatu este vectoru s suportu exprmar orae. Cuvantu, vorbee sau
tpetee depnd de ee. Este dec usa sau ma degraba vama care ftreaza s seecteaza ntrare
s esre. In energetca, gatu este sedu Chakra zs al gatului. Acest centru energetc (a se
consuta precedenta mea ucrare: (rmonia ,nergiilor) este a exprmar de sne, a moduu n
care ne poztonam n raport cu umea exteroara. Repreznta capactatea nostra de a recunoaste
s de a exprma ceea ce suntem s de a prm ceea ce ne poate mbogat, hran, ceea ce ne poate
face sa crestem. Este sedu potentauu nostru de exprese prn creatvtate.
Durere de gat sunt cee ae exprmar ce am in gat sau a acceptar ce nu reusesc sa
inghit. Afoniile (pierderea vocii), raguseaa sunt semnee dfcutat de exprmare a ceea ce
gandm sau resmtm, adesea de teama consecnteor aceste exprmar. Preferam sa oprm acee
ucrur a vama. Sunt, prn extense, marca une pse de exprmare a sneu, a ceea ce suntem, a
catator sau fragtator ce nu reusesc sa depasesc, sa spun In cazu anginelor, ne ma
confruntam s cu un a doea mesa| (a se vedea angna). Avem dificultati in a inghiti. Acest
mesa| m pare cat se poate de clar.
166
A>ECTIUNI DI)ERSE SAU PARTICULARE
ADENOMUL?ADENO>I.ROMUL
Un adenom este o tumoare bengna care se dezvota n tesutu ganduar. Poate afecta cea ma
mare parte a gandeor endocrne sau exocrne dar afecteaza ma aes prostata, troda sa
hpofza.
Suntem n prezenta une proferat ceuare haotice, adca aparent dezordonata. Vta
debordeaza n no, expodeaza, se dezvota fara sa respecte reteta normala. Ma mut char,
aceasta debordare atnge un nve subt a fnte umane, un nve n care fzcu s emotonau se
ntanesc, un nve n care are oc achma fundamentaa a proceseor hormonae.
Adenomul ne vorbeste de un dezechbru profund s subt n raport cu vata. Codure
sae de dezvotare sunt tuburate, perturbate. Cu sguranta, adenomu este o tumoare bengna
care nu e destnata sa aba un mpact voent, defntv. Dar tumoarea sau fbromu sunt acoo
pentru a spune car ca sensu vet este paraztat, perturbat, pe panu esenta care este ce a
gestun metabosmuu fzc a aceste vet (corp s funct corporae) s, prn extense, a um
materae. Adenomu poate provoca, dupa marmea sa, probeme functonae |enante (prostata,
troda).
Ma gandesc a cazu u Bernard. Acest barbat s-a petrecut toata vata n afacer s ma
exact cu gestonarea unu hote. Hperactv s foarte drectv, a avut mereu conducerea, atat pe
pan profesona cat s persona.
Apo a vent zua retrager. A predat stafeta fce care a uat n gr|a gestonarea hoteuu
fama s Bernard a ntrat n vacanta. Doar ca aceasta retragere se pare ca a fost ma
buversanta a nveu repereor vet decat s-a crezut. Acasa, nevasta u Bernard gera totu s n
afara case e a devent nut. Reperee de stapanre s contro (prostata) s ma aes asupra um
materae (corpu fzc) pe care Bernard e-a avut mereu s-au dezagregat, s-au scufundat. Acest
ucru -a perturbat profund ncat -au dat uza ca totu mergea bne. In una urmatoare retrager,
Bernard a dezvotat un adenom de prostata. Inteegand acest mecansm, Bernard a acceptat
mportanta pe care a avut-o asupra u exerctu une anumte actvtat directive. I-am sugerat
sa se ocupe de o asocate sau de un cub de sport pentru a putea dn nou sa permta energor
sa se exprme s sa crcue corect s sa evte degenerarea or (tumoarea).
167
HIPERTIROIDA?HIPOTIROIDA?NODULUL TIROIDIAN
Pe partea dnante a gatuu, n gou arngea se gaseste o ganda fundamentaa numta tiroida.
E vorba de ganda endocrna principala, de care depnde echbu crester, tot metabosmu
uman s dezvotarea armonoasa a corpuu nostru fzc (crestere, greutate).
Locazarea sa a nveu gatuu nu e ntampatoare. In energetca, gatu este un sedu
Chakra, zs al gatului. Acest centru energetc este ce a exprmar de sne, a moduu n care ne
poztonam fata de umea exteroara. Repreznta capactatea noastra de a recunoaste s exprma
ceea ce suntem s sa prmm ceea ce ne poate mbogat, hran, ceea ce ne poate face sa
crestem.
Este n cee dn urma sedu potentauu nostru de exprese prn creatvtate. Prn aceasta
creatvtate s aceasta capactate de exprmare, troda partcpa n mod fundamenta a
constnta de sne.
7ipertiroida (Yang) sau !ipotiroida (Yn) sunt adesea semnu une mposbtat de a
spune sau face ceea ce am dor. Nmen nu ne poate nteege, nu avem metodee de a face sa se
inteleaga ceea ce credem, ne e teama de neacceptare ceorat a ceea ce spunem, ne e teama
de forta sau voenta a ceea ce s-ar putea exprma. Exsta ntotdeauna n spatee aceste retner
o notune de rsc, de perco, care ne opreste, ne retne exprmarea.
Forma Yang (7ipertiroida) manfesta o dornta de razbunare. Indvdu este ntr-o stare
de actvtate contnua. Focu nteror consuma s upta e permanenta. Fzc de atfe,
hpertroden par devorat de acest foc nteror. Dar acest foc s aceasta upta consuma fara sa
produca, pentru ca sngura producte este reactva s de aparare dar neproductva. Asa cum
spunea ntr-o z un preten : facem din ce in ce mai mult dar nu din ce in ce mai bine !
Forma Yn (!ipotiroida) exprma n schmb un abandon n fata mposbtat de a se
exprma. Facara se stnge n no. Hpotroden se pot rezuma prn la ce bun ?. Dnamca vtaa,
n exces a hpertroden, este acum nsufcenta. Corpu nu ma arde s prn urmare, stocheaza.
Voumu sau creste, ca pentru a compensa exprmarea nsufcenta. Nodu frecvent vn sa
marcheze emote, dorntee, poftee sau frustrare retnute, ateratatea or ofernd un pus de
nformat despre sensu or ascuns.
168
CANCERUL?TUMORILE CANCEROASE
Canceru s tumore canceroase sunt nmutrea ceuara anarhca ce apare s se dezvota ntr-o
anumta parte a organsmuu. Daca sunt depstate dn tmp, boaa poate f crcumscr3a n
punctu de pecare, daca nu are oc nmutrea. Organsmu va f nvadat treptat, coonzat de
ceue canceroase care caatoresc prn sstemu sangvn sau mfatc s coonzarea dferteor
part ae corpuu se face mereu prntr-un tp de efracte n medu ceuar.
Stuta fnd gravtatea aceste bo, as vrea sa amntesc caracterstce prncpae ae
procesuu sau :
- dezordnea subterana, nconstenta s nedureroasa a nceput
- dezvotarea anarhca prn perderea repereor ceuare
- nvadarea organsmuu prn coonzarea acestua
- coonzarea prn efractie a zoneor afectate
- contamnarea organsmuu prn crcutu sangvn sau mfatc
- moartea prn autodstrugere daca nu se ntervne.
Avem ac descrerea ntreguu proces pshoogc care precede s pregateste terenu bo.
Indvdu traeste ntr-o z un traumatsm (sau o acumuare) emotonaa sau afectva mportanta
s o nchde n nteroru sau. Prn forta, vonta, educate, crednta sau fuga, nu o asa sa se
exprme n mod rea sau nu recunoaste sufernta sa s ma mut char perderea repereor,
dstrugerea profunda a convngeror sau uzor pe care o repreznta. Traumatsmu este
resmtt nconstent ca o ntruze, o efracte nteroara s unda de soc va coonza treptat
constructa pshoogca a persoane.
Echbru nteror a ndvduu va perde ncetu cu ncetu reperee, va deven haotc s cu
tendnte suicidare pentru structura fnte (opus procesuu alergic care nu e ncodata canceros).
Tot acest proces se d%zvota contamnand capactatea de a se bucura de vata s emote
(sstemu crcuator) vor f treptat mpregnate de amntrea traumatsmuu s vor asa treptat
ocu sentmenteor sau emotor care vor mina ele insele terenul. Toate acestea sunt
nconstente, subterane s nedureroase pana n momentu n care totu e$plodea!a s apar a
umna ze.
Canceru repreznta, prn urmare, dstrugerea programar noastre nteroare a echbruu s
se exprma n prncpa prn prma zona afectata. Exprma adesea ran pe care nu vrem s nu
putem as e ccatrzam s care sunt adesea asocate unu sentment de cupabtate. E vorba de
un fe de autopedepsre care se vrea defntva, de un esec constant n fata vet sau a aegeror
dn vata. Ce am ratat, de ce ma pedepsesc, ce m reprosez atat de profund ?
Suntem n prezenta utmuu strgat a Maestruu Interor pentru ca toate ceeate au
esuat sau au fost sufocate.
169
LEUCEMIA
Leucema este cunoscuta subnumee de cancer al sangelui. Aceasta maade, caracterzata prn
nmutrea gobueor abe, are o orgne necunoscuta pentru medcna moderna. Aceasta
nmutre a gobueor abe debuteaza totdeauna n zona or de producere, adca n maduva
osoasa sau organee mfode. Des afecteaza frecvent cop, aceasta boaa afecteaza s adut.
Poate f enta sau fugeratoare. Tratamentee moderne reusesc sa reduca a tacere aceasta boaa
n numeroase cazur.
Leucema ne vorbeste de dfcutatea de a asa vata sa crcue n no, sau ma degraba de
o pana nterna care ne mpedca, nterzce sau omoara vata. Trebue sa ne amntm ca gobuee
abe au un ro de aparare. Actunea or n sstemu muntar este ma|or pentru ca sunt capabe sa
a|unga n cea ma mare parte a tesuturor corpuu pentru apararea contra agresunor. Dar n
cazu leucemiei, nmutrea or s trecerea n sange, creeaza un dezechbru agresiv care
saraceste sangee n gobue ros. S tocma acestea sunt purtatoaree s cee care aduc vata
(oxgenu) n no !
Ca toate canceree, eucema este rezutatu une dezordn nteroare. O cauza care
ramane de dentfcat n vata persoane, a frapat-o cu o forta extrema s a produs aceasta
dezordne a nveu ce ma profund pentru ca e vorba de maduva osoasa, s destu de supt
pentru ca e vorba de sstemu mfatc. Sunt prn urmare afectate structure egatur cu vata. In
pus, cum sunt a nveu sangeu, ceea ce a fost destructurat are egatura cu bucura de a tra,
dreptu a aceasta bucure sau pacerea de a tra. Aceasta destructurare se produce dn cauza
une dezvotar excesve a aparar.
MONONUCLEOEA?MONONUCLEOEA IN>ECTIOASA
Mononuceoza preznta mute smtudn cu eucema. E vorba de un dezechbru a gobueor
abe ae sangeu. Smtomee sunt s ee foarte asemanatoare (febra, oboseaa, umfarea
gangonor mfatc). Dar exsta doua dferente ma|ore. Prma dn aceste dferente consta n
caracteru vra s necanceros a mononuceoze. Agresunea vne dn exteror. A doua dferenta
vne dn faptu ca, n mononuceoza, nmutrea eucocteor nu provne dn maduva c dn
structure mfode. Structura profunda a persoane nu este afectata, char daca un nve subt
(sstemu mfod) a fost afectat.
Dnamca generaa este aceeas ca n cazu euceme. Suntem n prezenta une dfcutat
de a asa vata sa crcue n no. S ac, ceva dn no a decs sa mpedce, sa nterzca sau sa
omoare vata. Dferenta consta n profunzmea probeme. In cazu mononuceoze, agresunea
exteroara (vrus) semn a dezechbruu n reate cu vata s fercrea este datorat ceuat. Cu
sgurata e vorba de o persoana care a trat una sau ma mute stuat n care sentmentu de
castrarea a fericirii a fost puternc. Interzcerea sau mpedcarea de a se bucura de vata, de a
asa vata sa vbreze n no, sa se exprme, au vent dn partea une persoane strane. Nu am fost
recunoscut de un superor erarhc ? Durtatea sau excesu de autortate au generat n no o
teama permanenta de repros ? Suntem epuzat de a f ncercat n van sa facem bne sau
pacere, fara efect ?
170
CE>ALEELE?DURERILE DE CAP?MI<RENELE
Durere de cap, sau cefaeee sau mgrenee repreznta adesea dfcutatea noastra de a accepta
anumte gandur, de sau sentmente care ne deran|eaza sau constrang. Stresu, stuate
contradctor, dee nedorte sau constrangere exteroare sunt tensun care se manfesta prn
durer de cap sau mgrene. Atunc cand urmeaza o anumta traectore a capuu, pecand de a
ceafa pentru a sfars spre tampe sau n dreptu ochor, cand nu sunt drect ntr-un och, sunt
mgrene numte hepato-bare. Ee nsemana ca tensunea este ma degraba de ordn afectv,
sau ca trarea stuate se face a nve afectv. Sunt ma degraba n reate cu umea famaa sau
ntma.
Ma gandesc ac a Mram care a vent sa ma vada pentru ca suferea de mgrene contnue
de ma bne de 20 de an. Dupa ce am facut-o sa se gandeasca a sensu mgreneor, ea a ntees
ca exstau dn adoescenta tmpure. In acea vreme, Mram s-a opus voent ca frateu sau ma
mare cu 4 an. Ea a ntees ca acesta abuza de ea, de ma mut an, conducand-o spre |ocur
sexuae care, a acea vreme nu aveau nc un sens pentru ea. Dn acea z, a avut mereu mgrene.
A dus o munca de eberare a acestor amntr emotonae s de pe o z pe ata nu a ma avut nc
o mgrena. S asta pentru mut an.
Atunc cand durere de cap sunt frontae, exprma adesea refuzu deor sau ganduroe, o
ncapatanare asupra deor actuae s admse. Sunt n egatura cu umea profesonaa sau socaa
s cerere acestea n ceea ce ne prveste.
INSOMNIA?TUL.URARI ALE SOMNULUI
Tuburare somnuu s nsomne semnaeaza foarte car dfcutatea de a nceta ucru
constentuu. Noaptea s somnu sunt de fapt domenu nconstentuu, momentu n care
constentu se opreste dn a ma reactona. Vztu asa hature. Atunc cand suntem ntr-o
reate cu vata n care totu este gerat, verfcat, stapant, avem tendnta sa- dam ma muta
putere decat e necesar Vztuu, Constentuu. Aceasta psa de ncredere n vata ne face sa
avem dn ce n ce ma mute dfcutat n a delega, n a asa ucrure sa se faca. Nenst,
anxetat, temer antcpate, gr| profesonae sunt acoo pentru a |ustfca, ba char agrava
procesu. Atunc apar tuburare somnuu. Gandrea nu-s nceteaza actvtatea s uneor ne
trezeste de ma mute or pe noapte.
Rscu consta n recurgerea a somnfere. De fapt acestea tae reata cu nconstentu s ne
fac sa credem ca ucrure au reintrat in normal. Persoana are ma degraba nevoa sa gaseasca n
ce mod va putea sa sabeasca presunea, sa se destnda. Trebue sa accepte sa-s asume rscu
de a se asa sa mearga dn nou. Este necesara o munca de recapatare a ncreder n vata, n
capactatea noastra de a accepta de a nu gera tot sau de a tne tot. Trebue sa ne mpacam cu
ace bun smt care spune noaptea e sfatuitor bun. A accepta dn nou somnu ne poate permte sa
gasm n no numeroase raspunsur a dfcutat care, paradoxa, ne mpedca sa dormm.
171
EDEMUL? EDEMUL <LEENEI?EDEMUL HUINCFE
Edemu este o nftrate de chd seros ntr-o zona sau un tesut a organsmuu. Aceasta
nftrate produce o umfatura a zone afectate (gezna, fata).Edemu nsoteste n genera doua
tpur de dezechbre. Semnaeaza fe prezenta une react aergce a ceva, fe o nsufcenta
cardaca a persoanee n varsta. (gezne).Suntem n prezenta une react a organsmuu care se
traduce prn nvaza une part a corpuu unu chd provennd dn sstemu sangvn sau mfatc.
Exsta, prn urmare, o perdere a chduu vta, care paraseste crcutu sau norma s produce o
umfatura, uneor percuoasa (Edemu Ouncke) a zone nftrate. Edemu apare n ma|ortatea
tmpuu a persoanee hpersensbe, reactve sau aergce.
Dupa partea corpuu afectata, vom putea sa desusm sensu de baza a edemuu care
este ce a une fug de vata sau a une perder nterne de energe, datorate n parte une
reactvtat excesve a persoane. Edemu spune foarte car n ce punct da pe afara. Intenstatea
reacte exprma s nevoa de a se prote|a. Atunc cand, de exempu, edemu se stueaza a
pcoare sau gezne, ne vorbeste de ncerttudnea asupra attudnor pe care trbeue sa e
acceptam, despre psa de cartate a poztor uate de ceat. Atunc cand nu stm bne pe ce
pcor sa dansam cu aceste persoane, n se durfca geznee s dspare toata supetea pcoruu
care devne dur. Acest ucru nseamna ca prn tpu de exgenta s de reacte care este ce a
persoane, ea se fxeaza, orce supete devne mposba sau dureroasa. Acest tp de edem poate
semnfca o sabcune cardaca. Aceasta sabcune vne sa se adauge sensuu de perdere a
vtatat, sensuu de fragtate a vet.
In cazu edemului ;uinc:e, cea atnsa este fata, adca denttatea. Trebue sa ne ntrebam
despre afectarea eventuaa a aceste denttat. Avem mpresa ca nu putem f no nsne, nu ne
putem exprma s tra ber ? Acest ucru ne exaspereaza cu rscu de a ne pune n
perco (sufocare) ? Avem mpresa de sufoacare a vet, a cupuu, a fame, a munc ? Trebue
sa refectam...
172
.OLILE AUTOIMUNE
2olile autoimune sunt bo n care organsmu amesteca ma mute procese pentru ca tn n
aceas tmp de aerg, de nfamat s de dnamca de tp canceros. Sunt bo de aparare n care
organsmu nu ma recunoaste propre ceue s ncepe sa e dstruga ca pe agent stran s
percuos. Aceasta boaa este degeneratva n sensu n care nu ma respecta ege naturae de
recunoastere organca.
Ne vorbesc de ncapactatea noastra de a ne recunoaste, a ne vedea sau a ne accepta asa
cum suntem. Aceasta dfcutate este adesea agravata de cautarea responsabtator exteroare.
Suntem n upta cu umea care nu ne nteege, nu ne recunoaste, nu ne ubeste des e vorba de
fapt de probema noastra. Nu ma gandm vata decat ntr-o manera mansesta, ucrure nu pot
f decat bune sau ree, s stuate nu se traesc decat n termen de dreptate sau nedreptate.
Aceasta permanenta stratege confctuaa s de aparare compusva ne duce a dstrugerea
noastra crezand ca dstrugem umea (pentru a ne apara s nu pentru a face rau um).
O.EEITATEA?EXCESUL DE <REUTATE
Obeztatea s excesee de greutate sau ngrasarea sunt semnee nsecurtat materae s
afectve n raport cu vtoru apropat sau ndepartat. Inseamna s ca avem dfcutat n a ntegra
dversee faze ae vet noastre n care am ntant psur.
Suntem n prezenta une nsecurtat nconstente, a une frc adesea neperceputa de
psur. Indvz smt nevoa sa stocheze, pentru cazu in care o sa ducem lipsa, sau pentru a
evita reaparitia lipsurilor. A doea tp de nesguranta este n egatura cu umea exteroara.
Teama de a trebu sa nfrunte, sa rste sa nu reuseasca, de a f de!armat ne duce a stuata de a
stoca. Astfe nu ma rscam sa fim de!armati s n pus ne permte sa punem grasime intre lume
si noi, sa ne prote|am prntr-o canttate de carne sau de grasme. 7rasii sunt adesea tandr s
frag s au o mare nevoe de a f asigurati.
Utmu tp de sufernta care se poate exprma prn ngrasare excesva este ma grav
pentru ca este negatv. E vorba de o tentatva de dengrare a sneu sau de autopedepsre. Ne
permte sa devaorzam propra magne s sa putem astfe sa spunem ve!i bine ca nu arati bine,
nu esti nici frumoasa, asa ca nu te putem iub. Incercam astfe sa uratm magnea nostra fata de
no nsne dar s fata de ceat. Dar n spatee acestor 3 nvee de semnfcat, exsta o trauma
comuna care este cea a reate afectve cu mama (hrana) care nu a fost echbrata s pe care
ncercam sa o compensam. Atunc cand aceasta componenta devne preponderenta, dnamca
amentara, buma sau anorexa devn un m|oc supmentar de a accentua mesa|u.
173
CONCLUEII
In concuza aceste ucrar, as vrea sa revn asupra fnatat s foosr sae. Aceasta carte nu are
nc o pretente de adevar absout. E un smpu m|oc de decodare, propus ceor care vor sa
ncerce sa cteasca s sa nteeaga s atfe ceea ce se numeste boala. Poate uneor parea
excesv, de a da un sens a orce. Este adevarat s eu char sunt convns ca totu are un sens.
Pentru mne nu exsta nc fatatate nc hazard n ceea ce ne ncon|oara. Una dn metodee de
deschdere a constnte ndvduu trebue sa treaca prn acceptarea aceste de. Anumte
decodar propuse n aceasta ucrare vor parea putn necare, sau char eronate, ar acest fapt se
|ustfca prn respngerea de care o sustne. Nu este, de fapt, decat ognda experente mee s
a sensbtat s nu pretnd ca aceasta e nfaba. Daca deea de a refecta asupra
manfestaror vet pe care e ntanm, s face drum n urma aceste ucrar, atunc scopu e a
fost atns. Daca poate a|uta unee persoane sa nteeaga ma bne ce s-a ntampat s sa nu ma
fe vctme, atunc scopu a fost atns. Daca poate permte atora sa a|ute persoanee n sufernta,
sa e dea un sens acestora, atunc scopu e a fost atns.
La acest nve de foosre, as vrea sa revn asupra unu fapt esenta evocat n deschderea
ucrar, n preambu, adca e bne sa stm ca ectura psho-energetca asa cum v-a fost propusa,
nu are sens decat daca smptomu sau traumatsmu s-au manfestat. Nu este un m|oc predctv
s o smpa gra de ectura. Pe de ata parte, fecare ectura a unu smptom sau traumatsm nu e
corecta decat daca a fost pasata n sstem (osos, crcuator, etc) sau n ocu (pcor, brat) n care
acest smptom sau traumatsm se exprma. E bne, va doresc o buna utzare a acestu exc pe
care nu vo uta sa- mbogatesc de-a ungu experente mee de munca n grup sau ndvdua,
pe care o vo contnua. Acest ucru m permte sa constat n fecare z ca vata este o gradna
mnunata de munct, char daca uneor ma poua s daca pamantu este dur uneor. Acoo creste
mereu ceva, care nu are at scop decat de a se ndrepta n sus, de a es dn tenebre pentru a
merge spre umna.
174
2es cin8 principes
En partant de a crcuaton du Yn/Yang sur TERRE (CF schma du cyce |ournaer du
Yn/Yang), a tradton a abor es bases des 5 prncpes.

Oue voyons-nous dans ce schma ?
Lhomme, en observant a nature qu entourat, a vu cnq ments : e bos, e feu, a
terre, e mta et eau ( faut c concevor es termes bos, feu, terre, mta, eau comme
nerge partcure qus exprment et ne pas es rdure une mage fge).
Le BOIS correspond au matn (qubre yang/yn)
Le FEU correspond au md (maxmum du yang)
Le METAL correspond au sor (qubre yn/yang)
LEAU correspond a nut (maxmum du yn)
La TERRE ne va pus tre pace au centre, comme ee tat dans e schma cyce
|ournaer dans a dynamque Yn/Yang , mas devent un prncpe observabe part entre.
Ee sera pace entre e FEU et e METAL, ee correspond aprs md.
On e sat, tout prncpe vvant est soums des cyces, nspraton/expraton, e
|our/a nut, a nassance/a mort...
Les 5 prncpes donnent expresson de ces cyces.
Le Bos correspond a nassance de toutes choses, au matn, mas auss au prntemps,
a pette enfance..
175
Le Feu correspond au md, t, adoescence..
La Terre correspond aprs md, a 5
me
sason des chnos, ge adute..
Le Mta correspond a sore, automne, a veesse..
Leau correspond a fn de toutes choses, a nut, hver, a mort..
(e praticien va pouvoir utiliser ces donn<es, gr=ce aux deux c9cles simultan<s
>ui mettent en relation les cin> principes. (e c9cle d?engendrement et le c9cle de
contr@le.
Ces deux os commandent es rapports qu ent entre eux es cnq prncpes qu sont a
base exstentee de unvers.
A : a o dengendrement.
Cette o est auss appee o Mre/Fs dans e sens nourrcer. Par exempe : e bos est,
au vu de cette o, consdr comme a mre du feu.
Le bos nourrt e feu. (On met des bches dans nos chemnes pour une bonne fambe)
Le feu nourrt a terre. (Le brot des paysans, en fn dt, fertse a terre)
La terre nourrt e mta. (On trouve es mneras dans e sous-so).
Le mta nourrt eau. (Ce sont es ses mnraux dssous dans eau qu u donnent sa
quat. Cest peut-tre pus as de comprendre cette o par son oppos, eau attaque e
mta, cest a roue).
Leau nourrt e bos. (Nous arrosons nos pantes rgurement).
1
Mas s cette seue o exste, cea condut engendrer trop de ve. Cest a fort
amazonenne, o est dffce pour un non nt de sadapter.
B : a o de contre.
Cette o est auss appee cyce dnhbton . Par exempe : e bos est au vu de cette
o consdr comme contrant a terre.
Le bos contre a terre. (Ce sont es pantatons pour vter roson)
La terre contre eau. (Ce sont es dgues)
Leau contre e feu. (Leau tent e feu)
Le feu contre e mta. (Pour travaer e mta faut e chauffer)
Le mta contre e bos. (Tous es nstruments pour travaer e bos sont en mta).
1
Mas s cette seue o exste, cea condut contrer trop a ve. Cest e dsert, o est
dffce pour un non nt de sadapter.
+?est le 6uste <>uilibre entre ces deux lois >ui va cr<er notre <>uilibre de
sant<.
Nous avons d| vu, a mdecne tradtonnee ne spare pas homme de ce qu
entoure. La crcuaton Yn/Yang va permettre une mse en reaton des structures et des
fonctons du corps human. Ee va auss permettre de connecter e corps envronnement
nature, soca et cuture dans eque voue.
Tou|ours par observaton, a tradton a ms en reaton chacun des cnq prncpes avec
une sason, un nstant de a |ourne, une coueur, une saveur, un organe, un vscre, une
176
nerge psychque, une moton..Chaque prncpe va amenter, nourrr nos structures
et fonctons organques.
Voc en tabeau cette cassfcaton
2
177
1
Daprs DIS MOI OU TU AS MAL. Mche Odou.. Ed.Dervy. 1995 p 80
2
Schma daprs Mche Odou cours
178
179