You are on page 1of 4

Fructele sunt alimente de origine vegetala, apreciate din punct de vedere nutritiv prin continutul lor bogat in glucide,

saruri minerale, vitamine si acizi organici. Ca structura, fructele sunt formate din epicarp, mezocarp si endocarp, care impreuna formeaza pericarpul. Epicarpul (pielita) reprezinta stratul exterior, format din multe celule plate in care se gasesc materii colorate si aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios si cu aspect cerat. Mezocarpul (pulpa) este format din celule poliedrice care contin suc si intre care se gasesc spatii libere ce contin un amestec gazos. Endocarpul reprezinta partea care inveleste semintele si poate sa fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un invelis tare, lemnos, care formeaza samburele (caise, prune, piersici, cirese, etc.). Clasificarea fructelor Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, etc. Dupa structura, fructele se grupeaza in: - fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inc ise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice)! - fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inc ide in interior samanta (caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.)! - fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi, capsuni, zmeura, smoc ine, coacaze, agrise si afine)! - fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. "in aceasta grupa fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, ara idele. Dupa gust si aroma, fructele se grupeaza in: - citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit, c itra)! - acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese, fragi, capsuni, zmeura, mure)! - astringente (gutui, coarne, afine)! - za aroase - amidoniase (banane, castane)! - uleioase (nuci, alune, migdale, ara ide, fistic)! Dupa continutul in substante nutritive, fructele se impart in: - fructe za arate sau carnoase, caracterizate prin continut mare in apa (#$-%&'), in glucide (glucoza, fructoza, za aroza, celuloza) si sarace in lipide si protide. (ceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine idrosolubile in special )*, )+, C (citrice)! - fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in za ar (banane, castane)! - fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic in apa si glucide (nuci, alune, ara ide, migdale). Rolul fructelor in organism ,n organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea in bune conditii si a proceselor metabolice, la mentinerea sanatatii. -olul fructelor in organism se caracterizeaza prin: - actiune alcalinizanta, care rezulta prin arderea acizilor organici cu formare de carbonati alcalini si baze! - actiune mineralizanta, datorita continutului in substante minerale! de aceea se indica in anemii, decalcifieri, etc.! - actiune vitaminizanta, prin aportul crescut in vitamine. ,n fructe se gasesc urmatoarele vitamine: - vitamina (, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.! - vitamina )*, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale!

- vitamina )+, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, ara ide, castane! - vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.! - vitamina ., in: masline, nuci, migdale. /nele fructe, ca si legumele, mai au si alte actiuni specifice, ca de exemplu: - actiune laxativa, datorita continutului in celuloza, acizi organici, glucide, etc.! - actiune colagoga, de stimulare a functiilor epatice! - actiune constipanta, fructele care contin tanin in cantitate mare, ca: afine, coarne! - actiune diuretica datorita continutului mare de apa si potasiu. Alte articole Am o gradin organic ? "eseori gradinarii se intreaba daca au sau nu o gradina organica. 0i nu numai ei, se intreaba si cumparatorii din piete, iar cei mai multi au inceput sa nu aleaga fructele si legumele perfecte de pe tarabe. Fructele de toamn, ideale pentru decorarea grdinii. Fructele, la fel ca florile, pot adauga un plus placut de culoare in orice gradina. Le putem admira si in sezonul cald insa cel mai mult ne putem bucura de aspectul si parfumul intens al acestora toamna. De ce trebuie s consumm fructele i legumele cu coa ? Fructele si legumele se numara printre cele mai importante surse de vitamine si substante nutritive, motiv pentru care consumul lor este indispensabil pentru o viata cu adevarat sanatoasa. C!nd trebuie s m!ncm fructele? Cu totii am auzit in nenumarate randuri prin intermediul mijloacelor mass media recomandarile sosite din partea medicilor nutritionisti conform carora din dieta noastra zilnica nu trebuie sa lipseasca fructele si legumele. Fructele uscate ofer corpului energie. "e secole, fructele uscate precum migdalele, nucile, stafidele, smoc inele, caisele sau fisticul au fost considerate un simbol al prosperitatii si totodata al sanatatii. AF"#A $%ACC"#"&M M'R("))&*+ 0e foloseste frunza si fructul. Contine: tanin, acid citric, malic, tatric, bezoic, za 1r, pectin1, pectoz1, albuminoide, materie colorant1, factori vitaminici 2. 2-32-,.454,: (stringent antiseptic, antiputrid, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor ai peretilor vasculari, antisclerotic, antidiabetic. ,6",C(4,,: (. /7 ,64.-6: .nterit1, diaree, dizenterie, putrefactii intestinale, emoragii prin fragilitatea capilar1, retinopatii, ateroscleroz1, tulbur1ri circulatorii, diabet, insuficient1 biliar1. ). /7 .84.-6: 0tomatite, faringite, afte. 93" ". F3L30,-.: (. /7 ,64.-6: : )oabe bine coapte, consumate crude, sau sub form1 de jeleuri, marmelade. : "ecoct - o lingur1 de fructe la o ceasc1 de ap1, fiierte $ minute, infuzate *$ minute! se strecoar1 prin presare! se consum1 +-; cesti pe zi. : 4inctur1 de afine - *&& gr. afine, * litru rac iu, se las1 la macerat *$ zile. 0e consum1 +-$ gr. pe zi, <n putin1 ap1, <nainte de mese, indicat pentru afectiuni catarale, diaree, scrobut. ). /7 .84.-6: : "ecoct - o man1 de fructe la un litru de ap1, se fierbe pan1 scade la jum1tate. 0e foloseste la

cl1titul gurii, <mpotriva stomatitelor, faringitelor, aftelor, la sp1larea exzemelor, sub form1 de comprese <n cazul emoroizilor. : Frunzele au propriet1ti ipoglicemiante, se folosesc <n infuzie, sau decoct, <n doze de =&->& frunze la litrul de ap1. A)&#A $C,R')&* A%E))A#A+ Contine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, de asemenea calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele (, ). 2-32-,.454,: Foarte nutritiv1 si energetic1, "igerabil1, dizolvant al calculilor, ?ermifug. ,6",C(4,,: (dolescent1, crestere, sarcin1, sporturi, tuberculoz1, litiaz1 urinar1, colici nefritice, tenie. 93" ". F3L30,-.: (. /7 ,64.-6: : Fructul ca atare. : /lei de alune - o lingur1 dimineata timp de *$ zile, contra teniei. : .xtract fluid de frunze - ;&-@& pic1turi pe zi, contra varicelor, edemelor gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiant1. : (re efect antiepileptic, se consum1 esenta de alun, sau uleiul eraclin. ). /7 .84.-6: : Comprese din infuzie de frunze, aplicat1 pe pl1gi, ulcere ale gambei. A#A#A*&) $A#A#A* *A("%&*+ Contine: ap1, <n proportie de #$,# ', materii azotate &,;@ ', materii gazoase &,&; ', materii za arate *@,>', materii extractive >,=$', celuloza &,$#', cenuse *,+>' acizi citric malic, vitaminele (, ), C, o drojdie si un ferment, iod, magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf. 2-32-,.454,: 6utritiv, stoma ic, diuretic, dezintoxicant, sporeste potenta sexual1. ,6",C(4,,: (nemie, crestere, convalescent1, demineralizare, dispepsii, intoxicatii, ateroscleroz1, artrit1, gut1, litiaz1, obezitate. 93" ". F3L30,-.: : Fructul foarte copt. : 0uc. A#-."#AREA $C'#ARA *C,)'M&*+ Contine: protide, lipide, za aruri, insulin1, ap1, mangan, fier, fosfor, vitamina (. 2-32-,.454,: : Foarte digerabil1, mai ales crud1, energetic, stimulent, aperitiv, tonic epatic, tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoxic, diuretic, <mpiedic1 secretia lactat1. ,6",C(4,,: : (stenie, surmenaj, crestere, insuficient1 epatic1, renal1, litiaz1, reumatism, gut1, artrite, intoxicatii, infectii intestinale. 93" ". F3L30,-.: :,n ciorbe, fierte. : Crud1, <n caz de diaree. : -1d1cina de ang inare este diuretic1, se consum1 <n decoct cu vin alb. 0e recomand1 pentru tratarea reumatismului, gutei, litiazei, icterului. : Frunza (extrasul din frunz1), are efect asupra sistemului sanguin, circulator, renal. /ME&RA $R&0&* "DAE&*+ Contine: ap1, materii azotate, materii grase, materii extractive, za aruri, celuloz1, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarin1, vitamina C. "atorit1 levulozei este indicat diabeticilor. 2-32-,.454,: 4onic, stoma ic, aperitiv, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, r1coritor. -.C39(6"(-.: (stenie, dispepsii, dermatoze, gut1, constipatie, insuficienta transpiratiei, afectiuni febrile, temperamente bilioase. 93" ". F3L30,-.: : Fructul ca atare. : 0ucul de zmeur1, cu cel de coac1ze, diluat <n ap1, este r1coritor <n st1ri febrile, infectioase, rujeol1, scarlatin1, greutate gastrointestinal1, inflamatii urinare, febre bilioase.

: Frunzele au propriet1ti astringente, diuretice, laxative. : 0alat1 de zmeur1, fragi, coac1ze, <ndulcit1, sampanizat1, consumat1 rece. : Aeleu, gem. ,n paginile urmatoare va invit sa cititi cateva articole (deosebit de interesante) despre proprietatile curative ale fructelor: Fructele galbene si portocalii Fructe de padure Fructe si calorii Fructe de iarna Bn cartea C(ratarea bolilor cu a utorul legumelor, fructelor si cerealelor C veti gasi descrierile, continutul in substante minerale, proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toate fructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordine alfabetica. ,n aceasta carte sunt prezentate: 12 de fructe (incepand cu afina, aluna, ananasul, ang inarea si terminand cu smoc ina, strugurii si zmeura). 34 de legume (ara ida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, varza). 43 cereale (floarea soarelui, graul, risca ... orzul, ovazul, secara). 56 de plante medicinale (anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ... urzica, vascul, valeriana, volbura). "e asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi: 17 de ceaiuri medicinale de larga circulatie (antiastmatic, antibronsitic, anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic). 7eci de retete de bauturi (sucuri, siropuri, infuzii, decocturi) avand proprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse (cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.) *>% de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor (abces, acnee, acuitate, acut, analgezic .... varice, venotonic, vasodilatator). =+ de plante medicinale folosite in industria farmaceutica (aloe, angelica, brandusa, ciumafaie .... spanzul, toporasii, vinarita). inde8 alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utilizate in fiecare caz si actiunea lor (abcese, acnee, aftoza bucala, amigdalite ... ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali). (ceasta carte se adreseaza atat celor interesati sa-si conserve sanatatea, cat si bolnavilor dispusi sa faca totul pentru a o redobandi. 2rin continutul si modul cum a fost realizata, cartea C4ratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si cerealelorC se adreseaza mai putin cunoscatorilor (specialistilor), fiind scrisa pe intelesul oamenilor obisnuiti.

You might also like