You are on page 1of 12

PROPRIETILE MECANICE ALE MATERIALELOR COMPOZITE Al - SiC OBINUTE PRIN TURNARE

AbstractParticulate reinforced metal matrix composites (MMCs) are potential materials for various applications due to their advantageous of physical and mechanical properties. This paper presents a study on the performance of stir cast Al/ SiC reinforced metal matrix composite materials. The results indicate that the composite materials exhi it improved physical and mechanical properties! such as! lo" coefficient of thermal expansion! high ultimate tensile strength! high impact strength! and hardness. #t has een found that "ith the increase of "eight percentage of reinforcement particles in the aluminium metal matrix! the ne" material exhi its lo"er "ear rate against a rasive "earing. $eing extremely lighter than the conventional gray cast iron material! the Al%SiC composites could e potential green materials for applications in the automo ile industry! for instance! in ma&ing car disc ra&e rotors. KeywordsMetal Matrix Composite! Strength to 'eight (atio! 'ear (ate INTRODUCERE Cele mai importante progrese )n domeniul tehnicii au fost condiionate de o inerea i utili*area materialelor noi! care au repre*entat dintotdeauna o necesitate ce a condus la reali*area unor produse care s+ posede propriet+i deose ite! pentru un spectru larg de solicit+ri mecanice i care! simultan s+ ai + o mas+ specific+ redus+. , deose it+ importan+ s%a acordat astfel! )n ultimii ani ela or+rii i cercet+rii materialelor compo*ite. Scopul acestei lucr+ri a fost acela de a o ine o serie de materiale compo*ite care s+ posede propriet+i mecanice ridicate. FABRICAREA MATERIALELOR COMPOZITE CU MATRICE DIN ALUMINIU I PARTICULE DE CARBUR DE SILICIU -n aceast+ lucrare am ela orat un alia. cu matrice metalic+ pe a*+ de aluminiu armat cu particule de car ur+ de siliciu. Ca matrice metalic+ am folosit alia.ul AlSi/Cu0Mg pentru propriet+ile sale foarte une de turnare1 fluiditate ridicat+! contracie relativ sc+*ut+! suscepti ilitate sc+*ut+ de fisurare la cald i de formare a porilor. 23!45 Pentru ela orarea materialelor de tipul AlSi/Cu0Mg/SiC! am folosit tehnologia 6,(T78. 20!9!3:5 Car ura de siliciu! material dur i fragil pre*int+ avanta.e datorit+ comport+rii sale inalt refractare i a durit+ii sale mari! comparativ cu alte materiale. -n cercetarea de fa+ am folosit car ura de siliciu de tip ; i trei fracii volumice <=! /=! 9=SiC. Particulele au fost introduse )n topitur+ c>t mai uniform! pentru a evita formarea aglomer+rilor de particule! cu a.utorul unor dispo*itive de do*are. -nainte de introducere )n topitur+! particulele au fost pre)nc+l*ite! pentru a crete gradul de asimilare a acestora i pentru a sc+dea tendina de aglomerare a acestora )n topitur+. Topirea alia.ului folosit ca matrice s%a reali*at )ntr%un cuptor cu flac+r+ cu creu*et din grafit! a c+rui form+ tre uie s+ fie conic+ cu )n+limea mai mare dec>t diametrul! pentru ca unghiul de )nclinare al agitatorului s+ fie cuprins )ntre 0:...<:?. 2<5 @nghiul de )nclinare a fost sta ilit la valoarea de 0:...<:?! pentru a se reali*a o c>t mai un+ amestecare i pentru a nu se produce tur ulena la suprafaa topiturii. -nainte

de agitare! ti.a de antrenare cu elicea fixat+ au fost pre)nc+l*ite! )n vederea elimin+rii unor eventuale impurit+i ce ar fi putut contamina aia metalic+. Pentru o c>t mai un+ omogeni*are a materialului! timpul de agitare s%a sta ilit a fi cuprins )ntre 3...0 minute. 2A5 -n topitur+ am introdus magne*iu metalic )n proporie de 0= pentru sc+derea tensiunii superficiale i deci pentru )m un+t+irea condiiilor de umectare )n sistemul matrice%particule i )m un+t+irea fluidit+ii. 2335 Turnarea s%a efectuat la o temperatur+ cuprins+ )ntre 9B:...B3:?C! deoarece la temperaturi mai mari de B3:?C ar ap+rea fenomenul de respingere a particulelor de c+tre topitur+! precum i un fenomen de aglomerare a particulelor! datorit+ interaciunii chimice dintre particule i topitur+. 2C5 Pentru turnare s%a folosit o form+ metalic+! care nu a fost pre)nc+l*it+ )naintea turn+rii deoarece s%a urm+rit solidificarea rapid+ a materialului (pentru a fi )mpiedicat+ aglomerarea sau sedimentarea particulelor). REZULTATE I DISCUII S%au o inut epruvete cilindrice cu D30 i EF 0: mm! care mai apoi au fost supuse )ncerc+rilor mecanice1 traciune! duritate. Studiul microstructural s%a reali*at prin microscopie optic+ pe epruvete prelevate din compo*itul Al/SiC! pe un microscop optic tip G7,PE,T 03. -n figura 3 se pre*int+ microstructura pro ei martor. 8 0/:

8 /:: 0

Fig. 1. Microstructura pro ei martor (AlSi/Cu0)1 a H pro a AlSi/Cu0! atac EI :!/= (x 0/:)J H pro a AlSi/Cu0! atac EI :!/= (x /::) Iigura 0 arat+ micrografiile materialului compo*it Al/SiCp! pentru diferite dimensiuni si fracii volumice de particule de car ur+ de siliciu! la diferite mariri cu atac.

<

f Fig. 2. #magine de microscopie optic+ a materialului compo*it Al/SiC cu1 a) < = SiC (atac H :!/ = EI! marire 0/:)J ) < = SiC (atac H :!/ = EI! marire /::)J c) / = SiC (atac H :!/ = EI! marire 0/:)J d) / = SiC (atac H :!/ = EI! marire /::)J e) 9 = SiC (atac H :!/ = EI! marire 0/:)J f) 9 = SiC (atac H :!/ = EI! marire /::) #n figura <! ne sunt pre*entate micrografiile materialului compo*it cu matrice din aluminiu si particule de car ura de siliciu! la marirea de 3:::! fara atac.

c Fig.3. #magine de microscopie optic+ a materialului compo*it Al/SiCp cu1 a) <=SiC (fara atac! marire 3:::)J ) /=SiC (fara atac! marire 3:::)J c) 9=SiC (fara atac! marire 3:::) Structura materialului este o structur+ eterogen+! caracteristic+ de turnare. -n ca*ul pro ei martor! care nu conine particule de material de armare! o serv+m c+! datorit+ unei vite*e de r+cire mare la solidificare! siliciul eutectic ce apare su

form+ punctiform+! fiind format din colonii ce cresc din centrii independeni! are o distri uie fin+! dispers+. Pe l>ng+ acesta! o serv+m i pre*ena soluiei solide Al%Si cu o structur+ dendritic+! datorit+ unei vite*e de r+cire la solidificare deose it de lente. Ka introducerea materialului de armare! la un coninut de < = SiC avem o distri uie uniform+ a particulelor! iar pe m+sura creterii proporiei de SiC structura devine din ce )n ce mai fin+! o serv>nd i pre*ena unor aglomer+ri de particule. Pro a cu / = SiC indic+ pre*ena unei cantit+i din ce )n ce mai mare de eutectic! dar mai finisat. Lin anali*ele microstructurale am putut pune )n eviden+ faptul c+ unele particule de SiC pot r+m>ne li ere. , serv+m la creterea coninutului de particule o distri uie mai uniform+ a acestora )n matrice! structura devenind mai fin+! deci re*istena mai ridicat+. (pro a cu / = SiC). nc !c"!i # c$nic Principalele caracteristici mecanice anali*ate au fost1 % re*istena mecanic+ de rupere la traciuneJ % re*istena la curgereJ % modulul de elasticitate MoungJ % alungirea relativ+J % duritatea nc !c$! $ l$ %!$ci&n Ta elul 3 pre*int+ re*ultatele )ncerc+rilor la tracine. T$' l&l 1. nc !c"!il l$ %!$ci&n
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Proba M M 3%SiC 3%SiC 5%SiC 5%SiC 7%SiC 7%SiC d0 mm 13,9 14 13,9 14 13,9 14 13,9 14 S0 mm2 151,7 153,9 151,7 153,9 151,7 153,9 151,7 153,9 Fr N 14866,6 24624 23665,2 25085,7 23968,6 26163 23604,5 24931,8 Frmed 19745,3 24375,4 25065,8 24268,15 Rm N/mm2 98 160 156 163 158 170 155,6 162 Rmmed 129 159,5 164 158,8 Rp0.2 97 103 110 128 117 136 108 127 Rp0.2med 100 119 126,5 117,5 A % 0,5 1 1,1 1,3 1,4 1,5 0,97 1,23 Amed 0,75 1,2 1,45 1,1

Rm functie de continutul de carbura de siliciu


200 Rm, in N/mm2 150 100 50 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 %SiC in aluminiu

Fig. (. R )i*% n$ # c$nic" +n ,&nci - c.nin&%&l - /$!%ic&l - c$!'&!" - *ilici& Ia+ de pro a martor se o serv+ o cretere a limitelor de curgere a pro ei cu / = SiC cu circa 0 =! iar a lungirii relative cu circa 4B=. Ka pro a cu 9 = SiC are loc o sc+dere a gradului de satura ie )n car ura de siliciu! ceea ce duce la sc+derea re*istenei de rupere la traciune! datorit+ i pre*enei aglomer+rilor de particule )n aceast+ pro +. nc !c$! $ - -&!i%$% (e*ultatele )ncerc+rilor de duritate sunt pre*entate )n te elul 0. T$' l&l 2. nc !c$! $ - -&!i%$% 01B2
Sarcina de solicitare, k f 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

Proba M M 3%SiC 3%SiC 5%SiC 5%SiC 7%SiC 7%SiC

!bil" 10 10 10 10 10 10 10 10

durm" 4,67 4,32 3,88 3,73 3,81 3,75 3,94 3,87

#$ 55 65 85,4 88,7 90,7 93,3 85 88

#bmediu

60 87,05 92 86,5

#$ in functie de continutul de carbura de siliciu


100 80 #$, %Pa 60 40 20 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 %SiC in aluminiu

Fig. 3. D&!i%$% $ +n ,&nci - c.nin&%&l - /$!%ic&l - c$!'&!" - *ilici& Leoarece particulele de car ur+ de siliciu au duritate mai mare! la suprafaa care intr+ )n contact cu ila cu care execut+m )ncercarea de duritate va exista un num+r mai mare de particule ce se vor opune deform+rii pro ei! aceasta duc>nd la creterea durit+ii pro elor cu un coninut de particule de car ur+ de siliciu mai mare ca < =. Ka un coninut de 9 = SiC o serv+m o sc+dere a durit+ii! datorit+1 temperaturii prea mari de ela orare! a timpului prea mare de agitare! ce determin+ apariia )n aceast+ pro + a defectelor de turnare! ce vor duce la sc+derea durit+ii acesteia. C.ncl&)ii -n contextul diversific+rii continue a utili*+rii materialelor compo*ite )n general i a celor cu matrice metalic+ )n special! s%a urm+rit studierea i g+sirea unor soluii originale )n domeniul ela or+rii i caracteri*+rii materialelor compo*ite! precum i o inerea unor compo*ite cu propriet+i mecanice deose ite. S%au ela orat astfel compo*ite armate cu particule de car ur+ de siliciu )n matrice metalic+ din alia.e AlSiMg. Alegerea particulelor de car ur+ de siliciu! ca material de armare! s%a a*at pe faptul c+ acestea posed+ caracteristici mecanice deose ite i au o un+ compati ilitate cu alia.ele Al H Si. Metoda aleas+ pentru ela orare a fost o metod+ de o inere )n stare lichid+! tehnologia 6,(T78! care a condus la o inerea unor compo*ite destul de omogene. Compo*itele cu matrice de aluminiu Ni armare ceramic+ au un raport mic )ntre greutate Ni volum! conductivitate Ni difu*ivitate termice ridicate! propriet+Oi care le fac utili*a ile )n industria de automo ile! aeronautic+! aerospaOiale. Model>nd raportul volumic procentual )ntre matrice Ni materialul de armare! se pot o Oine compo*ite care s+ asigure1 3 % rigiditate Ni re*istenO+ la deformare compara ile cu cele ale titanuluiJ 0 % modul de elasticitate mai mare cu circa 3/:= dec>t cel al celor mai re*istente alia.e de aluminiuJ < % re*istenO+ la u*ur+ apropiat+ de cea a oOelurilorJ 4 % coeficient de dilatare termic+ echivalent cu cel al oOelurilor inoxida ile Ni al eriliuluiJ

3:

/ % faO+ de materialele ceramice! compo*itele cu material de armare ceramic (SiC)! pre*int+! )n particular! conducti ilitate termic+ Ni electric+ une. A/lic$4ii $l #$% !i$l l.! c.#/.)i% c& #$% !i$l - $!#$! c !$#ic5 3 pentru sectoare de automo ile! aeronautic+! aerospaOiale! industria de armament. A Propriet+Oile care le fac utili*a ile )n industria de automo ile sunt1 marea lor rigiditate! greutate specific+ mic+! re*istenO+ mare la u*ur+. Se pot utili*a pentru iele! componente de transmisie! discuri de fr>n+ etc. Propriet+Oile care le fac utili*a ile )n industria aeronautic+ sunt 1 coeficient de dilatare termic+ redus (exemplu 1 suport pentru oglin*ile telescoapelor spaOiale). Pentru industria militar+! interesante sunt de exemplu propriet+Oile de amorti*are Ni a sor Oie a undelor sonore (aplicaOii la elicele torpilelor! su marinelor etc.). 9 Pentru industria electronic+! propriet+Oile care le fac utili*a ile sunt1 coeficientul de dilatare redus! conductivitatea termic+ mare! pentru a da posi ilitatea disip+rii c+lduriiJ densitate redus+J rigiditate mare % reducerea deformaOiilor. B

33

Bi'li.g!$,i
3. #spas St.! Materiale compo*ite . 7d. Tehnica! $ucuresti ! 3CB9. 0. Alamoreanu 7! Gegrut C.! Piga Q.! Calculul structurilor din materiale compo*ite! 7d. @niv. RPolitehnicaS $ucuresti!3CC< <. Lomsa S.! Materiale ingineresti avansate! 7d. RCasa Cartii de StiintaS Clu.%Gapoca! 0::0 4. $ra ie 6.! Stefanescu I.! Moldovan P.! Geagu Q.! Catalina A.! (olul fenomenelor de interfata la producerea compo*itelor metalice! Metalurgia! nr.A! 3CC0 /. Qeru G.! Metalurgie fi*ica! 7ditura didactica si pedagogica! $ucuresti! 3CB3

A. Stefanescu I.! Geagu Q.! Alexandrina M.! Producerea! controlul si utili*area materialelor composite! 7ditura @niversitatii Politehnica! $ucuresti! 3CC/ 9. Mano. S.! Leepa& L"ivedi L.! Ka&hivr Singh! 6i&as Cha"la! Levelopment of Aluminium $ased Silicon Car ide Particulate Metal Matrix Composite! Pournal of Minerals T Materials Characteri*ation T 7ngineering! 6ol.B. Go.A! pp. 4//%4A9! 0::C B. Mahendra $oopathi M.! Arulshri U.P. and #yandurai G.! 7valuation of Mechanical Properties of Aluminium Alloy 0:04 (einforced "ith Silicon Car ide and fly ash Ey rid Metal Matrix Composites! American Pournal of Applied Sciences! 3: (<)1 03C%00C! 0:3< C. Sunday Ari o! Poseph A.i ade ,motoyin o! Lavices ,ladayo Iolorunso! Eigh Temperature Mechanical Properties of Silicon Car ide Particulate (einforced Cast Aluminium Alloy Composite! Pournal of Minerals T Materials Characteri*ation T 7ngineering! .une 0:33 3:. Uathiresan M. and Sorna&umar T.! 7LM Studies on Aluminium Alloy%Silicon Car ide Composites Leveloped y 6ortex TechniVue and Pressure Lie Casting! Pournal of Minerals T Materials Characteri*ation T 7ngineering! vol. C! Go. 3! pp. 9C%BB! 0:3: 33. Lo ra T.! $ota L.! Constantinescu 6.! Materiale composite cu matrice metalica! alia.e dure sinteri*ate! @T Pres! 0::< 30. #ancau E.! Gemes ,.! Materiale composite. Conceptie si fa ricatie! 7ditura Mediamira! Clu. H Gapoca! 0::<

30

You might also like