ABUZUL DE TOXICE

Abuzul de substante se refera de fapt la consumul exagerat si dependenta fizica sau/si psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, narcotice si stupefiante, care au efecte daunatoare asupra sanatatii fizice si Tutunul si nicotina psihice Alcoolul a individului.
Marijuana Cocaina Heroina Amfetaminele Drogurile de club

Tutunul si nicotina Perturbrile induse de tutun depind de civa act!ri: tipul de igarete (cu sau fr filtru; coninut de gudroane sau / i nicotin! modul de inhalare al fumului ( inspir profund sau nu! timpul de expunere v"rsta la debutul expunerii sexul fumtorului factorii de mediu adiionali zona de reziden (poluat sau nu! #ntre numrul de ani (durat! i/sau cantitatea de igarete consumate pe zi i incidena $mbolnvirilor exist o str"ns legtur .

Consumul cronic de tutun duce in final la afectiuni cardiovasculare, creste riscul de aparitie si dezvoltare a aterosclerozei, predispune la aparitia accidentelor vasculare cerebrale si infarctelor miocardice acute, la boala cronica obstructiva de plamani, emfizem pulmonar si cancer bronhopulmonar, de cavitate bucala, de laringe sau de pancreas. Abstinenta dupa consumul cronic de tutun (fumat sau mestecat include simptome generale! an"ietate, foame, crestere in greutate, depresie, tulburari de somn.

Alcoolul
Alcoolul este un drog psihoactiv cu efect deprimant. El poate determina aparitia dependentei, stare cunoscuta sub numele de alcoolism.

Consumul de alcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar in cantitati semnificative, influenteaza negativ starea de sanatate a individului. Acesta ajunge sa se confrunte cu: - Afectiuni gastrointestinale:ciroza, ulcer peptic, gastrita, pancreatita si carcinoame hepatice, pancreatice, gastrice# - Afectiuni cardiovasculare: hipertensiune si cardiomiopatie alcoolica# - Afectiuni neurologice: neuropatie alcoolica periferica, encefalopatie $ernic%e, psihoze, modificari structurale cerebrale care pot duce la dementa# - Afectiuni imunologice: suprimarea imunitatii mediate celular# - Afectiuni endocrine: scaderea concentratiei detestosteron si cresterea concentratiei de estrogeni (in cazul barbatilor , atrofie testiculara, ginecomastie. - Afectiuni psihiatrice: depresie sau sindroame an"ioase. Abstinenta de la alcool duce la aparitia iritabilitatii, an"ietatii, diaforezei, anore"iei, hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace, tahicardiei, hipertemiei, tremorului si convulsiilor, confuziei, precum si a halucinatiilor. &indromul de sevraj in cazul alcoolului difera foarte mult de alte substante abuzate deoarece el poate fi chiar fatal. 'n forma sa cea mai severa, cand alcoolism este combinat cu un sindrom cronic de malnutritie, abuzul de alcool poate ameninta chiar si viata individului deoarece abstinenta se manifesta ca delirium tremens

Marijuana/ canabis

Marijuana este un drog care se fumeaza si care dupa inhalare este raspunzator de fenomene somatice si psihice. timulare psihica indusa de marijuana difera de la un utilizator la altul si pot fi atat pozitive cat si negative. !ele mai frecvente efecte descrise sunt euforie, rela"are, stare generala de bine, cresterea libidoului si a senzualitatii. #rogul poate insa sa determina si agitatie, insomnii, an"ietate, paranoia, depersonalizare. $eactiile somatice ale consumului de marijuana includ cel mai adesea "erostomie, congestie conjunctivala, rela"are musculara si scaderea presiunii intraoculare. !onsumul frecvent de marijuana poate determina utilizatorul sa evolueze catre droguri mai puternice dar si mai periculoase, cum ar fi cocaina sau heroina.

!ocaina
!ocaina este unul dintre cele mai adictive droguri, cu care consumatorii si-au inceput adictia sau la care au trecut dupa ce au fumat mai mult timp marijuana iar efectele acestea au devenit nesatisfacatoare.

!ocaina actioneaza ca un stimulator al sistemului nervos central, de aceea efectele administrarii sale pe termen scurt includ: cresterea vigilentei si starii de alerta, euforie, hipertensiune arteriala, cresterea libidoului si amplificarea placerii se"uale. $eactiile adverse sunt insa mult mai importante si numeroase: prurit generalizat, tahicardie, aritmii, halucinatii, idei paranoide. #aca isi adminsitreaza o cantitatea foarte crescuta, utilizatorul poate muri deoarece to"icitatea cocainei se manifesta prin aparitia convulsiilor si deprimarii cardiorespiratorii de origine centrala. Acestea pot fi urmate de insuficienta respiratorie, accident vascular cerebral, hemoragie intracraniana si insuficienta cardiaca. evrajul se manifesta prin depresie foarte intensa, ahedonie, astenie, scaderea tonusului muscular. !onsumul acut si cronic sunt implicate in afectarea functiei cardiace, respiratorii, hepatice si cerebrale. !onsumata pe o perioada lunga cocaina creste semnificativ riscul de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale, hipersomiei sau insomniei, letargiei, hemoptiziei, dispneei, astmului bronsic, bru"ismului, bolilor autoimune de tipul lupusului eritematos sitemic, vasculitelor, perforarii de sept nazal.

%eroina
Heroina este un opioid semisintetic si este de departe cel mai utilizat drog al acestei clase foarte largi. Tot droguri opioide sunt si metadona, morfina, codeina, o"icodona. Administrarea frecventa si regulata a heroinei duce la instalarea dependentei fizice si psihice si a tolerantei la drog.

Efectele into"icatiei sunt: ameteala, bradipnee, cresterea senzatiilor placute, modificarea perceptiei stimulilor negativi. evrajul este sugerat de greata, varsaturi, crampe abdominale foarte intense, diaree, confuzie, mialgii si dureri generalizate in tot corpul, diaforeza, hipotensiune arteriala. Toate aceste simptome apar la cateva ore de la oprirea administrarii drogului in cazul unui morfinoman cronic.

upradoza de heroina poate determina moartea individului deoarece drogul influenteaza activitatea respiratorie, deprimand-o pana la abolire. $iscurile dependentei de heroina sunt multiple si pot fi si de natura infectioasa deoarece utilizatorii folosesc adesea seringi in comun, ace murdare si infectate si pot dezvolta boli grave, transmisibile: %&'/ &#A, hepatita, endocardita, tetanos, botulism.

Amfetaminele

Amfetaminele sunt droguri psihostimulatorii care reduc oboseala si apetitul si cresc vigilenta si atentia. Amfetaminele sunt legate din punct de vedere chimic de metamfetamine si de"troamfetamine, droguri capabile sa creasca nivelul unor neurotransmitatori cerebrali de tipul noradrenalinei, dopaminei si serotoninei, inducand o stare de euforie. Acestea sunt droguri cu un mare potential de declansare a dependentei ce se pot administra pe cale injectabila, inhalatorie sau digestiva. Administrarea metamfetaminelor determina stari euforice, an"ietate, cresterea libidoului, cresterea capacitatii de concentratie si atentie, cresterea energiei de care pare sa dispuna organismul, a sociabilitatii, a agresivitatii si poate determina comportamente obsesiv compulsive, idei paranoide si halucinatii. (fectele somatice asociate consumului de metamfetamine sunt! anore"ie, hiperactivitate, pupile dilatate, agitatie motorie, tahicardie, sau bradicardie, hipertensiune, tahipnee, distructia dintilor si leziuni cardiace importante. &evrajul se manifesta prin hipersomnolenta, comportament alimentar modificat (apetit crescut , crampe abdominale, depresie si an"ietate, insotite de nevoia psihica si dorinta de administrare in continuare a drogului.

#rogurile de club

(. Ecstas) (ste un halucinogen stimulator utilizat pentru imbunatatirea starii de dispozitie si cresterea energiei pentru a face fata unor petreceri rave cat mai lungi. Administrarea lui pe termen lung scade insa capacitatea creierului de a)si regla ritmul nictemeral, pragul durerii, capacitatea de memorie si emotiile. Cele mai frecvente reactii adverse ale acestui drog sunt reprezentate de! midriaza, tahicardie, hipertensiune arteriala, nistagmus, bru"ism, deshidratare, hipertermie. *. +%, -gama hidro"ibutirat. (ste un alt drog de club care este administrat din aceleasi motive ca si ecstas*! imbunatateste e"perienta, amelioreaza tonusul psihic, induce o stare euforica. Dozele mici se pare ca actioneaza ca un afrodiziac, la doze mai crescute fiind psihostimulator. Drogul se foloseste mai ales in forma lichida, combinat cu alcool. 'ntensitatea efectelor depinde proportional de doza, insa se poate ajunge chiar la coma si moarte. +H, a fost si inca mai este administrat in combinatii cu alte droguri, si alcool, fapt ce ii creste semnificativ gradul de periculozitate. +H, este folosit si pentru alte scopuri decat pentru inducerea efectelor afrodiziace sau euforice. -us in bauturi, poate seda victima care devine vulnerabila si e"pusa agresiunilor de natura se"uala. Din acest motiv +H, este un asa numit .date)rape drug. (drog ce faciliteaza violul . Drogul este destul de ieftin comparativ cu altele, acesta fiind si motivul pentru care se gaseste in foarte multe cluburi si circula foarte mult printre tineri.

/. $oh)pnol Este o substanta cu actiune hipnotica si sedativa, an"iolotica si rela"anta. $oh)pnol este mai cunoscut ca un drog ce faciliteaza violul deoarece induce amnezie anterograda. Este usor de administrat -solutie injectabila sau tablete ce pot fi strecurate in bautura victimei., are efecte de scurta durata si dispare rapid din organism. #rogate cu roh)pnol, victimele nu isi amintesc nimic din tot ce se intampla cat sunt sub influenta acestei substante. 0e langa amnezie anterograda roh)pnolul determina si modificari ale tensiunii arteriale, crampe abdominale, confuzie si ameteli. 1. 2etamina Este o substanta anestezica ce poate fi administrata pe cale orala sau injectabila. Ea poate influenta memoria si atentia, iar la doze crescute determina amnezie, paranoia, halucinatii si dispnee. Abuzul cronic de 3etamina afecteaza foarte grav ficatul, determina tulburari motorii si respiratorii, precum si aparitia si intretinerea unor idei delirante si a halucinatiilor. 4. 5 # Este un drog a carui popularitate a atins cote ma"ime in anii (678, insa care acum se pare ca incepe sa recastige teren in fata altor droguri recreationale. Este un drog psihedelic semisintetic ce determina e"periente unice comparativ cu alte droguri: perceptia distorsionata a spatiului cu formarea unor imaginii foarte colorate cu caracter confluent, fluid, care transporta individul intr-o lume ireala. 5 # poate determina de fapt doua tipuri de e"periente: cele pozitive si cele negative. #aca individul traieste o e"perienta negativa, aceasta este adesea comparata cu un film de groaza ce nu se mai termina. 9tilizatorul este atacat din toate partile de cel mai negre temeri, se afla intr-un vis din care nu mai poate iesi. #e multe ori astfel de e"periente s-au incheiat cu sinucideri ca urmare a intensitatii trairilor. 0e termen lung, consumatorul de 5 #, chiar si cel ocazional, care nu avenit in contact cu drogul decat o data, poate retrai in mod spontan acele e"eriente. 7. 0!0 sau praful ingerilor :angel dust: Este un anestezic foarte puternic folosit in medicina veterinara. Efectele sale le mimeaza pe cele ale 3etaminei, insa la o intensitatea mai mare. Analgezia indusa de 0!0 este atat de puternica incat individul isi poate rupe chiar si mana si nu simte absolut nimic. Adesea, consumatorii combina 0!0 cu marijuana sau tutunul obisnuit, pentru o potentarea a efectelor.

!auzele abuzului de substante

;olosirea, initial ocazionala, si ulterior, abuzul de diverse substante, cum ar fi alcoolul, tutunul sau chiar drogurile, poate sa debuteze din copilarie sau adolescenta. pecialistii considera ca e"ista si cativa factori de risc care influenteaza sansele ca individul sa abuzeze de substantele respective. Acestia includ: - Mediu familial precar in care copilul este sub influenta parintilor cu vicii: fumat, consum de alcool sau droguri< - =eglijarea copilului de catre parinti< - 5ipsa atasamentului, a afectiunii si a grijii constante fata de copil< - Tipul personalitatii adolescentului< - !omportament agresiv fata de alti copii< - Tendinte autodistructive< - 0erformante scolare slabe< - &nteractiune minima cu alti copii sau tineri de varsta lui< - Apartenenta la un grup de prieteni cu comportamnet deviant< - 0erceptia modificata asupra dorgurilor, alcoolului si tutunului ca fiind benefice si asigurandu-i o popularitate crescuta

imptomatologie
emne de alarma sunt urmatoarele: - $enuntarea la diverse activitati ce promovau starea de sanantate si de bine general: frecventarea unui grup de prieteni stabil si de incredere, practicarea diverselor sporturi< - ;ormarea unui grup nou de prieteni< - =ote si activitate scolara slaba< - Agresibilitate e"cesiva si fara o cauza decelabila< - &ritabilitate< - 0ierderea capacitatii de memorie< - #isparitia banilor si a obiectelor de valoare din casa< - tare deprimata, de rau fizic si psihic, chiar ganduri suicidale< - Adoptarea unei atitudini egoiste si egocentriste< - ;olosirea brusca a odorizantelor de camera< - !onsumarea unor cantitati din ce in ce mai mari de alcool si cat mai frecvent< - Evitarea familiei si prietenilor< - Aparitie frecventa a mahmurelilor< - ;recventarea barurilor si discotecilor< - !oncentrarea e"clusiva asupra alcoolului, obtinerii de bani pentru a-l cumpara< - &nfluentarea altor membrii ai grupului sa consume anumite substante< - Aparitia unor episoade de amnezie< - Adoptarea unor comportamente periculoase, inclusiv de natura se"uala< - !onducerea unui autovehicul sub influenta alcoolului< - E"matricularea de la scoala pe motiv disciplinar, consum de alcool sau droguri< - 0robleme frecvente cu legea< - Modificarea starii de sanatate: pierdere in greutate, tulburari de somn, de concentratie, transpiratii profuze, pupile dilatate, conjunctive rosii, ochi injectati< - 0urtarea de haine cu maneci lungi sau pantaloni lungi in sezonul cald.

Tratament
&n momentul in care se suspicioneaza abuz de substante, mai ales droguri si alcool, medicul trebuie sa evalueze cativa parametri care ii permit sa aprecieze nevoia pacientului pentru tratament: evaluarea starii generale si a gradului in care organismul pacientului va suporta simptomele sevrajului si ulterior tratamentul de specialitate care va fi administrat si posibilitatea de plasare in grija unei institutii adecvate, care sa isi permita sa intretina pacientul. 0lasarea pacientului cu o problema recunoscuta sau dovedita de abuz de substante este datoria specialistului in reabilitare si a psihiatrului, care vor monitoriza starea si evolutia individului pe toata durata tratamentului