You are on page 1of 5

Prof.

Georgeta Cozma

Romanul realist, obiectiv: ,,Ion, Liviu Rebreanu


Introducere In evolutia pro#ei romanesti creatia lui L. Rebreanu constituie un moment privile$iat, autorul ,,Rascoalei%iind considerat creatorul romanului realist, obiectiv. Romanul obiectiv, realist, traditional se caracteri#ea#a prin: naratiunea la persoana a III&a, narator omniscient si omnipre#ent' ,,perspectiva demiur$ica asupra realitatii' Trasaturile atitudine obiectiva %ata de cele narate' interes pentru autenticitate' unicitatea perspectivei' romanului pre%erinta pentru tipuri, caractere si ar etipuri . Realismul impune tipolo$ia ,, naratoruluirealist, demiurg[(.Manolescu!, omniscient. )ocea auctoriala impersonala, nu intervine in obiectiv, naratiune. traditional. *ana la ,,momentul Rebreanu, romanul romanesc a inre$istrat putine reusite: ,,Ciocoii vec i si noi, de (.+ilimon, ,,)iata la tarade ,.-am%irescu,,,Mara de I. "lavici, ,,(eamul Evolutia "oimarestilor, de M."adoveanu. Inscris in %ormula realismului obiectiv, Rebreanu romanului valori%ica experienta creatoare a inaintasilor, in speta pe aceea a lui I."lavici, dar, in e$ala romanesc masura, de#volta realismul de tip balzacian si dostoievskian. *erioada interbelic. e marcat. de idealul autenticitii; scriitorul /ncearc. s. transcrie realitatea /n datele sale esen0iale, romanul trans%orama ,, pulsatia vietii !. Rebreanu" in autenticitatea substanta epica.,in aceast. perspectiv. crea0ia este ,,mimesis, copie de $radul II. L.Rebreanu m.rturisea 1*entru mine arta /nseamn. crea0ie de oameni 2i de via0..3 Calo%ilia, 1%loricelele de stil3 sunt sanc0ionate de pro#atorul care pre%er. 1 bolovnismul#, ,stilul tern, cum il numea 4. Calinescu. Construc0ia romanelor lui L.R. se caracteri#ea#. prin simetrie $i circularitate, autorul vorbind c iar despre ,,corpuri sferoide. Constructie "criitorul preia metoda balzaciana in incipit %ixand in detaliu locul si timpul des%asurarii evenimentelor, introducand protagonistii in scena. %inalul& ,,'(it&ul , reia ima$inea initiala. Intre cei doi poli se des%asoara drama ontolo$ica Incipit/ exit a prota$aonistilor. Re%erindu&se la circularitate, M.Mut u avansea#. un nou concept, acela de ,, circularitate spiralat. Conceptul ilustrea#a devenirea ontolo$ic. a persona5elor ,care evoluea#. sau involuea#. pe parcursul naratiunii . [,, L.Rebreanu sau parado(ul organicul". ,,circularitate Romanul ,,)on trans%i$urea#a artistic lumea satului ardelean de la inceputul sec. 66, spiralata[M. avand ca tema ,,problema pamantului. Mut u! 7n articolul 1!auda ranului rom*n# L.Rebreanu /ncearc. s. explice statutul ontolo$ic al 0.ranului rom8n 2i raporturile mitice 2i mistice dintre acesta 2i p.m8nt. ,ac. pentru Lucia 9la$a 1satul e situat /n centrul lumii , are valoare de :mp alos 2i se prelun$e2te /n mit3, pentru Liviu Rebreanu este ,, locul $eometric unde ontolo$icul %u#ionea#. cu idealul socialul[M. Mut u!. roamnului *entru Rebreanu ,,sin$ura realitate permanenta a %ost si a ramas taranul..In conceptia social scriitorului, pentru taranul roman ,,pamantul nu este un obiect de exploatare, ci o %iinta vie %ata de care nutreste un sentiment straniu de adoratie si de teama.*amantul are un $las pe care Tema il aude si il intele$e[p.;<;!. =sadar pamantul are valoare ar+etipala, este ,,terra mater, ,,mater genitri(. "atul/ taranul/ *entru elaborarea romanului ,,Ion pro#atorul valori%ic. trei factori de genez,

pamantul

;."cena la care asista intr&o dimineata de primavara, cand, plimbandu&se prin impre5urimile satului a #arit un taran /mbr.cat /n straie de s.rb.toare care ,,s&a aplecat 2i a +actorii de s.rutat p.m8ntul ca pe o ibovnic..3 $ene#a ?. )estea ca un 0.ran v.duv, dintre cei mai bo$a0i 2i&a b.tut unica %at., Rodovica ,=ceasta a $re2it 2i a r.mas /ns.rcinat.. 4re2eli de acestea erau %oarte rare pe vremea aceea. ,ac. ar %i $re2it %ata cu vreun b.iat /nst.rit 0.ranul ar %i /mp.cat lucrurile cu o nunt. atotreparatoare. =2a /ns. ru2inea lui era mai amar., pentru ca pe lan$a rusine trebuia s. se /ncuscreasc. cu plebea satului. @.,ialo$ul purtat de pro#ator cu un %l.c.u din vecini, voinic, arnic, muncitor 2i %oarte s.rac, Ion *op al 4laneta2ului. =cesta i se pl8n$ea c. n&are p.m8nt. ,in vorbele lui se sim0ea o dra$oste pentru p.m8nt ,,aproape boln.vicioas.. Publicat in -./0 romanul ,, I:( se articulea#. pe dou. p.r0i ample : 1 Glasul pm*ntului#si ,,Glasul iubirii3. Romanul a %ost pre%i$urat de nuvela ,,Rusinea, in care Rodovica este va#uta ca o victima a iubirii, apoi de nuvela ,,1estrea. +iecare capitol are un titlul semni%icativ concentr8nd evenimentele narative /n des%.2urarea lor, precum si starea su%leteasca dominanta a prota$onistului. *rima parte Constructia cuprinde: Inceputul, 1varcolirea, )ubirea, 2oaptea, Rusinea, 2unta. *artea a doua cuprinde: 3asile, Copilul, 4arutarea, 4treangul, George, Sfarsitul. Remarcam simetria $i circularitatea spiralat , reali#at. prin imaginea drumului care /n incipit 2erpuie2te sprinten, ,,alear$a, ,,inaintea#a vesel /nspre *ripas. La mar$inea satului, privirile trecatorului se opresc asupra unei troi0e 1o cruce str8mb. pe care e r.sti$nit un >ristos cu %a0a sp.l.cit. de ploi 2i cu o cununi0. de %lori ve2tede a$.0ate de picioare3 : ,,Din soseaua ce vine de la Carlibaba, intovarasind Somesul cand in dreapta cand in stanga, pana la Cluj[..] se desprinde un drum alb mai sus de Armadia[..]drumul urca mai intai anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stramtorate, pe urma inainteaza vesel, neted[..]apoi coteste brusc[..] ca sa dea buzna in ripas[..]. !a marginea satului o cruce stramba pe care e rastignit un "ristos cu fata spalacita de ploi si cu o cununita de flori "imetrie/ vestede agatae de picioare. circularitate )maginea degradat a cruci%ixului este premonitorie pre%i$ur8nd un spa0iu /n care sacrul s&a de$radat. Ideea se sus0ine prin sinuciderea =nei, patima lui Ion %a0. de p.m8nt 2i ,rumul de#umani#area lui, comportamentul duplicitar al preotului 9elciu$. ,e alt%el, (.Manolescu scria despre eroii lui Rebreanu ca sunt,,oamenii unei lumi %ara ,umne#eu, care&si duc existenta sub cerul $ol, lipsit de transcendenta. 5n finalul romanului se reia imaginea drumului, acum o ,,pan$lica cenusie care 2erpuie2te dinspre sat /n exterior, l.s8nd /n urm. o comunitate implicat. /ntr&un alt eveniment revelator: +ramul: ,, este drum, pe crucea de lemn, "ristosul de tinic#ea, cu fata poleita de o raza intarziata, [..] soseaua coteste, apoi se intinde iar dreapta ca o panglica cenusie in amurgul racoros[..]drumul trece prin $idovita pe podul de lemn, acoperit, de peste Somes si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput..] 7ntre cei doi poli ai romanului se des%.2oar. drama ontologic a persona5ului. 4imetria se mani%esta si la nivelul structurii discursului romanesc, amintind de structura simfonica, polifonica, prin , evenimente ritualice si intamplari paralele. *rimul eveniment care marc ea#. nara0iunea este cel al +orei, eveniment premarital, >ora/ ramul prenup0ial, /n care oamenii se arat. lumii desc i2i. Tot la or. este surprins. strati%icarea social. a locuitorilor din *ripas: notabilit.0ile satului &%amilia >erdelea, preotul, 0.ranii /nst.ri0i ce stau de&o parte si privesc, /n vreme ce 0.ranii cu situa0ie modest. stau de alt. parte.

Intamplari paralele

In %inal este surprins +ramul bisricii. In interiorul aceluiasi capitol sunt concentrate intamplari paralele. Exista doua scene simetrice, dar in antite#a ca semni%icatie, care descriu relatia lui Ion cu pamantul: pamantul descris ca o fiinta vie&cap. ,,1varcolirea vol.)" , cand Ion contempla pamantul care odinuioara a apartinut %amiliei sale. In %ata imensitatii telurice, Ion se simtea ,,mic si slab cat un vierme' el recunoaste ca dra$ostea %ata de pamant l&a stapanit de mic:,,de atunci pamantul i&a %ost mai dra$ ca o mama, dobandind, asadar, valoare mitica de ,,terra mater, ,,mater $enitrix si scena sarutului& cap. ,,4arutarea vol. ))", ,,%ara sa&si dea seama, se lasa in $enunc i, isi cobora %runtea si Asi lipi bu#ele cu voluptate de pamantul ud =lte intamplari vin sa complete#e constructia simetrica: %ramantarile lui Ion din cau#a iubirii ptr. +lorica , ale Laurei, %iica invatatorului >erdelea ptr. =urel, ale lui Titi ptr. Ro#a Lan$ ' nunta =nei cu Ion si nunta Laurei cu preotul *intea. "imetria se reali#ea#a si prin reluarea unor structuri narative: casatoria din interes, moarte etc. =ctiunea roamnului se des%asoara in satul *ripas, de lan$a (asaud. *ersona5ul central al naratiunii este )on Pop al Glanetasului, simbol al %iintei impatimite de pamant , care nu& si accepta conditia, limitele.,rama lui re#ida din lupta care se da in su%letul sau intre cele doua ,,glasuri: al pamantului si al iubirii. ,esi este +arnic, istet si respectat de %lacaii din sat el apartine prin nastere cate$oriei ,,sarantocilor.*arinti sai sunt oameni saraci si nu prea bine va#uti in sat, intrucat 4lanetasu a risipit pe bautura toata #estra sotiei sale, -enobia. 6otarat sa&si depaseasca umilitoarea conditie , intr&o vreme cand locul omului in societate se masura in loturile de pamant, Ion lucrea#a pamantul altora, dar abia reuseste sa plateasca o parte din datoriile 4lanetasului. 4tapanit de patima pentru pamant, Ion intra cu plu$ul pe o$orul lui "imion Lun$u, care indemnat de preotul 9elciu$ il da in 5udecata.,esi s&a impacat neo%icial cu acesta c iar in #iua procesului,va %i condamnat la doua saptamani de inc isoare.In acest moment se declansea#a revolta lui Ion., de%inind c iar conditia tra$icului:,,daca&ti depaseti limitele esti pedepsit, daca nu ti le depasesti nu esti om[4.Liiceanu!. *entru Ion pamantul nu este doar o cale de a&si depasi conditia, ci dupa propria marturisire ,,pamantul I&a %ost mai dra$ ca o mama[B!iubirea pamantului l&a stapanit de mic copil.Iubirea s&a trans%ormat intr&o patima, ast%el ca pentru a&l obtine o seduce pe =na, %iica bo$atului )asile 9aciu, sacri%icandu&si iubirea pentru +lorica, o tanara %rumoasa, arnica, dar saraca. ,in acest moment el pierde respectul pentru ceilalti, pentru orice valoare morala: il tradea#a pe >erdelea, raneste sentimentele =nei, care intre timp ii naste un baiat, *etrisor.(ici %ata de acesta nu mani%esta vreun sentiment, %iind coplesit total de patima lui. "cena in care in$enunc ea#a si saruta pamantul repre#inta simbolic momentul in care el pierde sensul moral al vietii. Intr&o #i de sarbatoare, Ion iese sa&si vada pamanturile de curand dobandite si aproape %ara sa&si dea seama saruta ,,cucernic pamantul, il saruta ,, ca pe o ibovnica.*entru un moment pare&se ca cele doua ,,$lasuri, al iubirii si al pamantului, nu&i mai tulbura constiinta. =na reali#ea#a ca existenta ei este de prisos, atata vreme cat nu are iubirea lui Ion.Ea intele$e ca a %ost %olosita de Ion numai pentru a obtine pamanturile tatalui ei. In%luentata si de sinuciderea unui carciumar din sat,cu minteastinsa si cu inima seaca si $oala, =na se span#ura. Intre timp, +lorica se marita cu 4eor$e, %lacaul care I&a %ost ara#it =nei.*e Ion nu&l misca moartea =nei, acum atentia lui se concentrea#a asupra lui *etrisor.(u dintr&o $ri5a %ireasca,

"ubiectul Glasul pamantului& )

Glasul iubirii& ))

paterna, ci pentru ca el repre#enta $arantia pastrarii pamantului. :data potolit ,, glasul pamantului in su%letul sau reinvie ,,glasul iubirii."e imprieteneste cu 4eor$e si incepe s&o vi#ite#e pe tanara nevasta.El traieste cu aceeasi intensitate pasiunea pentru +lorica cum a trait si patima pentru pamant.,e aici re#ulta drama lui.Traieste parca desprins de lume, indi%erent la ceea ce nu are le$atura cu patimile lui.(ici moartea lui *etrisor nu&l scoate din letar$ia de5a patolo$ica. 9aciu isi revendica pamanturile, dar acestea printr&un viclesu$ al preotului 9elciu$ vor intra in posesia bisericii.Relatia lui Ion cu +lorica este descoperita de "avitia, cersetoarea satului si Moartea lui de#valuita sotului. Ion "urprins intr&o noapte de 4eor$e in casa cu +lorica, Ion este ucis, in mod simbolic cu sapa.In ultimele clipe prin mintea lui Ion se derulea#a momente din viata.Cltimul $and se indreapta tot spre ,,$lasul pamantului: ii parea rau ca pamanturile lui au sa ramaie ale ,e%inirea nimanui.El moare cu cateva #ile inainte de ramul bisericii ridicate de preotul 9elciu$, persona5ului sarbatoare la care se aduna tot satul. Critica avansea#a , in le$atura cu prota$onistul, o tripla de%inire. ;. '.!ovinescu si 7. 3ianu vad in Ion pe taranul sarac, lacom de pamant, siret, un ,,primitiv ducand o viata animalica puternica, este un ,,8ulien 4orel rural, lipsit de scrupule. In opinia lui E. Lovinescu , Ion este ,,expresia instinctului de stapanire a pamantului, in slu5ba caruia pune o inteli$enta ascutita..viclenie..vointa imensa. /. G.Calinescu respin$e respectivele aprecieri, reducand persona5ul la dimensiunea unei ,,brute careia siretenia ii tinea loc de desteptaciune 9. Critica moderna vorbeste despre damnarea persona5ului, despre tragismul existentei sale, despre incercarea dramatica de a&si casti$a demnitatea umana. (.Manolescu vorbeste despre dimensiunea tra$ica a persona5ului.*atima lui Ion este o ,,%orma a instinctului de posesiune, persona5ul %iind o victima a %atalitatii biolo$ice. *aul 4eor$escu considera ca ,,pamantul& pentru Ion& insemna si situatie sociala, demnitate umana, posibilitatea de a munci cu %olos.El nu este un simplu arivist, dornic de imbo$atire, ci o personalitate po#itiva care vrea cu orice pret sa&si depaseasca umila conditie.Mi5loacele alese sunt intr&adevar de acu#at, dar mobilul ramane re#onabil.
Mono$ra%ia/ planul persona5elor secundare

In planul al doilea al romanului este urmarita viata %amiliei invatatorului -a aria >erdelea, intri$ile preotului 9elciu$, relatiile romanilor cu autoritatile austro& un$are, intr&o perioada $rea pentru =rdealul a%lat sub dominatie straina. ,e asemenea sunt punctate cateva aspecte %undamentale pentru comunitatea traditionala, con%erind romanului un aspect mono$ra%ic al satului ardelean de la inceputul secolului 66: +ora, bataia intre flacai, tocmeala pentru zestre, +ramul , ritualul de nunta , de inmormantare,nasterea in camp etc. In %inalul romanului, a%lam ca invatatorul si sotia lui se muta in =rmadia, dupa ce a %ost obli$at sa&si dea demisia, cu toate compromisurile %acute autoritatilor ' Laura si&a $asit implinirea alaturi de sotul ei ,preotul *intea si de %etita' 4 i$ i, me#ina, se casatoreste cu noul invatator din sat, in vreme ce Titu munceste sa stran$a bani, pentru a trece in Re$at. ,e alt%el, pe Titu il re$asim in romanul ,,Rascoala D, consemnand evenimentele san$eroase din ;EFG. *reotul 9elciu$, ocupat cu ridicarea bisericii la care a visat viata intrea$a, incepe sa re$rete plecarea lui >erdelea., prietenul si dusmanul lui.Cei doi se vor impaca la ramul bisericii..