You are on page 1of 71

AUXILIAR CURRICULAR

SOLUII PENTRU ENERGII REGENERABILE

Acest produs este realizat cu sprijinul Comisiei Europene prin Agenia Naional pentru Programme Europene n Domeniul Educaiei i Formrii Profesionale

AUTORI

1. prof. BLUJDEA Elena 2. prof. APOSTU Carmen 3. prof. GOSTA Dana 4. prof. JIANU Mihaela 5. prof. DAMSEA Alexandra 6. prof. SIMON Adrian 7. psiholog ZAHARIA Silvia 8. elev Ignat Mirel 9. elev Arbna Claudiu 10. elev Balaci Ionu 11. eleva Ciuciun Adelina

INTRODUCERE

Acest auxiliar este produsul final al Proiectului European Leonardo, Aciunea parteneriate, cu titlul Renewable Energy Solution . Auxiliarul poate fi folosit n predarea unor capitole din cadrul modulelor Sistemul energetic , respectiv Transportul i distribuia energiei electrice , ciclul superior al liceului, unele capitole din cadrul disciplinei Electrotehnic aplicat , ciclul inferior al liceului. De asemenea acest auxiliar poate fi folosi ca support de curs pentru Curriculumul la decizia colii ( CDL). Auxiliarul curricular se adreseaz att elevilor, ct i profesorilor, fiind structurat n trei pri: o parte cuprinznd materiale de referin pentru profesor, o parte cu activiti pentru elevi i una cu soluii i sugestii metodologice. Precizm c auxiliarul nu acoper toate cerinele din Standardul de Pregtire Profesional; pentru obinerea certificatului de calificare este necesar validarea integral a competenelor conform probelor de evaluare din Standardul de Pregtire Profesional. nainte de aplicarea materialelor de nvare propuse, profesorul trebuie s cunoasc particularitile colectivului de elevi i, ndeosebi, stilurile de nvare ale acestora, pentru reuita centrrii pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele n raport cu cerinele clasei. Materialele de nvare sunt uor de citit i de neles, informaiile fiind formulate ntr -un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil i susinut prin exemple sugestive i prin imagini. Evaluarea trebuie s fie un proces continuu i sumativ, referindu-se n mod explicit la criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora,

Energia regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni utiliznd diferite procedee. Sursele de energie ne-rennoibile includ energia nuclear precum i energia generat prin arderea combustibililor fosili, aa cum ar fi ieiul, crbunele i gazele naturale. Aceste resurse sunt, n chip evident, limitate la existena zcmintelor respective i sunt considerate n general (a se vedea teoria academicianului romn Ludovic Mrazec de formare anorganic a ieiului i a gazelor naturale) ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

energia eolian; energia solar; energia apei : o energia hidraulic; o energia mareelor; o energie potenial osmotic; energia geotermic; energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz.

Distribuia teritorial a energiilor regenerabile

I - Delta Dunrii (energie solar ); II - Dobrogea (energie solar, energie eolian); III - Moldova (cmpie i platou: microhidro, energie eolian, biomas); IV - Carpaii (IV1 - Carpaii de Est; IV2 Carpaii de Sud; IV3 - Carpaii de Vest, potenial ridicat in biomas, microhidro si eoliana); V - Platoul Transilvaniei (potenial ridicat pentru micro-hidro si biomasa); VI - Cmpia de Vest (potenial ridicat pentru energie geotermic si eoliana); VII - Subcarpaii (VII1 - Subcarpaii getici; VII2 - Subcarpaii de curbur; VII3 - Subcarpaii Moldovei: potenial ridicat pentru biomas, micro-hidro); VIII - Cmpia de Sud (biomas, energie geotermic, energie solar).

O importan deosebit pentru atingerea obiectivelor i dobndirea competenelor vizate n modulul de fa este apelarea la metoda proiectului, proiect care va fi realizat att ca parte scris, ct i ca parte practic. Acest model de nvare, cere profesorului s aib un rol diferit de cel din nvarea tradiional, profesorul numai este un transmitor de cunotine, de date, ci un facilitator, un sftuitor, un coordonator al nvrii. Profesorul provoac, organizeaz i stimuleaz situaiile de nvare. Elevii sunt condui ctre autonvare i vor fi motivai s planifice independent i colectiv i s implementeze i evalueze procesul de nvare. Rolul profesorului va suferi o serie ntreag de schimbri: - trebuie s pregteasc meticulos procesul de nvare; - trebuie s rspund ntrebrilor pe tot parcursul derulrii proiectului; - trebuie s ncurajeze elevii s nvee ei nii i s formuleze corect ntrebri; - trebuie s-i ncurajeze elevii s-i autoevalueze munca; - trebuie s acorde o atenie special, cooperrii, organizrii sarcinilor i metodelor de lucru n echip, fiind ntr-o comunicare permanent cu elevii. Fazele (paii) care conduc la realizarea proiectului ca strategie de nvare sunt urmtoarele: a) Informarea Este faza de nceput, n care elevii colecteaz informaia necesar rezolvrii sarcinii propuse, folosind sursele de informaie disponibile: manuale, cri de specialitate, publicaii, cataloage, site-uri internet, etc. Obiectivele proiectului trebuie definite n concordan cu experienele elevilor, urmrind participarea tuturor membrilor grupului pentru asigurarea unui nivel nalt de motivare. Prima sarcin a profesorului este de a familiariza elevul cu aceast metod. Tema proiectului poate fi propus de profesor, dar poate fi i propunerea elevului. Realizarea proiectului n grup este o metod care sparge zidul individualismului, lsnd loc activitilor n echip, mult mai apreciate de ctre elevi, care dezvolt responsabilitatea individului i nltur inhibiiile. b) Planificarea Este faza n care se concepe planul de lucru, se planific resursele care vor fi folosite. Se mpart sarcinile ntre memebrii echipei, sarcini care trebuie clar definite. Toi membrii grupului trebuie s participe activ i s colaboreze la realizarea proiectului. Este momentul n care se pot constitui grupuri pentru fiecare parte component a proiectului.

c) Decizia nainte de a ncepe faza activitii practice, elevii trebuie s decid de comun acord asupra alternativelor i strategiilor de rezolvare a problemelor. n aceast faz, profesorul trebuie s discute cu elevii despre alternative, strategii i, dac este cazul, s modifice strategiile care nu sunt aplicabile. Este important ca elevii s nvee s evalueze problemele poteniale, riscurile i avantajele coninute de alternativele propuse.

d) Implementarea n aceast faz se desfoar activiti creative, independente i responsabile. Fiecare membru al echipei trebuie s ndeplineasc sarcinile ce i revin n acord cu planul de aciune i cu diviziunea muncii. Elevii vor fi ghidai de profesor i li se vor corecta greelile. e) Controlul n aceast faz se vor folosi chestionare, teste, verificri. Elevii vor fi ajutati s-i evalueze ct mai bine calitatea muncii. Profesorul i asum rolul de persoan suport i de sftuitor. f) Evaluarea Este faza n care profesorulul i elevii au o discuie final n care se comenteaz rezultatele obinute. Rolul profesorului este de a conduce pe elevi la feed-back, s-i fac s neleag greelile fcute, eficiena muncii i experiena ctigat. De asemenea, elevii pot veni cu propuneri de mbuntire pentru proiectele viitoare.

Tema proiectului : Realizai un studiu de caz pentru diferite tipuri de centrale( hidro, eoliene, solare) indicnd urmtoarele aspecte : 1. tipul de central 2. puterea 3. numrul de salariai 4. tipurile de calificri ntlnite.

Fi de documentare FD1

ENERGIA EOLIAN

Energia eolian este generat prin transferul energiei vntului unei turbine eoliene. Vnturile se formeaz datorit nclzirii neuniforme a suprafeei Pmntului de ctre energia radiat de Soare care ajunge la suprafaa planetei noastre. Aceast nclzire variabil a straturilor de aer produce zone de aer de densiti diferite, fapt care creeaz diferite micri ale aerului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce pn la 5 MW de energie electric, dei acestea necesit o vitez constant a vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe or. n puine zone ale Pmntului exist vnturi avnd viteze constante de aceast valoare, dei vnturi mai puternice se pot gsi la altitudine mai mare i n zonele oceanice. Singurul dezavantaj al energiei eoliene este ca necesita service datorita uzurii.

Fi de documentare

FD1

ISTORIC
Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din puterea vntului. La sfritul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 % din necesarul mondial de energie electric. Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea rilor, producia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 1999 i 2006, ajungndu -se ca, n unele ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).Vnturile se formeaz deorece soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt care creeaz micri de aer. Energia cinetic din vnt poate fi folosit pentru a roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, dei aceasta necesit o vitez a vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe or. Puine zone pe pmnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot gsi la altitudini mai mari i n zone oceanice. Energia eolian este folosit extensiv n ziua de astzi, i turbine noi de vnt se construiesc n toat lumea, energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid cretere n ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice. Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci ori mai mult energie dect este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafa Pmntul (excluznd oceanele) s fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbuntirea randamentului turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate. De mii de ani vantul este folosit pentru propulsia velierelor, pentru macinatul grinelor in mori traditionale si pentru pomparea apei. Dezvoltarea turbinelor eoliene moderne, utilizate in scopul generarii energiei electrice, a inceput la finele secolului al XIX-lea; totusi, abia dupa 1980 aceasta tehnologie a atins un grad de maturitate suficient, capabil sa faciliteze evolutia pe scara larga a industriei eoliene. In comparatie cu proiectele eoliene amplasate pe uscat, constructia turbinelor eoliene in larg solicita eforturi ingineresti semnificative in domeniul substructurilor, instalarii, conexiunilor electrice si utilizarii unor materiale care sa reziste ambientului marin coroziv. Cu toate ca viteza vantului in larg este, de obicei, mai mare decit cea atinsa pe uscat, factorii amintiti au impiedicat implementarea, in trecut, a turbinelor eoliene in larg. Utilizarea turbinelor eoliene mari in larg are fezabilitate crescuta, si pe masura ce cresc dimensiunile si eficienta lor, precum si experienta in domeniu, amplasarea in larg a centralelor eoliene prinde avant. Primul proiect eolian amplasat in larg, o centrala cu 11 turbine eoliene de 450kW, s-a instalat in Danemarca in 1991.

Fi de documentare FD2

Energia vntului n larg


Vantul este miscarea aerului; el are energie cinetica pe care turbinele eoliene o pot capta. Curenii de aer din atmosfera nconjoara planeta i apar att datorit nclzirii inegale a suprafeei pmntului de catre soare, polii primind mai puin energie solar dect Ecuatorul, ct si datorit rotaiei planetei. Aerul cald are densitate mai mic i este mai uor dect cel rece. Aerul din regiunile mai calde se ridic, iar aerul mai rece si mai dens i ia locul genernd vantul.

Datorit faptului ca pmntul i apa absorb caldura solar n proporii diferite, aerul aflat deasupra pmntului se ncalzeste i se racete mai repede dect cel aflat deasupra apei. Pe parcursul zilei, aerul de deasupra pmntului se dilat si se ridic, fiind nlocuit de aerul mai rece aflat deasupra mrii, crend briza marin din zona de coast. n timpul nopii procesul se inverseaz.

Cu ct este mai mare viteza vntului, cu att el conine mai mult energie. Viteza vntului din larg este n general mai mare dect cea de la suprafaa uscatului. Pe msura ce v ntul bate deasupra apei, el genereaz valuri i pierde o parte din energie datorit frecrii.

Energia vntului este mai mare n largul coastelor, crescnd n intensitate odata cu nlimea n raport cu suprafaa apei.

Fi de documentare FD3

Harta european a resurselor


O harta adecvat a direciilor vntului n larg nu e disponibil.

Fi de documentare FD4

Tipuri de tehnologii
Turbinele eoliene sunt proiectate sa capteze energia cinetica a vntului. Acest lucru se realizeaz permind vntului s bat asupra palelor rotorului, determinndu-le s se roteasc si s pun n micare un ax. Turbinele eoliene moderne sunt de doua tipuri: orizontale si verticale.

Turbinele cu ax orizontal sunt cele mai des intilnite si utilizate actualmente. Cele cu ax orizontal sunt singurul tip de turbin eolian instalat n larg, n principal datorit eficienei sale mai mari.

Turbinele eoliene pot fi amplasate lng rm sau n apele mai adnci din larg. Instalarea s-a limitat pn acum la zone cu adancime relativ mic; totusi, odat cu acumularea experienei i cu progresul recent n domeniu, amplasamentele n ape mai adnci ofer o potenial oportunitate. Ele vor utiliza vntul mai puternic din larg si vor da ocazia dezvoltrii mai multor zone, minimiznd impactul vizual dinspre rm.

Interaciunile cu mediul
Energia eoliana produce energie curata. Centralele eoliene folosesc doar energia vntului pentru a produce energie electric. Nu exist gaze de eapament rezultate din arderea combustibililor fosili (cei pe baza de petrol si gaz, ca n exemplul centralelor convenionale). E un aspect benefic in lupta impotriva nclzirii globale datorit reducerii emisiilor de CO2, i de alte gaze poluante cum ar fi SOx sau NOx (produse in urma combustiei). E posibil ca infrastructura sau chiar centrala n sine s afecteze ecosistemul din zona. Desi nu exist vreun pericol direct evident pentru vieuitoarele marine, rutele petilor i ale mamiferelor acvatice pot fi influenate i exist posibilitatea ca ntregul ecosistem s fie deranjat. Pericolul direct evident se refer la psri, mai ales la cele migratoare care se deplaseaz periodic pe aceleai rute.

Fi de documentare FD5

Ce este o turbin de vnt ? Un sistem de energie eolian transform energia cinetica a vntului n energie mecanic sau electric care pot fi valorificate pentru utilizare practic. Energia mecanica este cel mai frecvent utilizata pentru pomparea apei din zonele rurale sau cele mai ndeprtate locaii - ferma eoliana nc observata n numeroase zone rurale din SUA este o pompa mecanica eoliana - dar poate fi de asemenea utilizata pentru multe alte scopuri (de recoltat cereale, de folosit ferstrul, mpingnd o barc, etc). Turbinele eoliene electrice sunt folosite pentru generarea de electricitate pentru case i pentru ntreprinderi cat i pentru vnzarea ca utilitati. Exist dou modele de baz de turbine eoliene electrice: - cu axa vertical sau "stil de ou hita" i cu axa orizontal (stil elice). Turbinele eoliene cu axa orizontal sunt cele mai comune in ziua de astzi, reprezentand aproape toate "utilitatile la scar" (de la 100 kilowai in sus) dintre turbinele de pe piaa mondial.

Subsistemele turbinelor eoliene includ: - Paletele rotorului - cele care convertesc energia vntului n energie de rotaie pe ax; - O nacela (o incinta) - care conine un tren de rulare de obicei, inclusiv o cutie de viteze i un generator; Un turn pentru a sprijini rotorul i trenul de rulare; - Echipamente electronice - cum ar fi controlere, cabluri electrice, echipamente de sprijin la sol,

precum Unele

i turbine

nu

echipamentele au nevoie

de

de o

cutie

interconectare. de viteze

Diametrul rotorului are o raz de pn la 80 de metri, masini mai mici (n jur de 30 de metri) sunt tipice n rile n curs de dezvoltare. Turbinele eoliene pot avea trei, dou sau doar o paleta a rotorului. Cele mai multe au trei. Paletele sunt executate din fibra de sticla armata cu poliester sau epoxi-lemn.

Paletele se rotesc la 10-30 de rotatii pe minut la vitez constant, dei un numr tot mai mare de turbine funcioneze la o vitez variabil. Puterea este controlat n mod automat pentru ca viteza vntului variaz i turbinele sunt oprite la viteze ale vntului foarte mari pentru a le proteja mpotriva deteriorrii. Majoritatea au cutii de viteze, dei exist un numr tot mai mare cu driver-urile directe. Senzori sunt folositi pentru a monitoriza direcia vntului i turnul din cap este ntors spre linia cu vnt. Turnurile cilindrice sunt n mare parte din otel, vopsite n general, gri deschis. Turnurile Lattice sunt utilizate n unele locaii. Gama Towers 25 - 75 de metri n nlime. Turbinele din gama comercial de calitate sunt de la cteva sute de kilowai, la peste 2 megawai. Parametrul esenial este diametrul paletelor rotorului - mai mare din zona "maturat" de rotor i de ieire pentru a produce mai multa energie. n prezent, dimensiunea medie de turbine noi care este instalata acum este intre 1.3-1.85MW. Tendina este spre trecerea la turbine eoliene mai mari, deoarece acestea pot produce energie electric la un pre mai mic.

Turbinele eoliene variaz n dimensiune. Aceast diagram descrie o varietate de dimensiuni ale turbinei de-a lungul istoriei cat i cantitatea de electricitate pe care sunt capabile s o genereze fiecare (capacitate de turbina sau puterea de rating).

Fi de documentare FD6

AVANTAJE
Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz aplicaiilor la scar redus.

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili. Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de deeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici.

n 2004 preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 1980 iar previziunile sunt de continuare a scderii acestora deoarece se pun n funciuni tot mai multe uniti eoliene cu putere instalat de mai muli megawai.

Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de,central nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei normale de funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.

DEZAVANTAJE
Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat, inconstana datorit variaiei vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe Pmnt ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului. La nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost preul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, ns, preul de producie pe unitate de energie electric a sczut drastic, ajungnd, prin mbuntirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 euroceni pe kilowatt or. Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic, au o apariie neplcut - i de asemenea produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz mediul i

ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o apariie atractiv stilizat, c mainile omoar mai multe psri pe an dect turbinele i c alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind crbunele, sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser. Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac viteza vntului depete limitele admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis, ntotdeauna exist posibilitatea ca ea s fie depit.

Fi de documentare FD7

ENERGIA EOLIAN N EUROPA


n iunie 2010 a fost finalizat i adoptat legea pentru promovarea energiei regenerabile din Romnia. Acest lucru a nsemnat un pas semificativ n dezvoltarea pieei pentru energia regenerabil din Romnia. Fermele eoliene reprezint un punct important pentru ca Romnia s ndeplineasc elul propus de RES (Renewable Energy Fact Sheet) avnd prevzut un consum 24% de energie regenerabil pn n anul 2020. Romania ar putea mbria o dezvoltare colosal cu energia produs de fora eolian de la 14MW din anul 2009 la valoarea prevzut de 650MW pn la sfritul anului 2010 i cu o valoare estimat de a atinge 23TWh.

Harta eolian a Romniei

Fi de documentare FD 8

ENERGIA SOLAR

Conceptul de "energie solar" se refer la energia care este direct produs prin transferul energiei luminoase radiat de Soare. Aceasta poate fi folosit ca s genereze energie electric sau s nclzeasc aerul din interiorul unor cldiri. Dei energia solar este rennoibil i uor de produs, problema principal este c soarele nu ofer energie constant n nici un loc de pe Pmnt. n plus, datorit rotaiei Pmntului n jurul axei sale, i deci a alternanei zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la generarea electricitii dect pentru un timp limitat n fiecare zi. O alt limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezint existena zilelor noroase, cnd potenialul de captare al energiei solare scade sensibil datorit ecranrii Soarelui limitnd aplicaiile acestei forme de energie rennoibil. Nu exist nici un dezavantaj deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Panourile solare produc energie electric 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electric i n acelai timp nmagazineaz energie n baterii pentru a fi folosit noaptea.

Instalaiile solare sunt de 2 tipuri: termice i fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc energie electric gratis. Cele termice ajut la economisirea gazului n proporie de 75% pe an. O cas care are la dispoziie ambele instalaii solare (cu panouri fotovoltaice i termice n vid) este considerat "FARA FACTURI" deoarece energia acumulat ziua n baterii este trimis n reea). Instalaiile solare funcioneaz chiar i atunci cnd cerul este nnorat. De asemenea sunt rezistente la grindin (n cazul celor mai bune panouri).

ISTORIC
Cucerirea de ctre om a noi surse de energie a constituit un factor fundamental in dezvoltarea societtii. Cndva, prin 1850, pricipalul combustibil era inc lemnul, care a oferit treptat locul crbunelui, prin 1910. Apoi, incepnd cu anii 50 a fost detronat de combustibilul lichid i gazos, respectiv iei i gaze. Dintre formele noi de energie enumerm energia solar, care aa cum putem vedea se folosete din ce in ce mai des de ctre popoare. Conversia luminii solare in curent electric se practic din jurul anilor 60 cnd se folosea pentru alimentarea cu energie a aparatelor de bord instalate pe satelii i alte nave cosmice, i mai apoi, pentru balize luminoase pe mare sau pe aeroporturi. Tot din aceeai perioad dateaz i primele utilizri ale energiei solare in scopuri panice: case solare (Japonia, Frana, SUA, Australia etc.), maini solare de gtit (India, Mexic, SUA, Columbia etc.), refrigeratoare (Frana, Sri Lanka etc.), pompe solare pentru scoaterea apei din fntni sau ruri (Mexic, Mauritania, Senegal etc.). Cnd spunem a milioana parte din ceva i mai ales a miliarda parte ne gndim la ceva att de infim inct nici nu merit luat in seam. Si totui numai a doua miliarda parte din energia radiat de Soare este suficient pentru cele peste patru miliarde de locuitori ai planetei noastre s poat tri, pentru a exista via pe Terra. Totodat, aceast a doua miliarda parte inseamn peste 100 000 ori mai mult dect intreaga energie produs azi pe Terra in centralele electrice. Pe baza a numai 1/100 din energia solar pe care o primete deertul Sahara in cursul unui an, s-ar putea obine intreaga cantitate de energie electric necesar omenirii in prezent.

Fi de documentare FD9

Metode de utilizare a energiei solare


Principalele metode de utilizare sunt: celula solar si concentratoare solare parabolice. In curs de dezvoltare sunt mai multe metode de utilizare a energiei solare : colectoare solare, turn solar, alte tipuri de central solare.

Celule solare
O celula solara, sau celula fotovoltaica, este un dispozitiv ce converteste lumina in curent electric folosind efectul fotoelectric.

Aceasta celula consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai intlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa intre 0,001 si 0,2 mm si sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara cu a unei diode. Cnd stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie a electronilor din material si va fi generat un curent electric.

Celulele au de obicei o suprafa foarte mic i curentul generat de o singur celul este mic dar combinaii serie, paralel ale acestor celule pot produce cureni suficient de mari pentru a putea fi utilizai n practica. Pentru aceasta, celulele sunt incapsulate n panouri. Prima celul solar a fost contruit de Charles Fritts n anii 1880. Dei prototipul convertea mai puin de 1% din limina incident n electricitate, acest descoperire este considerata una foarte important. In timpul crizei petrolului dezvolatarea celulelor solare a cunoscut o cretere semnificativ. Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii, dar sunt trei tipuri principale de celule solare. Celulele monocristaline fabricate din pastile de siliciu monocristalin, celulele policristaline fabricate din mai multe cristale mici, si al treilea tip fiind celulele dolare amorfe.

Clasificarea celulelor solare dupa materialele folosite


Celule pe baza de siliciu Strat gros:

Celule monocristaline (c-Si): randament mare - n productia n serie se pot atinge pn la peste 20 % randament energetic, tehnica de fabricaie pus la punct; totui procesul de fabricaie este energofag, ceea ce are o influen negativ asupra periodei de recuperare (timp n care echivalentul energiei consumate n procesul de fabricare devine egal cu cantitatea de energia generat). Celule policristaline (mc-Si): la producia n serie s-a atins deja un randament energetic de peste la 16 %, cosum relativ mic de energie n procesul de fabricaie, i pn acum cu cel mai bun raport pre performan.

Strat subire:

Celule cu siliciu amorf (a-Si): cel mai mare segment de piata la celule cu strat subtire; randament energetic al modulelor de la 5 la 7 %; nu exista strangulari in aprovizionare chiar si la o productie de ordinul TeraWatt Celule pe baza de siliciu cristalin, ex. microcristale (c-Si): in combinatie cu siliciul amorf randament mare; tehnologia aceeasi ca la siliciul amorf

Semiconductoare pe baza de elemente din grupa III-V Celule cu GaAs: randament mare, foarte stabil la schimbarile de temperatura, la incalzire o pierdere de putere mai mica decat la celulele cristaline pe baza de siliciu, robust vizavi de radiatia ultravioleta, tehnologie scumpa, se utilizeaza de obicei in industria spatiala (GaInP/GaAs, GaAs/Ge). Semiconductoare pe baza de elemente din grupa II-VI Celule cu CdTe: utilizeaza o tehnologie foarte avantajoasa CBD (depunere de staturi subtiri pe suprafete mari in mediu cu pH , temperatura si concentratie de reagent controlate); in laborator s-a

atins un randament de 16 %, dar modulele fabricate pana acum au atins un randament sub 10 %, nu se cunoaste fiabilitatea. Din motive de protectia mediului este improbabila utilizarea pe scara larga. Celule CIS, CIGS CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs la firma Wrth Solar in Marbach am Neckar, respectiv Cupru-Indiu-Disulfat la firma Sulfurcell in Berlin, iar CIGS pentru Cupru-Indiu-GaliuDiselenat produs in statie pilot in Uppsala/Suedia. Celule solare pe baza de compusi organici Tehnologia bazata pe chimia organica furnizeaza compusi care pot permite fabricarea de celule solare mai ieftine. Prezinta, totusi, un impediment faptul ca aceste celule au un randament redus si o durata de viata redusa. Celule pe baza de pigmenti Numite si celule Grtzel utilizeaza pigmenti naturali pentru transformarea luminii in energie electrica; o procedura ce se bazeaza pe efectul de fotosinteza. Celule cu electrolit semiconductor De exemplu solutia: oxid de cupru/NaCl. Sunt celule foarte usor de fabrict dar puterea si siguranta in utilizare sunt limitate. Celule pe baza de polimeri Deocamdata se afla doar in faza de cercetare.

Eficenta celulelor solare Eficenta celulelor solare variaza de la 6% pentru celulele cu siliciu amorf pana la 40.7%, la celulele cu jonctiu multiple (inca in dezvoltare), si la 42.8% pentru cele asamblate int-un pachet hibrid. Pentru celulele pe baza de siliciu policristaline ce se afla in comert, eficenta este intre 14%-19%. Celulele cu cea nai nare eficenta nu sunt tot timpul si cele mai economice. De ex., o celula multijonctiune pe baza de materiale exotice (galiu sau indiu-diselenid) care are o eficenta de 30%, poate costa de 100 de ori mai mult ca o celula de siliciu amorf de eficenta 8%, pe cand eficenta fiind doar de aprox. 4 ori mai mare. Cresterea eficentei poate fi realizata crescand intensitatea luminii. Cu ajutorul opticii se poate concentra o cantitate mai mare de lumina si astfel eficenta creste cu pana la 15%. O metoda comuna prin care se exprima costurile econimice a sistemelor generatoare de energie electrica, este de a calcula pretul pe kilowatt-ora livrat (kWh).

Fi de documentare FD10

Colectoare solare

Cu ajutorul colectoarelor solare se realizeaza o economie semnificativa a consumului de energie utilizata pentru prepararea apei calde menajere, incalzirea apei din piscine, incalzirea spatiilor din cladiri dar se contribuie si la reducerea emisiilor toxice in atmosfera. Colectorul solar sub presiune este realizat din tuburi vidate de sticla borosilicata, rezistenta la socuri mecanice (grindina de pana la 25mm diametru) si sunt concepute sa functioneze toata perioada anului, chiar daca temperatura exterioara este sub 0C. Sistemul de constructi e din tuburi individuale confera colectorului o stabilitate ridicata (permite functionarea si in cazul in care unul din tuburi se deterioreaza). Vidul din tuburile de sticla asigura o termoizolare eficienta, pierderile fiind eliminate aproape in totalitate. Colectorul solar asigura producerea de apa calda chiar si in conditiile unei radiatii solare difuze (innorat). In interiorul tubului de sticla exista un tub termic din cupru ce contine un agent termic cu punct de fierbere scazut utilizat la tranferul energiei calorice. Tubul termic este legat de un condensator introdus prin contact direct intr-un schimbator de caldura. Utilizarea panourilor de calitate este o conditie necesara, nu insa si suficienta pentru exploatarea optima a instalatiei solare. Un rol deosebit il are configurarea sistemulul astfel incat sa se poata retine cu eficienta marita energia solara.

Fi de documentare FD11

Turnul solar cu curenti de aer

Tehnologia turnului solar combina principiile de a concentra puterea solara si puterea vantului. Aerul de sub un acoperis circular translucid (numit colector) deschis la periferie este incalzit de radiatia solara si dirijat prin tiraj fortat spre baza unui turn foarte inalt, localizat in centru colectorului. La baza turnului se amplaseaza una sau mai multe turbine de mare randament care vor functiona datorita curentului de aer fierbinte, care trece cu mare viteza pentru a iesi prin cosul turnului. O prima realizare practica de prototip s-a pus in functiune in 1981/1982 la Manzanares (150 km de Madrid), Spania si a dus la rezultate uluitoare. Sistemul necesita o investitie destul de mare, dar care ulterior se amortizeaza prin costurile mici de exploatare si a randamentului ridicat, turnul functionind atit ziua cit si noaptea. Pentru marirea randamentului cu aproximativ 25%, sub acoperisul circular s-au montat serpentine din conducte care sunt umplute cu apa, inmagazinind ziua caldura , pe care o cedeaza aerului noaptea, turnul functionand 24 din 24 ore.

Fi de documentare FD12

Centrale solare
O centrala solara este o centrala electrica functionand pe baza energiei termice rezultata din absorbtia energiei radiatiei solare. Centralele solare termice, in functie de modul de constructie pot atinge randamente mai mari la costuri de investitii mai reduse decat instalatiile pe baza de panouri solare fotovoltaice, necesita in schimb cheltuieli de intretinere mai mari. Totodatata sunt exploatabile economic doar in zone cu foarte multe zile insorite pe an. Exista mai multe metode pentru utilizarea energiei continute in radiatia solara in scopul producerii de energie electrica. Auguste Mouchout a folosit o parabolica pentru a produce abur pentru primul motor solar cu aburi in 1866. Aceste centrale utilizeaza oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafata absorbanta. Oglinda sau suprafata absorbanta isi vor modifica orientarea in functie de pozitia soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colecteaza energia cu oglinzi distribuite pe suprafete mari ce concentreaza radiatia pe suprafete absorbante situate in centrul focal al fiecarei oglinzi, pe cand cele cu turn, toate oglinzile au acelasi punct focal situat in turn.

Centrale solare cu campuri de colectoare


Campul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice sau colectoare Fresnel legate in paralel si numite concentratoare liniare. Construirea de campuri de colectoare paraboloide este de asemenea posibila, dar vizavi de concentratoarele liniare sunt foarte costisitoare. In campul de colectoare se produce incalzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau abur supraincalzit.La instalatiile cu ulei se poate atinge o temperatura de pana la 390C care intr -un schimbator de caldura va genera aburi. Daca agentul termic este abur atunci nu este nevoie de schimbator de caldura, aburul fiind generat direct in conductele de absorbtie. Avantajul acestui tip de centrale consta in faptul ca utilizeaza in parte tehnologie conventionala disponibila.

Centrale solare cu jgheaburi parabolice


Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabola concentrand fluxul radiatiei solare pe un tub absorbant situat in linia focala. Tubul absorbant este constituit dintr-o teava de metal acoperita in exterior cu un strat absorbant si prin care

curge agentul termic si care este in interiorul unui alt tub, de asta data de sticla de borosilicat rezistent la actiuni mecanice si chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. Intre cele doua tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convectie. Energia radiatiei solare este transformata in energie calorica si cedata agentului termic. Oglinzile parabolice sunt asezate de regula in randuri una dupa alta pe directia N-S. Avand un singur grad de libertate, rotatia in jurul axei focale.

Instalatii solare de tip Fresnel


n locul unei oglinzi parabolice se utilizeaza mai multe fasii de oglinzi plane situate toate la nivelul solului si care se pot roti in jurul azei longitudinale pentru a putea fi orientate cate una astfel ca sa relecte radiatia solara in directia tubului absorbant, in spatele caruia se afla o alta oglida liniara cu rol de concentrare a fascicolelor primite de la oglinzi intr-o linie cat mai subtire. Acest concept este in faza de testare. Acest mod de constructie imbina principiul de functionare al colectoarelor cu jgheaburi parabolice cu cu cel al centralelor cu turn, dar renuntand atat la oglinzile curbate cat si la dispozitivele de orientare cu mai multe grade de libertate ramanand doar constructia modulara. Utilizand oglinzi plate usor de construit se sconteaza pe un pret scazut. Utilizarea conductei absorbante este necesara in continuare. Rezulta posibilitatea utilizarii de conducte mai lungi , fara coturi, ceea ce reduce pierderile datorita rezistentei hidraulice, in schimb apar pierderi de radiatie solara datorita umbririi reciproce a oglinzilor.

Centrale cu turn solar


In cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de centrale pe baza de aburi generati cu ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie) incalzit pana acum cu pacura, gaz natural sau carbune, este inlocuit de un focar solar asezat in varful unui turn. Radiatia solara, a sute, chiar mii de oglinzi cu orientare automata dupa pozitia soarelui este reflectata catre o suprafata absorbanta centrala numita receiver. Datorita puternicei concentrari de radiatie, in turn apar temperaturi de ordinul a mii de grade. Agentul termic utilizat este nitrati fluizi, aburi sau aer cald. In acest mod se pot genera temperaturi cu valori adapate necesitatilor proceselor tehnologice, sau ceerintelor accelerarii proceselor chimice. De regula insa, caldura generata este utilizata totusi prim intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la generarea de curent electric.In receiver agentul termic este incalzit, si in final utilizat la generarea de aburi.

Centrale cu oglinzi parabolice

Oglinzile parabolice sunt construite cu doua grade de libertate putand urmari pozitia soarelui pe cer. Ele sunt montate pe un stativ si concentreaza razele solare intr-un punct focal propriu fiecarei oglinzi unde este montat un receptor de energie termica. Acest mod de constructie este foarte compact.La instalatiile de acest tip receptorul este conectat la un motor Stirling care transforma energia termica direct in emergie mecanica putand actiona un generator electric. Aceste instalatii ating un randament inalt in transformarea energiei solare in energie electrica. Modularitatea acestor instalatii permite atat utilizarea lor in locuri izolate sau independente cat si conectarea mai multora in formtnd o centrala virtuala in cadrul generarii distribuite a energiei electrice. O solutie mai rara o constituie parcurile(fermele) de oglinzi parabolice. In punctual focal comun tuturor oglinzilor se afla o suprafata absorbanta cu ajutorul careia este incalzit un agent termic utilizat in continuare pentru generare de aburi. Conectarea in grup a mai multor oglinzi parabolice constituie o abordare mai putin economica decat centralele cu jgheaburi parabolice sau cele cu turn solar.

Fi de documentare FD12

Avantajele energiei solare


Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul sens al cuvantului. Nu va disparea decat daca soarele va inceta sa arda, caz in care nu va mai exista deloc viata pe planeta noastra. Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si instalatiile termice. In timp ce primele cauzeaza probleme legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele din urma produc fum daunator si cenusa. Productia de energie solara de catre panourile solare sau prin alte mijloace ce utilizeaza energia solara este lipsita de zgomot, spre deosebire de alte metode. Montarea panourilor solare este facila si eficienta din punct de vedere al costurilor. Mai mult, acestea devin utile in situatiile in care retelele locale nu functioneaza, cum ar fi in spatiu, spre exemplu. Spre deosebire de rezervele de ulei si carbune, energia solara este disponibila in toate zonele planetei, nefiind concentrata intr-o singura parte. Prin urmare, recoltarea energiei solare poate fi realizata aproape in orice loc. Unitatile generatoare de energie solare sunt compacte si flexibile ca proiectare, ceea ce inseamna ca pot fi instalate aproape in orice tip de spatiu, fara a va face griji ca trebuie sa construiti locatii speciale. Initial, panourile solare costa mult, dar generarea gratuita de energie, de-a lungul anilor, duce la un cost global extrem de eficient. In plus, panourile solare presupun mai puin mentenan si monitorizare.

Fi de documentare FD13

Dezavantajele energiei solare


Costurile initiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face ca instalarea unui panou pentru captarea energiei solare sa coste destul de mult.

Celulele solare functioneaza doar in timpul zilei, iar eficienta lor este redusa pe parcursul zilelor mohorate si innorate. Din acest motiv, sistemul trebuie sa fie dezvoltat si eficient, beneficiind si de un sistem de stocare a energiei. Poluarea poate cauza efecte adverse asupra eficientei panourilor solare. Eficienta poate fi redusa, celulele solare fiind nepotrivite pentru anumite zone. Desi aproape orice locatie primeste lumina soarelui, nu orice locatie este fezabila pentru panourile solare. Crearea unor instalatii mari pentru energia solara este costisitoare si dificila din punct de vedere al gasirii locatiei. Energia solara nu este o energie concentrata precum combustibilii fosili. Prin urmare, utilizarea ei in cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este dificila, daca luam in considerare rezultatul energetic. Decizia alegerii unui astfel de sistem depinde de necesitatile si posibilitatile fiecarei persoane in parte, de locatia in care va aflati si mai ales de banii de care dispuneti. Este o investitie folositoare, dar si costisitoare si in niciun caz nu este una care face minuni.

Fi de documentare FD14

ENERGIA HIDRAULIC
Energia hidraulic reprezint capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dat n alt stare (curgere). Datorit circuitului apei n natur ntreinut de energia Soarelui, este considerat o form de energie regenerabil. Energia hidraulic este de fapt o energie mecanic, format din energia potenial a apei dat de diferena de nivel ntre lacul de acumulare i central, respectiv din energia cinetic a apei n micare.[1] Exploatarea acestei energii se face curent n hidrocentrale, care transform energia potenial a apei n energie cinetic, pe care apoi o capteaz cu ajutorul unor turbine hidraulice care acioneaz generatoare electrice care o transform n energie electric. Tot forme de energie hidraulic sunt considerate energia cinetic a valurilor i mareelor.

ISTORIC
Energia hidraulic a fost folosit nc din antichitate n India se foloseau roile hidraulice la morile de ap. n Imperiul Roman morile acionate de ap produceau fin i erau folosite de asemenea la acionarea gaterelor pentru tierea lemnului i a pietrei. Puterea unui torent de ap eliberat dintr-un rezervor a fost folosit la extracia minereurilor, metod descris nc de Pliniu cel Btrn. Metoda a fost folosit pe larg n evul mediu n Marea Britanie i chiar mai trziu la extracia minereurilor de plumb i staniu. Metoda a evoluat n mineritul hidraulic, folosit n perioada goanei dup aur din California. n China i n extremul orient, roi hidraulice cu cupe erau folosite la irigarea culturilor. n anii 1830, n perioada de vrf a canalelor, energia hidraulic era folosit la tractarea barjelor n sus i n josul pantelor pronunate. Energia mecanic necesar diverselor industrii a determinat amplasarea acestora lng cderile de ap. n zilele de azi utilizarea curent a energiei hidraulice se face pentru producerea curentului electric, care este produs n acest caz co costuri relativ reduse, iar energia produs poate fi utilizat relativ departe de surse.

Puterea apei este utilizata de cateva mii de ani. Rotile de apa din lemn erau amplasate pe cursurile de apa pentru a furniza putere mecanica diferitelor procese tehnologice, exemplu macinarea granelor. Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, energia hidraulica devine principala sursa de putere mecanica in Europa la: fabricarea hartiei, industria textila, prelucrarea metalelor. Puterea hidraulica joaca un rol important la inceputul Revolutiei industriale. Progresul tehnologic, inclusiv proiectarea de turbine de apa cu randament bun si generatoare electrice, in secolul al XIX lea, simultan cu cresterea cererii de electricitate pe la inceputul secolului XX, au indreptat atentia consumatorilor catre energia hidroelectrica.

Sursa de energie si localizare


Energia produsa de centralele hidroelectrice pe firul apei este rezultat al circuitului apei in natura. Energia soarelui incalzeste suprafata pamantului producand vapori de apa care se ridica si in straturile superioare ale atmosferei, se racesc si condenseaza revenind pe pamant sub forma de ploaie si zapada. Acestea revin in apa marilor prin apele raurilor si paraurilor.

Energia potentiala gravitationala a apei datorata diferentei de inaltime (sau cadere), este utilizata in centralele hidroelectrice de tipul cu stavilar si derivatie pentru a produce putere. Energia cinetica a cursurilor de apai poate fi captata prin intermediul dispozitivelor cinetice. In general vorbind, cele mai bune amplasamente pentru schemele tip derivatie sunt in zonele montane sau de dealuri inalte, pentru schemele tip stavilar sursa de energie este localizata in zona de deal, iar pentru turbinele cinetice, in zona de campie.

Fi de documentare FD15

Harta resursei in Europa


In Europa, cea mai slaba reprezentare a resursei pentru centralele hidroelectrice pe firul apei (hidroenergie) este in est si sud-est, avand un potential de maxim 50 TWh/an, exceptie facand Romania si Grecia cu 50-100 TWh/an. Finlanda, Marea Britanie si Portugalia au un potential de numai 50 TWh/an. Germania, Spania si Suedia au un potential mai bun, avand valori cuprinse intre 100 si 200 TWh/an. Franta, Norvegia si Turcia au cel mai bun potential al resursei hidraulice, cu valori intre 200-2300 TWh/an. Harta de mai jos indica repartitia resurselor in Europa.

Fi de documentare FD16

Tipuri de tehnologii
Centralele hidroelectrice sunt clasificate ca fiind pe firul apei daca nu exista o acumulare semnificativa a apei. Ele utilizeaza debitul neregularizat al apei pentru a produce energie. Unele centrale pe firul apei includ un baraj de mica inaltime sau stavilar care poate realiza cel mult o regularizare zilnic-orara a debitelor. Centralele pe firul apei pot fi proiectate sa utilizeze debite mari cu caderi mici sau debite mici si caderi mari. Se disting trei tipuri de tehnologii:

Centrale hidroelectrice de tip stavilar - Cu un mic baraj sau stavilar se creaza o mica acumulare de apa si o cadere. Odata cu curgerea apei prin turbinele hidraulice amplasate in corpul barajulu se produce putere mecanica, care este transformata de generatorul electric in energie electrica. Debitul evacuat este teoretic egal cu debitul afluent iar apa este evacuata direct in rau fara a modifica debitul din regimul natural de curgere sau nivelul apei.

Fi de documentare FD17

Centrale hidroelectrice tip derivatie - O portiune dintr-un rau este deviata printr-un canal sau derivatie (conducta), pentru a transporta apa de la priza de apa la cladirea centralei unde sunt amplasate turbinele. Cladirea centralei este amplasata cat mai la vale fata de priza de apa in vederea exploatarii unei caderi cat mai mari. Apa este apoi restituita in albia naturala printr-un canal / conducta de fuga.

Interactiunile cu mediul
Amenajarile pe firul apei interactioneaza cu mediul inconjurator. Unele interactiuni pot fi pozitive, prin crearea de noi locuri de munca si combaterea incalzirii globale. Altele pot prezenta aspecte negative, cum ar fi alterarea habitatelor din rauri, intreruperea cailor de migrare ale pestilor si impiedicarea navigatiei. O buna planificare si operare pot conduce la reducerea si atenuarea impacturilor negative si pot maximiza interactiunile pozitive.

Fi de documentare FD18

ROATA HIDRAULIC

O roat hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct lucru mecanic.

La debite mici se exploateaz n principal energia potenial a apei. n acest scop se folosesc roi pe care sunt montate cupe, iar aduciunea apei se face n partea de sus a roii, apa umplnd cupele. Greutatea apei din cupe este fora care acioneaz roata. n acest caz cderea corespunde diferenei de nivel ntre punctele n care apa este admis n cupe, respectiv evacuat i este cu att mai mare cu ct diametrul roii este mai mare. La debite mari se exploateaz n principal energia cinetic a apei. n acest scop se folosesc roi pe care sunt montate palete, iar aduciunea apei se face n partea de jos a roii, apa mpingnd paletele. Pentru a avea momente ct mai mari, raza roii trebuie s fie ct mai mare. Adesea, pentru a accelera curgerea apei n dreptul roii, naintea ei se plaseaz un stvilar deversor, care ridic nivelul apei (cderea) i transform energia potenial a acestei cderi n energie cinetic cuplimentar, viteaza rezultat prin deversare adugndu-se la viteza de curgere normal a rului.

Energia curentilor mareici


Istorie si evolutie
Tehnologiiile de valorificare a energiei maree-motrice permit producerea de energiei electrica, prin utilizarea curgerii apei generata de maree si accelerarea acesteia pe baza topografiei costiere existente. Ca si in cazul etapelor timpurii ale exploatarii energiei eoliene sau a valurilor, exploatarea energiei maree-motrice se face prin explorarea unui numar de proiecte conceptuale propuse. Majoritatea se bazeaza pe miscarea de rotatie a unui rotor in jurul unui ax orizontal sau vertical. Echipamentele utilizate pentru valorificarea energiei maree-motrice nu sunt commercial disponibile. In schimb, un numar de echipamente au fost sau se afla in curs de testare la scara mica si anumite echipamente au fost incercate ca proptotipuri la scara mare. Programele de cercetare in domeniul energiei maree-motrice derulate in ultimii sase ani la nivel industrial, guvernamental si in universitati din Marea Britanie, Norvegia, Irlanda, Italia, Suedia, Canada si SUA au creat un fundament important pentru aparitia industriei de exploatare a energiei maree-motrice. In prezent exista un numar de companii sprijinite de industria privata, investitii de capital si guverne din statele europene, care sunt promotorii eforturilor pentru comercializarea tehnologiilor de exploatare a energiei maree-motrice in scopul producerii de energie electrica. Rezultatele pun in evidenta faptul ca producerea de energie electrica la scara mare prin exploatarea curentilor generati de maree, solicita utilizarea unor turbine complet imersate si sisteme mari si robuste amplasate in larg care au devenit tehnic fezabile doar in present. Exista multe asemanari intre sistemele eoliene si maree-motrice, atat in ceea ce priveste echipamentele, cat si natura fortei motrice. Cel mai direct mod de a dezvolta sistemele maree-motrice este cel de a utiliza tehnologia turbinelor eoliene cu ax orizontal, dezvoltata si experimentata de peste 30 de ani. O turbina mareomotrica este asemanatoare cu o turbina eoliana, dar densitatea apei sarate este de 800 de ori mai mare ca cea a aerului si vitezele de curgere ale apei sarate se cifreaza in mod uzual la o cincime din viteza vantului. O turbina mareomotrica corespunzator dimensionata ar trebui sa aiba un diametru rotoric de aproximativ jumatate din cel al unei turbine eoliene de aceeasi putere. Comparativ cu tehnologia autilizata in conversia energiei eoliene, sistemele maree-motrice se afla in stadiu incipient si exista numai un mic numar de proiecte de centrale maree-motrice demonstrative, care utilizeaza prototipuri cu o putere instalata de peste 100 kW. Se estimeaza ca vor mai trece cativa ani inainte ca echipamentele sa fie produse pe scara industriala. Exista trei proiecte demonstrative majore care s-au derulat in ultimii ani, doua dintre acestea fiind inca in derulare. Nici una dintre unitatile demonstrative nu prezinta un prototip care sa stea la baza productiei industriale viitoare si toate echipele de cercetare au in vedere proiectarea si testarea unor sisteme maree-motrice mai mari, anterior inceperii producerii acestora. Exista foarte putine date publicate referitoare la performanta sistemelor maree-motrice, atat la scara modelului, cat si a prototipului. Ca urmare, majoritatea informatiilor disponibile provin din surse cum sunt literatura de specialitate a companiilor si world wide web. Multi ingineri si constructori sunt in favoarea tehnologiei bazata pe utilizarea energiei cinetice a curentilor generati de maree. Cea mai timpurie incercare riguros fundamentata de a demonstra in practica puterea curentilor generati de maree s-a derulat la inceputul anilor 90 in apele lacului marin

Loch Linnhe situat pe coasta vestica a Scotiei. Aceasta schema de amenajare a utilizat o turbina sustinuta prin cabluri la nivelul mediu al apelor, cabluri care se intindeau de la ancora plasata in patul marii la un baraj flotant. Mijlocul si sfarsitul anilor 90 au fost in principal marcati de programe de planificare si dezvoltare, astfel incat abia la inceputul secolului XXI au fost finalizate alte sisteme pentru testare. In anul 2000 a fost testat un mare echipament plutitor cu ax vertical, Enermar, in Stramtoarea Messina. Compania Marine Current Turbines Ltd a initiat in Canalul Bristol (intre Anglia si Tara Galilor) un sistem prototip demonstrativ amplasat pe un mare pilon, sistem cunoscut sub denumirea de Seaflow. In Norvegia, proiectul Hammerfest Strm, a demonstrat ca un sistem cu ax orizontal montat pe un pilon poate functiona intr-un fiord. In SUA a fost instalata in decembrie 2006 prima turbina, dintr-un sir de turbine maree-motrice, in raul West River din New York. La finalizarea lucrarilor, acest proiect va fi primul din lume care va functiona cu un sir (cascada) de echipamente maree-motrice. In anul 2007, European Marine Energy Centre (EMEC), infiintat in 2004 in scopul de a testa la scara mare tehnologia mareomotrica, a devenit integral dotat. Puntile de testare sunt amplasate in afara varfului sud-vestic al insulei Eday (Scotia).

Sursa de energie si localizare


Ca si in cazul centralelor maree-motrice cu baraj, tehnologiile care utilizeaza curentii mareici sunt bazate pe coborarea si ridicarea suprafetelor oceanelor si ale marilor sub actiunea fortelor de atractie gravitationala dintre Luna si Pamant, respectiv Soare si Pamant. Tehnologiile bazate pe indiguire folosesc ridicarea si coborarea nivelului marilor si energia potentiala a apei astfel retinuta in bazin, in timp ce tehnologiile bazate pe curentii mareici utilizeaza energia cinetica a curentilor care se deplaseaza catre si in afara zonelor influentate de maree. Curentii mareici urmaresc o curba sinusoidala. Cei mai puternici curenti sunt generati de mareele medii. Deseori, in perioadele de reflux se genereaza curenti putin mai mari decat in cele de flux.

In majoritatea locurilor miscarile apei de mare sunt prea lente si disponibilul de energie este prea difuz pentru a permite exploatarea practica a sursei de energie.

Intensitatea curentilor marini generati de maree variaza, in functie de pozitia amplasamentului pe Pamant, de forma zonei costiere si batimetrie. De-a lungul zonelor costiere drepte si la adancimii medii ale oceanelor, mareele si curentii mareici sunt in mod uzual redusi ca intensitate. In general, intensitatea curentilor este direct dependenta de inaltimea mareei din amplasamentul dat. Exista de asemenea anumite amplasamente in care apa curge continuu numai intr-o singura directie, iar intensitatea curentilor este practic independenta de fazele Lunii. Acesti curenti sunt puternic influentati de fluxul termic al apelor marine si se deplaseaza de la Ecuator catre regiunile mai reci. Cele mai evidente exemple sunt Golful Stream si Stramtoarea Gibraltar, in care in stratul superior se produce o curgere constanta din oceanul Atlantic catre bazinul Marii Mediterane.

Fi de documentare FD19

Harta resursei in Europa


Curentii mareici sunt in general mai puternici in zone unde adancimea apei este relativ mica, unde se produce o gama variata de maree si unde viteza curentilor este amplificata de efectul de ingustare a sectiunii in zona costiera locale si al patului marii; spre exemplu, in stramtori inguste si golfuri, in jurul peninsulelor si in canalele dintre insule. Un bun amplasament pentru exploatarea curentilor mareici este unul care dispune de proprietati batimetrice si ale patului albiei care permit amplasarea unui echipament pentru conversia energiei curentilor mareici, nu interfereaza cu alte utilizari ale spatiului marii si se afla in apropierea unei retele electrice. Comparativ cu tehnologia aplicabila exploatarii energiei eoliene sau a valurilor, cerintele de amplasare a turbinelor pentru curenti mareici sunt mult mai dependente de amplasament. Ca si in cazul energiei eoliene, puterea instantanee este proportionala cu cubul vitezei fluidului. Un curent marin cu o viteza de 2,5 m/s (5 noduri), care este uzual pentru un astfel de amplasamente, este echivalent cu un flux de putere de 8 kW/m2. Viteza minima necesara in scopuri practice este de 1 m/s (2 noduri), 0,5 kW/m2. In practica sunt necesare amplasamente cu viteze medii ale curentilor mareici mai mari de 2 2,5 m/s (4 5 noduri); altfel amplasamentele devin inadecvate pentru demararea unui proiect acceptat din punct de vedere economic. Harta de mai jos indica repartitia resurselor in Europa.

Fi de documentare FD20

Tipuri de tehnologie
Tehnologiile pentru exploatarea curentilor mareici sunt concepute pentru a valorifica energia cinetica a curgerii apei cu viteze mari in zonele in care se produc maree. Turbine cu ax orizontal - Turbina cu ax orizontal functioneaza foarte asemanator cu o turbina eoliana conventionala si proiectarea lor este similara. Turbina este plasata intr-un current mareic, care determina rotatia acesteia, si deci producerea de energie. Unele turbine pot fi amplasate in conducte pentru a crea efecte secundare ale curgerii, prin concentrarea curgerii si crearea unei diferente de presiune.

Fi de documentare FD21

Turbine cu ax vertical - Turbinele cu ax vertical se bazeaza pe acelasi principiu ca turbinele cu ax vertical, doar ca ao o alta directie de rotatie. Turbina este plasata intr-un current mareic, care determina rotatia acesteia, producand energie.

Fi de documentare FD22

Dispozitive cu pale oscilante - Acestea au pale care nu se rotesc, ci se misca inainte si inapoi intr-un plan perpendicular pe curentul mareic. Miscarea oscilatorie utilizata pentru producerea energiei se datoreaza ridicarii create de curentul mareic care curge in orice parte a aripii. Anumite echipamente folosesc pistoane pentru a alimenta un circuit hydraulic, care actioneaza un motor hidraulic si un generator pentru a produce energie.

Fi de documentare FD23

Echipamente ce folosesc efectul Venturi - Curgerea curentilor mareici este directionata printr-o conducta, care realizeaza o concentrare a curgerii si produce o diferenta de presiune. Aceasta are ca efect o curgere secundara a fluidului printr-o turbina. Curgerea rezultanta poate actiona o turbina direct sau diferenta de presiune indusa in sistem poate actiona o turbina cu aer.

FIE DE DOCUMENTARE PENTRU ELEVI

FD1

ncadrarea n peisaj Notm n primul rnd c ntr-un parc eolian, mai ales dac este situat n teren plat, din considerente de valorificare maximal a energiei eoliene, distana medie dintre dou turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari nseamn de la cteva sute de metri la peste un kilometru. Rezult c turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de nalt tensiune, care apar aproape oriunde n peisajul din jurul nostru, dar cu care ne -am obinuit i pe care nu le mai considerm cu un impact negativ asupra peisajului.

Turaia rotoarelor turbinelor mari este foarte lent n jur de 10 rotaii/minut, deci nu provoac i nici nu induce nici un fel de senzaie negativ. Vizual turbinele au design elaborat, atrgtor i sunt vopsite n culori pastelate sau alb (cel mai frecvent). Cel puin la nceputul promovrii parcurilor eoliene industriale n Romnia, apreciem c acestea vor constitui o atracie turistic semnificativ, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie. Ocuparea terenului este minima n arealul amenajat (circa 0,1% din total) ca i n cazul liniilor electrice putndu-se utiliza n continuare terenul pentru agricultur sau punat.

FD 2

Eolienele ca surs de zgomot i vibratii Ca orice echipament industrial i turbinele eoliene produc n funcionare zgomote, datorit sistemelor mecanice n funcionare, a despicrii aerului de palele n rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stlpului de susinere, cand se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ n special n zonele dens populate, sursele de zgomo t sunt foarte riguros controlate de fabricanii de turbine i se iau msuri tehnologice speciale pentru fiecare surs. Aa se face c n urma unor msurtori n natur, fabricanii dau garanii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiv. Putem afirma ns c turbinele de vnt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanilor garantnd c la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depete 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrtoare. n cazul n care vntul bate n direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distan de 40 m de o turbin tipic este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaz cu nivelul unei conversaii umane obinuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuin, iar la distana de peste 300 m zgomotul funcionrii unor turbine se confund cu zgomotul produs de vntul respectiv. Dac vntul bate din direcie contrar, nivelul zgomotului recepionat scade cu circa 10 dB(A). Conform specificului fiecrui amplasament n parte, pentru ca nivelul de zgomot s fie cel acceptat, trebuie avut n vedere pstrarea unei distane suficiente fa de aezrile umane, diverse anexe gospodreti, instituii publice, monumente istorice i de arhitectur, parcuri, scuare, spitale i alte aezminte de interes public. n ce privete vibraiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Impactul asupra psrilor zburtoare Principalul impact pus n discuie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul psrilor zburtoare cu rotoarele turbinelor eoliene n micare, precum i perturbarea habitatului (la sol), dac n areal se afl colonii semnificative de psri. Aceast problem a suscitat nc de acum mai bine de un deceniu intense dispute n rile vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, n multe ri au fost demarate multiple studii de impact cu psrile. Astzi n rile vest-europene ecologitii i promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene i psri este mai mic dect se afirmase la nceput i n orice caz mai redus dect impactul altor activiti umane ca vntoarea, transportul rutier i aerian, sau chiar existena structurilor statice ca stlpii i liniile electrice ori a cldirilor nalte, de care psrile se ciocnesc deoarece le vd greu. Aceast concluzie a permis dezvoltarea exploziv a energetici vntului n toate trile UE. Aa cum artam existau peste 40.000 MW nstalai la finele anului 2005.

Un studiu olandez (ntocmit de Biroul teritorial pentru energia vntului n cooperare cu Fundaia olandez pentru protecia psrilor) estimeaz c anual sunt omorte 1500 psri prin vntoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier i numai 20 psri/1000 MW de turbinele eoliene. Rezult c numrul psrilor omorte de maini este de 300 ori mai mare dect numrul psrilor omorte de turbinele de vnt, iar cel al vntorii de 70 ori mai mare. Aceste estimri sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude c stlpii i liniile de nalt tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru psri dect turbinele eoliene, care n rotaie fiind constituie un avertisment vizual i sonor semnificativ pentru psri, acestea evitnd zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul Danemarcei unde funciona o turbin de 2 MW, arat c psrile au avut tendina s-i schimbe ruta de zbor cu 100-200 m fa de turbine i trec pe lng sau pe deasupra lor la o distan sigur. Acest comportament a fost observat att ziua ct i noaptea. La Port-la-Nouvelle n sudul Franei, cinci turbine sunt plasate ntr-o important rezervaie de psri, prin care trec mii de psri, inclusiv prdtoare, mai ales n timpul migraiilor. Studiul, nt ocmit de Liga Francez pentru Protecia Psrilor a constatat c majoritatea psrilor mai mari zburau n mod deliberat n jurul turbinelor. n cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la lig nici o pasre rnit sau omort. Aceaste constatri extrem de pozitive nu elimin necesitatea unei analize specifice n fiecare amplasament,care s in cont de faptul c sunt sau nu sunt semnalate psri din specii protejate cu habitat stabil i dac speciile respective pot suferi o extincie prin realizarea parcului eolian,sau dac pasajul psrilor cltoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus. n aceste cazuri se impun unele precauii suplimentare cum ar fi creterea distanei dintre turbine, amplasarea lor- n msura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (n cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemntoare), iar n cazuri extreme nedemararea execuiei proiectului pn la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care s determine efectele posibilului impact.Suntem ns convini c aceste concluzii nu pot fi dect pozitive, aa cum s-a ntmplat n toate celelalte ri care au dezvoltat productia din energie eolian.

Un cercettor german susine c i o surs regenerabil precum energia eolian n realitate ar dauna echilibrului energetic al planetei. i nu ar fi nici mcar att de verde cum crede lumea... Axel Kleidon de la Max Plank Institute din Jena (Germania) este convins: eforturile oameniilor de tiin de a obine energie din vnt i din mare vor sfri prin a provoca schimbri climatice ireversibile. Sursele de energie regenerabile sunt prin definiie inepuizabile. Sau cel puin erau considerate astfel pn recent, cnd un fizician german s-a apucat s fac nite calcule i a ajuns la concluzia c utilizarea intensiv a energiei eoliene i celei a curenilor marini nu doar ar putea s destabilizeze n mod periculos echilibrul energetic al planetei, dar ar putea chiar cauza mediului mai multe daune dect cele provocate de emisiile de CO2. O teorie n msur s-i scandalizeze pe muli i creia New Scientist i-a dedicat recent o copert. Kleidon ii explic aceste concluzii apelnd la legile fundamentale ale termodinamicii: dup cum explic, atunci cnd razele solare intr n atmosfer, o parte din ele favorizeaz formarea vnturilor i

a curenilor oceanici i este responsabil de evaporarea apelor; partea rmas este n bun msur dispersat n cldur (entropie) i noi nu reuim s-o utilizm. n prezent utilizm doar 1 parte din 10.000 din energia total iradiat de Soare, dar potrivit lui Kleidon acest calcul este neltor deoarece ar trebui s lum n considerare doar energia utilizabil, numit i energie liber. Oamenii consum circa 47 terawatt de energie, adic 47.000 de miliarde de wai, ceea ce potrivit lui Kleidon echivaleaz cu 5-10% din energia liber a sistemului Terra, o cantitate enorm, mai mare dect cea coninut n toate procesele geologice care survin pe planet (cutremure, erupii vulcanice, micri ale plcilor tectonice). Pentru a deveni cu adevrat verzi, a explicat cercettorul german, ar trebui prin urmare s nlocuim cu surse regenerabile acea parte de energie obinut din combustibili fosili i egal cu 17 TW. Dar potrivit celui de-al doilea principiu al termodinamicii, avnd n vedere c nicio tehnologie nu va putea vreodat fi perfect eficient, o parte din energia liber capturat de generatoarele eoliene sau marine va fi mereu i oricum pierdut ca i cldur. Din punct de vedere termodinamic, ceea ce fac aceste instalaii este s extrag energia liber derivat din soare i s converteasc o parte din ea n energie util, restul pierzndu-se sub form de cldur, devenind n fapt inutilizabil. Iar rezultatul acestei operaiuni ar fi n ultim instan o srcire energetic a sistemului Terra. Utiliznd modele matematice complexe, Kleidon a artat c ar fi teoretic imposibil s extragi din vnturile terestre pn la 70 TW de energie, i nu fr consecine. Srcirea energetic a sistemului Terra ar implica modificri semnificative la nivelul circulaiei vnturilor, al precipitaiilor i radiaiilor solare, efectele fiind comparabile cu cele ale unei dublri brute a emisiilor de gaze cu efect de ser n atmosfer. Este un punct de vedere interesant, cu implicaii importante. Dac nu gndim n termeni de energie liber putem fi nelai de potenialul energetic al resurselor naturale, consider Maarten Ambaum, meteorolog la Universitatea Reading, Marea Britanie. Trebuie prin urmare s renunm la utilizarea energiilor regenerabile? Nu, precizeaz Kleidon, dar a crede c vntul este o surs de energie inepuizabil i cu un cost zero este ca i cum ai vrea s realizezi perpetuum mobile. Sursa: Focus

A1.

Activitatea 1: Simte energia soarelui Atenionare: Nu privii niciodat direct la soare Energia radiant a soarelui atinge pmntul. mrimea aproximativ a pmntului

Sarcini: Alegei o zi nsorit. Stai cu faa la soare i nchidei ochii. Plasai o bucat de carton n faa soarelui i apoi dai-o la o parte. Ce simii pa fa? Cum poate fi descris n cuvinte i prin desene percepia acestor energii invizibile? Observaii pentru profesori: Nu uitai s amintii elevilor c a privi direct spre soare poate fi periculos. Cunotine de baz: Energia radiant emis de soare atinge pmntul. Scop: a simi abundena energiei radiante a soarelui. a discuta percepiile (cldurii luminii, zone sensibile, transfer de cldur etc.). Materiale: cte o bucat de carton pentru fiecare elev Cuvinte cheie: energie, cldur, lumin, energie radiant Abiliti: percepie, descriere, discuie.

A2 Activitatea 2: Potenialul vntului la coala voastr Vntul variaz n cursul zilei i de la o zi la alta att ca trie ct i ca direcie. Vntul este, de asemenea, afectat de locaia i nlimea cldirilor i arborilor nvecinai. Este suficient vnt n zona colii voastre pentru a pune n micare una sau mai multe micro turbine eoliene? Cea mai simpl metod de estimare a vitezei vntului este s folosii un steag dac nu avei, din fericire, un anemometru, un aparat de msurat viteza vntului. Sarcini: - facei un steag lung de 1 m i lat de 0,3 m dintr-un material la ndemn - facei un indicator care s v arate direcia vntului - montai indicatorul de direcie pe un loc nalt la vedere, asigurnd o rotire liber a indicatorului - ridicai catargul i asigurai-l mpotriva cderii folosind o frnghie potrivit - ridicai steagul - nregistrai viteza vntului i direcia la intervale regulate de timp de-a lungul zilei mai multe zile (estimai viteza vntului observnd modul n care se ridic steagul (vezi fig. 3.1 n textul principal)) - dac este posibil, ridicai catargul ntr-o alt locaie, repetai msurtorile i comparai rezultatele - calculai viteza medie a vntului din rezultatele obinute - care dintre locaii pare mai potrivit pentru instalarea unei mici turbine eoliene? Observaii pentru profesori: Cunotine de baz: Variaia vitezei vntului de-a lungul perioadelor de timp de la secunde la zile face aceast msurtoare destul de dificil. Totui ilustreaz un aspect important al surselor regenerabile de energie n ceea ce privete disponibilitatea i sigurana oferit de acestea i poate conduce la o discuie interesant despre care stil de via este posibil dac exist o dependen total de sursele regenerabile de energie. Scop: de a caracteriza energia vntului la nivel local Materiale: pnz de bumbac pentru steag; catarg din buci care pot fi mbinate pentru a forma un catarg pentru steag cu o nlime de trei metri; lemn pentru indicatorul de direcie a vntului; frnghii pentru ridicarea i fixarea catargului pe poziie; scripete pentru nlarea steagului. Cuvinte cheie: viteza vntului, energie regenerabil Abiliti: observaie, analiz, deducie

A3 Activitatea 3.1: Disponibilitatea surselor regenerabile de nclzire n casa ta Sursele regenerabile de energie folosesc cldura de la soare att direct ct i indirect. Desenul ilustreaz cele trei ci diferite de a asigura cldur regenerabil pentru cas.

Sarcini: Examinai desenele i discutai cu grupul vostru ceea ce vedei. Completai fia explicnd pe scurt avantajele i dezavantajele utilizrii fiecrei surse de energie. Identificai cea mai potrivit surs de nclzire pentru fiecare din casele voastre. Prezentai unul sau mai multe motive pentru care aceasta este cea mai potrivit. Dac acest lucru nu este posibil pentru anumite case, la ce soluii v putei gndi? Observaii pentru profesori: Generaliti: Aceast activitate este pentru a studia ct de potrivite sunt sursele regenerabile de energie pentru o cas. Scop: Identificarea variatelor opiuni de nclzire regenerabil nelegerea avantajelor i dezavantajelor fiecrui mod de nclzire Compararea opiunilor pentru diferite tipuri de case Materiale: un desen ilustrnd cele trei opiuni de nclzire i o fi de lucru Cuvinte cheie: tipuri de surse de nclzire, ap cald, nclzirea spaiului, tipuri de locuin, contribuia potenial la nclzirea casei Abiliti: lucrul n grupuri, stabilirea legturii ntre elemente, observare, discuii, interpretare i analiz

Activitatea 3.2 : Disponibilitatea surselor regenerabile de nclzire n casa ta Privii desenul surselor regenerabile de nclzire n aceast locuin i identificai avantajele i dezavantajele fiecreia. Apoi completai tabelul 1.

Tabelul 1: Avantaje i dezavantaje ale diverselor surse regenerabile de energie Biomas Avantaje Pompe de cldur Solar termic

Dezavantaje

Observai casele fiecrui membru al grupului pe rnd i discutai care ar fi cea mai potrivit surs de energie regenerabil, apoi completai tabelul 2.

Tabelul 2: Disponibilitatea surselor regenerabile pentru casa ta Biomas Pompe de cldur Numele Tipul de cas Motivul pentru care e potrivit sau nu -----------

Solar termic

Numele Tipul de cas Motivul pentru care e potrivit sau nu ----------------

Numele Tipul de cas Motivul pentru care e potrivit sau nu

Numele Tipul de cas Motivul pentru care e potrivit sau nu -------------

A4 Activitatea 4: Durabilitatea surselor de nclzire Exist diferite ci de asigurare a nclzirii apei sau spaiului prin arderea combustibililor fosili, folosind electricitatea sau surse regenerabile de energie. Cel mai comun mod de nclzire n Romnia este pe baz de gaze naturale, dar resursele noastre naturale sunt reduse i scad rapid, ceea ce determin creterea importurilor. Cum durata formrii combustibililor fosili a fost de milioane de ani, nu pare a fi corect s folosim ceea ce a rmas n timpul unei singure viei i s nu lsm nimic pentru generaia urmtoare. n aceast activitate comparm diferena dintre obinerea cldurii direct i indirect de la soare. Sarcini: 1. Listai toate sursele de cldur pe care le poate identifica grupul vostru. 2. Decidei care surse sunt regenerabile i care nu. 3. Enumerai avantajele i dezavantajele fiecrei surse. 4. Clasificai sursele n funcie de poluarea mediului i de disponibilitate. 5. Care ar fi cele mai bune surse pentru Romnia pentru urmtorii 50 de ani i oferii un motiv pentru care ar trebui folosite pentru fiecare dintre ele. Observaii pentru profesori: Generaliti: Aceast activitate este realizat pentru a se nelege disponibilitatea resurselor i efectele poluante ale diverselor surse de nclzire Scop: Identificarea fiecrei surse i dac este regenerabil sau nu nelegerea impactului de mediu al fiecrei surse de producere a energiei ncurajarea elevilor de a gndi la utilizarea durabil a resurselor i de a pstra unele dintre ele pentru generaiile viitoare Materiale: hrtie i creioane; un desen ilustrnd fiecare surs de energie Cuvinte cheie: tipuri de resurse, diferene ntre sursele regenerabile i cele neregenerabile, legtura ntre consumul de energie i impactul asupra mediului; durabilitate; privire n viitor peste 50 de ani i dezvolt o strategie potrivit Abiliti: lucrul n grupuri, observare, discuii, interpretare i analiz

A5

Activitatea 5 :Studierea diagramei fiecrei surse de nclzire Discutai diversele surse de nclzire cu grupul vostru i completai tabelul de mai jos; Disponibilitate termen scurt (20 ani); termen mediu (50 ani); termen lung (100 ani); Impact asupra mediului gaze cu efect de ser; poluare local; particule; rezidii; Utilizare curent listai tipuri de surse utilizate n prezent de membrii grupului vostru; Utilizare viitoare cum credei c aceasta se poate schimba peste o perioad de 50 ani i motivai. Sursa Petrol Disponibilitatea Impacturi de mediu Ce folosii n prezent Ce vei folosi peste 50 ani De ce aceast alegere

Gaze naturale

Lemn nclzire electric nclzire solar direct nclzire solar indirect

A6

Activitatea 6: Potenialul de energie regenerabil n coala voastr Cum sursele regenerabile de energie au o variaie att de larg, doar printr-o observaie atent se poate determina care sunt sursele potrivite pentru locuin sau coal. Potenialul va depinde de asemenea, de tipul cldirii i orientarea acestora. Aceast activitate va ajuta la identificarea care dintre sursele de energie regenerabil ar fi cea mai potrivit. Sarcini: - observai tipul de cldire i orientarea ei - ar fi posibil montarea de colectoare solare sau panouri fotovoltaice pe vreun acoperi; este favorabil orientarea? - privii la zona nconjurtoare a cldirii; exist suficient spaiu pentru a inst ala un colector orizontal pentru o pomp de cldur n pmnt? - exist o zon neecranat de arbori sau alte cldiri n care s poat fi instalat o turbin eolian? - putei identifica orice al surs de energie regenerabil care ar putea fi folosit? Observaii pentru profesori: coala asigur o bun ocazie pentru ilustrarea modului n care poate fi determinat potenialul surselor de energie regenerabil. Aceast activitate poate fi urmat de una n care pot fi realizate msurtori (cum ar fi activitatea 3.2). Scop: a determina care surse de energie regenerabil sunt potrivite. Materiale: planuri ale cldirilor colii i ale spaiilor adiacente. Cuvinte cheie: surse regenerabile de energie, coli. Abiliti: observare, discuii n grupuri mici, deducie.

A7

Activitatea 7: Centralizat versus producie local de energie Sursele regenerabile de energie sunt abundente i localizate peste tot; cldura i electricitatea pot fi generate local chiar n propria locuin dac aceasta este apt. Avantajul producerii energiei la locul utilizrii const n faptul c nu exist pierderi de transmisie sau distribuie. Sarcini: - examinai cele dou desene schematice ale producerii centralizate i locale - identificai productorii i consumatorii i locul n care se afl localizate producia/consumul - aflai unde este generat energia folosit de coal i cum este transmis - descoperii ce fel de combustibil este folosit pentru nclzirea colii i de unde provine - discutai ce pai ar fi necesari pentru a utiliza resurse energetice regenerabile locale . Observaii pentru profesori: Aceasta este o foarte tipic discuie deoarece exist pierderi semnificative asociate transmiterii i distribuiei cldurii i electricitii, posibil de pn la 50%. Provocarea pentru elevi este s neleag nu doar impactul de mediu al transmiterii i utilizrii combustibililor fosili, dar i posibilele avantaje ale utilizrii energiei regenerabile n coala voastr. Va trebui s ntrebai furnizorii de cldur i electricitate de unde sunt adui combustibilii i cum sunt transportai. Scop: a compara sursele de electricitate i cldur i de a identifica impacturile de mediu exercitate. Materiale: fie de lucru informaie cu privirea la originea combustibilului folosit pentru generarea electricitii i cldurii Cuvinte cheie: generare, transmitere, distribuie, impacturi de mediu Abiliti: logic, analiz

Activitatea 8

Lecia insulei Moja tiai c o cincime din populaia globului nu are acces la electricitate? Iar din aceasta, 85% triete n zone rurale (International Energy Agency, 2010). n plus, cei mai muli oameni trind n zone ndeprtate din rile n curs de dezvoltare nu sunt conectai la o reea energetic naional, trebuind deci s gseasc metode alternative de a genera electricitate. Principalul motiv este c racordarea la un sistem energetic naional este scump: costul per MWh (mega-wai-or) furnizat prin reeaua electric existent este mult mai mic dect al energiei generate de sisteme energetice izolate, dar costul de extindere a reelei pn la locuine izolate din regiuni ndeprtate este foarte mare. n plus, transportarea energiei la distan mare se face cu pierderi semnificative, datorit ndeosebi firelor lungi. Astfel c deseori administraiile/guvernele sunt refractare la a investi n extinderea sistemelor energetice naionale pn la locaii ndeprtate. n aceste condiii, tehnologiile de exploatare la scar mic a energiilor regenerabile devin alternative viabile, fiind mai ieftine dect generatoarele electrice cu motoare diesel. Un exemplu de succes l constituie proiectul de turbin eolian de mici dimensiuni derulat de Practical Action n Sri Lanka. Putei afla informaii despre proiect i putei viziona on-line un film despre proiectw3. Tehnologiile de exploatare la scar mic a energiilor regenerabile sunt astzi destul de bine dezvoltate, dar totui accesul la tehnologie i la finanare este dificil. n experiena organizaiei Practical Action, cele mai reuite proiecte de energie regenerabil la scar redus sunt cele care implic nemijlocit oamenii afectai de n Sri Lanka aceti copii se proiect: n planificare i n confecionarea deciziilor, i prin instruirea lor astfel nct s poat prelua instalarea i ntreinerea instalaiilor. ateapt s aib lumin n case generat de o mic turbin eolian Pentru imagine, multumim Practical Action / ZulMukhida

Activitatea leciei este conceput pentru patru grupe de pn la patru elevi fiecare. O clas mare poate fi divizat n opt grupe, cu cte dou grupe lucrnd pentru fiecare dintre comunitile Moja. Pentru fiecare grup de elevi, vor fi necesare:

O hart a insulei Mojo (harta original de pe web-site-ul Practical Action este color, n timp ce prin web-site-ul Science in School este disponibil o hart alb-negru) Un set de carduri descriind aspecte cheie privind energiile regenerabile, care vor furniza informaii de fond, inclusiv avantajele i dezavantajele a opt surse de energie regenerabil Patru carduri cu comunitile din insula Moja, cu informaii de fond despre comunitile de locuitori distincte ale insulei O foaie de lucru tabelar (fi) cu opiunile de energie regenerabil.

Introducere n lecie Se prezint insula Mojo folosind documentul PowerPoint descrcat anterior pentru a explica problematicile cerinelor de energie n comunitile rurale, i se stabilete scena pentru activitatea leciei. Se discut despre lipsa de anse de conectare a majoritii oamenilor la sistemul energetic n viitorul apropiat.

Insula Moja este o ar mic situat n apropierea coastei de est a Africii, n Oceanul Indian. Nu are sistem electroenergetic naional.

Cei 1450 de locuitori ai insulei folosesc n principal gaz lampant pentru iluminat i pentru gtit.

Insula

Moja.

Sarcinile 1. Guvernul insulei Moja Island a decis s investeasc fonduri n generarea de electricitate prin tehnologii de energii regenerabile la scar mic. n calitate de experi n tiine, elevilor li se cere s identifice cele mai potrivite opiuni de energie regenerabil pentru comunitile rurale ale insulei. 2. Se pot gndi elevii la cteva opiuni de energie regenerabil care ar fi potrivite pentru insula Moja? Discutai pe scurt n clas. Elevii pot propune opiuni despre care tiu deja, precum energia eolian sau energia solar.

3. Discutai despre localizarea insulei, furniznd informai de fond relevante: cum este relieful? cum este clima (soare, vnt i ploi)? Sunt maree? Dar valuri? 4. Divizai clasa n opt grupuri i distribuii materialele. Fiecare grup va reprezenta una dintre cele patru comuniti ale insulei Moja Erica, Hanki, Moodi i Sandis, fiecare comunitate ocupnd cte cinci sate. 5. Alocai aproximativ 40 de minute pentru ca grupurile s citeasc informaiile de pe cardurile puse la dispoziie, despre comunitile asignate i despre sursele de energie regenerabil, i respectiv pentru a decide asupra celor mai potrivite soluii energetice pentru cele cinci sate. Sunt la dispoziie opiunile pentru energiile geotermal, solar, eolian, hidroelectric, a mareelor i valurilor, a biomasei sau biogazului (vedei Tabelul 1). Pe baza informaiilor din carduri, elevii pot spre exemplu s decid ca anumite comuniti s exploateze mai mult energiile de pe uscat sau de pe mare. Dei costul este un factor important, el va fi tratat ca un aspect separat, nefcnd parte din lecia curent. Fiecare grup de elevi i va nregistra rezultatele n foaia de lucru (fia) furnizat. Mod de generare a energiei Energia geotermal Apa din adncuri este nclzit prin contact cu rocile fierbini din scoara Pmntului. Aburul rezultat poate fi folosit pentru a aciona turbine ce angreneaz generatoare electrice producnd energie electric. Avantaje Este gratuit i disponibil nentrerupt. Dezavanataje Este disponibil doar n anumite pri ale lumii. Uneori este nsoit de gaze toxice. Impact asupra mediului Exist oarece impact datorat instalrii echipamentelor necesare pentru direcionarea aburului ctre turbine. De exemplu, ar putea fi necesar i o infrastructur pentru transportarea materialelor de construcie la aezmnt. De asemenea, echipamentul nsui poate ocup mult spaiu. Un mic impact poate aprea atunci cnd trebuie alocate suprafee mari pentru captatorii solari. Cantitatea de energie furnizat O uzin geotermal tipic furnizeaz energie electric suficient pentru 20 de gospodri

Energie solar Energia solar poate fi exploatat n dou moduri: 1) Pentru a nclzi apa ce trece prin panouri solare; 2) Prin (panouri

Energia Soarelui este disponibil gratuit ct vreme Soarele strlucete

Existena ntreruperilor n strlucirea soarelui, noaptea i pe timp nnourat. Continuitatea se

O instalaie modern tipic cu celule fotovoltaice poate furniza electricitate pentru 5 gospodrii.

de) celule solare care transform energia luminoas direct n electricitate. Energia hidroelectric Apa curgtoare Dac regimul este deviat dintr- pluviometric este un ru pentru a normal/consistent, nvrti o turbin atunci va exista care la rndul ei ap pentru a rotete un produce generator electricitate. producnd energie electric.

poate asigura prin stocarea energiei. Celulele solare sunt scumpe. Este recomandat doar pentru zonele deluroase cu ruri. Exist un impact asupra rurilor (mai ales n cazul hidrocentralelor mari, cu amenajri de acumulare sau cu aduciuni). Se pot dezechilibra ecosistemele din zon i fertilitatea solului din apropiere. Instalarea barierei poate determina un impact asupra mediului, prin eventuala ntrerupere a circulaiei apei marine, respectiv prin blocarea nutrienilor i prin incomodarea migraiei petilor. O singur uzin hidroelectric poate furniza electricitate pentru 40 de gospodrii.

Energia mareelor Un baraj este amplasat la gura unui estuar, astfel nct apa fluxului/refluxului forat s treac prin guri ale barajului acioneaz nite turbine care nvrt generatoarele pentru a produce energie electric. Energia valurilor Dispozitive flotante sunt plasate pe mare (precum geamandurile), i pot converti micarea valurilor ntr-o micare capabil s acioneze turbine, care la rndul lor vor determina generatoarele s produc electricitate.

Electricitatea este generat atunci cnd exist maree (flux/reflux).

Construirea barajelor este costisitoare.

Un baraj tipic poate furniza electricitate pentru 25 de gospodrii.

Electricitatea este generat atunci cnd exist valuri.

n general este necesar amplasarea unui numr mare de dispozitivegemandur. Tehnologia este eficient doar acolo unde sunt valuri mari.

Impactul asupra mediului este foarte mic, i este semnificativ doar cnd sunt instalate foarte multe geamanduri.

Zece dispozitivegemandur pot furniza electricitate pentru 10 gospodrii.

Energia biomasei Anumite materiale organice solide (precum lemnul, blegarul, trestia de zahr, etc) sunt arse, iar cldura rezultat produce abur, care va aciona generatoarele ce produc energie electric. Energia biogazului Anumite resturi vegetale, precum i blegarul, sunt descompuse biochimic ntr-un bazin, iar arderea gazului metan rezultat determin producerea de abur care va aciona un sistem de turbingenerator pentru a produce electricitate.

Se poate asigura o anumit continuitate prin corelarea cu activitiile agricole i zootehnice.

Arderea determin Impact: poluare eliberarea de cauzat prin bioxid de carbon ardere. i de alte noxe.

O uzin de biomas poate produce energie electric pentru 25 de gospodrii.

Folosete deeuri naturale.

Descompunerea (puterfacia) i arderea determin eliberarea de bioxid de carbon i de alte noxe.

Poluarea cauzat prin procesele fizico-chimice.

O uzin de biogaz poate alimenta cu energie electric 20 de gospodrii.

Tabelul 1: Aspecte ale energiilor regenerabile 1. Cerei elevilor s-i prezinte public deciziile, ns deocamdat fr a le motiva (explicit). 2. Centralizai datele despre tem prin contorizarea grupelor i a opiunilor lor privind sursele de energie alese, folosind Tabelul 2 de mai jos. Care au fost cele mai populare opiuni de energie regenerabil pentru insula Moja. Surse de energie Vnt (eolian) Soare Ap (hidroelectric, valuri, maree) Geotermal Biologic (biomas, biogaz) Numr de grupe

Tabelul 2: Cele mai populare alegeri de energie 1. La final, cerei elevilor s-i explice alegerile privind producerea de energie. Rspunsurile nu vor fi considerate bune sau greite important este ca elevii s fie capabili s-i justifice deciziile.

Lecia Insula Moja a fost creat de o echip a organizaiei Practical Action (Bren Hellier, responsabil cu educaia, i Peter Crowther, consultant independent n educaie). Referine International Energy Agency (2010) World Energy Outlook 2010. Paris, France: OECD / IEA. ISBN: 9789264086241 Referine in web w1 Programul pentru Dezvoltare al Naiunilor Unite (UNDP) lucreaz cu 166 de ri pentru a mbuntii viaa locuitorilor. Vedei: www.undp.org w2 Pentru mai multe informaii despre organizaia Practical Action, vedei: www.practicalaction.org w3 Citii mai multe despre proiectul de energie eolian din Sri Lanka i vizionai filmul despre el aici: http://practicalaction.org/energy-advocacy /access-wind-sri-lanka w4 Pentru a afla mai multe despre raportul United Nations Development Programme 2003 privind proiectul hidroenergetic de la Mbuiri accesai: http://sgp.undp.org/download/SGP_Kenya1.pdf w5 Detalii despre proiectul Practical Action de micro-hidrocentral din Kenya, inclusiv un filmule: http://practicalaction.org/our-work/ourwork_energy?id=microhydro w6 Materialele document necesare leciei se gsesc aici: www.practicalaction.org/moja-island-1
Exemple de activiti Activitatea 10 Realizai acelasi studiu pentru Romnia utiliznd hrile prezentate in capitolele de mai sus. Activitatea 11 Realizai un Top Ten al motivelor pentru care Energiile regenerabile sunt cool. Activitatea 12 Realizai o vizit de studiu la cea mai apropiat central care folosete resurse regenerabile. Activitatea 13 Realizai un concurs de afie cu tema Soluii pentru energii regenerabile

:
- Productia de energie eoliana a crescut de cinci ori intre 1999 si 2006, ajungandu-se ca, in unele tari, valoarea acesteia in consumul total de energie sa fie semnificativa: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%). - Unele cercetari arata ca potentialul mondial al energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa energie decat se consuma in prezent. Romania dispune de un potential eolian ridicat in zone precum Podisul Central Moldovenesc, Dobrogea si zona litorala. Pe baza evaluarilor realizate, in tara noastra se pot monta instalatii eoliene cu o capacitate de pana la 14.000 MW, ceea ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an. In acest moment, in Romania, doar 35 de turbine eoliene au fost aduse si montate, dintre care numai 18 functioneaza si livreaza energie catre reteaua nationala de electricitate. - Energia solara care ajunge pe Pamant in 40 de minute ar fi suficienta pentru a acoperi nevoia de energie pe un an, a intregii omeniri. - In locurile mai greu accesibile, mai izolate de lume, cea mai mare parte a curentului necesar unei gospodarii este furnizat de panourile solare. - In sudul Spaniei (in apropiere de Sevilla), peste 1.000 de oglinzi au fost pozitionate pentru a capta energia solara si a o transforma in energie electrica. Fiecare dintre oglinzi are ca dimenisune aproape jumatate din suprafata unui teren de tenis. Aceste oglinzi vor produce energie electrica suficienta pentru alimentarea a peste 11.000 de locuinte din apropiere. Potential pentru a folosi energia solara in scopul producerii de energie electrica si termica avem si noi in Romania. Ne putem folosi de aceasta energie solara in jur de 4-5 luni pe an. Ramane doar sa existe si VOINTA de a folosi sursele de energie regenarabile si ecologice.

- In Romania exista 7 hidrocentrale, si anume: Portile de Fier I si Portile de Fier II (pe fluviul Dunarea), Lotru Ciunget (pe raul Lotru), Raul Mare Retezat (pe Raul Mare), Mariselu (pe raul Somes), Vidraru (pe raul Arges), Stejaru (pe raul Bistrita). - Hidrocentrala Portile de Fier I este una din cele mai mari constructii de acest gen din Europa si cea mai mare de pe Dunare. Energia mareelor este energia ce poate fi captata datorita curentilor de maree si poate fi utilizata pentru a produce electricitate. - Daca energia mareelor ar putea fi valorificata integral in centrele speciale, ar produce de circa 100.000 de ori mai multa energie electrica decat toate hidrocentralele aflate in functiune in prezent, pe glob. - Alte calcule apreciaza ca energia furnizata anual de maree ar putea echivala cu cea obtinuta prin arderea a peste 70 de mii de tone de carbune. - Momentan, cea mai mare centrala de acest gen este situata pe raul Rance, din Franta. - Suedia isi asigura 15% din necesarul de energie din utilizarea biomasei. - In SUA ponderea biomasei in totalul energiei utilizate este de 4%. In Romania, biomasa ar putea acoperi 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararii hranei in mediu rural, numai prin consumul de reziduri si deseuri vegetale. Desi biomasa este una dintre principalele resurse de energie regenerabila ale Romaniei, in prezent tara noastra isi obtine cea mai mare parte din energia verde din resurse hi dro. Exploatarea biomasei castiga insa tot mai mult teren si la noi. Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa se poate asigura din plantatii (arbori si arbusti cu perioada redusa de crestere) pe suprafete degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol.

Bibliografie Curs ing. Gheorghe Voicu cercettor tiinific principal I la IBCOenerg. Internet, ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil, www.energieregenerabila.org/, energieverde.ro/, www.energii-regenerabile.ro/, www.euractiv.ro/.../Harta-energiei-regenerabile-aRomaniei.html