INCONSTIENTUL CA IPOSTAZA A PSIHICULUI

Inconstientul constituie cel mai controversat nivel de organizare al vietii psi ice! in legatura cu care a"unda pozitiile de negare sau de a#irmare in literatura de specialitate$ %iscutiile cu privire la acceptiunile notiunii! la natura psi ica a inconstientului! la rolurile lui in e&istenta umana! sunt atat de numeroase! 'prea(complicate si contradictorii! incat creeaza un ta"lou aproape deconcertant cu privire la inconstient$ Controversele au dus c iar la concluzia! e&agerata dupa parerea noastra! ca psi ologia a renuntat sa mai plaseze in centrul preocuparilor sale 'teoretice si practice( notiunea de constiinta! in #avoarea celei de inconstient$ )*ie ca este vor"a de curentul cognitiv sau psi analitic + pentru ratiuni de alt#el #oarte di#erite ,re#lectia se orienteaza spre alte notiuni - cognitie! inconstient$$$. ' Pedigneli /$ L$! )Conscience et inconstient.! 0112 ( %upa 3ielu Zlate ' )Introducere in psi ologie.! 4555 (! c iar daca inconstientul a captat intr,o mai mare masura! in ultima vreme! atentia psi ologilor! nu se poate sustine '#ara a gresi ( ca ei au incetat sa se mai p 066067106o reocupe de studiul constiintei$

0$NE8A9EA SI A*I93A9EA INCONSTIENTULUI$ )I3PUNE9EA.INCONSTIENTULUI IN PSIHOLO8IE

Negarea inconstientului s,a #acut pe "aza considerarii transparentei totale a o"iectului! a inteligi"ilitatii si a adecvarii a"solute a cunoasterii la o"iectul sau$ Psi ologia academica! traditionala credea ca intre constient si psi ic e&ista a priori sinonimie! identitate$ Psi ologia germana admitea ca! din moment ce un #enomen inconstient nu poate nici sa #ie trecut! nici sa treaca prin constiinta! el nu e&ista$ In psi ologia #ranceza! Sartre a#irma ca tot ceea ce se intampla in individ este constient! dar nu si in mod necesar cunoscut$

-1-

Ast#el! el desprindea doua niveluri ale constiintei - nivelul constiintei re#le&ive si cel al constiintei nere#le&ive! acesta din urma inglo"and e&perienta traita$ %upa opinia lui! psi analiza nu #ace altceva decat sa #aca trecerea de la un nivel la altul$ Psi ologul 7aponez Tanenari C i"a aceeasi natura$ Identi#icarea celor doua niveluri de organizare ale vietii psi ice ec ivaleaza practic cu negarea speci#icului am"elor$ Aceste o"stacole epistemologice au #ranat constituirea si evolutia conceptiilor asupra inconstientului$ E&presia )procese psi ice inconstiente. devenea! in aceste conditii! o a"surditate! o contradictie in termeni$ Numai ca! asa cum su"linia /ean, Claude *illou&! identitatea presupusa intre viata psi ica si constiinta pare a nu rezista pro"ei #aptelor! a rezultatelor e&perimentale si a o"servatiilor minutioase ale psi ologilor$ )E&istenta reprezentarilor inconstiente apare o"iectiv c iar in actiunea lor! iar verita"ila demonstrare a inconstientului rezida in #aptul real si o"serva"il ca starile psi ologice neconstiente au e#ecte constiente si invers! ca starile psi ologice constiente pot #i ine&plica"ile daca nu se #ace apel la cauzele psi ice inconstiente$ ) ' /$ C$ *illou&! )L;inconscient.! 0126($ A#irmarea inconstientului se spri7ina! in principal! pe conceptia lui *reud! care! desi nu a introdus notiunea respectiva in psi ologie! a ela"orat o conceptie structurata cu privire la continutul si rolul inconstientului in viata psi ica a individului! #urnizand c iar si o metoda de sondare si asanare a lui$ %ar poate ca e&emplul cel mai sugestiv al a#irmarii inconstientului il constituie patrunderea lui in psi ologia cognitiva$ Lansarea conceptului de )inconstient cognitiv. este! credem! una din )s#idarile. cele mai incitante ale psi ologiei$ %upa cum nota H$ Hunt! ) 9edescoperirea unei )cognitii constiente) este o parte a celei de,a doua revolutii in cadrul psi ologiei cognitive! care se a#la intr,o competitie potentiala cu renascuta #ascinatie a constiintei$ Ast#el! orice psi ologie a sinelui ar #i reziduala daca nu ar #i caracterizata si din punctul de vedere al unor #unctii care pot #i inconstiente. ' H$ Hunt! ) %espre natura inconstientului.! 011<($ '0226 + 01:4( sustinea! de asemenea! ca #unctiile constiente si inconstiente ale vietii psi ice nu di#era #undamental! ele #iind guvernate de legi de

-2-

Iar dupa =$ Hirst! ) c iar daca inconstientul #reudian este )#ier"inte si umed.! in mod cert el este capa"il de analize pro#unde ) ' =$ Hirst! ) Aspecte cognitive ale inconstientului.! 011<($ Consecintele acestor atitudini #ata de inconstient sunt di#erite, negarea inconstientului ec ivaleaza cu uni#ormizarea! omogenizarea vietii psi ice! ea nedispunand ast#el de structuri si organizari calitativ di#erite> , a#irmarea inconstientului presupune! dimpotriva! o structura compusa si comple&a a vietii psi ice! ca si unitatea in multiplicitatea ei$ *ireste ca! dintre cele doua tendinte! ultima este cea care s,a impus in cele din urma! dar aceasta dupa un drum lung si anevoios$

-3-

) Impunerea. inconstientului in psi ologie

Investigatiile si cercetarile directe asupra inconstientului au #ost precedate de )lansarea. #iloso#ica a notiunii de catre marii meta#izicieni germani din epoca post,?antiana ' Sc open auer! Hegel! Sc elling! Hartman (! care au creat o am"ianta #avora"ila recunoasterii inconstientului in psi ologie$ %e asemenea! cercetarile medicale e#ectuate dupa 0225 au constituit solul #ertil in care si,a in#ipt radacinile! mai tarziu! psi analiza centrata pe )psi ologia pro#unzimilor. si pe gasirea unui continut speci#ic speci#ic notiunii de inconstient$ In )#iloso#ia inconstientului. se remarca doua idei - prima considera ca inconstientul este prin natura sa irational! cealalta vede in inconstient o adevarata #orta ce guverneaza intreaga viata a individului$ Prima idee se contureaza cel mai "ine in conceptia lui Art ur Sc open auer! pentru care vointa reprezinta o #orta irationala si activa! omul insusi #iind o vointa #ara constiinta$ Pentru #iloso#ul german intelectul uman se a#la in serviciul vointei- )@ointa este pro#esorul! iar intelectul servitorul. ' A$ Sc open auer! )Lumea ca vointa si reprezentare.! 0201($ Cea de,a doua idee este sustinuta de catre E$ von Hartman! care considera ca atat viata organica! cat si cea spirituala 'psi ica( sunt dominate de inconstient$ %upa opinia lui Hartman! inconstientul este prezent in perceptii! in #ormularea conceptelor! in rationamente> el guverneaza sentimentele si el este sursa pentru descoperirile geniale$ 3ulti alti #iloso#i au avut contri"utii remarca"ile la #undamentarea teoretica a inconstientului Aant #olosea e&presia de )reprezentari intunecate. pentru a desemna mani#estarile inconstientului! Sc elling vor"ea despre )inconstientul etern. ca temei a"solut al constiintei! iar Nietzc e despre )impuritatile spiritului.$ Primele rezultate ale cercetarilor medicale #acute in a doua 7umatate a secolului al BIB+lea asupra isteriei! ipnotismului! somnam"ulismului si disocierii personalitatii au adus pro"e e&perimentale sau cuasie&perimentale in spri7inul e&istentei inconstientului$ Psi ologi si psi iatri ca Al#red Cinet! Pierre /anet sau 3orton Prince vedeau in inconstient reversul constiintei care! incapa"ila de a sintetiza ansam"lul vietii psi ice! scapa anumite #enomene psi ice din #ocarul analizei sale$ Inconstientul! in viziunea acestor autori! aparea ca o sla"iciune a Eului si a constiintei! ca o de#icienta psi ologica sau un automatism psi ic$ -4-

*undamentarea stiinti#ica a inconstientului este insa data de catre Sigmund *reud$ Inspirat si in#luentat de ideile #iloso#ilor! psi ologilor si psi opatologilor dinaintea lui! *reud a propus o asemenea conceptie despre inconstient! incat! desi nu el a introdus notiunea respectiva in psi ologie! contri"utia sa este considerata capitala$ Principalele merite ale lui *reud in investigarea inconstientului sunt considerate a #i, descoperirea unui inconstient dinamic! con#lictual si tensional! corelativ procesului re#ularii > , trecerea de la interpretarea inconstientului ca su"stantiv ce desemneaza #aptele mintale re#ulate la interpretarea lui ca ad7ectiv! ca o calitate psi ica! ceea ce inseamna ca proprietatea! )calitatea.de a #i inconstiente o au nu numai amintirile! ci si mecanismele de re#ulare sau ceea ce porneste de la Supraeu > , multiplicarea zonelor care se sustrag constiintei! *reud vor"ind! practic! despre e&istenta a trei tipuri de inconstient- Sinele sau inconstientul propriu,zis! Eul ' printr,o parte a lui( si Supereul + primul ca inconstient re#ulat! celelalte doua! reprezentand inconstientul nere#ulat > , considerarea inconstientului ca #iind pro#und! a"isal! si nu doar un simplu )automatism psi ic.$ %upa un timp de tacere ce a urmat teoriei lui *reud! in 0105 lua #iinta Asociatia Psi analitica Internationala! care il avea ca presedinte pe Carl 8ustav /ung! si printre mem"rii sai! ca primii #reudieni! il numara pe Al#red Adler$ Pentru Adler! psi ismul inconstient este determinat de vointa de putere si de sentimentul de in#erioritate! acestea #iind mecanismele compensatoare #ie ale unor de#iciente #izice! #ie ale in#erioritatii reale sau presupuse ale Eului$ Aceasta pentru ca omul dispune de o importanta tendinta de superioritate! datorita careia dezvoltarea sa psi ica se datoreaza luptei ce are loc la nivel inconstient intre o tendinta negativa 'sentimentul de in#erioritate( si o tendinta pozitiva 'sentimentul de superioritate(! acesta din urma #iind orientata spre compensare$In conceptia lui Adler! compensarea are acelasi rol pe care il avea re#ularea la *reud! el c iar #ace aceeasi greseala ca si *reud a"solutizarea acestui mecanism$ In realitate! consideram ca am"ele mecanisme pot #i la #el de utile pentru viata psi ica a individului$ /ung! in#luentat de Adler! largeste s#era notiunii de inconstient individual! considerand li"idoul ca #iind! pe de o parte! constituit din ansam"lul instinctelor dominante 'inclusiv cel de putere(! iar! pe de alta parte! ca #iind orientat in doua directii opuse! centripet si centri#ug! -5-

spre sine si spre lume! con#orm celor doua orientari ale personalitatii + intraversiunea si e&traversiunea$ Totodata! /ung introduce conceptul de inconstient colectiv! interpretat ca o zona pro#unda! nu individuala! ci supraindividuala a psi icului$ Ast#el! inconstientul colectiv contine imagini ancestrale care somnoleaza in zonele pro#unde ale inconstientului + numite de /ung )ar etipuri. , ! si care #ace posi"il accesul individului la )su#letul istoriei colective.! la %umnezeu sau la %iavol$ Ast#el! la /ung inconstientul colectiv este pree&istent individului! acesta din urma nascandu, se din el! in timp ce *reud! atunci cand vor"ea de inconstientul colectiv! avea in vedere e&istenta in inconstientul #iecarui individ a unor elemente care se regasesc in orice inconstient 'de e&emplu! comple&ul lui Oedip($ 3ulti alti autori au adus contri"utii importante la teoria inconstientului! #acand din psi analiza un umanism care a pus "azele unei morale si a unui comportament nou$ %idier Anzieu ' 01DD ( a introdus conceptul de inconstient de grup! dupa opinia lui grupul dand ocazia mem"rilor sai de a trai inconstient realizarea proiectelor re#ulate$ %upa Anzieu! grupul este analog pentru oameni cu visul! oamenii vazand in grup un #el de )intrare in vis.$ In mod asemanator! multi alti psi ologi considera ca grupul nu este doar suma mem"rilor sai! ci o constructie comuna si inconstienta realizata din elementele partiale ale structurilor si #unctionalitatii psi ice a #iecarui mem"ru al grupului$ Unii psi ologi e&tind c iar ideea de )a#ecte inconstiente. sau )con#licte colective inconstiente. nu numai la grupuri! ci si al organizatii! iar altii promoveaza o psi ologie sociala clinica de inspiratie psi analitica! considerand ca inconstientul! #antasmele! comportamentele de#ensive! ca si cele o#ensive se gasesc pe un taram comun$ Totusi! prin diversitatea lor! cercetarile psi analitice e&prima di#icultatea conceperii intr,o maniera unitara a inconsLinia de #ractura se situeaza nu intre stiinta si psi analiza! ci intre cele doua tipuri de a"ordari stiinti#ice - una care construieste teorii pornind de la real! largind acestuia campul de aplicatie! alta care privilegiaza datele e&perimentale sau clinice$ %esi scurta incursiune istorica in evolutia ideilor si conceptiilor re#eritoare la inconstient #urnizeaza si elemente privind de#inirea acestuia! consideram ca este necesar sa revenim asupra ei dintr,o perspectiva sintetica$

-6-

4$ %E*INI9EA INCONSTIENTULUI
Unii autori! printre care se numara insusi *reud! au de#init inconstientul intr,o maniera restrictiva si e&clusivista! considerandu,l doar rezervorul tendintelor in#ranate! ina"usite! re#ulate! al #rustrarilor$ %upa acesti autori! inconstientul este cel care e&plica lapsusurile! 'pseudo(amneziile! actele ratate! visele! etc$ In de#initiile mai vec i ale inconstientului accentuarea unui element se asociaza cu ignorarea altuia$ Con#orm acestor de#initii! un act inconstient lasa pe din a#ara #enomenele psi ice a#late in acelasi stadiu! insa in stare latenta! virtuala ' deprinderile! #aptele de memorie! tendintele($ Alti autori de#inesc inconstientul intr,o maniera negativa! insistand mai mult asupra rolului sau in ansam"lul vietii psi ice$ In viziunea acestor autori inconstientul apare ca irational! un aos! o invol"urare de pulsiuni oar"e care nu cunosc nici o organizare! cu e#ecte deorganizatoare si in i"itive asupra vietii psi ice! care tin de patologia mintala$ Asa cum spunea 3i ai 9alea ' in 3$ 9alea! ) Ipoteze si precizari in stiinta su#letului.! 014D (! inconstientul este )renasterea unor stari su#letesti primitive si antisociale! provocate de o"oseala nervoasa si aducand ca urmare o dezactualizare a constiintei$ Ast#el #ormulata! de#initia apasa pe elementul ancestral! pe cel antisocial! si in #ine pe cel cvasipatologic cauzat de o"oseala zilnica.$ Psi ologia contemporana de#ineste inconstientul intr,o maniera e&tensiva si pozitiva! ca #iind o #ormatiune psi ica ce cuprinde tendintele ascunse! con#lictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii$ %upa )%ictionnaire encEclopediFue de psEc ologie. 'N$ SillamE! 0125( )inconstientul nu tre"uie conceput ca un receptacul de amintiri! ca un re#ulat oarecare! ci ca o structura asimilatoare! o sc ema dinamica desc isa lumii! organizand elementele primite '"iologice! sociale! culturale(! modelandu,le! integrandu,le in psi ic si dand un sens #iintelor si lucrurilor.$ Avand in vedere multitudinea si diversitatea acestor moduri de de#inire a inconstientului! dupa 3ielu Zlate ' 3$ Zlate! )Introducere in psi ologie.! 4555 ( sunt importante cateva o"servatii! si anume 0( %in #aptul ca inconstientul are o #unctionalitate mai putin previzi"ila! si in consecinta o des#asurare aproape aotica! nu rezulta ca el este complet lipsit de ordine! ci doar ca dispune de o organizare proprie$ -7-

Ast#el! ca un alter ego al constiintei! el neaga ordinea impusa de aceasta! si impune ordinea propriei sale identitati$ 4( %in #aptul ca inconstientul se mani#esta impulsiv sau spontan nu rezulta ca structurile sale nu sunt su#icient de "ine conturate$ HenrE EE! de e&emplu! considera ca principalele )structuri. ale inconstientului sunt , sistemul neurovegetativ sau autonom cu #unctiile sale 'respiratie! circulatie! digestie! etc$( > , automatismele psi ologice sau )inconstientul su"liminal. e&primat de organizarea normala a campului constiintei > , "aza inconstienta a persoanei! care contine stadii ar aice$ Asadar! e&perienta psi omatica inconstienta! in#rastructura campului constiintei si #ormele primitive ale e&istentei persoanei sunt sisteme de #orte care #ormeaza inconstientul$ G( %in #aptul ca inconstientul este considerat deseori o in#rastructura marginala si con#uza a vietii psi ice nu tre"uie sa deducem ca el ar avea numai un rol negativ$ %esi structurile sale sunt mai simple decat ale constiintei! inconstientul indeplineste urmatoarele roluri , rol de energizare si de dinamizare a intregii vieti psi ice > , rol de #acilitare a procesului creator! contri"uind la realizarea unor com"inari si recom"inari spontane > , rol de asigurare a unitatii Eului! ca #iind principalul depozitar al programelor in#ormationale si al tensiunilor motivationale pe "aza carora! prin organizare speci#ica! se emancipeaza constiinta$ Ast#el! insusi 3i ai 9alea! care a dat o de#initie negativista inconstientului! remarca nevoia interpretarii acestuia ca )rezervor nesecat! care insu#la constiintei #ragede si intermitente seva de care are nevoie! acordandu,i momente de repaus si de reorganizare. '3$ 9alea! )Ipoteze si precizari in stiinta su#letului.! 014D($ Inconstientul #ace parte din #iinta umana! nelasand,o nein#luentata in nici una din ipostazele e&istentei sale normale sau patologice$ %e aceea! daca in trecut inconstientul era considerat un domeniu o"scur si preocuparile oamenilor de stiinta! a"ordari apro#undate si noi piste de investigare$ aotic! iar e&plorarea sa era considerata una din sarcinile viitorului! astazi inconstientul suscita! in

-8-

G$ NATU9A SI 9OLU9ILE INCONSTIENTULUI Natura inconstientului

Cei mai multi autori! printre care si *reud! au considerat inconstientul de natura pur a#ectiva$ La aceeasi concluzie au a7uns si analizele comparative #acute intre constiinta si inconstient! care au dezvaluit o constiinta re#le&iva! critica! rationala! si un inconstient a#ectiv! spontan! si invaluit in mit! legenda! vis$ Consideram ca! asa cum constiinta nu este e&clusiv rationala! nici inconstientul nu poate #i e&clusiv a#ectiv! ci el tre"uie considerat preponderent a#ectiv$ Acest #apt a #ost sustinut si de catre /ung! care considera ca ar etipurile! ca imagini condensate si colective! desi instinctive! sunt deopotriva apropiate de sentiment si de idee$ %esi inconstientul cuprinde si elemente de natura cognitiva! o alta intre"are ar #iinconstientul este constituit din imagini sau cuvinte H HenrE EE arata ca la aceasta intre"are au #ost #ormulate doua raspusuri divergente$ Primul re#lecta gandirea lui *reud din etapa sa initiala 'sau )eroica.! asa cum a mai #ost ea numita(! in care inconstientul era considerat autonom! scapand oricaror #ormulari care au loc in constiinta sau in preconstient si! prin urmare! aparand ca #iind #ormat e&clusiv din imagini 'investite li"idinal(! din perceptii interne sau #antasme! din evenimente cristalizate ale preistoriei individului$ A doua teza este mai sensi"ila la tranzitiile si la medierile introduse de catre lim"a7 intre sistemul pulsional si constiinta$ Ast#el! inconstientul este structurat ca un lim"a7! si prin urmare! )se poate comunica cu el! insa cu conditia de a,l auzi ) ' HenrE EE! ) Constiinta.! 012G($ Con#orm acestei opinii! preluata si de alti psi ologi! inconstientul! structurat ca un 'sau prin( lim"a7! poate )vor"i. prin intermediul meta#orelor si al metanimiilor > acestea! #iind #olosite pentru a dezvalui sau a ascunde inconstientul! pot #i considerate ca simptome care! corect desci#rate! arata structura unui lim"a7 al inconstientului$ Ast#el! inconstientul! ca o respingere! ca o negare sau c iar o condamnare a unui trecut care nu poate #i depasit! devine o incarcerare intr,un mod de a vor"i #ara a spune nimic! care cuprinde tot ceea ce nu poate sau nu tre"uie sa #ie sa #ie spus$

-9-

Cum insa tocmai dezvaluirea lui prin metoda asociatiilor ver"ale este singura cale de )eli"erare. si insanatosire! inseamna ca interactiunea dintre imagine si cuvant! )ver"alizarea ) imaginilor! a #antasmelor pro#unde! a"isale sau re#ulate reprezinta esenta inconstientului$

- 10 -

9olurile inconstientului
*oarte multi autori considera ca inconstientul! #iind amor# si #ara organizare! are un rol pur negativ sau tur"ulent in raport cu raport cu conduitele si comportamentele individului$ Printre aceia care sustin insa rolul sau pozitiv se numara nume ca 8ustav /ung! de e&emplu! care considera ca inconstientul este c iar superior constientului! deoarece el contine in sine e&perienta a nenumarate mii de ani$ Ast#el! inconstientul poate servi omului drept )g id #ara seaman.! deoarece el )creeaza com"inatii su"liminale. care sunt superioare com"inatiilor constiente prin )#inetea si importanta lor.$ Pentru 3aurice Pradines inconstientul este )germenul vietii mintale.! conditia si elementul sau #undamental$ *unctiile esentiale ale inconstientului constau in prepararea si sustinerea operatiilor spiritului si in eli"erarea gandirii pentru a deveni apta pentru rezolvarea de noi sarcini si pro"leme$ In psi ologia contemporana parerea despre rolul negativ al inconstientului a inceput sa dispara! in timp ce implicarea acestuia in procesarea in#ormatiilor! in solutionarea pro"lemelor! si c iar in actele de creatie este tot mai mult recunoscuta$ Una dintre cele mai noi orientari psi ologice! si anume psi ologia transpersonala! acorda inconstientului un loc si un rol de prim ordin$ %upa adeptii sai! inconstientul este implicat in cele mai neo"isnuite e&periente transpersonale ' em"rionare si #etale> ancestrale> colective si rasiale> #ilogenetice! etc$( *rances E$ @aug am considera ca inconstientul este elementul central al intuitiei si al imaginatiei! pentru ca )imaginarea este lim"a7ul universal al inconstientului. ' *$ E$ @aug am! )L;eveil de l;intuition.! 0126($

- 11 -

6$ TIPU9ILE %E INCONSTIENT
*aptul ca inconstientul este di#erit in mani#estarile sale a dus la considerarea mai multor tipuri 'sau moduri( de inconstient$ Insusi *reud deose"ea trei tipuri de inconstient , inconstientul latent sau preconstient! care cuprinde starile psi ice suscepti"ile de a deveni constiente> , inconstientul #ormat din #aptele psi ice re#ulate> , inconstientul ca cea mai importanta parte a eului ideal$ 3i ai 9alea ' 3$ 9alea! )Ipoteze si precizari in stiinta su#letului.! 014D( a redus tipurile de inconstient la doua #orme #undamentale, inconstientul #unctional 'care cuprinde inconstientul #iziologic si pe cel psi ic(> , inconstientul adaptativ 'cu su"diviziunea in inconstientul automatic si a#ectiv($ @asile Pavelcu ' @$ Pavelcu! )Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitatii.! 0124(! utilizand criteriul dimensiunilor vietii su#letesti 'verticala! orizontala! longitudinala(! deose"ea trei #orme ale inconstientului - inconstientul a"isal! peri#eric si temporal$ O"servam! desigur! ca di#erentierile intre tipurile de inconstient sunt direct legate de opiniile privind natura inconstientului si rolul acestuia in viata psi ica$ %e e&emplu! in clasi#icarea #acuta de 3$ 9alea! tipurile de inconstient deriva din #unctiile indeplinite de acesta in raport cu lumea interna 'inconstientul #unctional(! si cu cea e&terna 'inconstientul adaptativ($ %in paleta e&tinsa a tipurilor de inconstient vom prezenta in continuare doar trei dintre acestea! care #ie au aparut su" impulsul noilor orientari psi ologice! #ie au revenit in actualitate- inconstientul cere"ral! inconstientul colectiv si inconstientul cognitiv$

- 12 -

INCONSTIENTUL CE9EC9AL
Inconstientul cere"ral este important mai ales prin ceea ce a insemnat pentru evolutia gandirii psi ologice$ Ast#el! #iloso#ia! prin ganditori ca Sc open auer! Hartmann si Nietsc e! a propus modelul inconstientului #iloso#ic! psi opatologia pe cel al inconstientului ereditar! iar neuro#iziologia! modelul inconstientului cere"ral$ %aca primul s,a "ucurat de o atentie iesita din comun! ocupand o pozitie importanta in mai toate genealogiile gandirii psi analitice! iar al doilea! cu un prestigiu cultural ceva mai mic!a inceput sa revina in speculatiile teoretice ale socio,"iologilor si ale neo,evolutionistilor! cel de, al treilea a #ost in mare masura ignorat$ Aceasta a dus la trunc ierea imaginii asupra vietii psi ice si la crearea unor "ariere epistemologice si practic,actionale in intelegerea vietii psi ice umane$ *aptul ca vointa si constiinta erau considerate #acultati superioare! cu rol esential in #unctionarea su"iectiva! nu permitea e&plicarea cazurilor patologice! ale nevrozatilor! psi opatilor! degeneratilor$ In aceste conditii! introducerea de catre neuro#iziologie a inconstientului cere"ral alaturi de constient in e&plicarea proceselor psi ice a sc im"at cursul gandirii stiinti#ice$ In esenta! inconstientul cere"ral este inconstientul #iziologic! inconstientul re#le&! automat! care intra in #unctiune #ara ca individul sa isi dea seama! dar care a#ecteaza viata psi ica constienta$ Notiunea a #ost impusa de uni#icarea #unctionala a a&ei cere"ro,spinale! ca si e&tinderea de la maduva spinarii la creier a proceselor re#le&e$ Prin intermediul cere"ratiei este de #apt automata si inconstienta$ Ideea continuitatii #unctionale a sistemului nervos de la maduva spinarii la emis#erele cere"rale a #ost e&primata prin modalitati di#erite! dar in esenta concordante! de catre di#eriti autori! printre care amintim, T omas LaEcoc?! medic englez! vor"ea inca din 0265 despre creier care! considera el! desi organ al constiintei! este supus )legilor actiunilor re#le&e. si! din acest punct de vedere! nu di#era de ceilalti centri ai sistemului nervos$ Ideea va #i dusa mai departe de /ac?son! unul din elevii sai! care va e&plica "olile mintale prin disolutia cere"rala! inteleasa in termenii opusi evolutiei$ - 13 acestor argumente! cercetatorii vietii psi ice! normale sau patologice! au avansat ideea ca o mare parte a

3ulti alti specialisti sustin aceeasi idee, =illiam Carpenter a introdus! in 02<G! notiunea de )cere"ratie inconstienta.$ , I$ 3$ Secenov! in )9e#le&ele creierului. '02DG( #ace o e&tindere a re#le&elor in e&plicarea celor mai comple&e #enomene psi ice$ %upa acesta! e&ista trei categorii de miscari involuntare0$ pur spinale 'care se produc in timpul somnului! atunci cand creierul nu actioneaza(> 4$ sla"ite sau oprite ' este cazul gandirii! care dispune de capacitatea de a in#range ultima veriga a unui re#le&(> G$ consolidate 'ca in cazul pasiunilor($ 3omentele importante din istoria notiunii de inconstient cere"ral au #ost surprinse de catre mai multi autori! care s,au re#erit la radacinile moderne ale psi iatriei! la descoperirea inconstientului! la inconstientul dinaintea lui *reud$ Cel care a dedicat o intreaga lucrare acestei teme este istoricul si #iloso#ul #rancez 3arcel 8auc et care! in )Inconstientul cere"ral. '011:( a alcatuit o ampla incursiune in istoria notiunii! insotita permanent de evaluari proprii$ %upa 8auc et! conceptiile cu privire la inconstientul cere"ral sunt cand naive! cand nesa"uite! ele nu au dau o reprezentare consistenta a partii inconstiente din #iinta omeneasca si nu spun nimic despre continutul inconstientului pe care ne o"liga sa,l postulam> in sc im"! importanta lor in evolutia gandirii psi ologice deriva din urmatoarele aspecte, ele au repus in cauza si au su"minat rolul de c eie de "olta atri"uit in mod traditional vointei in economia #unctionarii su"iective> , au su"minat e#icace "azele reprezentarii clasice a su"iectului constient si a puterii sale voluntare> , au pus "azele di#erentierii interne a vietii psi ice , ele )decentreaza ar itectura conduitelor si desc id ast#el posi"ilitatea de principiu a unei alte interpretari a inlantuirii lor.$ In concluzie! e&primarea si argumentarea teoretica sau c iar e&perimentala a e&istentei inconstientului cere"ral a condus la redimensionarea viziunii asupra vietii psi ice a individului! constiinta! prezenta intotdeauna si oriunde! lasand prin acesta )loc. si )timp. si pentru mani#estarile inconstiente$

- 14 -

INCONSTIENTUL COLECTI@
Introducerea notiunii de inconstient colectiv reprezinta un salt calitativ din domeniul neuro#iziologiei in cel al psi ologiei$ Ast#el! daca inconstientul cere"ral era de natura #iziologica! materiala! inconstientul colectiv este de natura pur psi ica! spirituala$ Acceptiunile notiunii variaza de la un autor la altul$ Pentru 8ustave Le Con! inconstientul colectiv 'al multimilor( este caracterizat prin in i"itia colectiva a #unctionalitatii intelectuale! prin e&agerarea rolului a#ectivitatii! prin reducerea acestuia la viata psi ica a primitivilor sau a copiilor$ In lucrarea sa ) Psi ologia multimilor. ' aparuta in 021< (! Le Con sustine ideea ca )multimea este intotdeauna dominata de inconstient.! caracterizand inconstientul colectiv prin, impulsivitate! mo"ilitate! irita"ilitate! sugesti"ilitate si credulitate> , e&agerare si simplism in sentimente> , intoleranta! autoritarism si conservatorism> , moralitate 7oasa> , disparitia vietii cere"rale si preponderenta celei medulare> , disparitia personalitatii indivizilor$ Pentru *reud! inconstientul colectiv cuprinde elementele ce se regasesc in orice inconstient individual! ele #iind deci comune mai multor indivizi ' comple&ul lui Oedip! de pilda! care este prezent in inconstientul tuturor indivizilor($ Carl 8ustav /ung considera inconstientul colectiv ca #iind elementul esential al structurii si #unctionalitatii psi icului$ %upa unul dintre comentatorii sai! A$ Stevens! ipoteza sa privind inconstientul colectiv reprezinta ) a"aterea sa cea mai semni#icativa de la #reudism si totodata contri"utia lui personala cea mai importanta in domeniul psi ologiei. ' A$ Stevens! )/ung.! 011D($ /ung a avansat pentru prima data ideea inconstientului colectiv in cartea sa )3etamor#oze si sim"oluri ale li"idoului.! aparuta in doua parti! in 0100 si 0104! dar conceptia lui s,a structurat si clari#icat treptat! o data cu pu"licarea altor lucrari! ca- )Psi ologie analitica si =eltansc auung. '01G0(! )Structura psi icului. '014:(! )Aion. '01<0(! etc$ %upa /ung! psi icul se compune din trei niveluri- constientul! inconstientul personal si inconstientul colectiv$ Constientul este reprezentat de Eu! #ormat din ganduri! sentimente! perceptii! amintiri$ - 15 -

Inconstientul personal! alcatuit din comple&e! este #ormat din , continuturile care au devenit inconstiente! #ie pentru ca si,au pierdut intensitatea si au cazut in uitare! #ie pentru ca li s,a retras constienta prin re#ulare > , perceptii senzoriale care! ne#iind su#icient de intense! au patruns in psi ic dar nu au a7uns niciodata in constient$ Inconstientul colectiv! care contine ar etipurile si Sinele! este o inzestrare ereditara cu posi"ilitati de reprezentare! care tine c iar de lumea animala in general 'ne#iind nici individual! nici general uman(! si care constituie! de #apt! su"stratul oricarui psi ism individual$ Intre Eu si Sine e&ista legaturi prin A&a eului! iar #iecare comple& este legat de un ar etip! deoarece comple&ele sunt! dupa /ung! personi#icari ale ar etipurilor! modalitati in care ar etipurile se mani#esta in psi icul #iecarei persoane$ Teoria lui /ung privind inconstientul colectiv mai raspunde la trei intre"ari #undamentale! si anume- Ce este H Ce contine H Ce rol indeplineste H La intre"area Ce este H! /ung #ormuleaza mai multe raspunsuri! toate insa concordante si complementare- )s#era mostenirilor psi ice.! )sediment al istoriei lumii.! )su#let atemporal si general.! sau )acea imensa zestre spirituala ereditara! rezultata din evolutia omenirii! care renaste mereu! in #iecare structura cere"rala individuala.$Asadar! inconstientul colectiv este un strat a"isal al structurii psi ice! o alta lume! o lume care se contrapune imaginii noastre constiente! momentane! despre lume$%e asemenea! inconstientul colectiv este o reprezentare atemporala! eterna! spre deose"ire de constient! care apare ca un #enomen e#emer deoarece produce toate adaptarile si orientarile momentane$ 9aspunsul dat de /ung la intre"area Ce contine H este ceva mai comple&$ El considera ca continuturile autentice ale inconstientului colectiv sunt ceea ce a numit la inceput )imagini primordiale. si mai tarziu ar etipuri$ Ar etipurile sunt )structuri psi ice identice! comune tuturor.! constituind )mostenirea ar aica a umanitatii.$ Ele rezulta din #unctionarea psi ica de,a lungul intregii vieti ancestrale! si ca urmare constituie o imagine a lumii naturale! nascuta la con#luenta si din condensarea unor e&periente milenare$ Aceste imagini sunt mitice! sim"olice! deoarece e&prima consonanta su"iectului care traieste o e&perienta cu o"iectul care ii pri7eluieste e&perienta$ Ast#el! ar etipurile nu sunt structuri pur psi ice! ci structuri #unctionale duale- structuri psi ice si structuri nervoase$ - 16 -

Cele mai cunoscute ar etipuri sunt! dupa /ung, um"ra! partea dia"olica sau sadica a personalitatii! #ormata ca urmare a atrocitatilor savarsite de oameni de,a lungul timpului> , anima! imaginea colectiva a #emeii in psi ologia "ar"atilor> , animus! imaginea colectiva a "ar"atului in psi ologia #emeilor$ Anima si animus apar in conceptia lui /ung ca mi7locitori intre constient si inconstient! si daca sunt personi#icate in vise sau viziuni! constituie o ocazie de a intelege ceea ce inainte a #ost in inconstient$ Interesanta este distinctia #acuta de /ung intre ar etipul in sine si imaginile ar etipale! care sunt ideile si comportamentele pe care le genereaza ar etipul in sine$ Ar etipala si mostenita este doar predispozitia de a avea anumite e&periente! si nu e&perienta in sine$ C iar daca ar etipul este codi#icat in inconstientul colectiv! realizarea lui se produce de,a lungul vietii individului doar ca raspuns la evenimentele e&terne sau interne! La intre"area Ce rol are H! /ung considera ca rolul inconstientului colectiv este c iar mai mare decat al constientului$ Inconstientul colectiv initiaza! controleaza si mi7loceste trairile si mani#estarile comportamentale tipice tuturor oamenilor! indi#erent de epoca istorica! localizare geogra#ica! clasa sociala! nationalitate! etc$ Imaginea inconstienta 'ar etipul( dispune de o energie proprie! datorita careia poate e&ercita puternice in#luente psi ice > acestea nu se mani#esta desc is! la supra#ata! dar actioneaza puternic din interior! din intuneric! asupra noastra! )#iind invizi"ile pentru cel care nu supune indea7uns criticii imaginea sa momentana asupra lumii! ramanandu,si ast#el c iar siesi! ascuns.$ Inconstientul colectiv mi7loceste realizarea )lumii unitare. a psi icului uman si! prin #aptul ca este depozitarul e&perientei cumulate a stramosilor nostri! actioneaza ca un g id si etse esential pentru supravietuire$ Prin accentul pus pe inconstientul colectiv ca element esential al structurii si #unctionalitatii psi icului! /ung s,a ridicat impotriva )e&acer"arii rationalitatii constientului care il izoleaza pe om de natura.! si a o#erit )o punte intre stiinta comportamentului si cea a mintii.$ )Conceptia re#eritoare la ar etipuri ca origine comuna a evenimentelor comportamentale si psi ice ne da posi"ilitatea sa trecem dincolo de mlastina intelectuala a vitalismului care a stat pana acum in calea celor porniti sa cerceteze relatia misterioasa intre trup si minte. 'S$ Stevens! )/ung.! 011D($ - 17 -

INCONSTIENTUL CO8NITI@ Notiunea de inconstient cognitiv a #ost lansata de catre psi ologia cognitiva$
Studiind )procesarea. si )prelucrarea in#ormatiilor.! cognitivistii au a7uns la concluzia ca oamenii constientizeaza continutul si produsele prelucrarilor in#ormationale! si nu procesele propriu,zise sau operatiile care conduc spre o anumita #inalitate$ Ast#el! e&ista o serie de procese implicite! inconstiente! care se produc pe durata prelucrarilor si care se convertesc in produse constiente! in#luentand comportamentele si conduitele constiente ale oamenilor$ Conte&tul 'pro"lematic si e&perimental( in care a aparut notiunea de inconstient cere"ral 'nepulsional! deci ne#reudian( a #ost legat de mai multe intre"ari #ormulate de cognitivisti! ca de pilda- in timpul prelucrarii in#ormatiilor oamenii constientizeaza doar produsele prelucrarii sau si procesele care au condus la ele 'perceptia! lim"a7ul! recunoasterea semantica( H> daca ei nu constientizeaza procesele de prelucrare! inseamna ca acestea nu e&ista H> procesele necesare prelucrarii in#ormatiilor sunt capa"ile de e&primare independenta in oricare dintre sistemele constiintei H Una dintre primele intre"ari la care cognitivistii au tre"uit sa gaseasca un raspuns a #ost #ormulata de HarrE Hunt - )Inconstientul cognitiv este sistem separat sau protoconstiintaH. 'H$T$ Hunt! )%espre natura inconstientului.! 011<($ Hunt considera ca orice psi ologie a sinelui ar #i reziduala daca nu ar #i caracterizata si din punctul de vedere al unor #unctii care pot #i si inconstiente$ Ast#el! dupa el! inconstientul cognitiv este nu un domeniu separat sau un sistem inc is in el insusi! ci un proces pe cale de constientizare si care! in anumite conditii! este capa"il de o anumita #orma de re#lectie in interiorul constiintei in des#asurare$ El este o parte a unei tendinte inerente de a deveni constiente sau un aspect al unei preconstiinte care se va dezvalui intr,o constiinta implicita$ %aca admitem suprematia constiintei ca principiu al organizarii mintale! )inconstientul devine ast#el o consecinta! cu importanta #unctionala #oarte mare! a automatizarii proceselor care erau la inceput re#lectate in constiinta.$ O serie de constatari o"tinute in cercetarile e&perimentale sunt aduse ca argumente in #avoarea considerarii inconstientului cognitiv ca #iind consu"stantial cu constiinta 'recunoasterea postoperatorie a unor cuvinte citite pacientului in timpul anesteziei c irurgicale> asigurarea #ocalizarii constiente! ca urmare a simplei repetari a procesualitatii - 18 -

inconstiente> realizarea simultana a procesarilor inconstiente ale asociatiilor semantice si a #ocalizarii secventiale! controlata de conte&t! a constiintei($ Inconstientul cognitiv apare! asadar! ca #acand parte dintr,un continuum al devenirii constiente! si mai ales ca #iind insepara"il de acesta$ El este un #el de protoconstiinta su"terana care sta c iar la "aza initierii unor decizii si actiuni voluntare$ )Constiinta si inconstientul cognitiv apar ca doua #ete ale unei dimensiuni comune a devenirii constiente IJK$ S,ar putea sa nu e&iste nici o capacitate cognitiva inconstienta care sa nu #ie pe cale de a deveni constienta si nici o constiinta care sa nu emearga din stadii preliminare! in mod normal inaccesi"ile total unei constientizari autore#erentiale.$ Concluzia lui Hunt este interesanta! numai ca ea sugereaza e&istenta doar a unor di#erentieri minimale! de grad! intre constient si inconstient$ Totusi! intre cele doua #ormatiuni psi ice e&ista si di#erente mai pro#unde! calitative$ Ast#el! dupa =$ Hirst! )Procesarile inconstiente apar #ara du"iu! totusi! ele analizeaza in#ormatiile primite la un nivel super#icial! e&ceptand cazurile cand produsele procesului emerg cel putin la peri#eria constiintei. '=$ Hirst! )Aspecte cognitive ale inconstientului.! 011<($ Analizand rezultatele investigatiilor e&perimentale e#ectuate de unii cognitivisti! Hirst a a7uns la concluzia ca nivelurile analizelor care au loc in inconstient sunt super#iciale$ Atunci cand se de#ineste inconstientul cognitiv utilizand drept prag 'criteriu( o"iectiv valoarea minima pe care tre"uie sa o ai"a un stimul pentru a #i receptionat! nivelul analizelor este limitat la activarea trasaturilor #izice ' #orma literelor dintr,un cuvant! dar nu si intelesul cuvantului! trasaturile unei #iguri umane + oc i! par! nas! dar nu si identi#icarea persoanei($ Procesele inteligi"ile incep a #i posi"ile doar pe masura ce oamenii incep sa #ie constienti! in masura in care pragul o permite$ In concluzie! psi ologia cognitiva vede constiinta ca pe unul din principiile sale #undamentale! iar inconstientul cognitiv ca pe o ramura automatizata a acesteia! #ara insa a #i su"ordonata ei$

- 19 -