You are on page 1of 6

Motivatia

Motivatia reprezinta: - ansamblul stimulilor interni care il determina pe subiect, din interior, sa intrprinda anumita actiuni de cautare, apropiere, respingere, evitare a unor stimuli externi; - cauza interna a acivitatii, asa cum stimularile externe constituie cauza exnterna; - structura psihica (ptr ca presupune mai multe comonente, interrelationate) care activeaza, orienteaza, determina conduita omului; - sursa activismului psihic al omului; - parghie imortanta in atoreglarea la solicitarile exterioare (dar si la solicitari care actioneaza din interior precum starea afectiva negativa sau starea relative de rau biologic) contribuind astfel la desfasurarea eficienta a activitatii si relatiilor noastre; - prin selectia/filrarea pe care o mijloceste la nivelul influientelor educative, a cerintelor externe, a valorilor culturale si a a modelelor comortamentale care i se propun omului, prin declansarea si susinerea activitatii si a invatarii, forta care propulseaza dezvoltarea; - factor pentru autodeterminare, pentru relative libertate in raport cu medil extern !antelimon "olu: #motivatia este modelul subiectiv al cauzalitatii obiective, cauzalitate acumulata in timp, reprodusa psihic, transformata si retransformata prin invatare si educatie in cauzalitate interna$ (solicitarile constante, repetate care vin din partea mediului fizic si uman si care prin respectarea lor contribuie la starea psihica de bine, sunt in timp interiorizate di transformate, subiectiv, in solicitari interne) %ceasta definitie evidentiaza functiile motivatiei, modul de formare si diferentele internrindiividuale Mihai "olu: #motivatia este componenta psihica prin care se reflecta si se semnalizeaza starile de necessitate innascute sau dobandite, primare si secundare ale subiectului si care selecteaza si activeaza comportamentele adecvate de satisfacere a starilor de necesitate; starea de necessitate reporezinta oscilatia sau tensiunea negativa care apare in echilibrul biologic si cel psihic al personalitatii$ (m imi semnalizeaza deficitul sau surplusul de substanta nutritive, de informatii, afectiune, etc si imi allege conduitele adecate prin care voi elimina dezehibrul) M "olu defineste precizeaza ca inlaturarea starii de necesitate reprezinta #conditie a echilibrului psihic si a adaptarii$ motivatia devenind #o lege de baza a organizarii si a integrarii intregii vieti psihice a omului$

&unctiile motivatiei sut urmatoarele: ' Functia de declansare consta in deblocarea si activarea centrilor de comanda efectori, care asigura pregatirea si punerea in priza a verigilor motorii si secretorii in vederea satisfacerii starii de necesitate, fie ca este vorba de o trebuinta biologica, fie de una de ordin spiritual(de cunoastere, de estetica etc ) !entru producerea acestei functii, este necesar ca intensitatea motivului sa depaseasca o anumita valoare ( prag )u cat intensitatea va fi mai mare, cu atat si forta de declansare a motivului va fi mai mare *a om, care poseda mecanisme speciale de analiza ( evaluare critica a motivelor si de decizie, functia de declansare trebuie sa treaca prin filtrul acestor mecanisme si sa primeasca +, ( ul lor +ricat de puternic ar fi un motiv, el poate fi blocat, fie prin reprimare(refulare), cum sustinea &reud, fie prin amanare, cum afirma *azarus -upa . !ieron, prin functia sa de declansare, motivul alege dintre $deprinderile existente pe cea care va fi actualizata$ %ceasta face ca, in fata aceluiasi obiect sau situatii, diversi subiecti sa dea raspunsuri diferite sau ca acelasi subiect sa reactioneze diferit la acelasi obiect, in contexte variate -in nou, se releva ca proiectarea motivului in actiune nu se produce automat si nemijlocit, ci prin intermediul verigii cognitive evaluativ ( decizionale /eputand sa derive cunoasterea din libido, &reud, care s-a mentinut tot timpul pe pozitia interpretarii pur hedoniste si monovalente a pulsiunilor, a fost nevoit sa declare un conflict aproape total intre principiul motivational al placerii si principiul cognitiv al realitatii %ceasta situatie poate fi considerata si ca o consecinta logica a faptului ca el concepea motivatia in mod pur energizant, ca o cantitate variabila de energie libidinala, asociata sau investita in fiecare reprezentare a #obiectului de consum$ sau a placerii procurate de satisfacerea anterioara a unei trebuinte -in acest punct de vedere, psihologia motivatiei ( dezvolta ulterior de autori precum Montgomer0, 1erl0ne si *e2in ( va merge intr-o directie opusa celei freudiene clasice 3n cadrul noii orientari, se aduce in atentie si se subliniaza functia motivationala, declansatoare, a situatiilor, faptelor si conflictelor de cunoastere, a intentiilor, a scopurilor si a valorilor %stfel, , *e2in considera intentia ca pe o pseudotrebuinta si ca o variabila care determina actiunea %ceasta expresie ne avertizeaza asupra faptului ca trebuie sa discernem intre motivatie si, respectiv, motivul propriu ( zis, in sensul definitiei pe care am dat-o in paragraful anterior, si pseudomotivatie (pseudomotiv) ( in care se includ alte entitati psihice ( ca de exemplu, o perceptie, o reprezentare, o intentie, o idee etc , care in anumite situatii dobandesc valoare sau functie motivationala 4 Functia de orientare-directionare consta in centrarea comportamentului si activitatii pe un obiectiv anume ( satisfacerea starii de necesitate individualizate

de catre motiv *a prima vedere, ea ar putea parea superflua si desprinderea ei nejustificata 3n fond lucrurile nu stau nici pe departe asa !entru a-si atinge efectul sau reglator-adaptativ specific, nu este de ajuns ca actiunea sa fie doar declansata pur si simplu; este imperios necesar ca ea sa fie si orientata spre un anumit deznodamant sau scop, adica sa devina finalista, teleonomica %ltminteri, ea s-ar desfasura si consuma in van, haotic, debusolata 5 /uttin ('678, '69:) include functia de orientare-directionare in insasi definitia motivelor 3n virtutea acestei functii, derularea proceselor mentale interne este subordonata gasirii mijloacelor adecvate pentru atingerea scopului %poi, tot gratie acestei functii, se realizeaza ordonarea si articularea secventelor si actiunilor individuale intr-o schema logica unitara 3n fine, functia de orientare ( directionare este aceea care favorizeaza inlocuirea unei actiuni, dovedita a fi inadecvata sau ineficienta, cu alta, mai potrivita !entru a evita un echivoc, subliniem ca motivul este ceva pentru care se savarseste o activitate, iar scopul ( ceva spre care tinteste acea activitate -evine astfel mai clar conturata functia de orientare ( directionare a motivului 8 Functia de sustinere si energizare consta in mentinerea in actualitate a comportamentului declansat pana la satisfacerea ;starii de necesitate$ 3n virtutea acestei functii se asigura eliberarea de energie si dincolo de momentul declansarii actiunii -aca motivul ar avea caracterul unei simple scantei, a unui simplu semnal de alarma, ar fi imposibila finalizarea comportamentului de satisfacere, pentru ca, disparand imediat dupa ce a aparut, nu ar mai avea ce sa mai intretina acest comportament 3n acest context, esentiala devine veriga subiectiva a starii de necesitate, care permite transferul continutului energetic al verigii obiective in planul actiunii externe <vident, functia de sustinere ( energizare a motivului se leaga atat de latura lui pur cantitativa (respectiv de intensitate), cat si de semnificatia motivului pentru subiect %sa se face ca, la om, organizarea sferei motivationale se realizeaza nu numai dupa forta sau intensitatea energetica a motivelor, ci si dupa o dimensiune valorica, de sorginte socio ( culturala (morala, estetica, religioasa, politica etc ) trebuintele primare, cu toata virulenta lor, subordonandu-se celor secundare

=ipuri de motivatie: Motivatia este o notiune #umbrela$ cu o sfera extrem de extinsa,in interiorul ei incadrandu-se diferite tipuri,cele mai cunoscute fiind: trebuintele:structuri motivationale bazale si fundamentale ale personalitatii,fortele ei motrice cele mai puternice reflectand,cel mai pregnant,echilibrul biopsihosocial al omului in conditiile solicitarilor mediului extern

motivele:reactualizari si transpuneri in plan subiectiv ale starilor de necesitate interesele:orientari selective,relativ stabile si active spre anumite domenii de activitate convingerile:idei adanc implantate in structura personalitatii,puternic traite afectiv,care imping,impulsioneaza spre actiune idealurile:reprezinta proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ii ghideaza intreaga existenta conceptia despre lume si viata:o formatiune motivationala cognitivvalorica de maxima generalitate,ce cuprinde ansamblul parerilor,ideilor, teoriilor despre om ,natura,societate

>tructuri motivationale: =ipurile motivatiei se inlantuie unele cu altele,se intersecteaza si se interactioneaza reciproc )a urmare a acestui proces,apar o serie de structuri motivationale complexe: Motivatia pozitiva si motivatia negativa Motivatia pozitiva este produsa de stimulari premiale (lauda, recompense, incurajare) %re efecte pozitive asupra activitatii persoanei motivate pozitiv si a relatiilor cu cei care o motiveaza astfel Motivatia negativa este produsa de stimulari aversive (amenintare, blamare, pedepsire) si genereaza efecte de abtinere, evitare, refuz <ste numita si #frustrare controlata$ 3l ajuta pe individ sa fie mai atent la indicatiile primate si sa evite raspunsurile incorecte -aca este utilizata in exces ii defavorizeaza potentialul de actiune si deterioreaza relatiile cu cel care il motiveaza negativ, devine daunatoare si autoprivativa Motivatia intrinseca si motivatia extrinseca Motivatia extrinseca: activitatea este sugerata sau impusa de alta persoana sau hotarata de de subiect dar in legatura cu alte nevoi, motive decat cele legate de act; se numeste si indirecta Motivatia intrinseca (directa): sursa generatoare este solidara cu activitatea respectiva >e formeaza in ontogeneza prin interiorizarea celei extinseci +data formata dobandeste o mare eficienta si devine o valoare pentru subiect Motivatia cognitiva si motivatia afectiva Motivatia cognitiva isi are originea in nevoia de cunoastere, izvoraste din launtrul proceselor cognitive (senzoriale si intelectuale) si stimuleaza activitatea de cunoastere din aproape in aproape; este o motivatie intrinseca cunoasterii >e caracterizeaza prin urmatoarele propietati:selectivitate, directionalitate, stabilitate, activism, eficienta Motivatia afectiva izvorasre din launtrul proceselor affective si este determinate de nevoile afectiva si de a obtine aprobarea )ea mai productiva este m cognitiva dar in general intervin varsta, temperamentul, experienta

Motivatia si performanta/+ptimum motivational Motivatia nu trebuie considerata si interpretata in sine,ca un scop in sine, ci pusa in slujba obtinerii unor performante inalte Performanta este un nivel superior de indeplinire a scopului Optimumul motivational reprezinta acea intensitate a motivatiei care permite obtinerea performantei: in cazul activitatilor simle, cu componente automatizate, rutiniere, cu putine alternative de solutionare, pe masura ce creste intensitatea m, creste si performanta; in cazul activitatilor complexe, creative, cu multe alternative de solutionare, cresterea intensitatii m genereaza pana la un punct cresterea performantei, dupa care performanta incepe sa scada; in cazul activitatilor usoare, este necesara o intensitate mica, a activitatilor cu dificultate medie o intensitate medie iar a activitatilor cu dificultate mare, o intensitate mare; este nesesara aprecierea corecta a dificultatii, atat subaprecierea cat si supraaprecierea dificultatii, datorate necunoasterii propriilor posibilitati, sunt la fel de ineficiente; 3n cazul subaprecierii dificultatii se impune o supramotivare din exterior (prin inducerea unor stari de neliniste) iar in cazul supraaprecierii se impune o submotivare din exterior (prin inducerea unor stari de linistire)