Curs 9

Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS

1
2
3
Formularea lui W. Thomson (lord Kelvin)
Nu este posibil un proces ciclic reversibil prin care sa fie
transformata in lucru mecanic caldura primita de la o singura
sursa de caldura.
Formularea lui Clausius
Caldura nu trece ,,de la sine" de la un corp cu temperatura mai
mica la un corp cu temperatura mai mare.
Formularea lui Caratheodory
In vecinatatea unei stari arbitrare a unui sistem termodinamic
izolat, exista stari care nu pot fi atinse prin procese adiabatice
reversibile.
Formularea generala
Pentru ca un sistem sa poata efectua l.m. intr-o transformare
in ciclu el trebuie sa primeasca en. calorica de la o sursa calda si
sa cedeze o parte din ea unei surse reci

4
Formularea lui Caratheodory sugereaza
existenta unei functii de stare a carei
valoare este constanta pentru
transformarile adiabatice.
Vom numi aceasta functie de stare: entropie
empirica
Principiul al doilea al termodinamicii este
echivalent cu afirmatia existentei
parametrului de stare extensiv S.
5
entropia absolut are urmtoarele proprieti:

mrime de stare aditiv, conservativ
este definit pna la o constant arbitrar;
n cazul proceselor ciclice, variaia entropiei este
zero.


constituie expresia matematic a principiului al II-
lea al termodinamicii pentru procese ciclice
6
Entropia substantelor pure condensate tinde
la zero cand temperatura tinde la zero
absolut

0 lim
0
=

T
dQ
T
7
a) gazul este format dintr-un nr. foarte mare de
particule identice (10
23
)
b) dimensiunile particulelor sunt neglijabile
comparativ cu distantele dintre ele, a.i. Pot fi
considerate puncte materiale
c) moleculele sunt intr-o continua miscare haotica,
dezordonata; miscarea fiecarei molecule se supune
legilor mecanicii clasice
d) ciocnirile moleculelor cu peretii vasului sunt
perfect elastice;
f) fortele intermoleculare sunt neglijabile;
traiectoriile moleculelor sunt liniare, ele nefiind
supuse nici unor forte.
8
Conform teoriei Bernoulli presiunea exercitata de gaz asupra
peretilor vasului se datoreaza ciocnirii moleculelor cu peretele
Astfel, la fiecare ciocnire molecula de masa m cedeaza
peretelui un impuls egal cu 2mv
x
cu v
x
viteza dupa directia x
perpendiculara pe peretele vasului =>


Daca in vas sunt N molecule cu viteza v
xi
si intre
molecule nu au loc ciocniri =>
9
m v
x

A
l
V
mv
l A
mv
A
F
p
l
mv
v
l
mv
t
p
F
x x x
x
x
2 2 2
2
2
=

= = = =
A
A
=
E n
v m
n p
v v nm v m
V
N
p
v v
v
N
v v
V
m
p
x
N
i
x x
N
i
x
i i
3
2
2 3
2
3
1
3
1
3
1
3
1
1
;
2
2 2 2
2 2
1
2 2
1
2
= =
= = =
=
= =

= =

Nici o directie nu este privilegiata
Relatia fundamentala a teoriei
cinetico-moleculara







=> temperatura este o masura a energiei cinetice a moleculei
Despicarea energiei unei molecule pe gr. de libertate


Prin generalizare=>

10

u
RT
m
kT
v v kT v m
v m
V
N
p
V
NkT
V
RT
p
T
3 3
3
1
3
1
2 2
2
= = = =
=
= =
viteza termica
kT E
E n p
NkT pV
2
3
3
2
=
=
=
Energia cinetica medie de
translatie a unei molecule libere
(cu 3 gr. de libertate)
kT E
2
1
1
=
Principiul echipartitiei energiei pe
gr. de libertate
kT
f
E
2
1
=
f nr. gr. de libertate
11
12
Distributiile Maxwell si Boltzman
Consideram un sistem termodinamic format din N
particule
Probabilitatea ca punctul reprezentativ (satarea
microscopica) al sistemului sa se afle in elementul
de volum va fi de forma:

unde x
1
,..,x
3N
coordonatele celor N molecule iar
x
3N+1
x
6N
impulsurile moleculelor, iar w(x
1
x
6N
)
densitatea de probabilitate sau functia de
distributie a sistemului
( ) ( )
N N N
dx dx dx x x x w x x x dW
6 2 1 6 2 1 6 2 1
... ,..., ,..., =
13
In cazul unui sistem izoterm aflat in echilibru termic cu un
termostat, functia de distributie are expresia:



In cazul gazului ideal putem scrie probabibilitate sub forma:


Distributia Maxwell-Boltzman => poate fi descompusa
( )
( ) ( )
dxdydz dp dp dp const z y x p p p dW
z y x
kT
z y x E p p p
m
z y x
p z y x
, ,
2
1
2 2 2
e , , , , ,
+ + +

=
( )
( )
kT
v x H F
x dw
,
e

=
unde F energia libera
H(x,v) hamiltonianul sistemului (energia totala)
( )
z y x
mkT
p p p
z y x
dp dp dp A p p p dW
z y x
2
2 2 2
e , ,
+ +

=
( )
( )
dxdydz B z y x dW
kT
z y x E
p
, ,
e , ,

=
Distributia Maxwell
Distributia Boltzman
Distributia canonica
14
Din distributia Boltzman in cazul gravitational avem:

=>fc. de distributie a moleculelor la inaltimea h=z este data
de:

Dar f(z)~n nr. de molecule in unitatea de volum de la
inaltimea z =>

dar p~n =>
( ) mgz z y x E
p
= , ,
( )
kT
mgz
-
B
dz
dW
z f e = =
( )
kT
mgz
-
n z n e
0
=
n
0
nr. de molecule din unit. de
vol. de la inaltimea z=0
( )
kT
mgz
-
p z p e
0
=
Formula barometrica
15
In cazul distributiei Maxwell (distributia dupa viteza)
avem:




In cazul distributiei dupa modulul vitezei =>



Prin derivare si egalare cu zero=>

( )
( ) ( )
z y x
v v v
kT
m
z y x
z y x
mkT
p p p
z y x
dv dv dv A
N
v v v dn
dp dp dp A p p p dW
z y x
z y x
2 2 2
2 2 2
2
2
e
, ,
e , ,
+ +
+ +

=
=
nr. de particule cu vitezele in intervalul
( )
( )
2
2
2
3
2
2
2
3
2 2
e
2
4 e
2
4
, ,
v
kT
m
v f dv v
kT
m
N
v v v dn
kT
mv
kT
mv
z y x

|
.
|

\
|
= =>
|
.
|

\
|
=

t
t
t
t
m
kT
v
p
2
=
Viteza cea mai probabila
16
Secolul VII i.Ch. - Thales din Milet mentioneaza proprietatea speciala a chihlimbarului galben, frecat, de a atrage obiecte
usoare.
1600 - fizicianul englez William Gilbert redescopera electrizarea prin frecare; tot el confera corpurilor electrizate denumirea
de electrica de la grecescul electron insemnand chihlimbar. Termenul de electricitate este introdus in 1646 de catre
scriitorul si fizicianul englez Sir Thomas Browne.
1672 - fizicianul german Otto von Guerike realizeaza prima masina capabila de a produce electricitate: o sfera de sulf rotita
in jurul propriului ax, asezata intr-o ladita cu nisip.
1727 - Stephen Gray introduce notiunile de conductor si izolator. Francezul Charles Dufay face distinctie intre sarcini electrice
pozitive si sarcini electrice negative si totodata face constatarea asupra interactiei dintre acestea: atractie, respectiv respingere.
1752 - americanul Benjamin Franklin constata ca electricitatea este un fluid. in timpul unei puternice furtuni un nor s-a
descarcat prin sfoara zmeului pe care il inaltase.
1746 - trei fizicieni din orasul olandez Leyda construiesc primul condensator, sub forma unei butelii- un pahar izolator
prevazut la interior si exterior cu folii metalice subtiri, numit si astazi butelia de Leida.
1776 - Joseph Priestley evidentiaza existenta fortei de interactiune si, mai tarziu, Charles Augustin Coulomb determina
marimea fortei de interactiune folosind o balanta de torsiune construita de Cavendish. Este primul studiu cantitativ in
domeniul electricittii.
1791 - Luigi Galvani pune in evidenta aparitia unor manifestari electrice, prin introducerea a doua conductoare de natura
diferita intr-un picior de broasca; experimentul constituie primul pas in electrocinetica.
1800 - italianul Alessandro Volta realizeaza prima pila electrica (baterie).
1819 - danezul Hans Christian Oersted descopera efectul magnetic al curentului electric; un curent electric produce in jurul
sau un camp magnetic. Dupa scurt timp Andr Maria Ampre descopera legea ce-i poarta numele. Germanul Georg Simon Ohm
formuleaza (1827) legea cunoscuta ca atare.
1830-33 - Joseph Henry si independent Michael Faraday descopera fenomenul inductiei electromagnetice. Se introduce
conceptul de linii de forta iar in 1834 Lenz formuleaza matematic legea inductiei electromagnetice.
1840 - englezul James Prescot Joule si germanul Herman Ludwig Ferdinand Helmholtz demonstreaza ca electricitatea este o
forma de energie si ca circuitele electrice se supun unor legi stricte de conservare a energiei.
1864 - englezul James Clerk Maxwell reuneste intr-o teorie unitara cunostintele legate de campul electric si magnetic,
stipuland transformarea lor reciproca si dezvolta ideea campului electromagnetic ce se propaga in spatiu sub forma de unde
electromagnetice. Dupa numai 20 de ani in 1886 Heirich Rudolf Hertz reuseste sa genereze in laborator prima unda
electromagnetica, iar ceva mai tarziu (1895) italianul Guglielmo Marconi realizeaza primul radioemitator.
17
Se pot distinge 3 regimuri:
Sarcinile elec. sunt in repaus electrostatica
Sarcinile elec. sunt in miscare uniforma electrocinetica si
magnetostatica
Sarcinile elec. sunt in miscare variata regimul variabiil
18
Sarcina electrica
Notiunea fundamentala, ce sta la baza stiintei electricittii;
Aflata in repaus, aceasta determina fenomenele statice, asa
numita electrostatica.
Substanta este neutra din punct de vedere electric (in
atom nr. electronilor egal cu cel al protonilor)
sarcina electronului este e
-
=1.6 10
-19
C: sarcina
elementara.
Protonul - particula elementara avand sarcina egala si
de semn opus cu a electronului
Modul de electrizare a corpurilor:
prin frecare conventional, sticla se incarca pozitiv.
prin inductie (influenta) partea apropiata de corpul inductor
se incarca cu sarcini de semn opus.
prin contact incarcarea se face cu sarcini de acelasi semn.
prin mijloace speciale piezoelectricitate, termoelectricitate,
iradiere cu radiatii Roentgen sau u.v.

19
Propriettile sarcinii electrice sunt
urmatoarele:
exista doua tipuri de sarcini: pozitiva si negativa
(neutralitatea materiei);
sarcina se conserva: suma algebrica a sarcinilor
oricarui sistem izolat este constanta


sarcina este cuantificata: q = n e unde n = 1,
2, 3
( )

= +
+
const q q
izolat sist
i i
.
, ,
20
Legea lui Coulomb, rezuma urmatoarele concluzii experimentale:
sarcinile de acelasi semn se resping (F > 0), sarcinile de semn diferit se
atrag (F < 0);
forta de interactiune actioneaza in lungul dreptei ce uneste sarcinile;
forta este proportionala cu marimea sarcinilor;
forta este invers proportionala cu patratul distantei dintre sarcini, fiind o
forta centrala.
Expresia matematica a legii lui Coulomb este:




unde constanta k depinde de sistemul de unitti de masura
adoptat:
cu si


0
permitivitatea absoluta a vidului, se exprima in mod curent in
F m
-1
.
[q]
SI
=C
12
3
12
2 1
r
r
q q
k F

=
c t 4
1
= k
r
c c c
0
=
2 1 2 12
9
0
10 85 , 8
10 9 4
1
C N m

=

=
t
c
21
Pentru descrierea spatiului in jurul sarcinilor
este necesara introducerea unei noi marimi
fizice => campul electric
Campul electric - spatiul din jurul unei (mai
multor) sarcini in care se face simtita actiunea
acesteia.
Intensitatea campului electric E este egala cu
forta ce actioneaza asupra unittii de sarcina de
proba q
0
:

cu r distanta de la sarcina q generatoare de
camp pana in punctul in care se determina E
E este o marime vectoriala

r
r
q
q
F
E

3
0 0
0
4
1
c t
= =
22
campul electrostatic este definit si prin linii de
camp curbele tangente in orice punct la
vectorul camp electric.
Liniile de camp electric incep intotdeauna pe
sarcina pozitiva si se termina pe sarcina negativa;
Liniile de camp sunt curbe deschise, ele nu se
intersecteaza niciodata.
23
Campul electric poate fi:
Omogen - daca liniile de camp sunt paralele si
echidistante (ex.: intre doua placi plane, paralele
si infinite incarcate cu sarcini diferite ca semn).
Neomogen (ex.: campul creat de o sarcina
punctiforma, un dipol)




Campul E poate fi descris prin:
Vectorul intensitate E (cantitativ)
Linii de camp (calitativ)
24
25
Alta marime ce descrie campul electric este
fluxul electric
Fluxul electric reprezinta totalitatea liniilor
de camp ce intra (sau ies) intr-o suprafata
normala
Prin definitie fluxul electric este dat de
integrala din produsul dintre E si dS

Fluxul electric elementar
}}
=
S
e
S d E

|
n e
dS E d = |
26
fluxul campului electric printr-o suprafata inchisa este egal
cu sarcina q din interiorul acesteia impartita la c
0
.

unde q
int
reprezinta sarcina aflata in interiorul suprafetei S
Consideram cazurile
=>


Se observa ca:
a) , numarul liniilor care intra fiind egal cu a celor
care ies; fluxurile se anuleaza reciproc in acest caz.
b) , toate liniile de camp ies din suprafata .
}}
=
S
int
q
S d E
0
c

0 =
total
|
0 >
total
|
27
Demonstratie
Consideram cazul sarcinii interioare







28
Daca in legea lui Gauss consideram
distributia volumica de sarcina =>



=> legea lui Gauss in forma diferentiala
poate fi scrisa sub forma:


Ecuatia arata ca in toate punctele din spatiu
in care nu exista sarcini electrice,
divergenta campului este nula
( )
}}} }}
=
V S
dV r S d E

c
0
1
( )
}}} }}}
=
V V
dV r dV E div

c
0
1
0
c

= E div

29
Descrierea campului electric prin marimea
vectoriala E este uneori incomoda, chiar
dificila, => introducerea marimii scalare
potential.
Potentialul se defineste in functie de lucrul
mecanic efectuat pentru deplasarea unei
sarcini de proba intr-un camp electric.
30
Potentialul creat de o sarcina punctiforma intr-un punct aflat la
distanta r de sarcina q este:



sau





permite determinarea intensitatii cp. electric atunci cand se
cunoaste potentialul
| | V
SI
=
C
J
V
1
1
1 =
( )
r
q
r d E r
r
0
4tc
= =
}

( ) ( )
k
dz
d
j
dy
d
i
dx
d
dz
d
E
dy
d
E
dx
d
E
dz E dy E dx E r d E r d
z y x
z y x

+ + =
= = =
+ + = =
grad
; ; ;

grad = E
31
=>
Trebuie considerata prezena materiei n cmpul electric?
Experienele =>comportamanet diferit al subtantelor in
cmp electric (n funcie de natura substanei)
=> Clasificarea substanelor n dou clase mari:
Conductoare (apar prop. electrice in 10
-6
s practic instantaneu)
Izolatoare (se incarca greu dar raman un timp indelungat in
starea de ncrcare electric)
si
semiconductoarele.

32
Conductoare:
metalele i aliajele conductoare tipice,
de clasa I
conducia electric este asigurat de prezena
electronilor liberi, care se deplaseaz instantaneu n
reea.
conductorii electrolitici i gazele n
condiiile unei descrcri electrice
conductoare de clasa II.
conducia este asigurat prin ionii pozitivi i
negativi.
33
In interiorul corpurilor conductoare (metalice)
intensitatea campului electric este nula, ca urmare
potentialul este constant
pt. conductoare de clasa I

deoarece la introducerea unui conductor n cmp
sarcinile proprii ale corpului se redistribuie
instantaneu ntr-un asemenea mod nct cmpul
interior aprut s compenseze (riguros) cmpul aplicat
din exterior (ecranarea)

=
=
const
E

0
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
34
Intensitatea cp. electric este data de teorema lui
Coulomb. Pe un corp comductor:


Prezenta sarcinilor electrice pe corpurile conductoare
determina o presiune electrica:



unde intensitatea cmpului electric s-a nlocuit cu
ca medie a cmpului exterior i interior (nul).

0
c
o
= E
dS q d = o
0
2
0
2
2
c
o c
o
o
=

= =
dS
dS
dS
E q d
dS
dF
p
0
2 / c o
0
/ c o
0
0
c
o c
= =
u
=
dS
dq
dS
d
E
cu
densitatea superficiala de sarcina
35
Densitatile superficiale pe o suprafata metalica cu
forma neregulata se afla intr-un raport egal cu
raportul razelor partilor de suprafata
Ex. 1. paratrasnetul legat la pamant
2. microscop cu emisie in camp
etc.
Repartitia diferita a sarcinilor pe corpuri cu
geometrie variabila (varfuri) poarta
denumirea de efect de varf
r R
R
r
r R
r R
R R
r R
r
R
r R
r
r
R
R
S
Q
r
q
R
Q
o o
o
o
o o
tc
t o
tc
t o
o
tc tc

< >
= = =
= = =
0
2
0
2
0 0
4
4
4
4
;
4 4
36

37