SB.

23 Romanul realist, balzacian,interbelic

,,Enigma Otiliei de G.Calinescu Seria personalitatilor de tip universal din cultura romina (Dimitrie Cantemir, B.P Hasdeu, N.Iorga), a fost continuata in mod stralucit de G.Calinescu spirit enciclopedic, personalitate fa!uloasa, plasmuire de geniu al acestui popor" (Nicolae #anolescu). G.Calinescu este autorul primelor romane de tip balzacian din literatura romana. Desi in calitate de critic recomanda racordarea romanului romanesc inter!elic la formulele narative moderne promovate in $uropa, G.Calinescu este adeptul naratiunii clasice, considerind clasicismul un mod de a crea durabil si esential . %ceasta nu e&clude insa si apelul la formule narative moderne. Gene'a (omanul $nigma )tiliei" a fost pu!licat in *+,-. initial scriitorul I/a dat titlul de !arintii Otiliei pentru a su!linia tema paternitatii. Din ratiuni comerciale editorul a numit romanul Enigma Otiliei , punind accentul astfel asupra eroinei si asupra comportamentului sau imprevi'i!il. Pentru ela!orarea romanului pro'atorul foloseste trei "actori de geneza. *.!rimul consta intr/un articol din presa vremii in care se vor!ea despre decesul sotilor Popescu. In urma acestuia fratele raposatului a invadat casa luind !anii si o!iectele de valoare. 2.#l doilea "actor de gene'a il repre'inta imaginea unei tinere pe care pro'atorul a cunoscut/o in copilarie si care a devenit prototipul feminitatii am cunoscut/o pe )tilia in copilarie. $ra cu mult mai in virsta si imi era ruda. Nimic de ordin afectiv nu s/a ivit pentru ca nu stiam ca e&ista dragostea. 0ata cu parul a un fum, e&u!eranta si refle&iva, culta, serioasa, ne!unatica, furtunoasa, meditativa, romantica. )ri de cite ori admiratia mea a inregistrat o fiinta feminina in ea era un minimum de )tilia". ,.#l treilea "actor de gene'a il constituie corespondenta dintre autor si persona1. 0eli& Sima, student medicinist care vi'ea'a la o cariera de e&ceptie, este alter ego/ul autorului. Iar portretul fi'ic este identic2ten masliniu, nas acvilin, parul !uclat pe spate, fruntea inalta. Comp (omanul este construit pe doua planuri care se inteferea'a. !rimul plan urmareste o'itia destinul tinarului care inainte de a face cariera parcurge o fascinanta e&perienta erotica. #l doilea plan narati$ de'volta istoria mostenirii averii lui Costac3e Giurgiuveanu. Confli romanului este generat de relatia antagonica dintre cele doua familii. Pe de o parte este ctul Costac3e Giurgiuveanu care intentionea'a sa o adopte pe )tilia #arculescu, fiica din prima casatorie a fostei sotii.Intentia nu se trasnpune in realitate intrucit mos Costac3e amina mereu sa transpuna in fapta deci'ia. Pe de alta parte se situea'a clanul 4ulea, compus din %glae, sora lui mos Costac3e, Simion si copiii lor2 )limpia, %urica si 4iti. In universul acestor familii patrund trei persona%e& re"lector generand convulsii2 'eli( Sima, orfan, dupa terminarea liceului la Iasi vine la Bucuresti la unc3iul Costac3e, tutorele sau cu dorinta de a studia medicina. Clanul 4ulea il percepe ca pe un intrus care ar putea revendica averea lui mos Costac3e. Stanica Ratiu, al doilea persona1 reflector este sotul )limpiei, avocat fara procese, motiv pentru care tinteste la averea lui Giurgiuveanu. )eonida !ascalopol face legatura intre cele doua familii, el este mosierul refinat care nutreste fata de )tilia sentimente confu'e2 iu!ire paternala, dar si pasiune".

Su!iec tul

Naratiunea de!utea'a in maniera !al'aciana printr/o descriere detaliata a stra'ii , a ar3itecturii caselor, prin fi&area indiciilor de timp si spatiu 2 Intr/o seara de la inceputul lui iulie *+5+, cu putin inainte de ora *5 un tinar de vreo *- ani, im!racat in uniforma de liceean, intra in srtada %ntim venind disnpre strada Sfintilor %postoli, cu un soi de vali'a in mina, nu prea mare, dar foarte grea." 4raiectoria privirii porneste de la planul departat alunecind spre planul apropiat, unde ,,oc3iul estetului667N.#anolescu8 fi&ea'a detalii ar3itectonice sta!ilind o corespondenta intre ar3itectura si persona1ele care locuiesc in acele case. Caracteristica metodei !al'acienene consta in descrierea stra'ilor, a ar3itecturii caselor, Bal'ac notind in acest sens 2 o casa este un document sociologic si moral. %r3itectura are o strinsa legatura cu viata si cu intimplarile oamenilor. 9n acoperis sau un fronton re'uma o intreaga civili'atie" G.Calinescu urmareste ciu!ucaria ridicola prin grandoare, amestecul de frontoane grecestisi c3iar ogive facute insa din var si lemn vopsit". 9me'eala care desprindea varul, uscaciunea care desprindea lemnaria, facea din strada !ucuresteana o caricatura in molo' a unei stra'i italiene. Pe aceasta strada intunecata un tinar cauta ne3otarit o casa. %spectul vestimentar este descris detaliat uniforma neagra era strinsa !ine pe talie ca un vesmint militar iar gulerul tare si foarte inalt si sapca umflata ii dadeau un aer !ar!atesc si elegant". 4rasaturile fi'ice amintesc de portretul romanticului Dionis, dar si de infatisarea autorului din adolescenta. Calinescu se divedeste un remarca!il "iziolog, in linia lui )a Bru*ere, urmarind trasaturile de caracter imprimate in fi'ionomia tinarului fata ii era 1uvenila siprelunga , dar culoarea maslinie a o!ra'ului, si taietura elinica a nasului corectau printr/o nota voluntara intiia impresie". Privirea naratorului se opreste apoi asupra unei case cu pretentii, apartinind micii !urg3e'ii, ridicola in incercarea de a imita aristocratia 2 intrarea era crapata si scoro1ita (:), casa vea un singur cat ase'at pe un scund parter, ale carui geamuri erau acoperite cu 3irtie translucida, imitind un vitraliu decatedrala". #armura este inlocuita cu var si g3ips de proasta calitate. 0rontonul casei este marcat de trecerea timpului fiind crapat si ca'ut. . Dupa multe insistente apare mos Costac3e la poarta , dandu/I tinarului 0eli& replica memora!ila2 aici nu locuieste nimeni . (eplica este relevanta intrucit ilustrea'a tocmai degradarea ontologica a persoanelor care fiintea'a in aceasta casa, morti"icarea, coborarea in pragmantropic.. 4rasaturile lui mos Costac3e urmaresc caracterul acestuia dominat de avaritie un omulet su!tire si putin incovoiat. Capul ii era atins de calvitie totala si fata parea aproape spina si din cau'a aceasta patrata. Bu'ele ii erau intoarse inafara si gal!ene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinti ca niste asc3ii de os". Dupa aceasta descriere detaliata se derulea'a naratiunea propriu/'isa, intriga desfasurindu/se pe doua planuri. +n primul plan este urmarita iu!irea platonica si idealista dintre 0eli& si )tilia. 4inarul este preocupat sa/si intemeie'e o cariera solida motiv pentru care nu ia nici o deci'ie in definirea relatiei cu )tilia. $ste gelos pe mosierul Pascalopol care o curtea'a su!til pe )tilia. %ceasta desi ii ofera dove'i de dragoste lui 0eli&, dupa noaptea petrecuta impreuna intr/o puritate totala, marcind astfel logodna lor, il paraseste pe 0eli& casatorindu/se cu Pascalopol. %cest comportament contradictoriu sporeste confu'ia tanarului, amplificind enigma )tiliei. 0eli& isi va continua studiile, va deveni un reputat profesor universitar la 0acultatea

de #edicina si va inc3eia o casatorie stralucita. Sufleteste insa va ramine marcat de nostalgia dupa prima iu!ire neimplinita. Peste ani il reintilneste pe <eonida Pascalopol si afla ca acesta i/a redat )tiliei li!ertatea cind aceasta s/a simtit captiva. Generos, el s/a multumit cu scurta perioada cand )tilia i/a oferit dragostea ei. 0eli& mai afla ca )tilia si/a regasit fericirea in !ratele unui conte. Po'a )tiliei ilustrea'a o tanara doamna la fel de frumoasa dar lipsita se fascinatie. %ura, fiinta tul!uratoare a lasat locul unei platitudini feminine. #l doilea plan narativ urmareste istoria mostenirii averii lui mos Costac3e, prile1 pentru autor de a surprinde umanitatea in aspectele ei morale. Costac3e Giurgiuveanu, proprietar de imo!ile, terenuri si actiuni amana in permanenta infierea )tiliei si re'olvarea statutului ei financiar, in ciuda insistentelor lui Pascalopol care il averti'ea'a in legatura cu de'avanta1ul de a nu clarifica la timp situatia tinerei. Clanul 4ulea condus de %glae, secondata de Stanica (atiu , urmareste sa puna mana pe averea lui mos Costac3e. Se profita de un atac cere!ral al !atranului pentru a ocupa strategic casa acestuia. Naratorul reali'ea'a un ta!lou grotesc al mesei care se intinde la capataiul !olnavului, care priveste neputincios la de!andata clanului 4ulea. Cri'a este depasita, generand nera!darea familiei de a/l vedea mort, iar acum se simte frustrata. Batrinul sufera un al doilea atac cere!ral timp in care %glae cauta disperata averea !atranului. Stanica (atiu provoaca moartea acestuia atunci cind ii va fura !anii de su! saltea. Inmormantarea !atranului este punctata de atitudinea ironica a naratorului , care fi&ea'a in tuse groase, caricaturale, caracterul mem!rilor familiei care asista indiferenti la ritualul fune!ru. De'amagita de agresarea familiei 4ulea, )tilia rupe orice legatura cu aceasta. Intre timp Stanica (atiu o paraseste pe )limpia intrind in viata mondena sustinut de !anii lui mos Costac3e. (omanul se inc3eie cu o imagine simetrica prin revenirea la descrierea casei degradate in care acum cu adevarat nu sta nimeni . Person In centrul atentiei scriitorului se afla diversitatea tipologica, persona1ele fiind construite in a1ele maniera clasica, dominata de o trasatura distincta.%stfel, Costac3e Giurgiuveanu este tipul a$arului, descin'and din Hagi 4udose, mos Goriot sau Grandet, persona1e !al'aciene. %glae 4ulea este ,,baba absoluta, "ara cusur in rau, cum o numeste studentul =eissmann. Stanica (atiu este un Cata$encu al secolului ,,- %urica tipul "etei batrane , iar Pascalopol este mosierul culti$at si ra"inat. Din perspectiva temei paternitatii, criticul )vid Cro3malniceanu avansea'a ideea potrivit careia toate persona%ele principale ale romanului ar putea "i potentiali parinti ai Otiliei. Costac este a&ul in 1urul caruia gravitea'a naratiunea. Su! aspect tipologic, el repre'inta ,,avarul 3e umani'at >6, in opinia lui N. #anolescu, cu porniri de genero'itate. Giurgi Persona1ul este caracteri'at pe cale directa, de catre autor si persona1e si pe cale indirecta, uveanu prin ticuri ver!ale, vestimentatie, comportamrent, mentalitati, etc. Portretul fi'ic se conturea'a din perspectiva tanarului 0eli&2 un omulet su!tire si putin incovoiat, avnd capul atins de o calvitie aproape totala66. In linia fi'iologiilor lui <a Bru?ere, trasaturile fi'ionomice sugerea'a trasaturile de caracter 2,, !u'ele ii erau intoarse in afara si gal!ene de atata fumat66. Clipitul ,,rar si moale66 al pleoapelor, asemeni !ufnitelor, tradea'a firea introvertita. Defectul de vor!ire, !al!aiala, e&prima sovaiala persona1ului. De asemenea, mos Costac3e isi face din ea o adevarata strategie, incercand sa castige timp intr/o discutie pe care nu o agreea'a. Intre casa si locatarii ei e&ista o reala corespondenta, Calinescu sustinand opinia lui

0eli& si )tilia

Bal'ac, potrivit caruia2,, o casa este un document sociologic si moral.%r3itectura are o stransa legatura cu viata si cu intamplarile oamenilor.66. (eplica memora!ila pe care I/o da Giurgiuveanu lui 0eli& 2,,aici nu locuieste nimeni66, imaginea ridicola a casei ilustrea'a tocmai degradarea ontologica a persona1ului, des/ fiintarea, co!orarea la nivelul pragmantropicului. #os Costa3e nu este avarul maladiv, ca si Hagi 4udose, el este umani'at prin dreagostea sincera pe care I/o poarta )tiliei, ,,fe/fetita lui66.Isi face planuri in privinta viitorului acesteia, sa o infie'e, sa/I faca o casa, sa/I depuna !ani pe numele ei, dar amana mereu.Batranul adora !anii si ii crede in siguranta doar ascunsi su! saltea, motiv pentru care nu se poate desparti de ei.0ilosofia sa de viata este 2,, sa muncesti, sa strangi66. Pentru )tilia, el este ,,doar cam avar, dar un om de trea!a66. 0eli& o!serva ca avaritia lui este mai mult ,,o manie, dar o iu!este mult pe )tilia66, in vreme ce pentru Stanica (atiu este ,,un pe'eveng3i66. Proprietar al mai multor case, Costac3e traieste auster, cu teama de risipa.@ocea auctoriala motivea'a acesta atitudine prin originea sa macedoneana, macedonii fiind cunoscuti prin spiritul de agoniseala.Agarcenia lui este o forma de re'istenta la lacomoia mediului, a familiei care ii vanea'a averea.Din aceasta pricina, estte suspicios, introvertit, prudent in relatiile cu ceilalti. Ca tutore al celor doi orfani adolescenti, el le acorda li!ertati totale, nu pentru ca arfi lipsit de pre1udecati, ci pentru ca ii lipseste spiritul de responsa!ilitate a familiei. Inspaimantat de ideea mortii, merge la !iserica, se inc3ina cu evlavie, ,,se simte !un66, dar in rugaciunile sale invoca gratia divina tot cu scopul de a agonisi mai mult. %l doilea ata&c de apople&ie, generat de gestul lui Stanica (atiu, care ii fura !anii de su! saltea, ii va cau'a moartea.9ltimele sale cuvinte2,, Banii, !a/!anii pungasule66, ii re'uma e&istenta. #oartea lui Giurgiuveanu nu inspira un sentiment tragic.Condamnand avaritia si pe mos Costac3e, vocea auctoriala isi e&prima de,'acordul fata de societatea care a generat asemenea indivi'i. Desptre 0eli& si )tilia s/a spus ca sunt ,, $oci si intruc.ipari emblematice ale aspiratiei adolescentine667N.#anolescu8.Dupa aprecierea autorului, cei doi tineri apar in roman ,,in calitate de victime66. orfani fiind, ei au nevoie de afectiune familiala si iu!ire, insa nu se lovesc decat de intrigi si de'amagiri. %r3etipul Otiliei /arculescu, eroina romanului calinescian, s/a fi&at in memoria afectiva a autorului intr/un moment din copilarie, cand a cunoscut o ruda indepartata, ce a de$enit proiectia ideala a "eminitatii :,, fata cu parul ca un fum, exuberanta si reflexiva, culta, nebunatica, serioasa., meditativa[..]Ori de cate ori admiratia mea a inregistrat o fiinta feminina, in ea era un minimum de Otiluia. (omanul de!utea'a si se inc3eie simetric cu o imagine a )tiliei, reconstituita de persona%ul& narator 'eli( Sima, autorul apeland asadar la caracterizarea directa. %stfel, prima aparitie ne infatisea'a ,,o tanara cu un cap prelung , incarcat cu !ucle, ca'and peste umeri66, intin'andu/i lui 0eli&, tocmai a1uns in strada %ntim, ,,un !rat gol si delicat66.In "inal, )tilia apare intr/o fotografie pe care mosierul <eonida Pasalopol I/o arata lui 0eli&, acum a1uns medic si care infatisea'a o tanara doamna , la fel de frumoasa ca odinioara, dar lipsita de aura, ,,de o platitudine feminina66. Intre cei doi poli ai romanului, intr/o ,,circularitate spiralata667#.#ut3u8, se desfasoara tul!uratoarea poveste de dragoste dinrtre 0eli& si )tilia.

)tilia, fiica celei de a doua sotii a lui mos Costac3e, este crescuta de !atran int/o li!ertate totala.Datorita %glaei invata umilinta, maturi'andu/se rapid.Desi este a!ia iesita din adolescenta, intelege ca mos Costac3e nu o poate prote1a.Generoasa,capabila de sentimente pro"unde, )tilia incearca sa/I inteleaga pe cei din 1ur , tolerandu/le rautatile , c3iar incercand sa le 1ustifice. Pe 0eli& il iu!este sincer , dar il paraseste pentru a/I permite sa/si intemeie'e o cariera.Pe Costac3e il incura1ea'a sa nu o adopte,mena1andu/I cunostinta.lui %urica ii daruieste pianul, singura ei avere. pe 4iti il ocroteste ca si pe propriul ei frate. Sociabila, artista si boema, spirit a$enturier (studenta la Conservator) )tilia tre'este in sufletul lui 0eli& prima iu!ire si adoratie lui Pascalopol. Naratorul apelea'a la caracterizarea indirecta in special, prin comportament, atitudine, vestimentatie, mediu, pentru a sugera firea !oema a tinerei, Camera devine oglinda acesteia.De'ordinea artistica tradea'a "renezia trairilor, e0&staza, trairea la cote inalte si in e&treme2"citeste poe'ie sentimentala, canta la pian cu pasiune, in special C3opin, iu!este vestimentatia eleganta. E(uberanta si nebunatica, alearga prin gradini, se catara pe capitele cd fan de la mosia lui Pascalopol, )tilia are un suflet de artista. Capricioasa, este c.iar irationala uneori2 ,,Imi vine uneori sa alerg, sa '!orC Hai sa fugimC66, ii spune ea lui 0eli&. Din perspectiva temei paternitatii, potrivit lui )vidiu Cro3malniceanu %glae ar fi ,,mama vitrega66 a )tiliei, completand , pe cale directa, portretul eroinei. %ceasta vede in ea un pericol pentru copiii ei. ) acu'a ca sta in calea casatoriei lui %urica. o considera ,,stricata66 care ia mintile ,,!aietilor din familie !una66, referindu/se in acest sens la 4iti al ei. Se teme ca din cau'a ei ar putea pierde averea lui mos Costac3e, de aceea se opune cu tarie infierii )tiliei2 ,,Cat traiesc eu, niciodataC66, insinuand un comportament c3iar imoral din partea ei2 ,,</a ametit stricata asta. Cine stie ce/o fi intre eiC66. %laturi de Pascalopol isi analizeaza cu luciditate situatia sociala.0ata de mosier nutreste sentimente confu'e , fiind cand "emeia&copil, cand "emeia&curtezana.Pe mosier il vede ca un om !un, !ogat si c3ic."Pe Costac3e il iu!este cu adevarat , c3iar daca este cam avar". Considerand ca adevarata viata pentru o femeie nu tine decat cativa ani, il prefera pe Pascalopol, pentru a/l mena1a pe 0eli&, dar si pentru ca aceasta alegere o scutea de umilinta de a trai in saracie.Dupa noaptea pura a logodnei mistice, )tilia isi 1ustifica gestul de a/l parasi prin teama de a nu fi ,,o dragoste nepotrivita pentru marele lui viitor66.$a prefera sa traiasca intens si dramatic anii plenitudinii feminitatii ei , decat sa astepte implinirea profesionala a lui 0eli&.Pentru ea, fericirea tre!uie sa fie inedita. 'iinta tulburatoare care traia asa cum canta la pian intr/un tumult de pasiuni", esua'a insa in varte1ul pasiunilor, intr/o casatorie e&otica si o platitudine feminina. Comportamentul tinerei I se pare irational lui Felix. El nu intelege cum Otilia, total lipsita de pragmatism, nutreste totusi o afectiune reala fata de Pascalopol.Tineretea lui Felix este umilita de maturitatea lui Pascalopol.Felix parcurge o criza specifica etapei adolescentine, asta pus pentru prima data fata in fata cu sufletul ambiguu, chiar absurd al unei fete, primind magistrala lectie de la viata , aceea de a invata sa inteleaga eternul mister feminin!."asandu#si iubitul ,,cufundat in stele$$, Otilia va deveni o eterna ,,floare albastra;, o ,,dulce minune a tineretii.

%glae

se numara si ea printre parintii )tiliei" "iind ar.etipul mamei $itrege . De departe ea urmareste viitorul )tiliei ca un geniu rau . Dupa cum o numeste studentul =eissmann, este !a!a a!soluta fara cusur in rau."%glae este de o rautate a!soluta , acra la modul superlativ.Nu pierde nici un prile1 pentru a 1igni, pentru a intepa.In pre'enta lui 0eli&, ii spunea lui Costac3e2" Nu credeam ca faci a'il de orfani".Pentru a 1igni pe )tilia , completea'a2") sa ai!a )tilia cu cine se distra." !ortretul "izic este oglinda portretului moral, prozatorul do$edindu&se un e(celent "iziolog1 fata ii era gal!icioasa , gura si !u'ele su!tiri , acre , nasul incovoiat(:)oc3ii !ul!ucati".Este lacoma, in$idioasa, rapace la modul absolut.Se opune cu tarie infierii )tiliei2"Cat traiesc eu niciodata", insinuand un comportament imoral din partea acesteia2"</a ametit stricata asta.Cine stie ce/o fi intre ei." Pe Simion il internea'a la spitalul de ne!uni , pe mos Costac3e asteapta sa/l loveasca dam!laua, pentru a/I ocupa casa si a intra in posesia mostenirii.Nici c3iar fata de copiii sai nu se arata prea !landa.Pe )limpia o nedreptateste, pe %urica o acu'a ca nu si/a gasit un sot.Singurul pe care il ocroteste neconditionat este 4iti, asta datorita loialitatii sale psi3ice. In relatiile cu strainii pastrea'a um!ra unor norme de politete.Cu mem!rii familiei se comporta fara masca, dupa principiul2"rudele nu ti le poti sc3im!a si ele tre!uie sa te tolere'e asa cum este." Este limitata intelectual , considerand ca facultatea este pentru !aieti de !ani gata" iar educatia scranteste la cap." Se considera un etalon al decentei (vestimentatia so!ra, tipica micii !urg3e'ii este relevanta), al !unului gust, dar este sensi!ila la gura lumii".%pelea'a la ma'ime, vor!este in conclu'ii definite, e&primand mediocritatea mic/!urg3e'a. <a fel ca si mos Costac3e , este umanizata prin increderea si a"ectiunea "ata de copii ei. Stanic este un Cata$encu al ideii de paternitate .De la inceput traieste in inpostura.Nu e a (atiu casatorit oficial cu )limpia , pe (elisor" il lasa sa moara din negli1enta si lipsa elementara de gri1a paterna. Critica l/a asociat cu tipologia ari$istului.+ntrigant, "arseur, pro"itor, el este autorul moral al mortii lui mos Costac3e, caruia ii fura !anii de su! saltea. Naratorul il caracteri'ea'a ironic pornind din perspectiva familiei2"Stanica avea un simt familial e&traordinar", pentru ca apoi sa puncte'e aspectele negative ale caracterului acestuia.Persona1ul atinge culmea grotescului cand face o lista a rudelor care prin deces ar putea sa/l puna in posesia unei mosteniri. Ca si Costac3e, este macedonean, crescut in spiritul profitului economic, indiferent de mi1loace. 4oate persona1ele/reflector il caracteri'ea'a negativ.Pentru Pascalopol este un escroc".)tilia simte repulsie- 0eli& considera ca mos Costac3e este imprudent pastrandu/ si !anii in casa2"2aca a"la Stanica, e un om mort . 0orta persona1ului sta in arta discursului retoric, in demagogia !om!astica asupra paternitatii.@or!este in termeni 1uridici despre caminul parintesc", despre scopul casatoriri care este procreatia ,fara sa creada in cuvintele sale. Pe %glae o recunoaste drept sefa a clanului, de aceea I se adresea'a reverentios cu apelativul mama soacra".)!iectivul ma1or al e&istentei sale este banul, pe care nu se sfieste sa/l o!tina prin orice mi1loc. Odata ce si#a atins scopul , o paraseste pe Otilia, se casatoreste cu

<eonid a Pascal opol

%eorgeta , urca scara sociala, a&ungand chiar perfect intr#o scurta guvernare!. este mosierul care isi ingaduie lu&ul si rafinamentul spiritual. $ste !ogat , un !ar!at pre'enta!il, a calatorit mult, frecventea'a lumea !una, are maniere elegante si se im!raca !ine.Casa si/a mo!ilat/o cu gust, citeste literatura elevata, iu!este mu'ica si c3iar canta la flaut. De'amagit in urma primei casatorii, nutreste fata de )tilia , sentimente confu'e2paterne si erotice. Stapanit de o luciditate amara, el este un indragostit generos.%stfel ca ii reda )tiliei li!ertatea, atunci cand ea se simte captiva in relatia maritala.$ste prea inteligent ca sa nu inteleaga ratiunile )tiliei , spunandu/I lui 0eli&2"Cand o femeie iu!este ia !anii de la cel !atran si/I da celui tanar." #osierul ii propune lui 0eli& o intrecere dreapta deoarece stie cu certitudine ca va castiga.4otusi, intelege ca a castigat doar o ilu'ie, ca )tilian se simte acum atrasa de maturitatea lui, dar ca devenind femeie va descoperi adevarata dragoste si/l va parasi.