ARTA BISERICEASCA ROMANEASCA 1.

GENERALITATI O prezentare sumara a artei bisericesti care s-a dezvoltat pe pamantul romanesc va putea sa contureze si mai bine imaginea despre intreaga istorie a vietii bisericesti a romanilor. restinismul romanesc este de origine apostolica. !e vreme ce e"istau preoti# diaconi si credinciosi inca din a doua $umatate a primului veac crestin % numarul lor sporind in cele urmatoare# - este de la sine inteles ca ei se adunau# pentru &'rangerea painii(# rugaciune si predica# in case particulare# asa cum se petreceau lucrurile si in alte parti# acestea putand 'i considerate primele )lacasuri de cult( ale stramosilor nostri crestini. Inmultindu-se numarul crestinilor# s-au ridicat lacasuri anume pentru cult# numite bazilici *din latinescul )basilica( s-a 'ormat romanescul )biserica(# termen necunoscut in celelalte limbi neolatine+. Ast'el de bazilici s-au descoperit mai cu seama in teritoriul dintre !unare si ,area Neagra % !obrogea de azi % care in anul -./ s-a constituit intr-o unitate politico-administrativa aparte# si anume in provincia 0c1t2ia ,inor. ercetarile ar2eologice# incepute inca din ultimele decenii ale secolului trecut si continuate pana azi# au dus la descoperirea a peste 34 bazilici in !obrogea# toate din secolele I5-5I. Ast'el# la Tomis# metropola provinciei *azi onstanta+ % desi cercetarile ar2eologice sunt destul de di'icile# din cauza ca orasul nou este suprapus peste cel vec2i % s-au descoperit pana acum sase bazilici. La Tropaeum Traiani *azi Adamclisi+ s-au descoperit cinci bazilici# cele mai interesante sub raport ar2itectonic 'iind cea )de marmura(# de tip elenistic# inzestrata cu un atrium si un baptisterium# si bazilica zisa )cu transept( sau in 'orma de T# singura de acest gen din !obrogea# dar si cea mai mare *33# 64 7 13#/4 m+# avand un nert2e"# naos# baptisteriu# transept cu cripta si absida. 0apaturile ar2eologice de la 8istria au scos la lumana 'undatiile a sapte bazilici# toate din secolele 5-5I. La 9iatra :recatei % $. Tulcea % anticul ;eroe % s-au dezgropat 'undatiile unei bazilici ce pare sa dateze din timpul lui onstantin cel ,are# 'iind considerata cea mai veche din tot sud-estul Europei. La allatis *azi ,angalia+ s-a descoperit o bazilica paleocrestina de tip sirian# sau cu atrium lateral# ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul 'ostei provincii 0c1t2ia ,inor# ci pentru intreaga 9eninsula ;alcanica *sec. I5-5+. la !inogetia *azi Garvan % $. Tulcea+ e"ista o bazilica din secolele I5-5# re'acuta la inceputul celui urmator# din care au ramas nu numai 'undatiile# ci si resturi de tencuiala cu urme de pictura. Alte trei bazilici paleocrestine s-au descoperit la Troesmis *azi Iglita-Turcoaia+# doua la A"iopolis *azi 8inog langa ernavoda+# doua la apul !olo$man *probabil 'osta onstantiana+# cate unal la Noviodunum *azi Isaccea+# <lmetum *azi 9antelimon+# Ibida sau Libida *azi 0lava Rusa+# singura bazilica din 0c1t2ia ,inor cu trei abside la rasarit# si Izvoarele# in sudul provinciei. In 1./1 s-a descoperit o bazilica la Niculitel *$. Tulcea+# sub altarul careia s-a a'lat o cripta cu moastele martirilor =oticos# Attalos# >amasis si :ilippos# iar sub acestea# moastele altor doi martiri. La toate acestea# se adauga o serie de piese apartinatoare artei paleocrestine pe pamant romanesc? apro"imativ o suta de inscriptii# mai ales pe monumente 'unerare# din secolele I5-5I# descoperite tot in !obrogea un disc de argint aurit *diametrul @1
1

cem+# care a apartinut episcopului 9aternus al Tomisului *inceputul sec. 5I+# azi in ,uzeul Ermita$ din Leningrad# o serie de opaite paleocrestine descoperite atat in !obrogea# cat si in celelalte parti ale Romaniei. Retinem ca in teritoriile nord dunarene# in special in 'osta provincie !acia traiana# s-au descoperit bazilici la 0ucidava *azi elei % orbia+ si unal la ,orisena *azi enad % $ud. Timis+# ambele datand din secolele I5-5I. !ar populatia auto2tona ramasa aici dupa retragerea autoritatilor si armatei romane in sudul !unarii *-/1--/A+ a amena$at lacasuri de cult rudimentare in 'ostele cladiri publice romane. Asa s-a intamplat la 0laveni % $. Olt# 0armizegetusa % $. 8unedoara si 9orolissum *azi ,oigrad % $. 0ala$+. Trecerea unor populatii migratoare pe teritoriul tarii noastre# indeosebi marea migratie avaro-slava de la !unare de Bos din anul @4-# a dus nu numai la destramarea organizatiei bisericesti a stamosilor nostri daco-romani# dar si la distrugerea lacasurilor de cult mentionate aici# precum si altora# ale caror urme nu s-au descoperit inca. ercetarile ar2eologice e'ectuate in ultimele patru decenii au dezgropat 'undatiile unor biserici din secolele 7I-7II. <na este la Garvan % $. Tulcea *'osta !inogetia# in timpul romanilor+# cu un plan aproape patrat *@"@m+# cu o absida la rasarit# semicirculara in interior# si cu cinci laturi in e"terior# construita din piatra locala de cariera# provenita de la 'ostele cladiri romano-bizantine *s-au descoperit si bucati de tencuiala# cu resturi de pictura si 'ragmente de broderie# precum si resturi dintr-un clopot de bronz# toate 'iind cele mai vec2i piese de acest gen de pe teritoriul Romaniei+. La Niculitel % $. Tulcea s-au descoperit temeliile unei bisericute din aceeasi perioada *@"1#.4 m+# cea mai vec2e cladire de plan tre'lat cunoscuta pana azi la noi. *O alta biserica din Niculitel# cu 2ramul 0'. Atanasie# apartine secolui 7III# avand un plan in 'orma de cruce inscrisa+. In Transilvania# in satul !abica *34 Cm. N5 de lu$+# se pare centrul 'ormatiunii politice a voievodului Gelu Romanul# s-au descoperit 'undatiile mai multor biserici# cea mai vec2e# din piatra# apartinand secolului I7. Este greu insa de stabilit ce plan ar2itectural aveau. In sc2imb# sub actuala catedrala catolica din Alba Iulia# s-au descoperit 'undatiile unui lacas de cult mai vec2i# ortodo"# o )rotonda( cu abisda semicirculara# apartinatoare secolelor I7-7. Nu putem sti in ce stil au 'ost construite bisericile manastirilor de la ,orisena# ,eseseni# 8odos si altele# atestate documentar in secolele 7I-7II. In comuna etateni % $. Arges s-au descoperit# nu de mult# 'undatiile a trei biserici# una din secolul 75# alta din secolul 7III# iar a treia si mai vec2eD probabil aici era un centru politic# militar si bisericesc. La !robeta-Turnu 0everin se vad 'undatiile a doua biserici din veacurile 7II-7III. Avem# prin urmare# destule elemente care dovedesc e"istenta si continuitatea )artei( bisericesti in tot spatiul geogra'ic romanesc. -. ARTA ;I0ERI EA0 A IN E5<L ,E!I< *mi$locul sec. 7I5 % 16-1+ Intemeierea statelor medievale romanesti# ca si organizarea cononica a ;isericii Ortodo"e din 'iecare provincie# a dus la dezvoltarea unei arte romanesti# de 'actura bizantina# pe care s-au gre'at elemente de arta populara ori anumite elemente ale artei apusene# a$ungandu-se la o creatie noua# cu trasaturi proprii# la o arta speci'ic romaneasca.
-

In ce priveste arhitectura# in Tara Romaneasca si ,oldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul )plan tre'lat(# in varianta )triconcului(# de origine bizantino-sud-dunareana. In mare# bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodo"? pronaos % de regula patrat# naos# cu doua abside laterale# iar in mi$loc se ridica o turla# - si absida altarului# spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor 5odita# Tismana si ozia# din a doua $umatate a secolului 7I5# cea din urma situandu-se printre cele mai de seama creatii ar2itectonice din intreg sud-estul european# servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu. ;iserica 0'. Nicolae *domneasca+ din urtea de Arges % de la mi$locul secolului 7I5 % este conceputa dupa planul )in cruce greaca inscrisa(# creatie a ar2itecturii bizantine din epoca omneinilor# un monument e"ceptional sub raport artistic. In ,oldova# biserica 0'. Nicolae din Radauti# ctitoria lui ;ogdan I *c. 13A.13@A+# are planul unui edi'iciu romanic# basilical# unic in ar2itectura moldoveneasca# 'ara turla. ;iserica 0'. Treime din 0iret# din aceeasi perioada# introduce ,oldova planul triconc# probabil prin mi$locirea Tarii Romanesti# avand si o bogata decoratie e"trerioara. In timpul lui 0te'an cel ,are *1EA/-1A4E+ traditiile constructive moldovenesti# ale caror inceputuri se intalnesc in aceste doua biserici# ca si solutiile noi introduse sub Ale"andru cel ;un *1E44-1E3-+# au 'ost preluate si ampli'icate. Este adevarat ca unele biserici % mai ales satesti % urmeaza planul simplu al celei din Radauti. !ar tipul predomanant este cel ticonc# inaugurat de 0'. Treime din 0iret# caruia i s-au adaugat o serie de elemente noi. !e pilda# la biserica manastirii 9utna# prima ctitorie a domnitorului# s-a introdus un spatiu 'unerar intre naos si pronaos# numit gropnita *necropola+# element neintalnit in lumea ortodo"a# care va 'i preluat la Neamt# !obrovat si la multe biserici din secolul al 75I-lea. Naosul# pronaosul si gropnita# - unde e"ista -# sunt despartite intre ele prin ziduri groase# strapunse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos# cilindrica in interior# iar in e"terior cu 6#1sau 1@ laturi# asezate de regula# pe o baza dubla# stelata. Aproape toate bisericile lui 0te'an au o bogata decoratie e"terioara *'iride# arcade# ocnite# discuri smaltuite+# avand si unele elemente gotice *contra'orti# 'erestre in c2enare gotice etc.+. rezulta ca la 'ondul ar2itectonic bizantino-balcanic# prelucrat in spirit auto2ton# s-au adaugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara# a$ungandu-se ast'el la un stil propriu# cunoscut sub numele de )stilul moldovenesc(. Operele reprezentative ale epocii lui 0te'an cel ,are au e"ercatat o puternica in'luenta asupra ar2itecturii din secolele urmatoare. In secolul al 75I-lea# in Tara Romaneasca se mentin principalele tipuri de biserici intalnite in perioada precedenta? cel tre'lat# in 'orma triconcului# 'oarte des intalnit# cel in cruce greceasca inscrisa# 'olosit mai rar# de regula la bisericile de mari proportii# si cel dreptung2iular# 'ara abside laterale# intalnit izolat# numai la cateva monumente# azi in ruina. !ar in cadrul acestor trei tipuri variantele sunt 'oarte numeroase# mai ales in ce priveste pronaosul# precum si decoratia 'atadelor. Aceste variante au 'ost create prin imbinarea unor elemente din secolul al 7I5-lea# 'ie intre ele# 'ie cu altele venite din a'ara# ori prin introducerea de inovatii romanesti. Intre monumentele reprezentative ale acestui secol se numara biserica
3

manastirii !ealu# de tip triconc# in 'ond o prelucrare a celei de la ozia# cu o turla pe naos si alte doua pe partea de rasarit a pronaosului# toate octogonale# cu o bogata decoratie sculptataD intreaga biserica are un 'rumos dFcor e"terior# cu arcade oarbe# inguste si inalte# impartite in doua registre. ,ult mai bogata in decoratia e"terioara si mai evoluata in ce priveste planul ar2itectural este biserica manastirii Arges# ctitoria lui Neagoe ;asarab# construita din marmura# piatra si mozaic. Naosul este in plan triconc# peste care se inalta o turla octogonala# iar pronaosul este dreptung2iular# supralargit# cu 1- coloane care sustin o turla si cu doua spatii laterale cu destinatie 'unerara# peste care se ridica alte doua turle# spre vest. Intregul e"terior# inclusiv turlele# au o bogata decoratie e"terioara# in piatra sculptata# cu motive geometrice si 'lorale stilizate# de origine armeano-georgiana# persana# araba si otomana. ;iserica de la Arges este considerata cea mai desavarsita e"presie a artei medievale romanesti si una din capodoperele artei universale. 9lanul triconc a 'ost 'olosit si in constructia altor biserici manastiresti din prima $umatate a secolului al 75I-lea? sc2itul Ostorv# aluiu# 5alea# 0tanesti# bolnita oziei# ;ucovat. 9lanul in )cruce greaca inscrisa( este intalnit la naosul actualei biserici a manastirii 0nagov# la biserica domneasca din Tirgoviste s.a. Ar2itectura bisericeasca in ,oldova a cunoscut o perioada de in'lorire in timpul domniei lui 9etru Rares# cand se dezvolta traditiile constructive ale epocii lui 0te'an cel ,are. ;iserica manastirii 9robota# de pilda# isi are prototipul in biserica Inaltarii de la Neamt# in plan triconc# cu cinci incaperi distincte? pridvor inc2is *element nou+# pronaos# gropnita# naos si altar# separate intre ele prin ziduri groase# strabatute de usi. Actuala biserica a manastirii ;istrita# ridicata de Ale"andru Lapusneanu# se asemana mult# ca plan# cu 9robota. 8umorul are un plan triconc# dar 'ara turle# singura de acest 'el in epoca respectiva in ,oldova# dar cu aceeasi impartire e"terioara ca la 9robota *pridvorul e insa desc2is+. ;iserica manastirii ,oldovita are un plan triconc# turla pe naos si aceeasi distributie a incaperilor ca la 8umor. <ltimul monument reprezentativ al ar2itecturii moldovenesti din perioada sa )clasica( il constituie manastirea 0ucevita# ctitoria ,ovilestilor# care reia planul bisericii mari de la Neamt# cu toate elementele adaugate in timpul lui 9etru Rares? pridvor inc2is# pronaos# gropnita# vesmantarie % tezaur# naos cu o turla zvelta# la care se adauga doua pridvorase desc2ise care perced intrarile in pridvorul propriu-zis. In secolul al 75II-lea# in Tara Romaneasca s-au inregistrat realizari ar2itectonice si picturale deosebite in cursul domniei lui ,atei ;asarab *1@3--1@AE+# dar mai ales in timpul lui onstantin ;rincoveanu *1@66-1/1E+. In ,oldova arta % cu toate 'ormele ei % a 'ost in regres# cu e"ceptia domniei lui 5asile Lupu *1@3E-1@A3+. In ce priveste ar2itectura# bisericile din Tara Romaneasca urmeaza# in general# 'ormele consacrate in secolul anterior. O prima grupa de biserici sunt cele in plan triconc# 'ie cu o turla pe naos *Arnota# 9lumbuita# !intr-un lemn# 9olovragi# rasna# omana+# 'ie cu doua % pe naos si pe pronaos % *0telea din Tirgovesti# 8urezi+. 0unt insa si biserici de plan triconc cu trei turle *Gura ,otrului+ si c2iar cu patru * atedrala patriar2ala din ;ucuresti+. O serie de biserici apartinatoare planului trilobat au pronaosul supralargit si 'ragmentat# cu stalpi de spri$in pentru sustinerea boltilor * aldarusani# atedrala patriar2ala# 8urezi# 0'. G2eorg2e Nou din ;ucuresti+# toate urmand % mai mult sau mai putin 'idel % planul# structura si plastica monumentala si decorativa a bisericii lui Neagoe ;asarab de la Arges. Alte biserici sunt in plan
E

dreptung2iular alungit# avand spre rasarit absida altarului# iar deasupra pronaosului un turn clopotnita *biserica manastirii 0tre2aia# bisericile din Golesti# 0'. Imparati din Tirgoviste# 0'. Nicolae din :agaras# !oicesti s.a.+. e"ista insa si cateva biserici de plan trilobat care au un turn-clopotnita pe pronaos *sc2itul ornet# biserica oltea din ;ucuresti+. In aceasta diversitate de modele ar2itectonice se impun insa si unele elemente speci'ice. Ast'el# este caracteristic pridvorul desc2is la intrare# cu stalpi sau coloane legate prin arcade# la inceput din caramida# apoi din piatra. 9ridvorul desc2is se generalizeaza catre s'arsitul secolului al 75II-lea si inceputul celui urmator# 'iind unul din elementele speci'ice )stilului brancovenesc(. In ,oldova# al ar2itectura traditionala se adauga numeroase 'orme artistice noi# imprumutate 'ie din Tara Romaneasca# 'ie din arta baroca# 'ie din Orientul caucazian sau islamic. Toate aceste elemente au dus la diversi'icarea ar2itecturii moldovenesti# care n-a mai izbuitit sa 'ormeze un stil unitar. 0e remarca apoi incercarea de 'orti'icare a manastirilor si c2iar a bisericilor de mir. Aceasta se datora distrugerii vec2ilor cetati moldovenesti de alta data# din ordinul turcilor# urmarindu-se ca lacasurile de inc2iare sa contribuie# macar in parte# la apararea tarii. 0irul monumentelor reprezentative din ,oldova incepe cu !ragomirna# ctitoria mitropolitului Anastasie rimca# cu o inaltime neobisnuita *3- m.# 'ata de .#@4 m. largimea+# cu un bogat dFcor sculptural al turlei# in piatra# cu motive de origine orientala# cu un brau de piatra# cu aspect de 'unie rasucita# care incinge 'atadele e"terioare. Toate denota in'luenta baroca ce incepe sa se 'aca simtita in ar2itectura moldoveneasca *mai tirziu incon$urata cu ziduri puternice de aparare de catre domnitorul ,iron ;arnovsc2i+. Aceeasi nota baroca de diversitate si somptuozitate se remarca si in ar2itectura celui mai celebru monument al veacului al 75II-lea# biserica 0'antii Trei Ierar2i din Iasi# ctitoria lui 5asile Lupu. :atadele ei e"terioare sunt acoperite in intregime cu minutioase sculpturi in piatra# cu motive eclectice sau de inspiratie orientala *armeano-georgiana# arabo-turca# persana+# dispuse in benzi orizontale. ,esterii decoratori au 'ost desigur orientali# 'amiliarizati cu asemenea podoabe sculpturale. ;iserica este in plan trilobat % urmand planul Galatei % cu doua turle# una pe naos# alta pe pronaos. <n alt monument din Iasi este biserica manastirii Golia# rezidita de 5asile Lupu# de mari proportii *3."13m.# si 34 m. inaltime+# cu sase turle# din care cele de pe naos si pronaos de mari dimensiuni. 0e impletesc aici trei stiluri? cel bizantinomoldovenesc traditional *cu impartirea in cinci incaperi distincte# obisnuite la manastirile mari? pridvor# pronaos# gropnita# naos si altar+# al Renasterii tarzii *decoratia e"terioara# cu pilastri inalti# cu capiteluri corintice+ si cel rusesc *sistemul de constructie al boltilor+. Aceste trei biserici au servit ca model si pentru unele constructii ulterioare? 0olca si 5irnova *dupa !ragomirna+# etatuia *dupa Trei Ierar2i# dar 'ara decorul e"terior+ si asin *dupa Golia+. <n plan aparte prezinta biserica 0'. 0ava din Iasi *1@-A+# cu doua turle 'oarte $oase# de aspect musulman# asa cum nu se mai intalnesc in ar2itectura romaneasca# cu un turn % clopotnita cu aspect de 'ortareata# avand tainita si meterez# iar deasupra camera clopotelor. Tot un plan aparte are si biserica 'orti'icata 9recista din Galati *1@EA+# de plan triconc# cu turla pe naos si turn-clopotnita pe pronaos#
A

conceput ca un turn de cetate# cu metereze si un 'oisor. 9e langa acestea# o seama de alte biserici moldovene continua planul triconc traditional *;ogdana# Agapia# 8lincea# 0'. Onu'rie din 0iret s.a.+. <n element nou# caracteristic bisericilor moldovenesti din acest secol# il constituie turnul-clopotnita ridicat pe pridvor# de regula cu doua eta$e? tainita si camera clopotelor. Epoca 'anariota *1/11G1A-16-1+ reprezinta o perioada de declin si in istoria artei romanesti. 0e inregistreaza doar cateva biserici monumentale din Tara Romaneasca# in sc2imb picturi mai multe# care urmeaza traditiile scolii brancovenesti# dar putine realizari sculpturale# miniaturistice si din celelalte ramuri ale artelor decorative. In toate ramurile artei se constata o in'luenta a barocului# mult raspandit atunci in toate tarile Europei# iar catre s'arsitul veacului 75III si inceputul celui urmator# in'luente ale stilului neoclasic. In sc2imb# in toate tarile romanesti s-a dezvoltat o arta )populara( autentic romaneasca# realizata de constructori# zugravi# iconari# iesiti din mediul taranimii si al preotimii de mir. In ce priveste ar2itectura asa cum spuneam mai sus# s-au ridicat acum putine biserici monumentale. ;iserica 0tavropoleos din ;ucuresti impresioneaza prin e"ceptionala decoratie picturala si sculpturala# in interior si e"terior# si prin pridvorul cu coloane de piatra# inspirat dupa palatul brancovenesc de la ,ogosoaia. titoriile preotilor# ale targovetilor si ale poporului de $os au continuat traditiile stilului brancovenesc# pe care le-au adaptat# prelucrat si dezvoltat# dand nastere unor noi creatii in arta medievala romaneasca# cu o tendinta de simpli'icare a procedeelor# cu putina decoratie sculptata. In ,oldova# in prima $umatate a secolului 75III nu intalnim monumente reprezentative. Abia in ultimile patru decenii ale secolului mesterii locali au inceput sa caute anumite 'ormule proprii# combinand cateva elemente din ar2itectura Tarii Romanesti cu altele# de provenienta locala# si cu elemente de dFcor baroc si clasic# venite prin intermediul Rusiei si al 9oloniei *bisericile 0'intii Teodori# urelari# Talpalari# toate in Iasi s.a.+. ele apro"imativ -44 de biserici de lemn din Tara Romaneasca si peste -@4 din ,oldova# marea ma$oritate apartinatoare acestui secol# au 'ie un plan dreptung2iular# 'ie unul trilobat# multe cu un pridvor desc2is# pe latura de sud sau de vest. Ar2itectura bisericeasca din Transilvania medievala prezinta o nota aparte. ;isericile romanesti din secolele 7III-7I5# care au supreavietuit pana azi % ma$oritatea ctitorii ale cne$ilor locali-# sunt din piatra# de dimensiuni reduse si au un plan de )biserica-sala(# adica o nava longitudinala# in continuarea careia se a'la absida altarului# mai scunda si mai ingusta# iar in partea vestica un turn % clopotnita# de regula cu acoperisul piramidal. Acestui stil romanic *nava+# impleteit cu goticul *turnul inalt+# ii apartin bisericile din 0trei# 0antamaria Orlea# Ostrov# pesteana# riscior# Ribita % toate in $ud. 8unedoaraD Rimet# in $ud. Alba s.a. <n stil aparte prezinta biserica din !ensusu % $ud. 8unedoara *sec. 7-7III+# construita din pietre si lespezi 'unerare romane# al carei nucleu principal este naosul patrat# avand in mi$loc patru stalpi *din altare romane votive+ care sustin un turn masiv. ;iserica din cetatea oltului# in aceeasi zona# avea aspect de 'ortareata# cu o nava ingusta si un mic altar patrat# deasupra caruia se ridica un puternic turn 'orti'icat# cu doua eta$e# - la care se a$ungea printr-o scara mobila din e"terior# - cu un acoperis de piatra# in 'orma piramidala.
@

9resupunem ca primele biserici de lemn din ,aramures vor 'i avut aceeasi 'orma pe care o intalnim in secolele urmatoare# adica o nava centrala# turn inalt pe latura de vest# cu un pridvor *cerdac+ la intrare. Alte biserici din lemn vor 'i avut 'orma caselor taranesti din zona respectiva. In secolele 75I si 75II s-a mentinut tipul de biserica % sala# de plan dreptung2iular# cu absida altarului la rasarit si un turn-clopotnita pe latura de apus. In sc2imb# biserica manastirii 9rislop# rezidita in 1A@E de domnita =am'ira# 'iica lui ,oise 5oda a Tarii Romanesti# este in plan triconc# cu o turla pe naos# adica in stilul bisericilor muntene# ca marturie a neintreruptelor legaturi bisericesti si cultural-artistice dintre cele doua tari romanesti. Aceleasi constatari le putem 'ace si pentru secolul al 75II-lea. ;iserica din Turnul Rosu % 0ibiu# ctitoria lui ,atei ;asarab# are un plan tre'lat# iar 'atadele e"terioare sunt separate de un brau de 'actura munteana. ;iserica 0'. Nicolae din :agaras# ctitoria lui onstantin 5oda ;rancoveanu# are un pridvor desc2is la intrare si turla pe pronaos# iar biserica manastirii 0ambata de 0us# ctitoria aceluiasi domn# este de plan tre'lat# cu pridvor desc2is la intrare# brau si turla pe naos# deci o serie de elemente speci'ice ar2itecturii din Tara Romaneasca. In secolul al 75III-lea# dupa ce ortodocsii au 'ost nevoiti sa cedeze bisericile lor unitilor# si-au ridicat biserici noi# in 'unctie de posibilitatile lor materiale. Numeroase biserici sunt ctitorite de negustori romani# ca o e"presie a nazuintei lor de a'irmare sociala si nationala. 9redomina si acum stilul ar2itectonic auto2ton# adica planul dreptunc2iular# cu un turn-clopotnita pe 'atada apuseana *Alba Iulia-,aieri# uvioasa 9arasc2iva din Rasinari# 0aliste %Grui# Avrig# 0ibiel# Topircea# toate in $urul 0ibiului# 0imon % ;rasov etc.+. !ar in a doua $umatate a secolului# in partile 0ibiului si ;rasovului isi 'ace aparitia planul triconc de origine bizantina# venit din Tara Romaneasca. Odata cu stapinirea 8absburgilor catolici in Transilvania si ;anat# se 'ace tot mai simtita prezenta stilului baroc in ar2itectura laica si bisericeasca romano-catolica# in'luentand insa si pe cea ortodo"a. In acest stil au 'ost construite catedrala din ;la$# biserica Adormirea din Lugo$ si a manastirii 0'. 0imion 0talpnicul din Arad % Gai. In'luente ale barocului se observa si la bisericile 0'. Treime din ;rasov# )a lui ;ob( si cea )din deal( in lu$# biserica )cu luna( si 5elenta din Oradea s.a. Alaturi de acestea# s-au ridicat acum numeroase biserici de lemn# speci'ic romanesti# pe tot cuprinsul teritoriilor intracarpatice. !e regula sunt construite intr-un plan simplu# dreptung2iular# cu incaperi dispuse in lungime? pridvor# pronaos# naos si altar. ele din ,aramures si Tara Lapusului se caracterizeaza printr-un turn inalt deasupra pronaosului# terminat cu un coi' % sageataD unele au si patru turnulete la baza coi'ului. 0unt renumite bisericile din u2ea *azi ;ogdan 5oda+# !ragomiresti *azi in ,uzeul 0atului din ;ucuresti+# ;irsana# Oncesti# Rozavle# ;otiza# 9oienile Izei# ;udesti# Giulesti# alinesti# ,oisei etc.# toate in ,aramuresD 0urdesti# 9lopis# 5aleni# Razoare# Rogoz# Libotin# Lapus# toate in Tara LapusuluiD izer# 9etrandu# :ildu de 0us# =alnoc# e2ei# 9oarta 0ala$ului# 0inpetru Almasului# toate in 0ala$ *in acest $udet sunt peste @4 de biserici din lemn+D altele in partile lu$ului# in $udetul 8unedoara *peste A4+# in ;i2or % impresionante prin ar2itectura si pictura *Rieni# ;radet# Tilecus s.a.+ -# mai putine in Arad si ;anat. ,ulte din aceste biserici din lemn sunt zugravite de mesteri populari din partea locului. H
/

a si in cazul ar2itecturii# pictura bisericeasca romaneasca s-a inspirat din cea bizantina. el mai amplu si mai insemnat ansamblu iconogra'ic din epoca timpurie a artei medievale romanesti il constituie 'rescele din biserica domneasca din urtea de Arges# realizate in perioada 13A--13//. Acest vast ansamblu pictural urmeaza % in linii mari % pictura bizantina din epoca 9aleologilor# larg raspandita in ;alcani *At2os# ,acedonia# 0erbia# ;ulgaria+# cu iradieri pana in nordul Rusiei# la Novgorod# imbogatata si cu elemente speci'ice 'iecarei tari. :rescele de la Arges prezinta analogii cu cele ale bisericii >a2rie !$ami din onstantinopol# dar si cu elemente din pictura sarbeasca. In pronaos a 'ost pictat si domnitorul Nicolae Ale"andru ;asarab. 0pre s'arsitul secolului# se pastreaza un alt valoros ansamblu pictural in pronaosul ;isericii manastirii ozia. 0unt interesante scenele din viata s'intilor *sina"arul+# precum si cele sapte sinoade ecumenice. In ,oldova nu s-au pastrat picturi din veacul al 7I5-lea# dupa cum n-au ramas nici din timpul lui Ale"andru ;asarab. 9resupunem ca unele din ctitoriile sale au 'ost totusi pictate# caci documentele din timpul lui pomenesc nume de zugravi *Nic2ita# !obre si 0te'an+. In timpul lui 0te'an cel ,are pictura bisericeasca a cunoscut o dezvoltare 'ara precedent. 0e pastreaza pana azi 'rescele bisericilor din Lu$eni# 5oronet *altar si naos+# 0'. Ilie de langa 0uceava# 0'. Nicolae din 9opauti % ;otosani. ;iserica din ;alinesti# ctitoria logo'atului Ion Tautu# a 'ost impodobita cu picturi de ieromona2ul Gavril# primul zugrav cunoscut cu numele in epoca lui 0te'an cel ,are# autorul uneia din cele mai remarcabile realizari artistice din tot Rasaritul ortodo". 0e stie ca a 'ost pictata si 9utna % probabil si alte ctitorii ale domnului# - dar acelea nu sau pastrat. Analiza picturilor din bisericile lui 0te'an cel ,are arata ca in timpul lui a e"istat o preocupare permanenta pentru impodobirea lacasurilor de inc2inare. <nitatea stilului si a planului iconogra'ic dovedesc ca zugravii lui nu proveneau din a'ara 2otarelor ,oldovei# veniti 'iecare cu conceptii si principii proprii# ci erau mesteri romani# 'ormati in acelasi mediu artistic# adica in aceeasi )scoala( moldoveneasca de pictura. 0e adauga la acesti zugravi de biserici si marii miniaturisti moldoveni din epoca lui Ale"andru cel ;un si 0te'an cel ,are? Gavril <ric# Teodor ,arisescu si atatia altii. In secolul al 75I-lea# pictura in 'reasca a cunoscut perioada ei de apogeu. ;isericile manastirilor !ealu si Arges au 'ost impodobite de zugravul !obromir# probabil un vla2 sud-dunarean# unul din marii artisti ai evului mediu romanesc. !e la Arges s-au pastrat tabloul votiv al 'amiliei ctitorului# c2ipurile altor domni munteni# s'inti militari# ingeri *azi in ,uzeul de Arta al Romaniei % ;ucuresti+. Ansambluri picturale deosebit de valoroase se pastreaza in bisericile manastirilor 0tanesti# bolnita oziei *!avid zugravul si ucenicul sau Raduslav+# 0nagov# Tismana * un alt !obromir# )din Tirgoviste(+# ;ucovat# aluiu *grecul ,ina+. 0e pastreaza si o serie de icoane pictate in acest secol# a'late azi 'ie in tara# 'ie in a'ara 2otarelor ei. In ,oldova# pictura bisericeasca a$unge la perioada ei de ma"ima in'lorire in timpul lui 9etru Rares# cand s-au realizat cele mai ample ansambluri picturale din intreaga arta romaneasca. Acum# locul decorului de 'iride# arcade si ocnite# precum si al ceramicii smaltuite# obisnuite la monumentele lui 0te'an cel ,are# a 'ost luat de pictura murala# ca unic mi$loc de impodobire a e"teriorului. Ast'el de picturi aparusera mai de mult in Transilvania *0trei# riscior# Ostrov+# iar cercetari ar2eologice recente
6

au dovedit ca vec2ea biserica de la ,oldovita a 'ost pictata si in e"terior in timpul lui 0te'an cel ,are. 9e langa picturile interioare ale unor biserici *!obrovat# 0'. G2eorg2e din 0uceava# 0'. !umitru din 0uceava# 9ar2auti+# sub 9etru Rares s-au impodobit cu picturi e"terioare bisericile 0'. G2eorg2e din 8irlau *1A34+ % care s-au distrus la inceputul secolului nostru# - 9robota *1A3-+ si Adormirea din ;aia *1A3-+# din care se pastreaza urme slabe. In sc2imb# au ramas alte patru# ale caror picturi e"terioare stirnesc admiratia tuturor vizitatorilor pana astazi? 8umor# realizate de zugravul Toma din 0uceava *1A3A+# ,oldovita *1A3/+# Arbore# ctitoria parcalabului Luca Arbore din 1A4-# lucrate de )!ragos zugrav# 'iul popii oman din Iasi(# unul dintre cei mai mari artisti romani din toate timpurile# si 5oronet# terminate in timpul pastoririi mitropolitului Grigorie Rosca *1AE/+. !intre scenele cele mai reprezentative din aceste ansambluri picturale e"terioare# consemnam Imnul Acatist# cu asediul onstantinopolului de catre persi din @-@ *8umor# ,oldovita# Arbore+# Cinul# o impresionanta procesiune de ingeri# prooroci# apostoli# ierar2i# mucenici si cuviosi in atitudine de rugaciune *8umor# ,oldovita# Arbore# 5oronet+# Arborele lui Iesei *8umor# ,oldovita# 5oronet+# filozofii antici *8umor# 5oronet+# Judecata de apoi *,oldovita# Arbore si mai ales la 5oronet+. La 5oronet# scena Judecatii de apoi constituie compozitia cea mai ampla si mai dramatica# cu mult superioara scenelor similare din alte biserici moldovene si cu nimic mai pre$os decat celebra pictura cu acelasi subiect a lui ,ic2elangelo din apela 0i"tina de la 5atican. Tot la 5oronet# pe 'atada sudica# sunt zugraviti 0'. G2eorg2e# mitropolitul Grigorie Rosca. !aniil 0i2astrul# 1- scene din viata 0'. Ioan cel Nou de la 0uceava# 'ilozo'ii antici. !es'asurate pe un 'ond albastru# viu# inspirat din stralucirea naturii incon$uratoare# 'rescele de la 5oronet % adevarate capodopere ale artei universale % incanta privirile prin 'armecul de nedescris al culorilor# prin 'inetea desenului si prin 'rumusetea 'igurilor# redate cu talentul unui adevarat portretist. !intre picturile interioare ale celorlalte biserici intereseaza tablurile votive ale ctitorilor de la 8umor# ,oldovita si Arbore# sinoadele ecumenice *8umor# Arbore+ si sinaxarul# cu 3@A de scene din viata s'intilor# dupa zilele anului *5oronet+. La toate se observa o serie de elemente speci'ic moldovenesti *peisa$e# costume# arme# obiecte de uz casnic# instrumente muzicale s.a.+# inca o dovada ca mesterii zugravi erau auto2toni. ,area epoca a picturilor moldovenesti s-a inc2eiat cu decoratia e"terioara a 5oronetului. O reinviorare a activitatii cultural-artistice s-a produs in timpul domniei lui Ale"andru Lapusenanu# sub care s-au zugravit catedrala episcopala din Roman# biserica manastirilor Risca *de un grec din insula =ante+# cu picturi de interior si e"terior# biserica manastirii 0latina# probabil cele ale manastirilor ;istrita si 9ingarati. atre s'arsitul secolului s-a realizat ultimul ansamblu de pictura e"terioara din ,oldova# la biserica manastirii 0ucevita# ctitoria ,ovilestilor )testamentul artei clasice modovenesti(# dupa cuvantul 'rancezului 9aul 8enr1. A 'ost lucrata de doi romani# 'ratii Ioan si 0o'ronie *tot ei zugravind si interiorul+. 9icturile lor se remarca prin stralucirea coloritului# in care predomina verdele inc2is# prin introducerea de elemente din natrua si mediul incon$urator. Intre scenele reprezentative e"terioare se numara Arborele lui Iesei# cu 'ilozo'ii )elini(# Imnul Acatist# inul# 0cara 0'. Ioan 0cararul# tema cea mai interesanta de la 0ucevita *care va aparea si la Risca+# iar intre
.

cele interioare? scene din viata ,antuitorului si tabloul votiv *naos+# viata lui ,oise# in zeci de scene *gropnita+# sina"arul# vietile 0'intilor G2eorg2e si Nicolae *pronaos+# Budecata de apoi si viata 0'. Ioan cel Nou *pridvorul inc2is+. 9icturile e"terioare ale acestor biserici# adevarate muzee in aer liber# sau )carti ilustrate desc2ise la toate paginile(# cum le considera 'rancezul Andre Grabar# au intrat de mult in circuitul valorilor universale# 'iind cele mai reprezentative opere de arta medievala romaneasca. !in acelasi secol dateaza si numeroase icoane *de pilda# cele 13. de la sc2itul 5aleni# de langa 9iatra Neamt# dispuse dupa sc2ema iconogra'ica traditionala si in alte biserici si manastiri+. 9ictura din Tara Romaneasca a cunoscut un progres remarcabil in secolul al 75II-lea si inceputul celui urmator. !in imbinarea iconogra'iei traditionale# din secolele anterioare# cu unele in'luente venite din a'ara# mai ales din arta postbizantina at2onita# zugravii romani au reusit sa realizeze# spre s'arsitul secolului# o arta cu trasaturi proprii# speci'ic romaneasca# ce s-a mentinut si in secolul urmator. In timpul lui ,atei ;asarab se remarca 'rescele de al Arnota *zugravul 0troe+ si 9lataresti# icoanele de lemn de la 0c2itul rasna % Gor$D in a doua $umatate a secolului# cele de la sc2itul Topolita % ,e2edinti *G2eorg2e )grecul( si !ima )romanul(+# din biserica din ;a$esti % Arges *cu remarcabile portrete datorate lui Tudoran zugravul+ si din biserica satului 9opesti % 5ilcea. O noua 'aza in istoria picturii din Tara Romaneasca s-a mani'estat in cursul domniilor lui 0erban antacuzino *1@/6-1@66+ si onstantin ;rincoveanu *1@661/1E+. 0e remarca acum o ampli'icare a scenelor cu vieti de s'inti# se generalizeaza tema Budectii de apoi pe peretele de rasarit al pridvorului# tablourile votive se trans'orma in ample portrete de 'amilie# in grup numerosD apar portretele mesterilor constructori. 0e pot urmari acum doua directii distincte in pictura munteana? cea auto2tona# reprezntata de zugravul 9irvu ,utu# si cea balcanica % at2onita# reprezentata de grecul onstantinos. 9irvu ,utu *1@A/-1/3A+# - care invatase mestesugul zugravitului la impulung# apoi in ,oldova-# a 'ost pictorul 'avorit al 'amiliei antacuzinilor# impodobind bisericile manastirilor? ,argineni# 0inaia# 9oiana# bisericile din :ilipesti Tirg# :ilipestii de 9adure# ,agureni# sc2itul Lespezi *toate in $udetul 9ra2ova+# ,amul % 5ilcea# Adormirea din Ramnicul 0arat# ;ordesti % ;uzau# :undenii !oamnei si oltea din ;ucuresti# apoi 0'. G2eorg2e Nou din ;ucuresti# ctitoria lui ;rincoveanu. unoscator al principalelor monumente pictate din Tara Romaneasca si ,oldova# la curent cu noile creatii picturale at2onite# cu ale Renasterii italiene tirzii si cu ale barocului# 9irvu ,utu a realizat un stil propriu in pictura bisericeasca. El n-a e"celat in temele bisericesti traditionale# ci mai ales in portrete# in galeriile sale de ctitori. apodopera sa o constituie tabloul votiv de la :ilipestii de 9adure# care grupeaza % AA de persona$e % intreaga 'amilie a antacuzinilor# barbati# 'emei# copii# cu 'izionomii di'erite# izbutind totusi sa dea un ansamblu omogen# o compozitie unitara. La ,agureni sunt @4 de portrete. Tot asa de interesante sunt si autoportretele artistului *:ilipestii de 9adure# Rm. 0arat+# ale unor clerici sau mesteri. =ugravul grec onstantinos % integrat insa cu totul in mediul de viata romanesca-# a impodobit cu 'resce biserica !oamnei din ;ucuresti# biserica mare de la 8urezi *1@.3-1@.E+# domneasca din Tirgoviste# de la ,ogosoaia si cea a manastirii ozia *cu e"ceptia ultimei# la toate celelalte are ca a$utor pe zugravul grec Ioan+. A
14

'ost un bun cunoscator al artei postbizantine tarzii si al cele romanesti# al inovatiilor din pictura baroca# bun desenator# colorist si portretist# redand realist c2ipul omenesc# aducand innoiri in distribuirea scenelor si in tratarea traditionala. La 8urezi sunt doua teme ma$ore# ambele in pronaos. 9rima este iconogra'ia imparatului onstantin cel ,are# patronul ctitorului# scena centrala 'iind lupta acestuia cu ,a"entiu la portile Romei# prin care voia sa reaminteasca puterea biruitoare a crucii. A doua este tabloul votiv# de 'apt un impresionant cortegiu de persona$e? neamul ;asarabilor# al antacuzionilor# apoi membrii 'amiliei lui ;rincoveanu# cu domna ,aria# cei patru 'ii si cele sapte 'ete. In pridvorul desc2is# unde s-a zugravit scena Budecatii de apoi# e"ista o alta galerie de portrete# aceea a mesterilor care au lucrat la 8urezi. =ugravul onstantinos si ucenicii lui au lasat la 8urezi unul din ele mai izbutite ansambluri picturale romanesti# in care impresioneaza multimea si varietatea temelor# numarul mare de persona$e in miscare# cu scene din viata# costume de epoca s.a. !e aceea# pe buna dreptate scria bizantinologul 'rancez 2arles !ie2l? )I aceste 'resce sunt printre cele mai remarcabile pe care le-a produs arata romaneasca si# in acelasi timp# ele dovedesc continuitatea artei romanesti si a artei bizantineD ele arata stralucirea e"terioara ce o da artelor domnia lui onstantin ;rincoveanu(. Numerosi ucenici romani 'ormati de onstantinos au zugravit celelalte lacasuri de la 8ruezi? paraclisul# bolnita# sc2itul 0'. Apostoli si sc2itul 0'. 0te'an. In 'elul acesta# s-a creat la 8urezi o )scoala( de zugravi# care a polarizat toate 'ortele creatoare locale si care a raspandit noul stil brancovenesc nu numai in Tara Romaneasca# ci si in Transilvania. Aproape toti zugravii de la 8urezi au lucrat si la alte lacasuri re'acute sau zidite in timpul lui ;rancoveanu si sub urmasii sai imediati? biserica 0'. Nicolae din :agaras# 0urpatele# Govora# 9olovragi# ozia# 0aracinesti# sc2itul 9apusa# biserica 0'. !umitru din raiova s.a. In ,oldova in sc2imb in aceasta perioada nu avem lucrari reprezentative. La inceputul secolului s-a zugravit altarul si naosul bisericii mari de la !ragomirna# dupa care a urmat o perioada de criza. !omnitorii ,iron ;arnovsc2i *1@-@-1@-.+ si 5asile Lupu *1@3E-1@A3+ au cautat icoane si mesteri zugravi pentru bisericile lor# in Rusia. Nepretuita biserica 0'. Trei Ierar2i din Iasi a 'ost in'rumusetata de trei zugravi din ,oscova# trimisi de tarul ,i2ail :eodorovici# la cererea lui 5asile Lupu# a$utati si de catva romani *din picturile lor se mai pastreaza doar cateva 'ragmente+. In a doua $umatate a secolului# biserica manastirii etatuia % ctitoria lui G2eorg2e !uca % a 'ost impodobita de zugravul G2eorg2e din Ianina# probabil un macedo-roman. 0ecolul al 75III-lea si inceputul celui urmator reprezinta ultima 'aza a picturii medievale romanesti. In Tara Romaneasca s-au continuat mult timp traditiile scolii brancovenesti de pictura. Numerosi mesteri zugravi din Tara Romaneasca au lucrat si in partile de sud ale Transilvaniei# in ;anat si in ;i2or# 'acand cunoscuta si aici pictura psot-brancoveneasca. !ar in acest secol# in toate cele trei tari romanesti# s-a dezvoltat o arta cu caractere populare# care constituie unul din fenomenele cele mai originale ale creatiei picturale romanesti de la sfarsitul evului mediu. ,esteri zugravi ridicati din randul calugarilor si preotilor de mir# in care apar o serie de elemente din viata contemporana? portrete de ctitori % tarani# tirgoveti# preoti-# unelte de munca# iar pe 'atadele unor pridvoare sunt redati tigani ursari# scene de vinatoare# teme din 'abulele lui Esop sau din legendeD in scena Budecata de apoi asupritorii taranimii apar in ceata celor pacatosi?
11

turci# boieri# stringatori de biruri# circiumariD unele persoane biblice apar in portul romanesc speci'ic zonei respective. =ugravii lucrau singuri sau in grupuri# avand mai multi )ucenici(# care desprandeau mestesugul timp de mai multi ani. !e multe ori mestesugul zugravitului se mostenea din tata in 'iu# incat de multe ori se intalnesc cateva generatii de zugravi din aceeasi 'amilie. In mai multe parti e"istau )scoli( sau centre de zugravi# in care se 'ormau numerosi ucenici. 0e pare ca una era la sc2itul ;unea % $ud. !imbovita. In 1//6 s-a desc2is o scoala de zugravi la aldarusani# sub egida ,itropoliei# condusa de Ivan RusulD in 1/6A a luat 'iinta o scoala de acelasi gen la Episcopia Rimnicului# condusa de Ioan )dascal de zugravi(. Elevul sau ,incu zugravul a desc2is o scoala de zubravi# sub patrona$ul ,itropoliei# in $urul anului 1644. In Transilvania ne retin atentia mai multe ansambluri picturale# dar si numele unor zugravi# inca din secolele 7I5-75. !e pilda# in biserica din Treisingeorgiu s-au descoperit 'ragmente din pictura murala e"ecutata in anii 1313131E# probabil de zugravul Teo'il# pomenit intr-o inscriptie# dar peste un strat si mai vec2i de zugraveala. Acesta din urma este considerat cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut in Romania. In 1E46-1E4.# cu prile$ul re'acerii# biserica a 'ost rezugravita. La Rimet# tot pe un al doilea strat de pictura# s-a descoperit inscriptia care pomeneste numele ar2iepiscopului G2elasie si al zugravului ,i2ul de la risul Alb. Tot din secolul al 7I5-lea sunt si 'rescele bisericii din 0trei# unde intalnim si primul autoportret al zugravului bisericii, din toata arta romaneasca *numele nu i-a putut 'i catat e"act pana acum+. !e asemenea# trebuie retinut 'aptul ca biserica din 0trei a avut si picturi e"terioare# din care se pastreaza azi doar 'ragmente *altele de la riscior si Ostrov+. 9ictura e"terioara a bisericilor romanesti a aparut inaintea celor din ,oldova# in a doua $umatate a secolului 7I5# in Transilvania. ;iserica din 0untamaria Orlea are picturi speci'ice artei bizantine din epoca 9aleologilor# probabil e"ecutate in anul 1311. Alte ansambluri picturale dateaza din $urul anului 1E44 in bisericile din Lesnic *cu o impresionanta scena a Budecatii de apoi+# riscior si Ribita *in amindoua# tablourile votive ale ctitorilor+# iar cea de la !ensus a 'ost impodobita cu 'resce in anul 1EE3 de zugravul 0te'an# se apre originar din Tara Romaneasca. Tot in secolul al 75lea au 'ost zugravite bisericile din etatea oltului# Ostrov# =latna# iar in ;i2or# cele de la 0eg2iste# Tarcaita# Remetea# Tileagd s.a. 9otrivit aprecierii specialistilor# numai picturile bisericii din 0untamaria Orlea sunt in'luentate de arta bizantina din epoca 9aleologilor# e"ecutate de un mester din sudul !unarii# pe cand celelalte sunt realizate de mesteri romani# 'ie din partea locului# 'ie din alte tinuturi locuite de romani. !eci s-a a$uns la o creatie noua# cu trasaturi proprii# la o arta autentic romaneasca. 0e poate vorbi % mai ales in primele decenii ale secolului al 75-lea % de o adevarata )scoala( de pictura locala in Transilvania# a carei dezvoltare sta in strinsa legatura cu a'irmarea politica si militara a cnezatelor si voievodatelor romanesti din aceste parti. !in secolul al 75I-lea se pastreaza putine picturi murale *de pilda# la etatea de ;alta+. 9robabil a 'ost zugravita si biserica manastirii 9rislop# ctitoria domnitei =am'ira. 0e pastreaza# de asemenea# cateva icoane in di'erite biserici. In secolul al 75II-lea se cunosc putine lucrari de pictura bisericeasca# lucru e"plicabil daca ne gandim la conditiile politice# social-economice si religioase in care
1-

traia poporul roman *se adauga si 'aptul ca noua doctrina calvina nu recunostea cultul icoanelor+. 0e pastreaza ansamblul pictural de la biserica 0'. Nicolae din 8unedoara# e"ecutat de zugravii onstantin si 0tan. 9robabil biserica din Turnu Rosu a 'ost zugravita de mesteri trimisi de ,atei ;asarab# iar la biserica 0'. Nicolae a lucrat zugravul 9reda cu 'iii sai# trimisi de onstantin ;rincoveanuD probabil tot atunci se vor 'i zugravit si biserica manastirii 0imbata de 0us si biserica din Ocna 0ibiului# ctitoriile aceluiasi domn. In secolul al 75III-lea se intalnesc numerosi mesteri populari care au lucrat mai ales la bisericile din partiel ;rasovului# 0ibiului si :agarasului. In Rasinari# de pilda# intalnim o serie de zugravi in tot cursul secolului al 75III-lea# unii din ei activind si in Tara Romaneasca *preotul Ivan# 'ratii Iacob si 0tan s.a.+. alti zugravi lucrau in ,untii Apuseni# in partile lu$ului si 0ala$ului. In ,aramures# multe din bisericile de lemn au 'ost in'rumusetate de mesteri zugravi ridicati din mi$locul taranimii *zugravelile erau 'acute pe panza aplicata apoi pe grinzile bisericii+. 0cena cea mai interesanta era a Budecatii de apoi# in care intre cei osinditi la c2inurile iadului apar si localnici# indepartati de preceptele moralei crestine *des'rinati# betivi# 'umatori# carciumari+ sau e"ploatatori ai poporului roman *nobili# turci# tatari+. In ;anat# pictura bisericeasca a 'ost dominata# aproape o $umatate de veac# de personalitatea lui Nedelcu 9opovici =ugravul# care a pictat numeroase biserici si icoane. !iaconul oltean 5asile Ale"ievici# stabilit in 0redistea ,ica# a zugravit numeroase biserici din ;anat# dar a pregatit si numerosi tineri in mestesugul zugravelii. onsemnam aci si aparitia icoanelor pe sticla in Transilvania *desi s-ar parea ca este o indeletnicire mai vec2e+. el mai vec2i si cel mai important centru a 'ost satul Nicula# in apropiere de G2erla. In a doua $umatate a secolului se intalnesc si alte centre? Alba Iulia % ,aieri# Laz# Ra2au# toate in $ud. AlbaD 9oiana 0ibiuD in 0c2eii ;rasovului etc. Arta zugravirii de icoane pe sticla se invata pe langa un mester mai priceput sau in 'amilie. 0e dezvolta acum si "ilogravura populara *icoane pe 2artie+ in satul 8asdate# langa G2erla. 9aralel cu ar2itectura si pictura# in tarile romane s-au dezvoltat si artele decorative sculptura# broderia# argintaria# ceramica. 0culptura in piatra a avut doua izvoare de inspiratie? bizantino-oriental si apusean. 0unt semni'icative decorul sculptat de pe 'atada bisericii manastirii ozia# di'erite lespezi 'unerare * urtea de Arges# ozia s.a.+. in ,oldova intalnim o sculptura in sil gotic care decoreaza portalurile si 'erestrele unor biserici# precum si lespezi 'unerare sculptate *in biserica 0'. Nicolae din Radauti# unde au 'ost puse lespezi pe mormantele inaintasilor lui 0te'an cel ,are# la 9utna# pe mormantele lui 0te'an cel ,are si ale 'amiliei lui etc.+. unoscuta 'iind inclinarea taranului roman pentru in'lorituri sau crestaturi in lemn# presupunem ca vec2ile biserici si manastiri vor 'i avut numeroase piese sculptate in lemn timple# scaune ar2ieresti sau domnesti# strani# usi de intrare# cruci etc. de multe ori pe timple sau pe scaunele domnesti si ar2ieresti se punea o poleiala de aur. !in ne'ericire# din aceasta perioada se pastreaza o singura piesa sculptata in lemn? usile paraclisului de la biserica manastirii 0nagov *1EA3+. 9resupunem ca au luat nastere mici ateliere de sculptura in lemn in multe manastiri. !culptura in piatra a cunoscut o in'lorire ma"ima la inceputul secolului al 75I-lea in Tara Romaneasca. !ecoratiile 'atadelor de la !ealu si Arges au constituit#
13

pentru mai bine de un secol# un permanent izvor de inspiratie pentru artistii din Tara Romaneasca. 9iatra de mormant a lui Neagoe ;asarab de la Arges va constitui prototipul lespezilor 'unerare din ,untenia pentru tot secolul al 75I-lea si o parte din cel urmator. !ar cea mai izbutita lespede 'unerara din toata arta romaneasca vec2e este cea a domnitorului Radu de la A'umati# in aceeasi bisericaD pe cimpul central este redat voievodul calare# iar sub el se a'la o inscriptie in care-i sunt consemnata 'aptele si luptele# o adevarata pagina de cronica. In ,oldova se gasesc numeroase pietre 'unerare si steme sculptate in piatra# mai ales in ctitoriile lui 9etru Rares. Tot in ,oldova se pastreaza din acest secol un mare numar de piese sculptate in lemn *iconostase# scaune domnesti si ar2ieresti# strani# tetrapoade# cruci etc.+# cu o ornamentatie bogata cu motive variate# unele de 'actura populara. 0e cunosc si cateva nume de )mesteri(D ) ozma maistru(# )popa Nic2i'or( de la Neamt# )maistrul( !oso'tei# )popa Gavril( din 0uceava. 0culptura in piatra in Tara Romaneasca cunoaste o noua 'aza a evolutiei sale in secolul al 75II-lea. Acum# repertoriul ornamental# din secolul anterior % de regula geometric % a 'ost inlocuit treptat cu o lu"urianta ornamentatie 'lorala de tip occidental. 0unt reprezentative pentru noul stil mai ales portalurile# lespezile de mormante si stalpii pridvoarelor de la ctitoriile brancovenesti. 0e cunosc si cateva nume de sculptori? Grigorie ornescu *Arges+# 5ucasin aragea *8urezi+# Lupu 0aratan *ctitoriile lui ,i2ai antacuzino+ s.a. !aca in domeniul picturii nu avem opere reprezentative in ,oldova# in sc2imb# sculptura in piatra a cunoscut o in'lorire neobisnuita? decoratia sculptata a intregului e"terior al bisericii 0'. Trei Ierar2i# !ragomirna# Golia# pietre de mormant# pisanii in care apare si stema tarii etc. 0culptura in lemn cunoaste# acum# o perioada de a'irmare tot in Tara Romaneasca. 9rintre e"emplarele remarcabile se numara timplele unor biserici *la sc2itul rasna-Gor$# la ;olnita ;istritei# in timpul lui ,atei ;asarab# :ilipestii de 9adure# Arnota# 8urezi# oltea# :edelesoiu+# iar in Transilvania# timplele bisericilor 0'. Nicolae din :agaras si a bisericii din ;ungrad# langa 0ibiu# ridicata de negustori macedo-romani *azi in apela Institutului teogolgic din 0ibiu+. In secolul al 75III-lea# putem mentiona doar sculpturile in piatra de la biserica 0tavropoleos din ;ucuresti. In Transilvania se pastreaza numeorase piese sculptate in lemn in di'erite biserici paro2iale. "roderia medievala romaneasca si-a luat modelul principal de inspiratie tot din arta bizantina. <n 'ragment de broderie s-a descoperit la !inogetia-Garvan *secolele 7I-7II+. :ara indoiala ca lacasurile de inc2inare din secolele 7I5-75 au 'ost inzestrate si cu odoarele necesare? oda$dii diaconesti# preotesti si ar2ierestiD procovete# epita'uri# dvere# prapuri# acoperaminte de mormant etc.# dar au a$uns prea putine la noi. !intre piesele reprezentative mentionam? un epitra2il *cu 14 medalioane cu c2ipuri de s'inti+ si o bedernita# ambele de la Tismana *c. 1364-136.+# un epita' din 1E-6 si un epitra2il de la Ale"andru cel ;un# cu 1@ medalioane cu scene din viata ,antuitorului# inclusiv portretele lui Ale"andru cel ;un si al sotiei sale ,arina# cele mai vec2i portrete voievodale cunoscute in broderia romaneasca. !in timpul lui 0te'an cel ,are dateaza mai multe epitra2ile lucrate pentru manastirea 9utna *unul avea 1@ medalioane cu scene din viata ,antuitorului# plus portretele domnitorului si al 'iului sau Ale"andru+# o serie de dvere pentru 9utna *una
1E

avand brodate c2ipurile lui 0te'an cel ,are si al doamnei ,aria 5oic2ita+# acoperamantul de mormant al ,ariei de ,angop# a doua sotie a lui 0te'an# pe care este brodata ea insasi# cu oc2ii inc2isi si mainile incrucisate pe piept. Toate aceste piese erau brodate 'ie in manastirile de calugarite# 'ie in 'amiliile domnesti sau ale marilor dregatori. 0ecolul al 75I-lea reprezinta si o perioada de in'lorire a broderiei in ambele tari e"tracarpatice. ,ultimea si varietatea pieselor de broderie % ca si elementele speci'ic romanesti# di'erite de broderia bizantino-balcanica- duc la presupunerea ca e"istau ateliere organizate# desigur pe langa manastirile de calugarite. 0e pastreaza un mare numar de epitra2ile si dvere de la ctitoriile lui Neagoe ;asarab# iar la s'arsitul secolului# de la boierii ;uzesti *unele piese au a$uns in ,oscova# At2os# ,eteora etc.+. alte dvere si epita'e au 'ost lucrate pentru ctitoriile domnilor moldoveni din acest secol. !e o mare valoare istorico-artistica sunt cele doua acoperaminte de mormant de la 0ucevita# pe care sunt in'atisati Ieremia si 0imion ,ovila *J 1@4@ si 1@4.+# cel dintai ca om viu# imbracat intr-o 'rumoasa mantie de brocart# iar al doilea cu oc2ii inc2isi# cu mainile incrucisate pe piept# intr-o 2aina de brocart si cu coroana voievodala pe cap. !e notat ca pe multe din epitra2ilele si dverele din acest secol sunt redate protretele donatorilor. !in secolul al 75II-lea se pastreaza alte piese deosebite de broderie? epitra2ile# epita'e# mai ales la ctitoriile brancovenesti# iar in ,oldova# cateva vesminte litrugice *de pilda# epitra2ilul si sacosul marelui mitropolit 5arlaam# acoperamintele de mormant din biserica 0'. Trei Ierar2i din Iasi s.a.+. In secolul al 75III-lea % ca si in cazul altor ramuri ale artei % broderia a 'ost in vadit declin. 9resupunem ca unele din manastirile voievodale din Tara Romaneasca si ,oldova vor 'i avut si mici ateliere de argintarie# in care se lucrau obiecte de cult? cadelnite# discuri# potire# c2ivoturi# s'esnice# dic2ere# tric2ere etc.# la care se adauga clopotele din bronz. !ar cele mai multe erau comandate de mesterii din 0ibiu# ;rasov si ;istrita# sau la mesterii din ;anat. Avem date sigure ca o serie de obiecte liturgice din argint % mai ales pentru ctitoriile antacuzinilor si ale lui onstantin ;rancoveanu % erau lucrate la ;rasov# 0ibiu# sau de mesteri din 2iprovat# in ;ulgaria. ,ulte din obiectele de acest gen au a$uns in posesia unor asezaminte bisericesti din Rasarit# ca urmare a daniilor 'acute acestora de catre domnii romani. 3. ARTA ;I0ERI EA0 A IN 0E OL<L AL 7I7-lea *epoca moderna+ 9erioada de declin a artei romanesti# inceputa din secolul al 75III-lea# a continuat si in prima parte a perioadei de care ne ocupam. 0-au construit putine biserici monumentale# ma$oritatea 'iind de proportii reduse# ridicate din $ert'ele materiale ale preotimii de mir# ale negustorilor# meseriasilor si credinciosilor tarani. !atorita contactului cu cultura occidentala au 'ost adusi in tara numerosi mesteri si ar2itecti straini# cei mai multi de origine germana# care introduc un stil cu totul strain de ar2itectura de pana atunci. Ast'el# ia nastere un stil 2ibrid neo-gotic *de pilda# la biserica 0'. 0piridon Nou din ;ucuresti+. 0e 'ace simtita si in'luenta stilului neoclasic# adus din Rusia# mai intai in ,oldova# apoi in Tara Romaneasca. Abia catre s'arsitul secolului si inceputul celui urmator# are loc reintoarcerea la arta romaneasca traditionala si restaurarea ctitoriilor voievodale de altadata# desi uneori necorespunzatoare. In sc2imb# in toate tinuturile romanesti s-a dezvoltat o arta
1A

bisericeasca de 'actura populara# cu mesteri constructori si zugravi din popor % preoti# calugari# dar mai ales tarani. In arhitectura# spre s'arsitul secolului al 75III-lea si prima $umatate a celui de al 7I7-lea s-a dezvoltat neoclasicismul. Acestui stil ii apartin bisericile din Letcani % Iasi *1/.A+# cu o 'orma complet circulara# unica in tara in acest gen# 0'. 8aralambie# 0'. 0piridon si ;anu# toate in Iasi# in primii ani ai secolului 7I7. Noul stil a 'ost continuat cu biserica manastirii :rumoasa din Iasi *163@-163.+# cu 'atade clasice# 'rontoane si patru coloane la intrare# pilastri etc. catedrala mitropolitana din Iasi# inceputa in 1633# terminata abia in 1664-166/# sub conducerea ar2itectului Ale"andru Orascu# ultimul reprezentant al clasicismului in Romania -# are un plan inspirat de constructiile tarzii ale Renasterii italiene# in 'orma unei mari bazilici# cu patru turle# incon$urate la bazele lor de ansambluri de coloane inalte# cu capiteluri sustinand 'rontoane# in stilul )Empire( rusesc# iar pe latura de rasarit sunt sase coloane cu capiteluri# sustinand un 'ronton. In Tara Romaneasca apartine stilul neoclasic biserica )Tei( din ;ucuresti# zidita in 1633 de Grigorie I5 G2ica. In 'orme clasice au 'ost re'acute bisericile 0'. !umitru si 0'. G2eorg2e Nou# ctitoria lui ;rancoveanu# ambele in ;ucuresti. atre s'arsitul secolului se observa o revenire la stilul romanesc traditional# bizantino-muntean? bisericile 0'. Apostoli 9etru si 9avel din onstanta# !omnita ;alasa si 0'. 5oievozi din ;ucuresti# catedrala episcopala din Galati# biserica manastirii 0inaia# bisericile din 8irsova# Turnu ,agurele s.a. !e alt'el# cele mai multe biserici din mediul rural erau construite in stilul traditional romanesc# cu reminiscente ale stilului lui 0te'an cel ,are in ,oldova *turle# contra'orti+ sau ale stilului brancovenesc in Tara Romaneasca *pridvorul desc2is pe latura de apus+. 9e la mi$locul secolului trecut a inceput si o actiune de restaurare a unor vec2i manastiri din Tara Romaneasca *Tismana# ;istrita# !ealu+. !in ne'ericire# lucrarile au 'ost incredintate unor ar2itecti straini# necunoscatori ai artei romanesti traditionale# care au denaturat % total sau partial % aspectul initial al acestor monumente. Acelasi lucru s-a petrecut spre s'arsitul secolului al 7I7-lea si inceputul celui de-al 77-lea# cand s-a incredintat ar2itectului 'rancez Andre Lecomte du Nou1# restaurarea bisericii manastirii Arges# a bisercii 0'. Trei Ierar2i si 0'. Nicolae domnesc din Iasi# 0'. !umitru din raiova si a 'ostei catedrale mitropolitane din Tirgoviste. Trei dintre acestea *),itropolita( din Tirgoviste# 0'. Nicolae din Iasi si 0'. !umitru din raiova+ au 'ost daramate in intregime# construind monumente noi# dar inspirandu-se din 'ormele vec2i ar2itectonice si din motivele lor decorative. elelalte doua monumente au su'erit putine modi'icari de ordin ar2itectural. Au 'ost inlaturate zidurile incon$uratoare si clopotnitele# acolo unde e"istau. Impodobirea tuturor celor cinci biserici a 'ost incredintata unor straini# necunoscatori ai artei bizantine traditionale# care au 'acut o pictura noua. Tot asa au 'ost restaurate cateva vec2i monumente din ;ucovina *9utna# ,irauti# 0'. Ioan din 0uceava+# de catre ar2itectul vienez >arl Romstor'er# modi'icand mult 'orma lor initiala. In a doua $umatate a secolului trecut# marile valori artistice au inceput sa preocupe tot mai mult pe carturarii de atunci. In 1664 a luat 'iinta Comisia arheologica, sub conducerea lui Ale"andru Odobescu# iar in anii urmatori s-au
1@

intocmit cateva legi privind conservarea monumentelor istorice *s-au 'acut si cateva restaurari corespunzatoare? 0tavropoleos# etatuia# 0inaia# 0'. G2eorg2e din ;otosani+. In 1.13 s-a creat Comisiunea #onumentelor Istorice# care s-a ocupat cu conservarea si punerea in valoare a patrimoniului artistic# precum si publicarea de studii de specialitate in "uletinul Comisiunii #onumentelor Istorice *din 1.46+. In Transilvania# s-a urmat planul obisnuit de biserica-sala# cu un turnclopotnita# deasupra pridvorului# pe latrua apuseana. ;isericile de lemn aveau# de regula# acelasi plan. La bisericile din ;anat# Arad si ;i2or se observa in'luenta barocului# mai ales in 'orma turlelor si in ornamentatia e"terioara *catedralele episcopale din Oradea si Arad# biserica 9ogorirea !u2ului 0'ant din Lugo$ s.a.+. 0tilul bizantin# necunoscut in Transilvania pana in primii ani ai secolului nostru# incepe cu catedrala mitropolitana din 0ibiu *1.4--1.4@+# care urmeaza# la scara redusa# 'ireste# planul bisericii 0'. 0o'ia din onstantinopol# dar cu doua turnuri masive# de 'actura gotica# la intrare. In pictura bisericeasca au e"istat# paralel# doua curente? cel bizantino-roman traditional# in 'resca# gen cultivat de zugravii si iconarii din mediul rural si din orasele de provincie# si cel apusean# inspirat de arta Renasterii italiene# practicat de pictorii cu studii 'acute in Apusul Europei# predominant in a doua $umatate a secolului. 9rimul gen a 'ost reprezentat de Nicolae 9ocovnicu *J 16E-+# zugrav al biserici si de icoane# cu o bogata activitate in ;ucuresti si impre$urimi *catedrala mitropolitana# !omnita ;alasa s.a.+. Nicolae Teodorescu *J 1664+# cu o activitate de peste A4 de ani# a zugravit numeroase biserici in epar2ia ;uzaului *catedrala episcopala # iolanu# Ratesti# ;erca+. A desc2is si o scoala de zugravi in incinta Episcopiei# in care a 'ormat numerosi )ucenici(? !imitrie Teodorescu *a zugravit peste E4 de biserici+# ostac2e !umitrescu# ;elizrie 9arasc2ivescu# nepotul sau de sora G2eorg2e Tattarescu s.a. Numerosi alti zugravi % 'ie calugari sau preoti de mir# 'ie mireni % au activat in alte parti ale Romaniei de atunci. 9ictura in ulei# in'luentata de Renasterea italiana# a patruns in ,oldova prin Eustatie Altini *J 161A+# se pare un macedo-roman# cu studii la 5iena# care a pictat mai multe biserici din ,oldova *;anu si 0'. 0piridon din Iasi# catedrala din Roman+# iar dupa 161- a condus o )scoala de arte 'rumoase( in cadrul Academiei domnesti din Iasi. 9ictura noua# inspirata din Renasterea italiana# predomina in a doua $umatate a secolului# datorita )pictorilor academici(# cu studii in Apusul Europei# care iau treptat locul vec2ilor zugravi proveniti din randul clerului si al credinciosilor. Intre reprezentantii ei se numara brasovenii onstantin Lecca *biserici in raiova si ;ucuresti+ si ,isu 9opp *biserica sc2itului :rasinei# cateva in ;ucuresti si mai multe in $urul ;rasovului+. Nicolae Grigorescu *636-1.4/+# unul dintre )clasicii( picturii romanesti# a impodobit in tinerete bisericile din 9uc2enii ,ari % 9ra2ova si ale manastirilor =am'ira si Agapia. La Agapia *16A6-16@1+# locul sutelor de scene si persona$e obisnuite in iconogra'ia moldoveneasca traditionala a 'ost luat de compozitii mari# cu un numar redus de persona$e. <nele scene si persona$e i-au 'ost inspirate de di'erite opere ale Renasterii italiene# dar pentru cele mai multe Grigorescu s-a 'olosit de modele vii *calugari# calugarite# taranci# copii+# pe care le-a redat in marime naturla# cu miscari pline de gratie. 9rin e"ecutia te2nica# armonizarea cromatica# e"presivitatea persona$elor# Grigorescu a lasat la Agapia cea mai izbutita realizare picturala in stil
1/

neoclasic din toata arta bisericeasca romaneasca. G2eorg2e Tattarescu *16-4-16.E+ considerat cel mai mare pictor bisericesc neoclasic# a pictat peste @4 de lacasuri de inc2inare# - multe in ;ucuresti. ea mai izbutita realizare a lui este catedrala mitropolitana din Iasi *166E-166@+# cu peste -A4 de scene si icoane# legate mai ales de viata si activitatea ,antuitorului# la care se adauga 'iguri de ingeri si motive ornamentale# toate in stilul Renasterii italiene. La acestia se adauga alti pictori romani# ca 9etru Ale"andrescu# Ioac2im 9ompilian# George !emetrescu-,irea# G. 0toenescu# 0te'an Luc2ian *a lucrat impreuna cu onstantin Artac2ino+# in ;ucovina# Epaminonda ;ucevsc2i# precum si cativa straini *'rancezi# danezi# polonezi+ care au pictat bisericile restaurate de Andre Lecomte du Nou1# cei din urma introducand si o serie de elemente straine. In curentul general clasicist care predomana atunci in arta romaneasca# preotul 5asile !amian *J 1.1A+ s-a reintors la vec2ea zugraveala in 'resca# in stil bizantin traditional# dar 'ara sa 'ie inteles si a$utat de contemporanii sai. In teritoriile intracarptice au activat numerosi zugravi proveniti din mi$locul taranimii. Asa au 'ost zugravii din 'amilia Grecu din 0asaus % $. 0ibiu# care si-au 'ormat un stil propriu# din imbinarea celui bizantin cu elemente decorative transilvanene# zugravind biserici din zona 0ibiu % :agaras# aproape sapte decenii# Ioan Laposan in ;i2or# Toader 8odor in ,aramures# preotul G2eorg2e ;ila in partile Aradului. In ;anat# in prima $umatate a secolului# intalnim o pictura mediocra# inspirata de multe ori dupa modele apusene# iar in a doua $umatate a aceluiasi secol sau impus G2eorg2e 9utnic din ;iserica Alba# :ilip ,atei din ;ocsa# care a pictat vreo A4 de biserici banatene# G2eorg2e ;aba# ;artolomeu !elliomini si altii. Intre pictorii )academici( transilvaneni mentionam pe onstantin Lecca si ,isu 9opp *cea mai insemnata lucrare a acestuia la biserica Adormirea din 0atulung % ;rasov+# dar mai ales pe Octavian 0mig2elsc2i *J 1.1-+# care a pictat cupola# pandantivii si iconostasul catedralei din 0ibiu si alte cateva biserici. El a creat un nou gen de pictura# numit neobizantin# caci la 'ondul bizantin traditional a adaugat 'elurite elemente ale Renasterii si motive din arta populara romaneasca. Intre )academicii( din ;anat mentionam pe ,i2ail 5elceleanu# onstantin !aniel *mai mult biserici sarbesti+ si Nicolae 9opescu. Artele decorative nu mai cunosc lucrari de valoare. 0pre s'arsitul secolului# in marile biserici# indeosebi in cele restaurate de Andre Lecomte du Nou1# mobilierul *scaune ar2ieresti# strane# candelabre+ si obiectele de argintarie erau comandate peste 2otare si lucrate in stiluri apusene *romanic# gotic al Renasterii# baroc+. 0e introduc vitraliile# necunoscute pana atunci in arta romaneasca *la catedrala din Iasi s.a.+. 0e e"ecuta insa lucrari de sculptura si in stilul traditional romanesc. ;roderia nu mai cunoaste piese care sa poata 'i puse alaturi de cele din secolele anterioare. In sc2imb# in Transilvania s-a raspandit si mai mult vec2iul mestesug al zugravirii de icoane pe sticla. el mai insemnat centru a ramas tot la Nicula# apoi in cateva sate din $urul 0ebesului# 0ibiului si :agarasului. 0e cunosc multe nume de )iconari( barbati si 'emei. E. ARTA ;I0ERI EA0 A IN 9ERIOA!A ONTE,9ORANA *1.161.6A+ !upa 1.16# anul 'ormarii statului national roman unitar# s-au ridicat biserici noi - adevarate monumente de arta % in toate partile tarii dar mai ales in orasele din
16

Transilvania si ;anat. Intre acestea se numara catedralele episcopale din Alba Iulia# lu$ si Timisoara *din 1./E mitopolitana+# apoi biserici in lu$ *0'. Nicolae+# 0atu ,are# ;aia ,are# 8uedin# Turda# impia Turzii# Tirgu ,ures# G2eorg2ieni# ,iercurea iuc# ,edias# 0ig2isoara# ;la$# Orastie# 8unedoara# Arad# Resita# Bimbolia# Anina# Timisoara *cartierele ,e2ala si Bose'in+. In vec2ea Romanie consemnam bisericile? ,adona !udu din raiova# 0'. 0ilvestru si 0'. !umitru % olentina din ;ucuresti# 0'. Apostoli din Tg. Biu# 0'. G2eorg2e din ;uzau# 0'. Treime din ;raila# cateva biserici din Galati# 0'. Ingeri si 0'. Imparati din onstanta# 9recista din 9iatra Neamt# 0'. Nicolae din 9ipirig-Neamt# ctitoria patriar2ului Nicodim si sute de alte biserici in mediul rural. ,a$oritatea acestora sunt concepute in stil bizantin traditional# c2iar si in Transilvania unde era aproape necunoscutD altele sunt in stilul bisericilor lui 0te'an cel ,are *catedrala din Timisoara# 9recista din 9iatra Neamt+ sau cu in'luente apusene. 9lanul lor a 'ost conceput de ar2itecti de renume# ca !umitru Ionescu % ;erec2et# de la 9atriar2ie# care a intocmit planurile a peste o suta de biserici# George ristinel *catedrala din lu$# bisericile din Orastie# ;la$ etc.+# 5ictor 0te'anescu *catedrala din Alba Iulia+# Ioan Traianescu *catedrala din Timisoara# biserica din Turda+# 5ictor 5lad# George ,atei antacuzino si altii. Aproape toate bisericile amintite mai sus au 'ost impodobite cu picturi in 'resca sau tempera de catre cei mai renumiti pictori ai timpului# continuand traditiile artei bizantino-romanesti. Intre acesti pictori mentionam cateva nume de seama? ostin 9etrescu *catedrala din Alba Iulia# bisericile bucurestene ,i2ai 5oda# 0'. 0ilvestru# 0'. !umitru- olentina+# !imitrie ;elizarie *catedrala patriar2ala# biserica mare de la aldarusani# ),itropolia( din Tirgoviste# 0'. 5ineri-8ereasca din ;ucuresti# Turda# ,edias# Orastie# ,iercurea iuc etc.+# Anastasie !emian *catedralele din Timisoara si aransebes# partial cea din lu$# 0ig2isoara etc.+# !umitru Norocea *,adona !udu din raiova# paraclisul de la manastirea urtea de Arges+# 0te'an onstantinescu *;unavestire % Lacul Tei din ;ucuresti# 8unedoara-centru# altele in $udetul Ialomita+# Iulian Toader# cu peste 34 de biserici in partile Aradului# si multi altii. O serie de biserici romanesti s-au ridicat in a'ara 2otarelor tarii? paro2iile romanesti din 0tatele <nite# anada si din ;anatul iugoslav# la 0o'ia si Ierusalim# toate in stil traditional romanesc sau cu in'luente ale artei din tarile respective. In transilvania si ;anat s-au in'iintat cateva manastiri ori au 'ost readuse la viata unele din cele distruse in secolul al 75III-lea. Asa au 'ost? 0imbata de 0us in Tara :agarasului# re'acuta prin stradaniile mitropolitului Nicolae ;alan# Toplita# ctitoria patriar2ului ,iron# Rimet % $. Alba# Ro2ia# in Tara Lapusului# ridicata de preotul Nicolae G2erman# Izbuc % $ud. ;i2or# desc2isa la staruintele episcopului Roman iorogariu# 9artos# 0araca# Izvorul ,iron# Timiseni in ;anat. In di'erite manastiri s-au desc2is ateliere de covoare si vesminte preotesti# iar la 9atriar2ie s-au desc2is ateliere pentru con'ectionarea de vesminte si obiecte de argintarie si sculptura. In cateva manastiri si la unele centre epar2iale s-au desc2is muzee bisericesti. Arta bisericeasca dupa 1948. Intre realizarile ma$ore din timpul pastoririi patriar2ilor Bustinian si Iustin se inscrie si actiunea de construire a unor noi lacasuri de inc2inare. In acelasi timp# s-a inceput o actiune organizata si sustinuta % cu c2eltuiala ;isericii si a 0tatului % pentru restaurarea ar2itectonica si picturala a vec2ilor monumente istorice bisericesti# spre a 'i puse in adevarata lor valoare. Amintim aici
1.

doar pe cele mai reprezentative? catedrala patriar2ala# manastirile Antim# 9lumbuita# ernica# iorogirla# aldarusani# 2eia# =am'ira# 0uzana# 0inaia# G2ig2iu# 5i'orita# bisericile bucurestene !omnita ;alasa# 0'. 0piridon Nou# urtea 5ec2e# oltea# Radu 5oda# - toate in Ar2iepiscopia ;ucurestilor -D catedrala mitropolitana din Iasi# manastirile Neamt# 0ecu# Agapia# 5aratec# ;istrita# 0latina# !ragomirna# 9utna# 0ucevita# ,oldovita# 8umor# etatuia# bisericile? 5oronet# 0'. Trei Ierar2i din Iasi# 0'. G2eorg2e din 8irlau etc. % in Ar2iepiscopia IasilorD mainastirile Tismana# 0tre2aia# 9olovragi# Bitianu# Gura ,otrului# Linici# in Ar2iepiscopia raioveiD manastirile ozia# Govora# Arnota# 8urezi# !intr-un lemn# otmeana# sc2itul ornet# biserica 0'. G2eorg2e din 9itesti# in Episcopia Rimnicului si ArgesuluiD catedrala episcopala si manastirile iolanu si Ratesti# in Episcopia ;uzauluiD manastriea ocos# biserica 9recista din Galati# in Ar2iepiscopia Tomisului si !unarii de Bos etc. In Transilvania# ,aramures si ;anat s-au 'acut lucrari de restaurare si consolidare la bisericile de lemn * u2ea# Ieud# 9lopis# 0urdesti etc.+# la unele din bisericile de piatra din $udetul 8unedoara *!ensus# Trei# 0treisingeorgiu+# la manastirile 9rislop# Rimet si 8odos;odrog. In cele mai multe manastiri# la cateva centre epar2iale dar si la unele biserici de mir# s-au amena$at peste o suta de muzee sau colectii de obiecte bisericesti . ele mai inzestrate sunt cele de la 9utna# !ragomirna# ,oldovita# 0ucevita# Neamt# 0ecu# Agapia# 5aratec# 0'. Trei Ierar2i % Iasi# 0inaia# aldarusani# ernica# ozia# 8urezi# Tismana# Bitianu# 0imbata de 0us *icoane pe sticla+# biserica 0'. Nicolae din 0c2ei# paro2ia 0ibiel *icoane pe sticla+# centrele epar2iale lu$-Napoca si Oradea# manastirea 0'. 0imion 0talpnicul din Arad % Gai# catedrala din Timisoara si multe altele. In acelasi timp s-au ridicat numeroase biserici noi# pictate si inzestrate cu toate cele necesare. !e asemenea au 'ost re'acute si in'rumusetate biserici mai vec2i. Intre cele nou construite % adevarate monumente de ar2itectura % consemnam aci bisericile? 0'. Ele'terie# 9arcul !omeniilor si ,ilitari din ;ucuresti# 0'. G2eorg2e din Tecuci# 0'. Nicolae din 0ulina# 0'. Nicolae din 0ibiu# cele din Radauti# Tirnaveni,ures# G2elari-8unedoara# ;ogata Olteana-;rasov# 0'. G2eorg2e- ovasna# Timisoara-:ratelia# Racari-!imbovita# 0otinga-!imbovita# :etesti-Ialomita# iocirliaonstanta# 9ascani-Iasi# ;oroaia# Iaslovat si 5oronet in $ud. 0uceava# 5alea !raganului- lu$# ;aia 0prie# 0trimtura# Ieud si ;otiza in $ud. ,aramures# Lucaceni0atu ,are# paraclisul si biblioteca manastirii Ro2ia# o biserica noua la manastirea Rimet etc. In ultimii ani# in cpitala tarii s-au des'asurat vaste lucrari de sitematizare si modernizare a orasului. !atorita gri$ii pentru pastrarea si ocrotirea ptrimoniului nostru national# unele biserici# cladiri si monumente de valoare deosebita# a'late in zonele de sistematizare# au 'ost mutate# printr-o metoda originala romaneasca de translare. Ast'el au 'ost mutate pe noi amplasamente bisericile? 0c2itul ,aicilor# Olari# 0'. Ilie-Ra2ova si ,i2ai 5oda# precum si cladirea administrativa sinodala din incinta ,anastirii Antim. Realizari remarcabile s-au obtinut si in domeniul picturii bisericesti# caci din 1.E6 incoace au 'ost pictate sau restaurate pictural sute de biserici pe intreg cuprinsul tarii# de catre un corp de pictori si zugravi bisericesti# 'ormati sub indrumarea directa a ;isericii. ,entionam ca in 1.A4 s-a organizat Comisia de pictura bisericeasca# a 9atriar2iei# care se ocupa cu recrutarea# 'oramarea si promovarea pictorilor si zugravilor bisericesti# precum si de toate lucrarile de pictare a bisericilor ortodo"e sau
-4

la restaurarea si spalarea picturilor vec2i. Realizari remarcabile s-au obtinut si in domeniul artelor decorative. In vederea dezvoltarii artelor decorative# 9atriar2ia a organizat o serie de ateliere noi# iar cele vec2i au 'ost reorganizate si inzestrate cu aparatura moderna. La manastirea 9lumbuita e"ista ateliere de sculptura# de timplarie mecanica si manuala# de preparat tamaie si o sectie de turnat clopote. Alte ateliere sunt in manastirile de maici? 9asarea *oda$dii# obiecte din metal+# Tiganesti *sto'e pentru oda$dii si covoare+# G2igiu si iorogirla *rame pentru icoane+# Agapia# 5aratec si Rimet *covoare+# 9rislop *icoane pe sticla si lemn+# 0imbata de 0us *de calugari# - icoane pe sticla+. In toate aceste manastiri muncile de con'ectionare a pieselor mentionate aci sunt indeplinite de calugari sau calugarite. In 'elul acesta# ei continua traditiile de veacuri ale manastirilor romanesti# de rugaciune impreunata cu munca# spre slava lui !umnezeu si binele ;isericii si al neamului lor. ;iserica Ortodo"a Romana# ,onogra'ie-Album# Editura Institutului ;iblic si de ,isiune al ;.O.R.# ;ucuresti# 1.6/# pag. 1@1--46.

-1