Professional Documents
Culture Documents
ARTA BINECUVNTRII
1. Ce este Arta Binecuvntrii ?
ARTA BINECUVNTRII este cu mult mai mult dect o simpl rugciune. Cu toate acestea iecare dintre noi putem pune !ntre"area prin ce este ea !n ond superioar #i care sunt de apt raporturile !ntre rugciune #i ARTA BINECUVNTRII$ din moment ce am"ele repre%int modalit&i spirituale de a comunica cu 'umne%eu Tatl. (n ca%ul Artei Binecu)ntrii$ comuniunea pro und #i direct cu 'umne%eu este mult mai sta"il #i ea repre%int elementul cel mai important al acestei metode spirituale$ pe cnd !n ca%ul rugciunii o"i#nuite ceea ce contea% !n primul rnd este !mplinirea concret a scopului pentru care ne rugm . Atitudinea de "a% pe care noi o mani estm !n ARTA BINECUVNTRII este net superioar celei e*primate !n rugciunea o"i#nuit$ deoarece !n acest ca% 'umne%eu nu este contemplat de unde)a de departe$ ci El este ulgertor e)ocat mereu #i mereu pn !n lore#te din plin !n su letele noastre pure #i ast el 'umne%eu de)ine direct accesi"il #i intim percepti"il pentru noi $ prin energiile supreme ale atotputerniciei sale di)ine Con orm unui studiu reali%at de ctre cercettorii americani $ marea ma+oritate a oamenilor a irm c accept cu su letul desc,is ideea ca 'umne%eu s nu le raspund neaprat rugciunii lor. 'oar o oarte mic parte dintre cei care au ost inter)ie)a&i sus&in c #i-au pierdut credin&a pe moti) c rugciunile lor au rmas r rspuns din partea lui 'umne%eu. E)ident c o ast el de reac&ie egotic nu poate do)edi !n ca%ul lor altce)a dect o regreta"il limitare a con#tiin&ei care pro)ine din ignorarea complet a legii cau%ei #i e ectului$ legea .armei $ care ulterior nu )a a)ea drept consecin& dect apari&ia unor su erin&e #i nemul&umiri din ce !n ce mai mari . Este totu#i remarca"il aptul c !n aceast perioad care este dominat de un ateism demonic $ de un cinism eroce #i de un egoism care pare a nu cunoa#te limite $ epoca !n care cultura a de)enit preponderent materialist $ironic $ !ncura+nd non)aloarea $ care lipsit de ade)rata creati)itate care pro)ine !ntotdeauna dintr-un ilon inspirator spiritual$ totu#i credin&a oamenilor !n 'umne%eu persist . /amenii continu s se roage la 'umne%eu pentru sntatea lor $ pentru lini#tea su leteasc $ pentru dragoste $ iar mul&i dintre ei se roag sincer pentru celelalte iin&e umane . Aceste premise spirituale ne arat c Arta Binecu)ntrii$ ca etap superioar a practicii rugciunii$ pre%int o modalitate e*cep&ional de ele)are rapid a iin&ei umane care este accesi"il oricrui om care crede !n 'umne%eu #i care #tie s se roage. Cei care !i )or intui )aloarea sa pro und spiritual #i care o )or practica %ilnic $ )or i promotorii unei noi epoci de !n lorire spiritual $ #i )or i pionierii lui 0at1a 1uga $ perioada !n care Arta Binecu)ntrii )a repre%enta cu siguran& una dintre modalit&ile cele mai directe de comuniune ulgeratoare cu 'umne%eu Tatl . Tocmai din acest moti) Arta Binecu)ntrii poate i caracteri%at ca iind $$lim"a22 )eacului )iitor sau cu alte cu)inte $ modalitatea pri)ilegiat de comunicare direct #i nemi+locit cu 'umne%eu $ a epocii care de+a !ncepe s se conture%e. 'ar ea poate i !n egal msura #i $$lim"a 32acestui )eac $ sau alt el spus cea mai e icient metod de comunicare spiritual cu 'umne%eu a acestor )remuri . 4entru misticii cre#tini $ aptul de a-i cere mereu lui 'umne%eu a)oruri #i a)anta+e personale mrunte #i mesc,ine $ este considerat ca iind pur #i simplu o tendin& narcisist $ #i a ost adeseori interpretat ca iind lipsit de onestitate a& de ceilal&i oameni $ deoarece rugciunea ar tre"ui s ie !ntotdeauna pentru noi o modalitate prin care suntem !ncura+a&i s de)enim din ce !n ce mai responsa"ili $ mai ales !n ceea ce pri)e#te propria noastr )ia& #i e)olu&ie spiritual . 'ar c,iar #i atunci cnd ea este reali%at !n acest el rugciunea nu poate atinge totu#i att de repede e icien&a #i or&a spiritual pe care le decla#ea% !n iin&a noastr Arta Binecu)ntrii . 4rin urmare !n ca%ul Artei Binecu)ntrii aspectul cel mai important r de care nici nu ar putea i reali%at "inecu)ntarea este comuniunea ct mai pro und cu 'umne%eu Tatl #i nu !mplinirea cu orice pre& a cererii noastre. 4ractic$ !n Arta Binecu)ntrii e ectul dorit apare nu pentru c 'umne%eu$ !n "untatea sa nemrginit ne-a rspuns nou cum se petrece !n ca%ul rugciunii$ ci pentru c !n acele momente noi de)enim e ecti) pentru o scurt perioad de timp una cu 'umne%eu Tatl #i cu )oin&a sa a"solut u%ionnd disoluti) !n oceanul nes r#it al con#tiin&ei sale supreme #i e*tatice . Arta Binecu)ntrii poate i considerat drept o sinte% integratoare a ultimelor trepte sau cu alte cu)inte a celor mai !nalte stadii ale rugciunii pornind de la a#a numita rugciune
Arta Binecuvntrii
a min&ii #i a inimii #i a+ungnd la rugciunea contemplati) care repre%int !n concep&ia cre#tin ultimul stadiu al rugciunii. Rugciunea mintii repre%int acea orm de rugciune !n care mentalul este lucid #i )igilent $ast el !nct noi !n&elegem oarte "ine semni ica&ia pro und a cu)intelor #i a a irma&iilor care ormea% rugciunea. Rugciunea inimii repre%int un stadiu superior !n care sensul rugciunii nu numai c este "ine !n&eles $ din punct de )edere mental $ dar totodat apare atunci !n mod suplimentar #i o trire su leteasc adec)at care ne ele)ea% con#tiin&a pentru a atinge apoi un stadiu suprara&ional !n care ade)rurile di)ine sunt intuite !n mod direct c,iar !n momentul !n care ele i%)orsc !n adncul iin&ei noastre din sursa lor esen&ial $ din 0inele nostru di)in.
). *+stac$"e "untrice
a"sen&a credin&ei !n 'umne%eu$ orgoliul$ mndria$ tru ia$ !ngm area: lipsa iu"irii$ ura$ egoismul$ des rul$ )iciul$ cur)ia$ moliciunea$ ascina&ia traiului lu*os:
Arta Binecuvntrii
lcomia$ %grcenia $ a)ari&ia$ rutatea$ sadismul$ mnia$ uria$ )iolen&a$ crima: scepticismul "at+ocoritor$ in)idia$ gelo%ia$ "r a$ )or"irea de ru$ cle)etirea: lenea$ apatia$ trnd)ia$ indolen&a.
,. -$.itia in icat &entru rea"i.area Binecuvntrii (n picioare 6att cel Binecu)ntat ct si cel prin care se reali%ea% Binecu)ntarea7$ cu spatele drept$ cu mna dreapta ct mai rela*at$ !ndoit la <= cm de umr: degetele sunt des cute$ u#or cur"ate ca pentru a prinde o minge mic. Aceast po%i&ie tre"uie luat !nc de la !nceput. Aceasta po%i&ie este indicat pentru Binecu)ntarea unei iin&e umane r a o atinge sau pentru Binecu)ntarea unui grup mic de iin&e umane$ a lat la o distan& mic de noi. 4entru grupuri mari de persoane sau care se a l la mare distan& de noi$ !ntindem mna !n a&. (n ca%ul Auto"inecu)ntrii minile ramn pe lnga corp. 'aca starea noastr de )italitate #i or& interioar sunt su icient de mari$ atingem cu mna dreapta iin&a pe care o "inecu)ntm pe runte$ cu degetele des cute orientate spre sa,asrara$ r s !i acoperim cre#tetul capului. Este oarte important ca "ra&ul #i degetele minii drepte sa ie rela*ate > (n ca%ul !n care )rem sa "inecu)ntm o iin& drag a lat la distan&$ tre"uie s ne gndim la ea$ s ne-o imaginm mental$ s !i )i%uali%m c,ipul. (n ca%ul unui grup urmrim s )i%uali%m c,ipul iecrui mem"ru al grupului. Nu c$ntea. istan%a "a care se af" &ers$ana sau /ru&u" &e care $ri! s "e +inecuvnt! .
4. Tehnica
e e5ecu%ie
Etapele de e*ecu&ie ale te,nicii de "inecu)ntare sunt e*primate succint mai +os. Ne rela*m i%ic$ psi,ic #i mental$ !nc,idem oc,ii #i ne interiori%m gradat de"arasndune de preocuprile e*terioare: Ne orientam !ntraga aspira&ie ctre 6u!ne.eu 6atitudinea interioar este esen&ial7:
Arta Binecuvntrii
Ne ocali%m aten&ia la ni)elul lui Ana,ata 6sau %ona din mi+locul pieptului7 B 0a,asrara 6sau %ona din cre#tetul capului7 si!u"tan: Rostim ormula de Binecu)ntare$ ast el !nct s o sim&im cu toat iin&a$ 6rostirea se ace !n gnd$ iar dac sunt persoane care nu cunosc te,nica$ spunem cu )oce tare B dup ce le-am e*plicat !n preala"il elementele de "a% ale Artei Binecu)ntrii$ iar ei )or repeta dup noi 7: Cu oc,ii !nc,isi$ orientm pri)irea !ntr-un u#or stra"ism con)ergent$ apoi ctre sa,asrara. 6rostirea ormulei se reali%ea% !nainte de orientarea pri)irii7: 0imultan )om urmri s percepem cu oc,ii min&ii ce se petrece !n noi si prin noi: Cnd se declan#ea% lu*ul de Energie 'i)in #i se scurge !n trup$ pri)irea co"oar #i re)ine la o atitudine normal$ oc,ii rmnnd !nc,i#i: Con#tienti%m cum lu*ul de Energie 'i)in$ ptrun%nd prin cre#tet de sus !n +os$ ne inund !ntreaga iin&$ apoi o parte din ea se scurge prin "ra&ul nostru drept !n iin&a pe care o Binecu)ntm 6!n ca%ul Auto"inecu)ntrii !ntreaga energie ramne !n noi7. Con#tienti%m$ urmrind s im ct mai aten&i la cele cinci a%e ale mani estrii lu*ului de Energie 'i)in ? D. 'eclan#area !n crescendo <. Atingerea unui ma*im E. 'iminuarea progresi) F. 0 r#itul G. E ectele glo"ale 'up ce se !nc,eie cele cinci a%e$ mna se las !n +os. 6ac fiin%a nu !erit $ nu apare nimic$ lu*ul de energie nu se declan#ea%. Nu &ute! trans!ite celorlal&i lu*ul de energie dect dac noi meritm ca 'umne%eu s-l transmit prin noi. Cei care nu practic 1oga se )or concentra !n %ona pieptului #i !n cre#tet$ att !n interior ct #i !n a ara corpului i%ic. (n inal !i mul&umim lui 'umne%eu 6rugciunea de mul&umire nu este necesar s ie rostit dup iecare "inecu)ntare$ ci doar !n inal7.
7. Efecte"e +inecuvntrii
E ectele care apar #i se intensi ic !n timp sunt comple*e$ multiple$ remanente c,iar %ile$ sptamni$ luni$ ani$ att la cel Binecu)ntat ct #i la cel prin care se reali%ea%a Binecu)ntarea. Energia pe care o primim este in init. 'umne%eu are Energie mereu #i pentru toti. 'e aceea putem reali%a Binecu)ntarea orict de des dorim. Binecu)ntarea este mai mult dect o rugciune 6!n rugciune putem gre#i cerndu-I lui 'umne%eu anumite lucruri7$ deoarece prin Binecu)ntare 'umne%eu ne d e*act ceea a)em ne)oie 6!n ca%ul auto"inecu)ntrii7 sau respecti) ceea ce au ne)oie cei "inecu)nta&i. Arta Binecu)ntrii ne angrenea% li"erul ar"itru. 'oar dac cerem$ putem primi #i @'umne%eu ne d$ dar nu ne pune !n traist@. Arta +inecuvntrii c$n uce "a8 mani estarea prin noi a Energiei 'i)ine$ ceea ce ne pune !n contact cu eternitatea$ atotputernicia$ sacrul$ e*ta%ul di)in$ li"ertatea spiritual$ (mpr&ia Tatlui Ceresc$ misterele +ocului di)in$ iu"irea pur #i cople#itoare$ intui&ia spiritual a e*istentei lui 'umne%eu: desc,iderea iin&ei ctre starea de s in&enie: con erirea credin&ei !n miracole: !n&elegerea misterelor ultime ale e*isten&ei$ esen&ei )ii$ a celei mai !nalte religii? 'umne%eismul. Binecu)ntarea este o mani estare a dialogului cu 'umne%eu #i a ne)oii de 'umne%eu$ ne)oia renetic de El este oarte plcuta lui 'umne%eu #i constituie primul pas ctre religia total$ complet$ r intermediari. desc,iderea ctre o )ia& plenar spiritual: !n&elepciunea di)in: )indecri miraculoase: tre%irea su letului: re)elarea 0inelui Nemuritor Atman B scnteie din 'umne%eu Tatl .
Arta Binecuvntrii
ampli icarea cmpului @psi@ "ene ic: apro undarea strii de e*ta% a+ungnd c,iar la starea de samad,i$ ca urmare a tririlor de)o&ionale e er)escente: atingerea strii de lini#te: le)ita&ie$ premoni&ii$ ,ipertermie$ incom"usti"ilitate$ etc.: inducerea asupra persoanelor din )ecinatate a unor triri "ene ice #i asupra o"iectelor din )ecintate a unor energii armoni%atoare: posi"ilitatea cltoriilor !n spa&iu #i timp !n lumile astrale superioare : apari&ia puterilor paranormale "ene ice: lrgirea ori%ontului cunoa#terii$ capacitatea de a utili%a posi"ilit&ile psi,ice pentru !n&elegerea unor concepte: trans ormarea !n s ere in)ulnera"ile$ orice ac&iune de agresiune nedeterminnd rspunsuri traumati%ante: apari&ia unor stri spirituale !nalte: trirea unor stri de !ndumne%eire !n medita&ie: rela*are$ lini#tirea min&ii: recepti)itate la ni)elul lui prit,i)i prin apari&ia unor mirosuri plcute 6mireasma de s in&enie$ mirosuri lorale$ e*otice$ materiali%ri de su"stan&e odorante7 B la el se petrece #i la ni)elul celorlalte elemente: apari&ia unor stri mistice spontane: intui&ii$ premoni&ii$ e*ta%: apari&ia unor stri de )indecare la ni)el energetic$ declan#area unor procese de re acere a poten&ialului "ioenergetic: stri "ene ice de trans: acilitarea proceselor de transmuta&ie "iologic accelerat a poten&ialului se*ual: tainice trans ormri alc,imice c,iar la ni)el i%ic : )indecarea paranormal : apari&ia )iselor lucide: accelerarea e)olu&iei.