COLEGIUL TEHNIC GRIGORE CERCHEZ

INSTALAII DE PROTECIE

INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE

Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal de functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia electrica: In cazul regimurilor anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului anormal. Deconectarea instalatiei electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de restul instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta: -limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului: -preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul: -restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor. In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si echipamentelor de protectie, in prezent fabricandu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi instalatii de protectie, care utilizeaza tehnica de calcul si sistemele de achizitie cu microprocesor in instalatiile de protectie care sunt in curs de asimilare si a noi in tara. !cestea permit reducerea timpului de lucru al protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea numarului parametrilor analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu. Se produc relee si sisteme de protectie la "edias, I#$"$%$&', I(! )ucuresti si la diverse firme private din tara. (entru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa satisfaca anumite performante (calitati): RAPIDITATEA (rotectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. *impul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ( +,,,-.,.,/ s), timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a intreruptorului ( +,,,/...,,,0 s). (entru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi +,,,0.,, , s. !ceste valori sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice. Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).

SELECTIVITATEA &eprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul (echipamentul, tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului) ramanand sub tensiune.(rotectia trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate intreruptoare de la locul defectului. Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de curent sau prin directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de importanta consumatorului se va adopta prioritatea intre rapiditate si selectivitate. De e1emplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie (intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice) alese in functie de cerintele impuse de portiunea respectiva a retelei. Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta si alte aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul produs. De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul cu defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune. Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare, (in trepte crescatoare spre sursa) sau prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil). Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face analizand comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand caracteristicile timp-curent, astfel incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al sigurantei din aval sau timpul de declansare al intretruptorului. Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat. (entru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul impus. Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De e1emplu, in ansamblul sigurantacontactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. #urentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat de contactor. 2unctionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.

3or rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului. Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente. SIGURANTA !ceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta presupune o protectie bine proiectata, (alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia) si echipamente cu fiabilitate ridicata. !cestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate. SENSIBILITATEA Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de sensibilitate, care pentru protectiile ma1imale de curent se calculeaza cu relatia: in care: este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un scurtcircuit metalic4 valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de forta (primar) al instalatiei protejate. #oeficientul de sensibilitate poate lua valori intre ,-...-,5, in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei protejate. !tunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor utiliza protectii comple1e (de distanta, cu filtre) (entru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere redusa pentru actionare. INDEPENDENTA DE SCHEMA DE CONEXIUNI (rotectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de configuratia schemei de cone1iuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numarul surselor in functiune si pozitia cuplelor). #orectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand selectivitatea in regim ma1im si sensibilitatea in regim minim. EFICIENTA ECONOMICA #u toate ca, in general, costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de e1ploatare vor fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol. (e langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea

caracteristicilor de actionare, tipizarea (modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare (vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de functionare al instalatiei protejate). 6 problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protectie o constituie saturarea transformatoarelor de masura, care duce la modificarea formei de unda a semnalului aplicat echipamentelor de protectie, precum si comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in regim deformant si dezechilibrat. (entru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de traductoare (de curent, de tensiune, de putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor controlate. (roiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor defecte in sistem. PROTECTIA DE CURENT Se foloseste in general ca protectie ma1imala de curent. !ctioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat depaseste o anumita valoare de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al protectiei. !ceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul transformatoarelor de curent. 7a montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de actionare al releului care se calculeaza cu relatia: #urentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate. !cest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei protejate, dar si scurtcircuitelor e1terne. (entru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp). Se pot folosi si protectii minimale de curent, de e1emplu cele care functioneaza la intreruperea circuitelor de curent (e1citatia generatoarelor). $le sunt utilizate rar in practica.

PROTECTIA DE TENSIUNE (rotectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. &eleele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea eficace a tensiunii 8 din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei. In practica se utilizeaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul transformatorului de tensiune. (entru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a releului cu relatia: in care: este raportul de transformare a transformatorului de tensiune. &eleul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata. In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate. (rotectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind resimtita si in e1teriorul instalatie in care a aparut defectul. (rotectiile ma1imale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii circuitului, 8, peste tensiunea de pornire a protectiei. In general, coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a releului si valoarea marimii de actionare. PROTECTIA DIFERENTIALA (rotectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la capetele zonei protejate). curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci: is +is-4 is is-+, 7a aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul 9,) valoarea curentilor va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero. Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul 9,), faza curentilor se modifica. (rin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da comanda de declansare la depasirea valorii reglate. (rincipiul de functionare permite asigurarea unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protectia ma1imala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei. Dupa modul de realizare, e1ista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.

PROTECTIA DE DISTANTA (rotectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea impedantei circuitului protejat. &eleele de impedanta functioneaza pe principiul balantei, masurand impedanta : ca raportul 8;I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste, deci : scade. 7a aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina astfel dezavantajul protectiilor ma1imale de curent temporizate. $le asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii comple1e, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune. protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc protectii termice, cu relee de gaze si altele. 7a proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si protectii de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. (rotectiile de rezerva vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte. RELEE DE PROTECTIE (arametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. (rincipalii parametri sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si dinamica. #lasificarea releelor se face dupa mai multe criterii: 1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect)4 2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee sau dispozitive)4 3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie, magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare4 4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta4 5) dupa forma caracteristicii de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan, etc.

RELEELE TERMICE &eleele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se folosesc relee termice tip *S! cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip *S!<, in montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. 2unctionarea corecta a protectiei este influentata de diferentele care e1ista intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii. (rotectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. #ircuitul de protectie poate fi prevazut si cu compensare in functie de temperatura mediului ambiant. 2unctionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. *impii de declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla motorul protejat. 3erificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza la releu curentul rezultat din calcul si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a functionat 5 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. &eleul trebuie sa declanseze in cel mult - minute. Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana cand releul declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire. CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE (roiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu pe baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor si verificarea calitatilor instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde de echipamentele protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) si de importanta (comple1itatea) instalatiei (sistemului) protejate. Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori. PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE (entru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de transformare (industriale, rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare in functie de defectele ce pot transformator si de normativele in vigoare. Se pot utiliza:

- (rotectia ma1imala de curent temporizata. &eglajul protectie se calculeaza cu relatia: in care este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune. - (rotectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia ma1imala de curent temporizata trebuie reglata la un timp t = s. - (rotectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu ma1imal de curent montat la iesirea filtrului >olmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip #I&>i. - (rotectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. (entru transformatoarele montate pe stalpi sau in cabine zidite, cu puteri intre /, ...0?, @3!, care alimenteaza consumatori casnici sau sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se poate asigura si cu sigurante fuzibile tip S2$n (S2In). #urentul nominal al fuzibilului se alege cu relatia: in care: este curentul nominal al transformatorului de medie tensiune. Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul si se verifica selectivitatea lor fata de protectia din amonte. In aceste cazuri este important de verificat si sensibilitatea protectiilor din primarul si secundarul transformatorului in raport cu defectele (scurtcircuitele) produse in reteaua de joasa tensiune. (rotectiile motoarelor electrice sincrone si asincrone se prevad impotriva defectelor interne (scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleiasi faze, puneri la pamant) si a regimurilor anormale (suprasarcini datorate mecanismului antrenat, ramanerii in doua faze, scaderea tensiunii). 7a motoarele sincrone trebuie, de asemenea, sesizata iesirea din sincronism. (rotectia prin relee se prevede, in general, la motoare cu tensiune peste @3, dar si la cele cu tensiune sub @3 de putere mai mare si care antreneaza utilajele importante. PROTECTIA IMPOTRIVA SCURTCIRCUITELOR IN MOTOR (entru motoarele cu puteri sub 5,,, @<se prevede o protectie ma1imala de curent netemporizata. In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5,,, @< se va prevedea o protectie diferentiala longitudinala pe doua sau pe trei faze. Se pot utiliza relee de tip &# - -! sau relee &$SS (relee electronice de suprasarcina si scurtcircuit). PROTECTIA IMPOTRIVA SUPRASARCINILOR !ceasta protectie se prevede in general la motoarele care antreneaza mecanisme care sunt supuse suprasarcinilor tehnologice si a celor cu conditii grele de pornire. Schemele de protectie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee ma1imale de curent

&#- -!. *emporizarea protectiei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea (autopornirea) motorului. PROTECTIA IMPOTRIVA PUNERILOR LA PAMANT. Se realizeaza cu filtre de curent sau de tensiune homopolare, calculele facandu-se cu relatiile prezentate anterior. PROTECTIA DE MINIMA TENSIUNE. !re ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii motoarelor importante, ea comandand cu temporizare declansarea motoarelor mai putin importante si a motoarelor care prin autopornire ar periclita securitatea personalului de deservire. &eglajul protectiei se face pentru la t+,,5 secunde si la t+5.. , secunde. "otoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protectii e1puse anterior si in plus cu o protectie impotriva iesirii din sincronism. In detaliu, protectiile sunt similare cu cele ale generatoarelor electrice. PROTECTII NUMERICE Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. Sau utilizat initial relee electromecanice (termice, electromagnetice), care se folosesc si in prezent. #resterea comple1itatii instalatiilor si dezvoltarea tehnologica au facut posibila construirea releelor statice cu componente discrete, folosind elemente semiconductoare si traductoare, iar apoi cu circuite integrate. !cestea au permis imbunatatirea performantelor instalatiilor de protectie. 6data cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat protectiile numerice, care permit realizarea unor sisteme de protectie performante. $le au fost utilizate mai intai ca protectii de rezerva. In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate (protectii de distanta) sau comple1e multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare, motoare, generatoare. SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE 7a conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere rezolvarea urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalatii, cat si ca sisteme de protectie in sisteme computerizate4 realizarea unor interfete care sa permita implementarea lor in orice tip de instalatie4 achizitia si transmiterea datelor si semnalelor de la si catre instalatiile protejate sa se faca prin

sisteme aliniate la standardele internationale, fiind compatibile cu alte sisteme4 asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de protectie. In prima faza, se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si sistemele de actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declansare. (e parcurs vor fi concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare, care vor permite reducerea gabaritului si a erorilor de masura. 2ata de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de functii: achizitie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare. Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protectie sunt convertite in semnale tip binar. %umarul lor se reduce prin prelucrarile partiale locale efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de protectie. Informatia binara este prelucrata cu ajutorul unor programe care au la baza algoritmi si parametri (conditii) de reglare a protectiilor. (entru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse criterii: sensul de circulatie a puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul impedantei prin derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza elementele & si A pentru calculul impedantei si argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii impulsurilor. (relucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit determinarea unor marimi sintetice ca: - valorile efective, medii sau de varf ale 8 si I4 - puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi comple1e rezultate din analiza spectrala (de e1emplu analiza 2ourier), din descompunerea in sisteme de componente de succesiuni directe, inverse, medie tensiune si motoare. $le sunt produse de firmele !)), Siemens, $nglish $lectric, "erlin 'erin, iar in ultimii ani chiar de firme din tara. $1perienta si rezultatele obtinute in e1ploatare vor permite in viitor e1tinderea acestor sisteme de protectie homopolare sau descompunerea in sisteme de coordonate rectangulare (componente reale-imaginare) sau cilindrice. (e baza acestor principii au fost realizate baze de date care contin biblioteci de functii de protectie si biblioteci de programe. (artea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si modulata, functiile de protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si importanta echipamentului protejat, cu schema electrica a statiei la care este racordat, cu topologia retelei si cu cerintele tehnologice ale procesului. Se va avea in vedere e1istenta sau nu a altor instalatii de protectie analogica si numerica. (entru cresterea sigurantei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice de protectie

sunt prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardBare paralele. $le se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. In plus, aceste sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor protectiei, cu diagnostic si alertare a personalului de e1ploatare, prin sistemele de supraveghere centralizata. Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite cunostinte de programare. #u ajutorul calculatorului personal, se pot regla valorile de pornire, parametrii caracteristici si temporizarile protectiilor. Se pot de asemenea asocia diferite tipuri de protectie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare a intreruptoarelor in sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne si e1terne pentru asigurarea diferitelor functii de blocare a functionarii protectiilor sau a efectuarii unor manevre. 8tilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis imbunatatirea calitatii si unele facilitati ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare usoara, autotestare4 fle1ibilitatea e1ecutarii reglajelor prin algoritmi numerici de urmarire a evenimentelor in timp4 posibilitati de arhivare a reglajelor si testelor de verificare4 sistem de operare accesibil prin tastaturi locale sau cu (#4 e1ecutie compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor electromagnetice, posibilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda si control centralizat4 cost de achizitie rezonabil prin facilitatile pe care le creeaza in cazul unei e1ploatari corespunzatoare. Introducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va permite imbunatatirea functionarii sistemelor de protectie in conditiile cresterii comple1itatii evenimentelor. 8tilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi in domeniul sistemelor de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de catre oameni a unor noi tehnologii.