Strofoida c ateva propriet a ti elementare

Temistocle B IRSAN 1
Abstract. In this note, some elementary properties of the strophoid are given. The whole content is accessible to highschool students and section 1 can be understood by junior highschool students as well. Keywords: strophoid, ellipse, hyperbola, parabola. MSC 2000: 53A04.

Scopul propus este de a prezenta, n limitele cuno stint elor de geometrie dob andite n cursul scolii, ncep and cu cele din clasa a VI-a, c ateva propriet a ti ale strofoidei. In mod necesar, select ia acestora a fost sever a, dar sper am c a faptele ret inute sunt suciente pentru introducerea cititorului n universul fascinant al strofoidei. Nume ilustre sunt legate de studiul acestei curbe: E. Torricelli (1645), G.P. Roberval (1645), I. Barrow (1970), Jean Bernoulli, A.L.J. Qu etelet (1910) s.a. Denumirea de strofoid a i-a fost dat a de E. Montucci n 1846 ( oo (strophos)=cordon/sfoar a r asucit( a), o (eidos)=aspect). Alte denumiri: pteroides torricellana, logociclica, focala lui Qu etelet. 1. Fie date un punct A si o dreapt a care nu-l cont ine. Fie O proiect ia D punctului A pe . O dreapt a variabil a d ce trece prin A ind tersecteaz a n P. Vom numi strofoid a locul geometric al S punctelor S si S situate pe d si veric and condit ia P S = P S = P S P O. Punctul A se va numi v arful strofoidei, O-centrul s au, iar O -axa sa (g. 1). C and d variaz a astfel nc at P parcurge axa A de sus n jos, punctul S descrie ramura de strofoid a indicat a de s aget ile pline, iar S descrie ramura indicat a de s aget ile ntrerupte; S se ndreapt a c atre A, iar S porne ste din A (vom stabili riguros forma curbei n sect iunea 2). Evident, condit ia P S = P S = P O implic a faptul c a O, S, S Fig. 1 se a a pe cercul cu centrul n P si tangent la OA. Ca urmare, are loc Propozit ia 1. Strofoida este locul geometric al intersect iilor cercurilor tangente D n O la OA cu diametrii lor care trec prin v arful A. M S Vom utiliza mai jos notat iile CA si CO pentru cercurile S C (A, AO) si C (O, OA). O nou a caracterizare a strofoidei va decurge imediat din lema urm atoare (demonstrat ia c areia O A utilizeaz a relat ia ntre unghiurile cu laturile perpendiculare): Lem a. Fie M intersect ia perpendicularelor n A pe AS si n O pe OS. Atunci, S satisface condit ia P S = P O dac a si M numai dac a M CA . Armat ie similar a relativ a la punctele Fig. 2 S si M (g. 2).
1 Prof.

dr., Catedra de matematic a, Univ. Tehnic a Gh. Asachi, Ia si

97

Propozit ia 2. Strofoida este locul punctelor S cu proprietatea c a perpendicularele n A si O pe dreptele AS si respectiv OS se intersecteaz a pe CA . Propozit ia 3. Strofoida (de v arf A si centru O) este locul ortocentrelor H ale triunghiurilor M AO, unde M este un punct mobil pe CO . Demonstrat ie. Dac a M CO si H este ortocentrul triunghiului M AO, atunci OL este ax a de simetrie a triunghiului isoscel OAM D M si avem AHL M HL. Rezult a c a P HO P OH sau P H P O, adic a H este pe strofoid a. L P Invers, dac a H este un punct pe strofoid a (pe arcul suH perior al buclei n g. 3), not am cu M intersect ia paralelei A O prin H la axa a strofoidei. Se arat a, pe cale invers a, c a a AHL M HL si apoi c a AHO P H HO implic M HO (cazul LLU !) si se obt ine c a OL AM. Cum si M H AO (prin construct ia punctului M ), rezult a c a H Fig. 3 este ortocentru n M AO, ceea ce ncheie demonstrat ia. Propozit ia 4. Dreptele si trec prin punctele O si respectiv A si sunt perpendiculare pe AO. Fie M mobil si N = pr M . Locul geometric al simetricelor punctelor N fat a de dreapta AM este strofoida de v arf A si centru O. Demonstrat ie. Fie {P } = AS OM (g. 4). Dac a S se obt ine din M ca n enunt , D atunci triunghiurile AN S si P AM sunt isoscele si avem AS = D AN = M O si AP = M P. Deci P S = AS AP = M O M P = N M P O, adic a PS = PO si punctul P apart ine strofoidei. Invers, dac a S este pe strofoid a, e M punctul obt inut intersect and cu paralela prin A la OS. Din P S = P O si S P SO P AM deducem AP = M P si apoi AS = OM. P Dac a N = pr M , urmeaz a c a triunghiul AN S este isoscel. Din AM OS si rezult a u sor c a (AM este bisectoarea O unghiului N AS , deci si mediatoarea segmentului [N S ], adic aS A este simetricul lui N fat a de AM si demonstrat ia este complet a. Fig. 4 Cititorul va putea rezolva, cu mijloacele la fel de elementare, problemele: Problema 1. Fie date punctele A si O si e , perpendicularele n O si respectiv A pe AO. Se consider a un punct M mobil si e S punctul n care dreapta OM retaie cercul de centru A ce trece prin M. Ar atat i c a locul punctului S este strofoida de v arf A si centru O. Problema 2. Fie B punctul diametral opus lui A n cercul CO si M CO mobil. Ar atat i c a strofoida de v arf A si centru O este locul punctelor S de intersect ie a perpendicularei prin M pe AO cu paralela prin O la M B . Problema 3. Ar atat i c a, dac a M este un punct mobil pe CO , atunci locul centrului cercului nscris n triunghiul M AO este bucla strofoidei de v arf O si centru A. 2. Unele propriet a ti ale strofoidei necesit a cuno stint e de geometrie mai avansate. Vom prezenta c ateva dintre acestea, cu grija de a r am ane n limitele programelor. 98

Propozit ie 5. Transformata strofoidei prin inversiune fat a de cercul CA este curba ns a si. Demonstrat ie. S a ar at am c a punctele S si S (g. 1) sunt inverse n raport cu CA . Intr-adev ar, punctele A, S si S sunt coliniare si avem AS AS = (AP + P S ) (AP P S ) = (AP + P O) (AP P O) = AP 2 P O2 = AO2 , deci AS AS = AO2 . In continuare, vom abandona abordarea sintetic a a problemelor, prefer and utilizarea metodei coordonatelor. Vom lua originea axelor de coordonate n punctul O-centrul strofoidei (g.1), dreapta AO cu sensul de parcurs de la A la O ca ax a a x-lor si ca ax a a y -lor. Consider and AO = a, avem A(a, 0). Ca parametru lu am ordonata t a punctului variabil P , adic a P (0, t), t R. Fie S (x, y ) pe dreapta t AP : y = (x + a). Condit ia P S = P O se scrie x2 + (y t)2 = |t|. Sistemul acestor a ay dou a ecuat ii se mai scrie: x2 + y 2 2yt = 0 si t = . Introduc and t n prima x+a ecuat ie, obt inem, dup a c ateva calcule simple, ecuat ia cartezian a a strofoidei: (1) sau, n form a explicit a,
H

x(x2 + y 2 ) = a(y 2 x2 )

(2)

y = x

a+x , ax

x [a, a).

Pentru ramura strofoidei cu + avem: lim y = + (dreapta x = a este asimpxa x2 + ax + a2 a tot a), y = cu x0 = (1 5) singura ei r ad acin a n [a, a) si 2 2 2 ( a x) a x tabelul de variat ie a x a 0 a (1 5) 2 y - 0 + 1 + + y 0 0, 3a 0 + Gracul strofoidei este compus din gracul acestei ramuri si al simetricului s au fat a de axa x-lor (g. 1). Tangentele n origine la strofoid a sunt bisectoarele axelor de coordonate. a+x Pentru calculul ariei buclei de strofoid a avem (cu substitut iile = t si ax t = tg u) succesiv: A1 = 2
0 a
H

|x|
4

a+x dx = 8a2 ax

1 2 0

t (t2 1) dt = (t2 + 1)3

= 8a2
0

sin2 u cos 2u du = 2

 2 a . 2

Pentru aria domendiului cuprins ntre strofoid a si asimptota sa obt inem, n urma unui
 2 a . Aria total a a domeniului m arginit de strofoid a si calcul similar, A2 = 2 + 2 2 asimptota sa este A=A1 +A2 =4a , adic a de patru ori aria p atratului de latur a AO. Intersect and strofoida dat a prin (1) cu dreapta y = tx dus a prin nodul ei, obt inem 99

ecuat iile parametrice: (3) x=a 1 t2 , 1 + t2 y=a t(1 t2 ) ; 1 + t2

tot din (1) se obt ine si ecuat ia polar a a strofoidei (4) (2 =x2 +y 2 =a = a cos 2 cos Fig. 5

y 2 x2 sin2 cos2 cos 2 =a =a ). x cos cos

Propriet a tile urm atoare indic a leg aturi ale strofoidei cu curbele de ordinul doi familiare: parabola, elipsa si hiperbola. Propozit ia 6. Fie P o parabol a de v arf A si O intersect ia axei cu directoarea sa. Locul proiect iilor lui O pe tangentele la P ntr-un punct mobil al ei este strofoida de v arf A si centru O. Demonstrat ie. Alegem O ca origine, axa parabolei ca axa x-lor si directoarea ca ax a a y -lor. Atunci P are ecuat ia y 2 = 4a(x + a). Fie (, ) P un punct mobil. Impun and condit iile din enunt obt inem ecuat iile: 2 = 4a( + a) punctul (, ) P , y = 2a(x + a + + a) ecuat ia tangentei n (, ) si y = x 2a ecuat ia perpendicularei n O pe tangent a. Elimin am si din sistemul acestor  2ay y2 ecuat ii: = se introduce n a doua ecuat ie si se obt ine + a = +x+a . x x Inlocuind acestea n prima ecuat ie, vom g asi ca ecuat ie a locului tocmai ecuat ia cartezian a (1) a strofoidei. Observat ie. Date o curb a si un punct x A, se nume ste podara curbei fat a de polul A curba descris a de proiect ia lui A pe tangenta la ntr-un punct mobil al ei. Proprietatea perecedent a se poate enunt a astfel: podara parabolei fat a de punctul de intersect ie a directoarei cu axa sa este strofoid a cu centrul n acest punct si v arful n v arful parabolei. Propozit ia 7. Curba invers a a hiperbolei echilatere de v arfuri O si A fat a de cercul CO este strofoida de v arf A si centru O.
a  Demonstrat ie. Cum A(a, 0) (g. 1), centrul hiperbolei este punctul , 0 , 2
a 2 a2 2 2 2 iar ecuat ia ei este x + y = sau x y + ax = 0. 2 4 2 Fie H (, ) pe hiperbol a, deci 2 + a = 0 (*). Inversul acestui punct, e el S (x, y ), este coliniar cu O si H si satisface relat ia OS OH = a2 (cercul CO si (x2 + y 2 )(2 + 2 ) = a4 . Rezolv and av and raza OH = a). A sadar, avem y = x a2 x a2 y sistemul acestor dou a ecuat ii n si , obt inem = 2 ,= 2 . Scriind c a 2 x +y x + y2 (, ) veric a ecuat ia hiperbolei echilatere, adic a introduc and n (*) aceste expresii, 100

a2 x a2 y a3 x + = 0, de x2 + y 2 x2 + y 2 x2 + y 2 unde x(x2 + y 2 ) = a(y 2 x2 ) strofoida de v arf A si centru O. Intr-un plan consider am punctele A si O si dreapta ce trece prin O si este perpendicular a pe AO. Not am cu C cilindrul de rotat ie de ax a ce trece prin A. Propozit ia 8. Locul focarelor elipselor de sect iune a B F cilindrului C cu planele care trec prin A si sunt perpendicP ulare pe este strofoida situat a n si av and v arful A si F centrul O. q Demonstrat ie. Not am cu unghiul pe care-l face un A O plan oarecare (ce ndepline ste cerint ele propozit iei) cu cel al sect iunii circulare. De asemenea, not am AB axa mare a elipFig. 6 sei de sect iune rezultate, F si F focarele si P centrul ei. Evident, P F = P F si r am ane s a ar at am c a P O = P F. In triunghiul dreptunghic a a . Elipsa de sect iune av and semiaxele si OAP avem P O = a tg si AP = cos cos
2 a a2 = a2 tg2 . Ca urmare, P F = a tg = P O, ceea ce a, rezult a c a PF2 = cos ncheie demonstrat ia. 4. Aduc and modic ari elementelor de temelie ale strofoidei: A (v arful), O (centrul) si (axa) n privint a pozit iei sau formei lor, se vor obt ine generaliz ari importante. d S Fie date o curb a si dou a puncte A si O. P Curba strofoidal a a curbei relativ la punctele S A si O este locul geometric al punctelor S si S ale unei drepte variabile d ce trece prin A si care A O G ndeplinesc condit ia P S = P S = P O, unde P este Fig. 7 un punct de intersect ie (altul dec at A) al dreptei d cu curba . Dac a este o dreapt a, notat a d, O d si AO d, vom obt ine strofoida dreapt a (pe scurt, strofoida), curb a la care ne-am referit n sect iunile precedente. Renunt and la condit ia AO d, obt inem strofoida oblic a, cu propriet a ti asem an atoare cu ale strofoidei drepte. Dac a este un cerc, O este centrul s au si A se a a pe cerc, se obt ine melcul trisector. Dac a este o dreapt a, O nu-i apart ine si A este la innit, curba strofoidal a corespunz atoare este hiperbol a. obt inem ecuat ia locului punctului S :

. . .

. . . . .

Bibliograe 1. C. Climescu - Strofoida (Logociclica), Recreat ii S tiint ice, 2(1884), 141-143. 2. I. Creang a si colab. - Curs de geometrie analitic a, Ed. Tehnic a, Bucure sti, 1951. 3. R. Ferr eol - Stropho de droite (ou strophoide de Newton), http://www.mathcurve.com/ courbes2d/strophoiddroite/strphoiddroite.shtml. 4. R. Ferr eol - Courbe stropho dale, http://www.mathcurve.com/courbes2d/ strophoidale/strophoidale.shtml. 5. J. Lemaire - Hyperbole equilat` ere et courbes d eriv ees, Vuibert, Paris, 1927. 101