// Exonerarea de raspundere in cazul neindeplinirii obligatiilor fiscale //

a) Despre obligatiile fiscale

Principalul izvor al obligatiilor fiscale este desigur Constitutia1. Legea suprema stabileste in sarcina cetatenilor, la art. 56, o obligatie generala de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice. Obligatia fiscala, ca notiune, nu face obiectul vreunei definitii intr-un te t de lege. !n schimb, in Codul de procedura fiscala", in continutul art. "", sunt enumerate principalele obligatii de natura fiscala, astfel# $a% obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz, impozitele, ta ele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat& b% obligatia de a calcula si de a inregistra in evidentele contabile si fiscale impozitele, ta ele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat& c% obligatia de a plati la termenele legale impozitele, ta ele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat& d% obligatia de a plati ma'orari de intarziere, aferente impozitelor, ta elor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligatii de plata accesorii& e% obligatia de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidentele contabile si de plata, la termenele legale, impozitele si contributiile care se realizeaza prin stopa' la sursa& f% orice alte obligatii care revin contribuabililor, persoane fizice sau 'uridice, in aplicarea legilor fiscale.( !n ce priveste definirea notiunii de obligatie fiscala, plecand de la premisa ca suntem in fata unei obligatii in sens 'uridic, ne putem raporta la definitia data de doctrina 'uridica in materia teoriei generale a obligatiilor, care a avut in vedere definirea obligatiei atat in sens larg, cat si in sens restrans, astfel# $!n sens larg, prin obligatie se intelege raportul 'uridic in continutul caruia intra atat latura activa, care este dreptul de creanta ce apartine creditorului, cat si corelativul acestui drept, adica latura pasiva a raportului, care este datoria ce incumba debitorului& in sens restrans, obligatia desemneaza numai latura pasiva a raportului 'uridic, fiind deci sinonima cu datoria ce revine debitorului. Obligatia ) in sens larg ) este, asadar, acel raport 'uridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor ) si caruia ii revine indatorirea corespunzatoare ) a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in caz de nee ecutare de bunavoie. *au, daca se pune accentul pe latura pasiva, latura activa a obligatiei fiind implicita, obligatia poate fi definita ca acel raport 'uridic in virtutea caruia o persoana, denumita debitor, este tinuta fata de o alta persoana, denumita creditor, fie la o prestatie pozitiva +a da, a face%, fie la o abstentiune +a nu face%.(, Pornind de la aceste definitii generale pentru obligatiile 'uridice, se poate afirma ca ceea ce distinge obligatia fiscala de celelalte obligatii 'uridice este natura raportului 'uridic in continutul caruia intra, respectiv faptul ca ea intra in continutul unui raport 'uridic fiscal. !n ce priveste raportul 'uridic fiscal, acesta are doua componente# raportul sarcinii fiscale, al carui continut este format de totalitatea drepturilor si obligatiilor care apar in legatura cu creantele fiscale definite la art. "1 din Codul de procedura fiscala& raportul procedurilor fiscale, al carui continut este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor care apar in legatura cu perceperea-realizarea creantelor fiscale. Corespunzator celor doua laturi ale raportului 'uridic fiscal, putem vorbi deci de doua tipuri de obligatii fiscale# obligatia fiscala materiala si obligatia fiscala procedurala.

.sadar, putem spune, pe de o parte, ca obligatia fiscala este acel raport 'uridic in continutul caruia intra dreptul statului-unitatilor administrativ-teritoriale de a cere contribuabililor, precum si corelativul acestui drept ) care este datoria acestora din urma ) sa plateasca impozite, ta e, contributii determinate in conformitate cu legea

+obligatia fiscala materiala%. /ste, de altfel, veritabila obligatie fiscala. !n schimb, prin obligatie fiscala in sensul raportului 'uridic procedural fiscal, intelegem acel raport 'uridic in continutul caruia intra dreptul statului-unitatilor administrativ-teritoriale de a cere, precum si corelativul acestui drept ) care este datoria contribuabililor ) de a calcula +dupa caz% cuantumul impozitului, ta ei, contributiei, de a declara, de a se inregistra etc. 0esigur, la aceste definitii trebuie adaugat si celalalt element al obligatiei 'uridice, respectiv sanctiunea in cazul nee ecutarii de bunavoie a obligatiei de catre debitorul ei, in sensul ca, e ecutarea obligatiei fiscale poate fi impusa prin forta coercitiva a statului, sub diversele ei forme, totdeauna insa prevazute de lege.

b) Obligatii fiscale cu termen 1ara a inainta in chestiuni ce tin de teoria obligatiilor, ar mai fi de adaugat, prezentand relevanta pentru subiectul de fata, un aspect care caracterizeaza obligatiile fiscale si care le trece in categoria obligatiilor comple e# in principiu, obligatiile fiscale sunt obligatii afectate de modalitati, intre care termenul este cel mai frecvent. .stfel, legea stabileste momentul pana la care trebuie e ecutata obligatia de a plati impozitul, obligatia de a declara impozitul datorat, obligatia de inregistrare fiscala etc., acestea fiind din categoria asa-ziselor termene indicative de plata sau suspensive sau urnitoare2, adica cele care tin $in suspensie e ecutarea obligatiei care-si are fiinta si a carei e ecutare este numai intarziata un timp oarecare(5. .sadar, pana la implinirea termenului, care se mai numeste si scadenta, creditorul nu poate pretinde e ecutarea unei obligatii care s-a nascut la un anumit moment, aceasta nefiind deci e igibila decat la scadenta. /ste, de altfel, recunoscut in doctrina faptul ca termenele suspensive nu afecteaza e istenta obligatiei, ci numai e igibilitatea sa. Ca urmare, $creditorul nu poate sa e ercite niciun act de urmarire contra debitorului decat a doua zi dupa e pirarea termenului, ziua scadentei apartinand toata debitorului(6. 0e precizat ca cealalta categorie de termene, tinand seama de efectele produse, o formeaza categoria termenelor extinctive sau dezlegatoare, pentru ca ele fac $sa inceteze obligatia(3. 0eci termenul afecteaza indeplinirea unei obligatii fiscale, in sensul ca de el depinde fie inceperea e ecutarii, fie incetarea e istentei unei obligatii. c) Raspunderea fiscala Ca si in alte ramuri de drept, in special in civil si penal, raspunderea in materie fiscala se pune atunci cand se comite o fapta ilicita +abatere de la normele legale fiscale%, care aduce atingere unor valori sociale +interese generale% ocrotite de lege. 0aca in dreptul civil raspunderea se concretizeaza, in principiu, intr-o obligatie de despagubire, de reparare a unui pre'udiciu cauzat prin fapta ilicita, fiind deci o sanctiune cu caracter reparator, in dreptul fiscal raspunderea se intemeiaza mai degraba pe ideea de pedeapsa, din acest punct de vedere asemananduse cu raspunderea penala. .sadar, in general, cu e ceptia cazului in care se atrage raspunderea penala, neindeplinirea obligatiilor fiscale atrage obligarea contribuabilului la plata fie a unor amenzi, fie a unor ma'orari de intarziere. De subliniat ca, daca in ce priveste amenda, caracterul de pedeapsa este indubitabil, in ce priveste sanctiunea aplicarii majorarilor de intarziere, aici putem vorbi c iar de o dubla natura juridica! de pedepsire pentru incalcarea obligatiei de plata la termen a unui impozit, dar si de reparare a unui prejudiciu, de altfel prezumat "lipsa resurselor de finantare a c eltuielilor publice), datorita platii cu intarziere a impozitului. !n legatura cu raspunderea fiscala, problema care se pune este daca aceasta raspundere se anga'eaza numai pe simplul temei al e istentei obiective a faptei ilicite sau se pune si problema imputabilitatii faptei, adica a vinei celui care a savarsit fapta ilicita.

4aspunsul, in principiu, este negativ. Legea fiscala nu contine dispozitii care sa vizeze atitudinea autorului. .cest lucru, in ramurile de drept de care aminteam mai sus, se e prima prin termeni precum# vinovatie, greseala, negli'enta, imprudenta, culpa, fapta intentionala. #a urmare, in aplicarea sanctiunilor pentru incalcarea normei fiscale, in general, nu se cauta si nici nu trebuie dovedita vinovatia. Cu toate acestea, desi putem spune ca legea fiscala prezuma vinovatia, legea prezuma si ca nu e ista vinovatie si nu se aplica sanctiuni fiscale +amenzi, ma'orari de intarziere% atunci cand indeplinirea obligatiilor fiscale la termen a fost impiedicata de ivirea unui caz de $forta ma'ora( sau a unui caz fortuit, situatie in care termenele fie nu incep sa curga, fie, daca incepusera sa curga la momentul producerii evenimentului, se suspenda +art. 31 din Codul de procedura fiscala%. 4aspunderea se pune sau se repune in cauza la implinirea a 65 de zile de la incetarea evenimentului. 6e tul la care ne referim stabileste deci urmatoarele# $.46. 31 Cazul de 7forta ma'ora8 si cazul fortuit +1% 6ermenele prevazute de lege pentru indeplinirea obligatiilor fiscale, dupa caz, nu incep sa curga sau se suspenda in situatia in care indeplinirea acestor obligatii a fost impiedicata de ivirea unui caz de 7forta ma'ora8 sau a unui caz fortuit. +"% Obligatiile fiscale se considera a fi indeplinite in termen, fara perceperea de ma'orari de intarziere sau aplicarea de sanctiuni prevazute de lege, daca acestea se e ecuta in termen de 65 de zile de la incetarea evenimentelor prevazute la alin. +1%.( 0in analiza te tului, in afara celor de'a prezentate, mai rezulta ca prevederile respective vizeaza obligatiile fiscale afectate de termen, nu si acele obligatii fiscale pure si simple +de e emplu, obligatia inscrierii codului de identificare fiscala pe documente, obligatia retinerii la sursa a impozitului etc.% sau afectate eventual de alte modalitati, cum ar fi conditia sau sarcina. d) #azul de $forta majora% si cazul fortuit 9ici te tul din Codul de procedura fiscala si nici dreptul comun +Codul civil% nu definesc notiunile de $forta ma'ora( si caz fortuit. / ista insa in cuprinsul Codului fiscal, enumerate cu titlu e emplificativ, situatii care se incadreaza in notiunea de $forta ma'ora(, astfel# - art. "1 alin. +2% lit. c% $:rmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile# +...% cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si ta a pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului ;!. 9u intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mi'loacele fi e amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de $forta majora% , in conditiile stabilite prin norme& +...%( - art. 1"< alin. +<% lit. a% $9u constituie livrare de bunuri, in sensul alin. +1%# bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de &forta majora' , precum si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme& +...%( - =otararea >uvernului nr. 22-"552 pentru aprobarea 9ormelor metodologice de aplicare a Legii nr. 531-"55, privind Codul fiscal la pct. 6 alin. +<% $<% !n sensul art. 1"< alin. +<% lit. a% din Codul fiscal# a% prin cauze de 7forta ma'ora8 se intelege#

1. incendiu, dovedit prin documente de asigurare si-sau alte rapoarte oficiale& ". razboi, razboi civil, acte de terorism& ,. orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta ma'ora&(

- art. 1?" alin. +2% dispune ca $Prevederea alin. +,% nu se aplica si plata accizei nu se datoreaza daca pierderea sau lipsa intervine in perioada in care produsul accizabil se afla intr-un regim suspensiv si sunt indeplinite oricare dintre urmatoarele conditii# a% produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in 4omania datorita varsarii, spargerii, incendierii, inundatiilor sau altor cazuri de 7forta ma'ora8, dar numai in situatia in care autoritatii fiscale competente i se prezinta dovezi satisfacatoare cu privire la evenimentul respectiv, impreuna cu informatia privind cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita in 4omania& +...%( !n general, doctrina si 'urisprudenta au definit forta ma'ora si cazul fortuit ca fiind cauze straine neimputabile debitorului, constand intr-un fenomen natural sau social e terior, e traordinar sau de nebiruit, a carui interventie e clude in intregime anga'area raspunderii, daca producerea pre'udiciului a fost determinata e clusiv de aceasta impre'urare. .sadar, este vorba de situatii de fapt imprevizibile si care nu pot fi inlaturate, care impiedica debitorul sa-si e ecute obligatia, fiind e clusa astfel culpa sa. Deci, pentru ca un eveniment sa fie considerat $forta majora% sau caz fortuit se cere ca el sa aiba caracter inevitabil si de neinlaturat, sa fie obiectiv, adica mai presus de vointa si de posibilitatile de evitare si de inlaturare ce caracterizeaza o persoana cu maxima diligenta. !n plus, in ce priveste aprecierea unei situatii ca fiind de $forta ma'ora(, in principiu s-a retinut ca aceasta trebuie facuta prin raportare la posibilitatile de producere si de activitate ale persoanei care pune toata gri'a si diligenta in ducerea la indeplinire a obligatiilor sale. Prin urmare, debitorul nu va fi e onerat de raspundere daca evenimentul de $forta ma'ora( putea fi prevazut, evitat sau invins de catre o persoana diligenta, dar debitorul, prin conduita sa efectiva, nu a facut tot ce era necesar in acest scop. e) (orta majora si cazul fortuit in jurisprudenta #urtii europene de justitie "cauza referitoare la scutire de accize) !ntr-o cauza avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare, formulata de catre Curtea de casatie din 1ranta, in temeiul art. ",2 din 6ratatul C/, hotarare necesara pentru solutionarea unui litigiu dintre societatea *.P.@.4. si administratia fiscala, a fost pusa in discutie scutirea fiscala de accize in cazul unor pierderi de uleiuri minerale datorita fortei majore. Litigiul dedus Curtii viza accizele impuse *.P.@.4. de catre administratie cu privire la o cantitate de hidrocarburi care au curs dintr-un oleoduct prin care aceste produse circulau, in regim de suspendare a accizelor, ca urmare a unor scurgeri si, ulterior, a spargerii acestui oleoduct. !n ce priveste temeiul de drept, mentionam art. 6 alin. +1% din 0irectiva nr. ?"-1" care prevede ca $accizele sunt e igibile in momentul punerii in consum sau in momentul inregistrarii unor deficite care trebuie supuse accizelor, in conformitate cu art. 12 alin. +,%.( !n continuare, art. 12 din 0irectiva dispune ca antrepozitarii autorizati sunt scutiti de la plata accizelor pentru pierderile suferite in regim de suspendare din cauza unor evenimente fortuite sau de $forta ma'ora( si determinate de autoritatile din statele membre in cauza. 0e asemenea, ei sunt scutiti, in regim de suspendare, pentru pierderile inerente naturii produselor aparute pe parcursul productiei, prelucrarii, depozitarii si transportului. 1iecare stat membru stabileste conditiile in care se acorda aceste scutiri. *cutirile se aplica, de asemenea, comerciantilor mentionati la art. 16 pe parcursul transportului de produse supuse accizelor in regim de suspendare a accizelor. 1ara a aduce atingere art. "5 din 0irectiva, accizele pentru deficite, altele decat pierderile mentionate anterior, se percep pe baza ratelor aplicabile in statele membre in cauza in momentul in care au intervenit pierderile, determinate de autoritatile competente, sau, daca este necesar, in momentul in care s-a inregistrat deficitul.

!n dreptul national, art. 15< din Codul vamal, care transpune in dreptul francez art. 12 alin. +1% din 0irectiva nr. ?"-1", prevede ca pierderile de produse aflate in antrepozite fiscale de depozitare de produse petroliere nu sunt supuse impozitului, daca se dovedeste administratiei# ca rezulta dintr-un eveniment fortuit sau de $forta ma'ora(& sau ca sunt inerente naturii produselor.

!n ce priveste situatia de fapt, mentionam ca *.P.@.4., antrepozitara autorizata, e ploateaza un oleoduct prin care circula hidrocarburi catre /lvetia, in regim de suspendare a accizelor. 0upa constatarea unor scurgeri si apoi, la 1 ianuarie 1??3, a unei spargeri a acestui oleoduct, *.P.@.4. a solicitat sa beneficieze de o scutire de accizele impuse de administratie pentru cei 3?5."51 litri de produse petroliere care ar fi fost pierduti, in temeiul art. 15< din Codul vamal. Considerand ca nu erau indeplinite conditiile pentru a se putea invoca forta ma'ora, administratia a solicitat in continuare accizele pentru cantitatile pierdute, cu deducerea cantitatilor corespunzatoare poluantilor recuperati din sol. Cazul a a'uns in instanta, iar la nivelul apelului Curtea de apel a considerat ca cererea formulata de administratie este admisibila si ca *.P.@.4. nu se poate prevala de forta ma'ora, notiune care se caracterizeaza prin e istenta unor impre'urari imprevizibile, de neinlaturat si provenite dintr-o cauza e terioara antrepozitarului autorizat. !mpotriva acestei hotarari, *.P.@.4. a declarat recurs la Curtea de Casatie. .ceasta a ridicat obiectiuni in raport cu instanta de apel, deoarece aceasta a decis ca *.P.@.4. nu se putea prevala de un $eveniment fortuit( sau de un $eveniment de 7forta ma'ora8, in sensul art. 15< din Codul vamal si, ca urmare, a constatat ca este obligata la plata ta elor si impozitelor pe produsele petroliere pierdute, invocand, in aceasta privinta, doua motive in sustinerea recursului formulat. Pe de o parte, *.P.@.4. sustine ca, prin cerinta ca pierderile de produse petroliere sa rezulte din impre'urari imprevizibile si e terioare acesteia si prin refuzul de a verifica daca scurgerile si spargerea oleoductului ar fi putut sa fie de neinlaturat pentru aceasta, Curtea de .pel a incalcat art. 15< din Codul vamal. *.P.@.4. afirma, totodata, ca numai caracterul de neinlaturat este specific pentru $evenimentul fortuit( sau pentru $evenimentul de 7forta ma'ora8(, in sensul acestei dispozitii. Pe de alta parte, *.P.@.4. arata ca putea sa beneficieze de scutirea prevazuta la respectivul art. 15< din Codul vamal si pentru ca pierderile de produse petroliere transportate prin oleoductul defect erau inerente naturii fluide a acestor produse. 1aptul ca administratia a acceptat neta area poluantilor recuperati din sol ar implica, avand in vedere respectiva natura a produselor petroliere, ca nici aceia care nu au putut fi recuperati ca urmare a naturii solului sa nu faca obiectul unei ta ari. 0upa ce a aratat ca acest Cod vamal transpune in dreptul francez 0irectiva nr. ?"-1" si s-a referit la 'urisprudenta Curtii, potrivit careia notiunea de $forta ma'ora( nu are un continut identic in diferitele domenii de aplicare ale dreptului comunitar, semnificatia acesteia trebuind a fi determinata in functie de cadrul legal in care este destinata a-si produce efectele, Curtea de Casatie a decis sa suspende 'udecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare# - notiunea de eveniment de $forta ma'ora( aflat la originea +unor% pierderi suferite in regim de suspendare, in sensul art. 12 alin. +1% din 0irectiva nr. ?"-1" +...%, trebuie inteleasa in sensul de impre'urari imprevizibile, de neinlaturat si provenite dintr-o cauza e terioara antrepozitarului autorizat care se prevaleaza de aceste impre'urari in spri'inul cererii sale de scutireA sau - este suficient ca aceste impre'urari sa fi fost de neinlaturat pentru antrepozitarul autorizatA 6rebuie amintit ca, in principiu, ordinea 'uridica comunitara nu intelege sa isi defineasca notiunile inspirandu-se dintr-una sau mai multe ordini 'uridice nationale, cu e ceptia cazurilor in care e ista o mentiune e presa in acest sens. in masura in care art. 12 alin. +1% din 0irectiva nr. ?"-1" prevede in a treia teza ca fiecare stat membru determina conditiile in care sunt acordate scutirile prevazute in prima teza din aceasta dispozitie, aceasta referire la dreptul national nu priveste continutul sau intinderea notiunii de $forta ma'ora( care apare in prima teza. Potrivit unei 'urisprudente constante, stabilite in conte te diferite, cum sunt cel al reglementarii agricole sau cel al normelor privitoare la termenele de recurs prevazute la art. 25 din *tatutul Curtii de Bustitie, notiunea de $forta ma'ora( nu este limitata la imposibilitatea absoluta, ci trebuie inteleasa in sensul de impre'urari straine

comerciantului, anormale si imprevizibile, ale caror consecinte nu ar fi putut fi evitate, in pofida diligentei manifestate. 4ezulta ca, dupa cum a precizat de'a Curtea, notiunea de $forta ma'ora( presupune un element obiectiv, privitor la impre'urarile anormale si straine comerciantului, si un element subiectiv, legat de obligatia celui interesat de a se prote'a de efectele evenimentului anormal prin luarea masurilor corespunzatoare, fara a accepta sacrificii e cesive. Prin urmare, trebuie e aminat daca, in ceea ce priveste notiunea de $forta ma'ora( in sensul art. 12 alin. +1% prima teza din 0irectiva nr. ?"-1", structura si scopul acestei 0irective impun interpretarea si aplicarea in mod particular a elementelor constitutive ale fortei ma'ore, astfel cum rezulta din 'urisprudenta Curtii. !n ceea ce priveste impre'urarile din cauza principala, reiese din dosarul prezentat Curtii ca *.P.@.4. a sustinut in fata instantelor nationale ca scurgerile care au afectat oleoductul avut in vedere si, ulterior, spargerea acestuia, care au provocat pierderile pentru care aceasta societate pretinde o scutire, sunt imputabile unui fenomen de coroziune fisuranta necunoscut in momentul faptelor si care, prin urmare, nu a putut fi detectat cu vreun dispozitiv tehnic disponibil in acel moment. Chiar daca defectiunile tehnice ale unei instalatii sunt, in principiu, in raspunderea celui care o e ploateaza, nu ar putea fi e clus ca un fenomen de coroziune, cum este cel descris la punctul anterior, sa poata fi considerat a constitui un $eveniment de forta ma'ora( in sensul art. 12 alin. +1% din prima teza din 0irectiva nr. ?"-1", in masura in care intervenirea acestuia nu a putut fi prevazuta in niciun mod, tinandu-se cont de stadiul cunostintelor tehnologice disponibile in acea perioada, si, in consecinta, nu ar fi e istat nicio posibilitate de monitorizare a acestuia de catre antrepozitarul autorizat. Le revine instantelor nationale sa verifice daca aceste conditii sunt indeplinite in cauza principala. Pentru aceste motive, Curtea a declarat ca, notiunea de $forta ma'ora(, in sensul art. 12 alin. +1% din prima teza din 0irectiva nr. ?"-1"-C//, vizeaza impre'urari straine antrepozitarului autorizat, anormale si imprevizibile, ale caror consecinte nu ar fi putut fi evitate, in pofida tuturor diligentelor manifestate de acesta. Conditia potrivit careia impre'urarile trebuie sa fie straine antrepozitarului autorizat nu se limiteaza la impre'urari e terioare acestuia intr-un sens material sau fizic, ci vizeaza si impre'urari care par a iesi in mod obiectiv din sfera de monitorizare a antrepozitarului autorizat sau a fi situate in afara sferei de responsabilitate a acestuia. Pierderile privitoare la o parte din produse care au curs dintr-un oleoduct ca urmare a caracterului fluid al acestora si a caracteristicilor solului pe care s-au varsat, care au impiedicat recuperarea produselor respective, nu pot fi considerate $pierderi inerente naturii produselor(, in sensul art. 12 f) )tudiu de caz *. +rezentarea spetei !nspectia financiara la o companie nationala a constatat ca, pentru anul "556, compania a virat dividendele cuvenite actionarului +statul% cu intarziere. .stfel, conform O.>. nr. 62-"551<, scadenta in ce priveste plata dividendelor era 51 iunie "553, iar societatea a efectuat plata la 52 iulie "553. *ocietatea invoca imposibilitatea de plata datorita necomunicarii de catre reprezentantul actionarului a contului de virare a dividendelor, desi ea a solicitat in mod repetat comunicarea acestei informatii, motiv pentru care se poate pune in discutie e istenta unui caz de $forta ma'ora( sau caz fortuit, in sensul art. 31 din O.>. nr. ?"-"55, privind Codul de procedura fiscala, epublicata. !n fapt, pana la data de 5" mai "553, statul, actionar ma'oritar la societate, era reprezentat de .gentia $!(. !ncepand cu aceasta data, ca urmare a infiintarii @inisterului $!( prin reorganizarea .gentiei $!(, calitatea de reprezentant al statului a fost trecuta in seama @inisterului $!(. *ituatiile financiare ale anului "556 au fost aprobate de noul mandatar la data de "? mai "553. *ocietatea solicita noului reprezentant, @inisterul $!(, prin adresele din "? mai "553 si din ,1 mai "553, informatii privind contul in care sa se efectueze plata dividendelor cuvenite statului pentru anul "556. @inisterul $!( comunica, in data de 5, iulie "553, deschiderea contului, inclusiv informatiile despre acesta, astfel ca, in data de 52 iulie "553, societatea efectueaza plata dividendelor. ,. +rezentarea problemei Problema ridicata in aceasta speta este daca situatia prezentata poate fi considerata un caz de $forta ma'ora(

sau un caz fortuit, in intelesul art. 31 din O.>. nr. ?"-"55, privind Codul de procedura fiscala. -. )olutie 1ata de elementele mentionate in legatura cu forta ma'ora si cazul fortuit, apreciem ca situatia din speta prezentata nu reprezinta un caz de forta ma'ora sau caz fortuit, in sensul art. 31 din Codul de procedura fiscala. .stfel, situatia de fapt ce a determinat neindeplinirea la termen a obligatiei de virare a dividendelor nu indeplineste cele doua conditii cumulative, necesare pentru a fi considerata caz de $forta ma'ora( sau caz fortuit# imprevizibilitatea si caracterul insurmontabil. !n fapt, dat fiind impre'urarile aparute ca urmare a schimbarii actionarului in prea'ma termenului de plata a dividendelor, daca debitorul era mai diligent si mai prevazator, putea efectua demersuri pentru obtinerea informatiilor necesare efectuarii platii la termen, imediat dupa data de 5".55."553, data schimbarii actionarului, chiar daca situatiile financiare nu erau inca aprobate. Cu siguranta, intre data infiintarii si data aprobarii situatiilor financiare, reprezentantul actionarului avea deschis pe numele sau un cont bancar. @ai mult, debitorul ar mai fi putut apela si la alte mi'loace de comunicare pentru a determina pe reprezentantul actionarului sa-i comunice informatia privind contul bancar, pentru achitarea sumei datorate. .r mai fi de presupus, desi nu e ista date despre aceasta, ca, in urma infiintarii @inisterului $!( prin reorganizarea .gentiei $!(, noul reprezentant al actionarului a preluat bunurile care se aflau in administrarea agentiei, deci inclusiv conturile bancare si disponibilitatile e istente in acestea, astfel incat s-ar mai putea lua in discutie si posibilitatea de virare a sumelor in contul de'a cunoscut de debitor. Note: 1 Constitutia Romaniei, republicata, publicata in M.Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003 2 O. . nr. !2 din 2" decembrie 2003 pri#ind Codul de procedura fiscala, republicata, publicata in M.Of. nr. $13 din 31 iulie 2007 3 C. %tatescu, C. &arsan, 'rept ci#il. (eoria )enerala a obli)atiilor, *ditia a +,,,-a, *d. .ll&ec/, 2002, p. 3 " 'imitrie .le0andresco, *0plicatiune teoretica si practica a dreptului ci#il roman, in comparatiune cu le)ile #ec1i si cu principalele le)islatiuni straine, (ipo)rafia nationala, ,asi, (om +,, p. 10" $ 'imitrie .le0andresco, op. cit., p. 10" 6 'imitrie .le0andresco, op. cit., p. 10" 7 'imitrie .le0andresco, op. cit., p. 10" 2 O. . nr. 6" din 30 au)ust 2001 pri#ind reparti3area profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital inte)ral sau ma4oritar de stat, precum si la re)iile autonome, publicata in M.Of. nr. $36 din 1 septembrie 2001.