2 Mircea Eliade-simboluri in Nopti la Serampore

Arbore- simbol al vietii elementare,crescut din apele de la inceputul lumii sau din buricul unui zeu, arborele reprezinta forma initiala a haosului si marcheaza un centru .Eliade acorda o atentie speciala acestui simbol care face legatura intre cer si pamant.Sintetizand numeroase credinte, ritualuri si mituri, Eliade defineste arborele ca imagine reflectata a cosmosului , teofanie universala, simbol al vietii si al fecunditatii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor stramosilor, semn al reinvierii etc. Arhetip- Sergiu Al george defineste arhetipul drept nucleul formulei sau al formei absolute a carei magie este transfigurarea lumii.Eliade adera ca viziune la !laton si Sfantul Augustin si acorda termenului sensul de model e"emplar.#n $ratat de istorie a religiilor, Eliade recompune schema logosului uman, stabilind ca fiinta, opresata de ideea mortii, c"auta solutia nemuririi, punandu-se in legatura cu macrocosmosul, adica in centrul lumii, aspirand la regenerare, prin eliberarea de legile istorice, incercand sa impace e"tremele e"istentei-nasterea si moartea.ci se nasc o serie dse formule esentiale ale vietii, cum ar fi consacracrea spatiului prin constructia cre repeta simbolioc creatoa divina, punerea lumii in directa relatie cu timpul normat si cu moartea, dorinta intoarcerii la originile pure si eliberate de timp-si de aici ideea renasterilor ciclice-, eliminarea comtrariilor prin savarsirea nuntii in moarte.$oate aceste ganduri tin de natura originara a fiintei si de modul ei propriu de a recepta lumea si pot fi numite arhetipuri, modele exemplare, forme pure ale logosului pe care s-au cladit de-a lungul timpului numeroase traditii , mituri, atitudini, superstitii, modele de viata, adica intregul sisitem de avlori ale lumii noastre. Betie-mimeaza detasarea de lumea fizica si anticipa bu%lversarea spiritului de dinaintea oricarei regenearri.!ersona&ele lui Eliade traiesc e"perienta trecerii'ritualurilor de trecere sub acest impuls ametitor. Camuflare- pentru Eliade notiunea defineste puterea hierofnica a lumii, capacitatea tuturor lucrurilor banale de a ascunde mistere sau de revela dimensiunea sacra a universului.(iata cotidiana este plina de semne , pe care doar cei pregatiti le inteleg.$ot ceea ce e"ista are un sens profund,chiar si cerul fara stele sau vagoanele goale, cu luminile stinse.Simbolul apare aproape in toata proza lui. Asa cum e"pliva Sergiu Al)eorge, camuflarea tine de dialectica indiana a sac"rului,respectiv de realitatea purtatoare de mesa&e, maya indiana , termen tradus de *nofrei ca realitatea imediata, metafora a materiei in devenire.#n Memorii, Eliade ecunoaste in acest simbol o dominanta a operei sale stiintifice, a crreatiei de maturitatefara sa fi stiut, fara sa fi vrut, izbutisem sa arat+,- ca , aparent, sacrul nu se deosebeste de profan, ca fantasticul se camufleaza in real, ca .umea este ceea ce se arata a fi si totodata un cifru. Casa-centru si apatiu domestic totodata, casa ca si camera, reprezinta o imagine simbolica a omului. /e regula , casele din prozele lui Eliade sunt vechi si boieresti 0 spatiul povestirii fantastice are nevoie de lucruri peste care a trecut timpul si intre acestea, ruinele sau casele cladite in alt secol ocupa un loc imprtant0 este un spatiu hierofanic. Coincidentia oppositorum-notiunea defineste armonia prin impacarea contrariilor, iar in opera lui Eliade apare obsesiv ca nazuinta suprema a omului. Multi ganditori au observat ca esenta lumii se reduce la elemnte opuse, aflate in permanenta confruntare1 pozitiv'

= negativ, feminin'masculin,noapte 'zi etc.3eraclit da o prima viziune asupra reunirii contrariilor , anume ca /umnezeu inseamna toate contrariile.Sintagma coincidentia oppositorum ii apartine lui Nicolaus 4usanus care a definit prin ea misterul totalitatii.Eliade prezinta scrieri filosofice,doctrine religioase, mituri, credinte si ritualuri care contin sugestia unitatii, a reunirii fragmentelor contradictorii e"istenta in lume si a&unge la concluzia ca ele e"prima drama fiintei care nu-si poate accepta conditia muritoare0 Eliade spune ca viata si moartea nu sunt diferite0 acest paado" poate fi cunoscut in timpul vietii, dar este camuflat:5aptul ca aceste teme si motive arhaice traiesc inca in folclor si ies mereu la iveala in lumea onirica si imaginara dovedeste ca misterul totalitatii face parte din drama umana. El revine sub aspecte multiple si la toate nivelurilevitii culturale6,7, in visele si in fanteziile oamenilor moderni , ca si in creatiile artistice #ntersectarea unor momente istorice constituie tot un caz de coincidentia oppositorum, ca in nuvela Nopti la Serampore.$oate incercarile de anihilare a contradictiilor pornesc dintr-o adanca nostalgie a paradisului pierdut. Confuzie-sugestie a haosului primordial, orice confuzie anunta destramarea unei lumi si totodata regenararea. Costumul-accesoriu al spectacolului, costumul este si un mod de evadare , de iesire simbolica din cotidian.4ostumul8 de spectacol9 nu reprezinta numai forma in care intra person&ul, ci si materialul ritualic care evocaprin semnificatia sa o lume dorita. Epifanie- prin acest termen, Eliade defineste orice semn care reveleaza misterul ultim, reuneste sensuri ma&ore ale e"istentei sau semnifica si dezvaluie radacinile adanci ale semnificatiei respective.Semnele care consacra dezvaluirea misterului sau pe cea a divinitatii-eveniment care trezeste sensul omului in univers-,semnele de acest fel sunt epifanii. Ele ilumineaza fiinta si o pun in legatura cu sacralitatea. Hierofania-termenul denumeste semnul purattor al sacrului, indumnezeirea unui spatiu, unui lucru, savarsirea constienta sau nu a unei actiuni care permite imersiunea in misterele captale.#n studiul Sacrul si profanul,Ellaide afirma0pentru a reda manifestarea sacrului am propus termenul de hierofanie, care sete comod, cu atat mai mult cu cat nu implica nicio precizare suplimentara1 el nu e"prima decat ceea ce este implicat in continutul lui etimologic, anume ca ceva sacru ni se arata. /e asemenea, hierofania reuneste contradictiile lumii, caci orice manifestrae a sacrului in lume ofera sansa transcenderii, prin anularea si armonizarea contrariilor. $oate hierofaniile suntsi simboluri pentru ca inchid in ele secretul unui parado". Hierofant-cel care reveleaza sacralitatea, preot,initiat, detinator al unui mister capital, hierofantul este asimilat , in opera l:ui Eliade, in special cu oficiantul spectacolului.S;mi Shianda poate sa arate, sa faca perceptibil un mister sau un loc incarcat de sfintenie. Initiat-printr-un ritual secret, omul poate capata o noua e"istenta sau posibilitatea de a trece intr-o alta dimensiune sau stare a lumii.<. 4hevalier si A. )heerbrant in /ictionarul de simboluriafirmauinitiatul trece prin perdeaua de foc care desparte sacrul de profan0 trece dintr-o lume in alta si indura, in consecinta, o transformare0 el schimba nivelul, devine diferit de ceea ce a fost. Lumina- simbol ascensional, lumina reprezinta cu precadere calea inaltarii, mantuirea si fericirea divina..umina si divinitatea sunt echivalente pe terenul sensului de miracol dominator. #n filosofia indiana, lumina reprezinta divinitatea revelatoare, dar si o cale de

@ eliberare , de cunoastere, caci cei initiati pot radia lumina, pot deveni pe calea dumnezeirii. Lumina poate transfigura lumea fara a o aboli, ea poate dezvalui perfectiunea initiaala a lumii paradisiace.#ntalnirea cu lumina poate conferi fiintei certitudinea nemuririi, deoarece declanseaza sau favorizeaza o revelatie religioasa, poate dezvalui sacaralitatea nedefinita . #n povestirea Nopti la Seramporelumina felinarului ii conduce pe cei rataciti in &ungla bengaleza spre o alta lumina, tulbure, refle"ul unei vetre de &aratic,dintr-o asezare umana din sec >(### si unde ei asista la o drama consumata cu doua sute de ani in urma. Luna-Eliade considera acest simbol petetic si consolator,deoarece luna diri&eaza atata moartea cat si fecunditatea, drama si initierea.?neori luna anunat iesirea accidentala din lumea profana, caci noptile cu luna plina favorizeaza hipnoza, visul revelant ca in Nopti la Serampore. Padure- peisa& inchis,loc intim si sacru, centru si izvor al vietii, spatiu intunecat si labirintic care trezeste spaime ancestrale, padurea este un loc de retragere, de meditatie, de rugaciune, dar si un loc de initiere, de confruntare cu numeroae probe si semne care deslusesc drumul sua induc in eroare0 poate fi si un simbol al inconstientului uman. Sarpe-semn al renasterii, al infinitului si al dedublarii0 spirit al adncurilor, reprezentand fortele necontrolabile ale naturii, sarpoele este totodata si cunoscator al secretelor, izvor de intelepciune0 de asemenea, sarpele este si obtacolul de care se loveste omul in cautarrea absolutului. Timp-este un simboil cu numeroase semnificatii 0este un timp ideal, situata inainte de creatie, un timp mitic-illud tempus0este si un timp profan, supus duratei, dar care paote deveni sacru , caci omul arhaic are deschidere permanenta supra timpului religios.$impul sustras duratei este numit de Eliade timp hierofanic, caci cuprinde dimensiunea mitica dai si pe cea religioasa si revelatoare1 $ermenul tmp hierofanic6,7acopera realitati foarte variate. El paote desemna timpul in care e cuprinsa celebrarea unui ritual si care, prin aceasta, e un timp sacru,adica un timp esential diferit de durata profana care ii urmeaza.El paote, de asemena, desemna timpul mitic , fie recuperat indirect printr-un ritual, fie realizat prin repetarea unei actiuni inzestrate cu un arhetip mitic.#n sfarsit el ami paote desemna ritmurile cosmice8de pilda , hierofaniile lunare9, in masura in care aceste ritmuri sunt considerate revelatii6,7ale unei sacralitati fundamentale subiacente 4osmosului. #n Nopti la Serampore caderea intamplatoare in timpul sacru ii confera persona&ului autoritate asupra timpului istoric si participa la desfasurari imposibil de anticipat in ordine logica. (ehicul-nu doar un simbol al trecerii, ci si unul al lumii moderne1 masina, motocicleta,ternul,.simboluri ale iesirii din lumea normala, o evadare din timpul istoric8 ca in Nopti,9