COMPORTAMENTUL DEVIANT LA ADOLESCENTI

Psiholog Corina IORDACHI*

REZUMAT Lucrarea si propune, n parte, sa traseze cteva din caracteristicile definitorii ale psihologiei vrstei adolescentei, vrsta controversata si profund marcata de transformari psihomatice si etico-sociale, a unei personalitati creatoare nengradita de aspiratii derizorii si neanulate de vise utopice, ireale si profund dezadaptate. Adaptarea raportata la adolescenta, este considerata ca un proces multifactorial, n care se manifesta relatia si unitatea dialectica ntre biologic, psihic si social. n adolescenta, ntre aspiratiile individuale si posibilitatile concrete ale tnarului de realizare a acestor aspiratii, exista un etern conflict. ntotdeauna, nivelul aspiratiilor devanseaza ca intensitate posibilitatile concrete ale tnarului. Ne vom referi n special la adolescentul ca subiect infractional, deoarece comportamentul agresiv si, de aici si delicvent, prezinta un mare grad de malignitate sociala. Dintre particularitatile comportamentului agresiv la adolescent, ale relatiei frustrare-agresiune, ale formelor principale de manifestare ale agresivitatii, crima, pruncuciderea, autoagresivitatea (suicidul), reprezinta cele mai grave, greu de nteles si universale acte antisociale. Actul delictual debuteaza de obicei cu fuga de acasa practicata de unii adolescenti. agabonda!ul, ca forma evoluata a fugii de acasa si care reprezinta peregrinari continue dintrun loc n altul, sustinute de spiritul de aventura, adolescentul ratacind fara puterea si vointa de a reveni la domiciliul sau, deschide larg poarta infractionalitatii. agabonda!ul implica o viata nomada, fara orizont temporal, nsotita de riscuri si privatiuni si asociat n ma!oritatea cazurilor cu furt, cersetorie, viol, perversiuni sexuale, prostitutie. "a psiholog n cadrul unui centru militar consider ca aceasta vrsta, adolescenta, trebuie privita cu atentie si consideratie. De multe ori am auzit, si aceasta este o tendinta a ultimilor ani, de cresterea agresivitatii si infractionalitatii !uvenile. #oti ne confruntam cu acest fenomen sau cu posibile consecinte pentru mediu militar. De cte ori nu am auzit sau citit n massmedia despre rata sinuciderilor n armata$ Dar trebuie stiut ca frecventa sinuciderilor la vrsta adolescentei n societatea actuala constituie un semnal al disperarii. Daca utilizam statisticile europene, n special cele din %ranta, datorita preciziei acestora, sinuciderile adolescentilor ocupa locul al doilea n cadrul mortalitatii cu exceptia celei cauzate de boli, sau accidente ntmplatoare. Din punctul de vedere al apartenentei la sexul biologic, baietii reprezinta un procent mai mare dect fetele. &inuciderea adolescentului este un strigat, un avertisment la lipsa aproape totala de cunostinte si ntelegere a epocii pe care o traversam. Descoperirea propriei individualitati, construirea unor valori personale raportate la un sistem de valori al adultilor, socializarea individuala, reflecta nevoia profunda a adolescentului de a se integra ntr-o lume care sa corespunda aspiratiilor sale. Dupa modul cum se realizeaza aceasta confruntare a proiectiei ei cu realitatea poate sa rezulte att reusita, ct si esecul. Din aceasta perspectiva si din aceste considerente lucrarea de fata si propune o aprofundare a ceea ce numim ' comportamentul deviant la adolescenti'. - Adolescenta ( reprezinta acea faza a dezvoltarii umane marcata prin diferentiere si individualizare si care se exprima mai intens dect n oricare alta perioada din viata, printr-

un comportament proiectiv, mai mult sau mai putin structurat. - Delincventa !uvenila ( n toate statisticile criminalitatii, delictele de furt, viol, frauda, excrocherie, vandalism, tulburarea linistii publice, drogurile, atacurile stradale etc. ocupa primul loc, si ceea ce este mai ngri!orator, are tendinta sa creasca vertiginos mai ales n r ndul adolescentilor si tinerilor. - )otivatia conduitei deviante ( este primitiva, utiliznd conduitele slab integrate care tin de afectivitatea frustrata. Ne vom concentra n special pe cauzele psihosociale si pe structura personalitatii delincventiale. ISTORICUL SI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE ADOLESCENT Adolescenta perioada n existenta omului si a evolutiei personalitatii sale, este vrsta care a socat n toate timpurile crend uneori conflicte si anxietati sociale. Socrate (sec. V .e.n.) sublinia faptul ca: "Tineretul nostru iubeste luxul. El are purtari rele, sfidare pentru autoritati. Ei arata dispret pentru vrstnici si iubesc flecareala n locul actiunii. Copiii sunt asta i tiranii si nu servantii familiilor lor. Ei nu se mai ridica cnd un vrstnic intra n casa. Ei si contra ic parintii, flecaresc fata de musafiri, nfuleca pe nerasuflate mncarea si si tirani ea a profesorii". !dolescenta este un stadiu de viata intermediar ntre copilarie si maturitate. "imitele cronolo#ice ale adolescentei sunt discutabile. $a%oritatea autorilor considera adolescenta ntre &'(&) si c*iar '+ de ani, -enc*er extinde vrsta pna la '.('/. !ceasta tendinta de extindere a adolescentei pna la perioade de vrste considerate alta data ca apartinnd maturitatii a devenit posibila ca urmare a prelun#irii perioadei de vrsta necesara scolari arii, perioada de dependenta afectiva, si n ma%oritatea ca urilor, si economica si care, prin aceasta, se opune procesului de maturi are. !cest punct de vedere este nsa discutabil. 0ia#et afirma ca adolescentul este introdus n viata si astfel, n maturitate prin munca. Exista societati si diferite medii sociale n care copiii se n#ri%esc si si csti#a existenta de la vrste fra#ede. !dolescenta este considerata totodata ca o perioada n care se manifesta fenomene de revolta, adolescentul avnd un caracter neconformist. 1ata de normele sociale adolescentul poate avea o identificare ne#ativa sau po itiva si acest lucru poate crea sen atia unei instabilitati a personalitatii sale. 1ixarea nivelului de aspiratie a capacitatii de separare de parinti si de altii, sunt factori decisivi n procesul de identificare. 2upa 3o4els, identificarea ne#ativa se poate exprima si prin acceptarea perversa a modelelor pre entate de parinti ca fiind periculoase: viata de banda, dro#uri, *omosexualitate, filo ofie diferita, etc. Caracteri nd evolutia adolescentei, 5ousselet o mparte n: &. 0erioada revoltei ( caracteri ata prin manifestari ca: refu ul de a se supune din de #ust pentru ca i se ordona, mbetului bat%ocoritor, cnd nu mai crede n atotputernicia educatorilor, se revolta contra parintilor, refu a profesia acestora (baietii se opun mai ales tatilor, iar fetele se opun mamelor), revolta contra scolii (profesorii sunt priviti ca niste tirani, i#noranti, cauta sa le demaste asa( isele nedreptati). '. 0erioada scandalului ( apare dupa momentul n care cre nd ca nu mai este copil, vrea sa se afirme n noua lui identitate prin excentrari, dorinta de a se face remarcat, vestimentatie deosebita, etc. Este vrsta bandei, iar tnarul care a ne#at familia, scoala (sau cel putin influenta lor morala), nu este capabil de a trai i olat ntr(o lume inospitaliera si cauta sa fie aproape de prietenii care l ntele# si cu care mpartaseste acelasi mod de viata. 6. 0erioada de exaltare si afirmare, cnd tnarul se simte #ata de a nfrunta lumea.

Termenul de adolescenta nu desemnea a o abstractie pura, ci o realitate vie, dinamica, n care conver# influente variate si cu ponderi diferite de ordin fi iolo#ic, social, psi*olo#ic si peda#o#ic. !dolescenta repre inta deci cea mai complexa si efervescenta perioada din viata individului. 0e plan psi*olo#ic, este vrsta afirmarii intereselor sociale si profesionale, a stabilirii de noi relatii ntre "el" si "altii", a dorintei de libertate, autonomie, ct si printr(o #eneroasa sensibilitate ideo(afectiva, vrsta a marilor idealuri, dar si a trairilor dureroase, uneori, cu urmari de adaptative. n adolescenta apare dorinta de afirmare, identificarea eu(lui cu modele de comportament independent ce preced definirea stabila a propriei personalitati. "ar#irea sferei de experienta sociala determina armoni area deprinderilor si atitudinilor cu cerintele sociale si de volta ma%or spiritul critic si autocritic. !dolescentul devine stapn pe procesele sale psi*ice care sunt diri%ate constient. 2e la aceasta constiinta de sine apreciata de altii, trece la constiinta de sine prin autoapreciere, de la #ndirea intuitiv concreta la #ndirea abstracta si de la motivatiile elementare la cele sociale de comportament (datorie, raspundere, scop n viata). Comportamentul exprima receptivitate la stimulii realitatilor obiective, consecutiv carora se autore#lea a si autoperfectionea a. !dolescentul devine constient de evolutia sa proprie. 1ormarea trasaturilor po itive de caracter se reflecta direct n conduita, care ntruneste astfel un continut motivational n care constiinta raspunderii, a semnificatiilor actelor sociale ocupa un loc central. !dolescenta este deci etapa n care copilul, pe ba a ac*i itiilor de%a reali ate, sub influenta exercitata de factorii mediului ambiant si datorita propriei activitati, a%un#e treptat sa(si cunoasca viata sufleteasca, sa se descifre e pe sine ca om si ca membru al societatii. !cest salt n planul vietii psi*ice are efecte deosebite asupra ec*ilibrului psi*ic si social al adolescentului. 0e de o parte ntele#ndu(se pe sine ca o fiinta, adolescentul reuseste sa(si inte#re e viata sufleteasca ntr(un tot unitar, raportat la trecut si proiectat n viitor. 0e de alta parte el reuseste sa se diferentie e de semenii sai, sa(si stabileasca n mod clar locul sau n mi%locul oamenilor printre care traieste si sa(si prefi#ure e un nou loc, n viitor, printre acestia. Toate aceste sc*imbari care vin sa mbo#ateasca sau nu "cri a adolescentei" sunt importante si determinate, n primul rnd determinate de accelerarea procesului constiintei de sine. Constiinta de sine se de volta stadial, fiecare stadiu psi*olo#ic continnd att elemente de continuitate ct si de diferentiere. 5e ultatul principal al acestei evolutii l constituie reali area unitatii si identitati personalitatii, motiv pentru care constiinta de sine este considerata axa acesteia, deci adolescenta este si o perioada cu implicatii ma%ore n ceea ce priveste maturi area personalitatii. 7 problema referitoare la adolescenta, le#ata or#anic de de voltarea constiintei de sine este aceea a afirmarii de sine. 8nii psi*olo#i au inte#rat manifestarile prin care adolescentii ncearca sa(si afirme personalitatea n asa isa "cri a a adolescentei" pe care am descris(o. !ltii afirma ca aceasta "cri a" nu este universala, ci un fenomen provocat de conditii sociale individuale si istorice. n acelasi timp afirmarea de sine este un fenomen cu totul specific adolescentei. n realitate, dorinta afirmarii de sine este expresia cri ei de constiinta pe care adolescentul o are asupra de voltarii sale pe plan biolo#ic, psi*olo#ic si social, statutul social, care nu reflecta din toate un#*iurile aceasta de voltare. 2eci, dorinta afirmarii de sine este un fenomen normal care se manifesta la adolescent ca efect al maturi arii psi*ice, a consolidarii personalitatii.

ETIOLOGIA COMPORTAMENTULUI DELINCVENT LA ADOLESCENT Comportamentul delincvent al adolescentului cunoaste cau e bio(psi*o(socio#ene. Studiul cau elor de conflict cu finali are n conduita devianta ntmpina serioase dificultati, datorita pe de o parte multitudinii si complexitatii acestora, iar pe de alta parte datorita faptului ca una si aceeasi forma de reactie devianta poate avea cau e diferite, dupa cum una si aceeasi cau a poate determina efecte reactionale diferite. Cu toata complexitatea si varietatea numerica, factorii etiolo#ici ai reactiilor comportamentale deviante pot fi clasificate dupa prof. dr. 0. -rn ei n: ( factori predominanti bio#eni ( factori predominanti psi*o( socio#eni 9 1actorii bio#eni ai deviantei n cadrul factorilor bio#eni, deviatia de comportament apare ca un epifenomen al dere#larilor or#anice, dar mai frecvent acesti factori se interferea a conditiile bio#ene cre nd fondul pe care actionea a situatiile particulare din viata adolescentului. 7 serie de factori patolo#ici psi*ici pot sta la ori#inea bio#ena a unor devieri comportamentale de tip delictual (Encefalopatii secundare post(infectioase sau post(traumatice, oli#ofrenii, sec*ele dupa menin#ite, epilepsii, *ebefrenii, psi*opatii, nevro a etc.) S(a pus n evidenta, prin determinarea cariotipului la unii indivi i cu comportament deviant, o trisomie #onosomiala cu un : suplimentar (x::). !ceasta anomalie #enetica se asocia a cu a#resivitate, violenta, tendinta spre distru#ere de bunuri. !cestor factori bio#eni li se adau#a remanierile neuropsi*ice si endocrine de pubertate si adolescenta. + Factori psiho-sociog !i 1ara a subestima importanta factorilor or#anici, somato#eni, vom sublinia n primul rnd rolul determinant al factorilor psi*o(socio#eni din mediul familial si extra(familial: &. 2isociatia familiala. 1amilia devine "solul primar al de voltarii naturii umane" iar copilul, ima#inea parintilor si un criteriu de referinta despre atitudinea lor. 2isociatia si nentele#erea familiala este frecvent ntlnita n familiile adolescentilor cu tulburari de conduita si comportament. Cei doi parinti, desi despartiti, revendica n mod e#al copilul, fiecare din ei cautnd sa(l atra#a de partea lui si sa(l insti#e mpotriva celuilalt n scopul de a(l compromite. 5amas n #ri%a unuia dintre parinti, copilul devine victima unei atitudini extremiste sau va beneficia de ntrea#a afectiune si n#ri%ire din partea acestuia (avnd drept consecinta formarea lui ca individ e#oist, retro#rad, nepasator si inadaptat la formele vietii sociale), sau va fi frustrat de cea mai elementara forma de afectiune, de ntele#ere, de conditii corespun atoare de viata si activitate (ceea ce va determina introvertirea, i olarea, lipsa de ncredere n sine, revolta, rautate, cru ime). $odelul parental valori ant sau devalori ant, transmiterea de catre parinti a unor valori de identificare ca si ima#inea parintilor vor a%uta la structurarea personalitatii. Comportamentul copilului se reali ea a totdeauna prin identificare si interiori are cu sine si cu ceilalti. !stfel, eul uman se formea a ntr(o constelatie triun#*iulara de factori: dra#oste, autoritate si securitate familiala. 7rice carenta afectiva ca si orice carenta sau abu de autoritate vor determina tulburari de comportament, datorita demisiei parintilor de la sarcinile lor, fie prin identificarea parintilor cu parintii pato#eni. Tnarul devine astfel "un simptom al parintilor sai". !#resivitatea, i olarea, fu#a si va#abonda%ul, furtul etc. pot fi determinate de aceeasi cau a: atitudinea reprimatoare, tiranica a parintilor sau dimpotriva cea permisiva, libera.

Carenta afectiva, este cau a principala a unor astfel de deviante deoarece plecnd de la calitatea relatii mama(copil se vor de volta n mod adecvat relatiile copilului cu altii. Este o realitate faptul ca, copilul si simte mama mai nti sen orial si apoi afectiv. 7rice carenta afectiva materna va duce la structurarea unei personalitati insensibile, fara vointa sau tiranica, ori la o adevarata debilitate relationala. 7rice "ntarcare afectiva" va duce la lipsa ncrederii n lume, tocmai datorita incapacitatii de a simti si trai dra#ostea materna. 1amilia devine o adevarata scoala a sentimentelor, ba ata pe afectivitatea materna si autoritatea paterna. 1rustrarea de dra#oste prin carenta afectiva, duce la un #ol afectiv cu insatisfactii, frustratii, sentimente de devalori are si opo itie. 8n astfel de subiect si va structura o personalitate e#ocentrica, indiferenta afectiv, tradata prin simptome caracteriale precoce, de tipul lipsei de identitati, su#estibilitatii, e#ocentrismului, sentimentelor de devalori are, instabilitatii si dorintei de satisfactie imediata, lipsei sentimentelor de culpa ce stau la ba a sentimentului de responsabilitate. "ipsa fricii va duce la lipsa remuscarii fata de faptele proprii iar sentimentul de devalori are va duce la ostilitate permanenta. !tunci cnd carentele si conflictele afective din mediul familial, tulburarile relatiilor familiale, ine#alitatile de atitudine, manifestate de ambii parinti fata de copil depasesc anumite limite de intensitate si durata transformndu(se n adevarate situatii traumati ante pentru adolescent, personalitatea n formare a acestuia se va nscrie pe cai #resite. !stfel, daca copilaria se desfasoara n cadrul unui climat familial saturat de privatiuni si ostilitati, de conditii care privea a copilul de afectiune si de satisfacerea adecvata a dorintelor si aspiratiilor lui firesti, acesta a%un#e sa traiasca asa numitul conflict de adaptare, care se exprima printr(o atitudine protestatara n fata oricarei re istente, opo itii sau interdictii. $anifestarile repulsive ale adolescentului dovedesc, n ma%oritatea ca urilor tocmai faptul ca asupra acestuia trecutul sau au actionat mi%loace coercitive brutale, stari conflictuale severe, pedepse umilitoare, etc. ;entele#erile ntre parinti pun n pericol sentimentul de securitate al copilului si n consecinta armonia de voltarii personalitatii sale. $atricea familiala devine deci ba a formarii personalitatii si orice abdicare de la acest rol poate transforma copiii n "orfani de parinti". '. !bsenta mediului familial. n ca ul adolescentilor orfani abandonati, care se afla n #ri%a asistentei publice, lipseste nsusi mediul familial. "ipsa oricaror modele parentale si a identitatii copilului cu parintii sai, pot duce la depersonali area si de reali area, ca punct de plecare al obtu iei, indiferentei, opo itiei sau ostilitatii. 2in rndul acestora se detasea a n primul r nd adolescentul depresiv, aflat n continua cautare de afectivitate, de ntele#ere din partea celor din %ur. !stfel de deviante se pot ntlni si la copiii adoptati, mai ales cnd nfierea e motivata de o compensare a frustrarilor si cnd copilul e privat de climatul afectiv si de sentimentul de securitate. 7 influenta ne#ativa au si familiile reconstituite din divorturi, vaduvii, sau copii re ultati din casatorii anterioare, care vin n noua familie cu alte principii si deprinderi educative. 6. Situatia economico(sociala a familiei poate conditiona aparitia unor conflicte si tensiuni ntre parinti pe de o parte si ntre parinti si copii pe de alta parte, datorita fie unui spatiu locativ limitat, sau a unei #ospodarii si administrari defectuoase a bu#etului familial, sau a unor conditii i#ienice de trai necorespun atoare. Statistic, se constata apartenenta tinerilor delincventi din familii paupere fie deosebit de prospere, n care se ntretin conditii care duc la supradimensionarea trebuintelor, pretentiilor si necesitatilor. .. Carentele de ordin educativ %oaca un rol deosebit n determinarea unor forme comportamentale aberante, neadecvate. Ele depind n mod direct de personalitatea parintilor si educatorilor. !. -er#e consemnea a un numar destul de mare de defecte ale parintilor, unele dintre ele capitale: *iperprotectivism, narcisism, nervo itate, incapacitatea de a iubi,

perfectionalism, iar altele de importanta mai mica, secundare: lipsa de condescendenta, lipsa de respect, oportunism. 2esi#ur, #reselile educative ale parintilor pot fi considerate diferentiat, n functie de rolurile diferite care revin, n mod natural, acestora: mamei(afectiunea, tatalui(autoritatea. $ama este aceea care poate sau nu priva pe copil de afectiunea ec*ilibrata att de necesara de voltarii sale psi*ice. 7 atmosfera familiala prea trista, apasatoare, sau prea a#itata, caracteri ata de certuri, in%urii si brutalitati se repercutea a n sens ne#ativ asupra psi*icului adolescentului, provocndu(i traumatisme afective, care si vor pune amprenta asupra modului de a #ndi, simti si de a se comporta a viitorului adolescent. "ibertina%ul familial lasa adolescentul prada influentelor ne#ative ale stra ii, unor variati a#enti inductori care vor #enera tulburari de comportament. !lteori, autoritatea paterna exa#erata, abu ul de autoritate, structurea a un comportament reactiv, de protest, opo itie sau diferenta si fu#a, specific acestei perioade. !cest abu de autoritate explica nevoia de eva iune prin parasirea neautori ata a domiciliului si va#abonda%, iar revendicarile se transforma n a#resiune la adresa factorilor de mediu cu caracter de interdictie. n devianta copilului se nre#istrea a o cau alitate circulara n care, plecnd de la climatul familial neadecvat se a%un#e la esecuri scolare. ;emultumirea de sine va duce la indiferenta fata de lume si inadaptare. /. <nfluentele nefaste ale unor #rupuri de tineri Cei mai multi dintre minorii delincventi nu sunt suprave#*eati de catre parinti n ceea ce priveste relatiile lor cu ceilalti copii si n le#atura cu felul n care si petrece timpul liber, sau sunt suprave#*eati n mod superficial sau accidental. ;u ntotdeauna adolescentul stie sa se apere mpotriva influentelor stra ii, cole#ilor sau adultilor mai turbulenti, certati cu normele si le#ile convietuirii sociale. <nsuficient prevenit asupra facturii periculoase ale acestora, el poate lesne sa cada prada ispitelor stra ii, n mi%locul unor #rupuri de tineri ai stra ii. 0entru adolescenti solutia #rupului pare sa fie la un moment dat, o ratiune de a fi, de a exista. =rupul ofera adolescentului nu numai cadrul de afirmare, de exprimare libera, ci si securitate, si#uranta. n #rup, adolescentul #aseste niveluri de aspiratie si tabele de valori comune cu ale sale, c*iar n #rupuri nonformale orientate ne#ativ. =rupul ofera adolescentului un ideal de sine, o ima#ine linistitoare a propriului "eu", un antidot pentru nelinistile sale anterioare. ( Slab ( adolescentul cauta puterea #rupului, cauta sa se identifice cu acesta. ( ;ensemnat ( adolescentul cauta prile%uri de afirmare, de valorificare. ( ;erecunoscut ( adolescentul doreste sa devina necesar, sa se "situe e" ntre ceilalti, sa ocupe un loc al sau care sa fie cunoscut si recunoscut de #rup. ( < olat ( el ncearca sa(i ntelea#a pe ceilalti, sa(si mbo#ateasca cunostintele despre altii, sa patrunda n sistemele motivationale si intentionale ale celorlalti coec*ipieri. n masura n care #rupul si( l aproprie si l adopta, adolescentul ncearca sa(si dovedeasca si lui si celorlalti ca nu s(a nselat, ca nu au fost nselati. El cauta sa dovedeasca lumii ("lumea" sunt parintii, "profesorii" adultii n #eneral), ca repre inta ceva. n acest scop mai ales baietii cauta obstacole, ncercari prin care sa probe e calitatile, sa verifice limitele si posibilitatile lor. 0rin comportamentul lor ei vor sa dovedeasca ca sunt maturi, ca au detasarea si stapnirea de sine a adultilor, ca repre inta individualitati forte si independente.

!firmarea, sociali area adolescentului, parcur#e un drum sinuos, un "drum al extremelor". 0aralel cu adncirea cunoasterii propriului eu, cu interesul fata de sine, el ncepe sa fie interesat de tabelele de valori ale ambitiei, de ac*i itii culturale ale umanitatii, de situarea temporara a propriei persoane n evolutia universului. Teama de ridicol, #ri%a de a parea nca un copil si dorinta de a(i imita pe cei mari contribuie la coruperea lui precoce. !stfel el va ncepe sa fume e, sa bea, sa practice %ocuri de noroc si cauta n toate prile%urile prin care sa demonstre e forta si cura%ul sau. !tractia pe care o simte la un moment dat adolescentul pentru #rupul de adolescenti si uneori si de adulti poate fi explicata si prin faptul ca #rupul respectiv i permite reali area unor dorinte care i sunt inter ise n mod brutal de catre parinti si a unor actiuni aventuroase si activitati mai interesante. Efectele principale ale vietii de #rup sunt dependentele pe care le de volta acesta ntre membrii #rupului respectiv. AR"ITECTURA PERSONALITATII DELINCVENTIALE LA ADOLESCENTI 0rincipalele devieri de conduita si comportament pe care le( am ntlnit sunt: tentativa autolitica si actul suicidar, acte asociale si antisociale ca: ne#ativismul, minciuna, furtul, tl*ariile, lovirea, amenintarea, violul, fu#a de acasa sau va#abonda%ul, alcoolismul, si nu n ultimul rnd, dependenta de dro#uri. 2e voltarea di armonica a personalitatii la adolescenti include anomalii de adaptare a comportamentului la exi#entele conditiilor sociale, culturale, economice. 1inalitatea demersului stiintific propus este de a descoperi si descrie un "model" de personalitate a tnarului cu comportament deviant. Ca psi*olo# militar, ntr(un centru militar m(am ntlnit deseori cu acest fenomen si nu de putine ori m(am confruntat cu probleme n relatia cu acestia. Semnalele de alarma trase n aceasta directie au devenit nelipsite din orice anali a cu privire la calitatea psi*olo#ica a tinerilor la recrutare si ncorporare. 2e aceea consider important pentru un psi*olo# implicat n selectia psi*olo#ica a personalului militar sa ncercam sa descoperim dincolo de etiolo#ia acestor comportamente, ce anume contribuie la fixarea definitiva a tulburarilor de comportament la adolescenti. Traiectoria devenirii copilului ca personalitate umana presupune ca si n ar*eolo#ie, de voltarea, combinarea si sedimentarea unor straturi n conditiile si structurile sociale date. !ceste structuri sociale pot fi constituite si din focare malefice ca acele "#rupuri de distractie" prin consumul de alcool, %ocuri sexuale, %ocuri de noroc etc., raspndite mai ales n orase si care pervertesc constiinta adolescentilor. 2in practica de i cu i si studiul acestui tip de comportament iata cteva aspecte care duc la cresterea frecventei deviantelor la adolescenti: &. $odificari la nivelul structurilor morale <nte#rarea sociala a persoanei care se naste "incompleta" presupune o receptionare, o prelucrare si o investire cu forte operatorii si operationale a valorilor sociale. Cu toate ca din necesitati contin#ente accentul cade n complexitatea actului educational pe instructie, pentru finalitatea procesului de sociali are, importanta ma%ora o are formarea constiintei morale. n liniile cele mai lar#i posibile, constiinta morala este o sinte a a valorilor stabilite de #rupul social care re#lea a comportamentul uman fata de re#ulile sociale necesare convietuirii si fata de celelalte persoane purtatoare la rndul lor a unei constiinte morale. Ceea ce #arantea a

eficienta procesului de inte#rare sociala este capacitatea de a actiona autonom pe ba a valorilor si re#ulilor morale. Se pare ca una dintre cau ele insuccesului formarii valorilor morale este faptul ca ba ele acestora se construiesc n cadrul unei experiente directe, spontane a copilului cu re#uli si persoane, deci n #rupul primar si ntr(un interval de viata cnd afectivitatea este elementul dominant n procesul de maturi are. '. $odificari la nivelul relatiilor afective $a%oritatea relatiilor afective interpersonale ale adolescentului inadaptat sunt ne#ative (dispatieapatie). Experienta infantila ca forma de nvatare sociala ( petrecuta ntr(un spatiu valoric daunator moral, #enerea a fata de celalalt atitudini de ne ncredere si ostilitate. Experientele traite n timpul copilariei l determina pe adolescent sa considere adultul un eventual a#resor, orice interventie putin mai autoritara l face, la nceput, sa perceapa adultul ca avnd intentie raufacatoare. !ceste modificari trebuie privite cu atentie atunci cnd interactionam cu adolescentii ce au comportamente deviante. Trebuie stiut ca o atitudine de mare severitate din partea adultului mareste antipatia si #enerea a conflictul cu acesta. 6. Scaderea pra#ului de toleranta la frustrare n ca ul adolescentilor cu structura delicventiala fenomenul de frustratie este amplificat de structura lor interna. Experienta traita de ei n #rupul primar a consolidat e#ocentrismul infantil prin: atitudinea de demisie a parintilor, modelul parental de satisfactie a instinctelor si dorintelor fara autocontrol, o libertate vecina cu libertina%ul n cadrul relatiilor intrafamiliale, o adaptare si coparticipare la fu#a de efortul or#ani at al copilului (lipsa de scolari are, neparticipare la un pro#ram de viata or#ani at, la activitati continue si sustinute etc.). Ca principiu fundamental, adolescentii delicventi nu pot suporta n relatiile lor cu institutiile si cu adultii re#ulile si exi#entele sociale, atitudinile pro*ibitive, autoritare sau preventive ale acestora. .. Sentimentul de devalori are !dolescentul delicvent nu numai ca nu se repre inta pe sine ca o valoare umana constituita ci, dimpotriva, traieste un sentiment de nonvaloare, de respin#ere de catre #rupul social. 7 situatie care determina producerea devalori arii este aceea n care att parintii ct si educatorii intervin direct n acest sens. n #eneral, familiile din care provin adolescentii delicventi creea a conditii de devalori are n educarea copilului prin utili area acestuia ca participant la actiuni antisociale: consum de alcool, minciuna, furt, prostitutie, va#abonda%, nselaciune, etc. /. Sentimentul de in%ustitie Trairea, pe o perioada ndelun#ata de timp, a unei situatii de incompatibilitate, de neconsonanta sociala, fie ca este vorba de %oc, de nvatatura sau de relatii de familie, determina treptat aparitia unui sentiment de in%ustitie. Este #reu daca nu imposibil mai ales la vrsta adolescentei, ca adolescentul sa se "contemple" si sa(si asume vinovatia unor comportamente care i se par normale ntruct sunt re ultate din experienta sa trecuta. 2e aceea adolescentul delicvent traieste uneori cu profunda convin#ere, sentimentul ca i se face o mare nedreptate. 2ar el au o repre entare modificata a conceptelor morale. >. Tulburari de cunoastere ;u voi aborda problema performantelor n nvatarea de tip scolar ci doar problema modului tipic de cunoastere a universului, a lumii, n special a modului de reflectare a valorilor.

2elicventul traieste la timpul pre ent, ca si cum nu ar avea nici un fel de perceptie de sine. El traieste faptele de moment, fara le#atura si continuitate cu experientele trecute si fara sa tina seama de consecinta actiunilor sale pentru viitor. n #eneral adolescentul delicvent nu poate trai, nici percepe, existenta sa n interiorul oricarui context spatio(temporal. ?. 8n sens #resit acordat conceptului de libertate 0rimul dintre imperativele conceptului de libertate la delicvent este acela de a fi lipsit de orice restrictie sau exi#enta sociala. "ibertatea, n ca ul acesta, nseamna a exista n afara oricarei re#uli si fara respectarea cerintelor morale si sociale. 2elicventul considera efortul de ncadrare n normele sociale, morale, ca un supliciu, ca o cerinta a#resiva a societatii sau a #rupului si raspunde printr(o reactie de fu#a sau a#resiune. Sau considera de#radanta po itia de acceptare a re#ulilor comunitatii si a celor pe care se ba ea a relatiile interpersonale. 2e asemenea, putem vorbi la adolescentii delicventi de o "deni#rare a sentimentelor umanitare" ca: ntele#erea, dra#ostea, mila, respectul demnitatii. Ei manifesta o ndr%ita opo itie n recunoasterea lor dar mai ales n trairea acestora. n atitudinea si comportamentul delicventului exista o nepasare si un impuls de anulare a oricarui sentiment cu valoare po itiva sociala. Corectitudinea, bunatatea, remuscarea, dra#ostea sincera etc. l deran%ea a si de aceea se de an#a%ea a treptat cucerindu(si o libertate arbitrara n comportare.

#I#LIOGRAFIE &. -rn ei 0 si colaboratorii: " !dolescenta si adaptare" <asi, &@?. '. Cucu C. <. "0si*iatria adolescentului" Ed. "itera, 7radea, &@?@ 6. Constantinescu V. " Comportamentul", Ed. stiintifica, &@>. .. Cosmonici !ndrei " !dolescentul si timpul sau liber" <asi, &@)/ /. 2ra#omirescu V. " 0si*olo#ia comportamentului deviant" Ed. stiintifica si Enciclopedica, -ucuresti, &@?> >. 0anelcu V. " Culmi si abisuri ale personalitatii" Ed. Enciclopedica, -ucuresti, &@?. ?. 0aunescu C. " !#resivitatea si conditia umana" Ed. Te*nica -ucuresti, &@@. ). 5osca !l. " 2elincventa minorilor", Clu%, &@6' @. Ver a E " 0si*olo#ia vrstelor" Ed. 3:perion, -ucuresti, &@@6