Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 1 - Specificatii Tehnice Generale

Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj.
j. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Fagaras CL2 Statie de epurare ape uzate menajere pentru localitatile Avrig si Marsa si Imbunatatiri la Statia de tratare apa Avrig Documentatie de Atribuire Volumul 3B Specificatii Tehnice Generale
DOCUMENTATII DE ATRIBUIRE pentru Judetul Sibiu Sud Pachet de Licitatie CL2 Volum 3B Specificatii Tehnice Generale Sectiunea 1: Informatii Generale
1 din 76
Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Fagaras CL2 Statie de epurare ape uzate menajere pentru localitatile Avrig si Marsa si Imbunatatiri la Statia de tratare apa Avrig Documentatie de Atribuire Volumul 3B Specificatii Tehnice Generale
1.
INFORMAII GENERALE .............................................................................................. 5 1.1. DEFINIII ........................................................................................................... 5 1.2. CONTINUITATEA DOCUMENTELOR................................................................ 6 1.3. ABREVIERI ........................................................................................................ 6 1.3.1 DIMENSIUNI I UNITI ................................................................................... 6 1.3.2 STANDARDE I NORMATIVE ........................................................................... 7 1.3.2.1 LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................... 7 1.3.2.2 STRUCTURI DIN BETON .................................................................................. 7 1.3.2.3 STRUCTURI METALICE .................................................................................... 8 1.3.2.4 ARHITECTURA .................................................................................................. 9 1.3.2.5 PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC ................................................ 11 1.3.2.6 LUCRARI DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI USCATE ............................ 11 1.3.2.7 LUCRARI DE TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE ................................ 11 1.3.2.8 LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII ..................................................... 12 1.3.2.9 LUCRARI DE PARDOSELI .............................................................................. 12 1.3.2.10 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU .......................... 12 1.3.2.11 LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE ...................................... 12 1.3.2.12 LUCRARI DE IZOLATII ......................................................................... 13 1.3.2.13 LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE ................. 14 1.3.2.14 LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE INTERIOARE ................... 15 1.3.2.15 LUCRARI PENTRU INSTALATII DE VENTILATIE................................ 15 1.3.2.16 LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE ...................................... 15 1.3.2.17 LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .......... 17 1.3.2.18 LUCRARI PENTRU INSTALATII GAZE ................................................ 18 1.3.2.19 LUCRARI PENTRU CONDUCTE ......................................................... 18 1.3.3 LUCRARI MECANICE ...................................................................................... 21 1.3.4 LUCRARI ELECTRICE ..................................................................................... 23 1.4. TEREN ............................................................................................................. 24 1.4.1. TEREN ................................................................................................. 24 1.4.2. CONDITIA TERENULUI........................................................................ 24 1.4.3. ACCESUL PE AMPLASAMENT ........................................................... 24 1.4.4. AMENAJAREA TERENULUI ................................................................ 25 1.4.5. MASURI DE PREVENIRE A EROZIUNII SUPRAFETELOR ................. 25 1.4.6. RESPONSABILITATEA PRIVIND APA SUBTERANA .......................... 25 1.4.7. PERSOANE NEAUTORIZATE.............................................................. 25 1.4.8. PUBLICITATE ....................................................................................... 25 1.5. CONDITII DE CAZARE SI FACILITATI PE SANTIER ...................................... 26 1.5.1. GENERALITATI .................................................................................... 26 1.5.2. SERVICII DE CAZARE PENTRU CONTRACTANT .............................. 26 1.5.3. LABORATORUL SANTIERULUI ........................................................... 26 1.5.4. PREVEDERI PRIVIND SERVICIILE ..................................................... 26 1.5.5. TELECOMUNICATII ............................................................................. 27 1.5.6. MASURI DE PRIM AJUTOR ................................................................. 27 1.6. PROGRAMUL LUCRARILOR SI METODE DE CONSTRUCTIE ...................... 28 1.7. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI .................................................... 28 1.8. COMUNICAREA OPERATIUNILOR ................................................................. 29 1.9. ORELE DE LUCRU .......................................................................................... 29 1.10. COTE SI VALORI DE REFERINTA .................................................................. 29 1.11. PICHETARE ..................................................................................................... 29 1.12. MASURAREA LUCRARILOR ........................................................................... 29 1.13. DOCUMENTATIA CARE TREBUIE FURNIZATA ............................................. 30 1.14. RAPOARTE PRIVIND FORTA DE MUNCA SI UTILAJUL ................................ 30 1.15. JURNALUL DE SANTIER................................................................................. 31 1.16. DESENE TEHNICE SI DOCUMENTE .............................................................. 31
2 din 76
FOTOGRAFII ................................................................................................... 32 RESPONSABILITATEA CONTRACTANTULUI PENTRU PROIECT ................ 32 LUCRARI TEMPORARE .................................................................................. 33 PERSONALUL CONTRACTANTULUI.............................................................. 33 ASIGURAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE ................................... 33 TESTARE SI VERIFICARE .............................................................................. 34 TESTE LA FINALIZARE ................................................................................... 35 INREGISTRAREA PLANURILOR TEHNICE .................................................... 36 NOTE GENERALE DE PROIECTARE ............................................................. 37 1.25.1. ACCES SI PROTECTIE ........................................................................ 37 1.25.2. FIXARE................................................................................................. 37 1.25.3. INSTRUMENTE SPECIALE .................................................................. 37 1.25.4. REZISTENTA LA ELEMENTE DAUNATOARE ..................................... 37 1.25.5. PLACUTE DE IDENTIFICARE .............................................................. 37 1.25.6. MONTARE ............................................................................................ 38 1.26. MANUALE DE OPERARE SI INTRETINERE ................................................... 38 1.26.1. SCOP ................................................................................................... 38 1.26.2. GENERALITATI .................................................................................... 38 1.26.3. DEFINITII SI RESPONSABILITATI ....................................................... 38 1.26.4. CONTINUTUL MANUALULUI ............................................................... 39 1.26.5. DEPUNERE .......................................................................................... 40 1.26.6. NOTE GENERALE PRIVIND FORMA MANUALELOR ......................... 40 1.26.7. NUMEROTAREA INDEXULUI DE IDENTIFICARE AL MANUALULUI .. 45 1.27. VOLUM 1 MANUAL DE EXECUTARE A LUCRARILOR DE TRATARE A APEI46 1.27.1. CONTINUTUL VOLUMULUI 1 .............................................................. 46 1.28. VOLUM 2 MANUAL DE INTRETINERE A SISTEMELOR DE TRATARE A APEI 53 1.28.1. VOLUM 2 FORMAT .............................................................................. 53 1.28.2. ELABORAREA VOLUMULUI 2 ............................................................. 53 1.28.3. CONTINUTUL VOLUMULUI 2 .............................................................. 54 1.29. PREGATIREA PERSONALULUI ANGAJATORULUI ....................................... 57 1.29.1. METODOLOGIA DE PREGATIRE ........................................................ 57 1.29.2. PROGRAMUL PREGATIRII .................................................................. 58 1.29.3. LOCATIA SESIUNILOR DE PREGATIRE ............................................. 58 1.29.4. MIJLOACE DE PREGATIRE SUPLIMENTARE .................................... 58 1.29.5. PERIOADA DE PREGATIRE PE DURATA PERIOADEI DE GARANIE59 INTRODUCEREA RAPORTULUI ....................................................................................... 59 1.29.6. PROGRAMUL PERIOADEI OFICIALE DE PREGATIRE ...................... 59 1.29.7. OPERAREA UTILAJULUI PE DURATA PERIOADEI DE PREGATIRE 61 1.30. CONTROLUL CALITATII .................................................................................. 61 1.31. SIGURANTA SI SECURITATEA MUNCII ......................................................... 63 1.31.1. NORME DE CONSTRUCTIE, PROIECTARE SI INTRETINERE .......... 63 1.31.2. REGULAMENTE DE FURNIZARE A ECHIPAMENTELOR SI UTILAJELOR (SIGURANTA) .................................................................................................. 63 1.31.3. PLANUL PENTRU SIGURANTA........................................................... 63 1.31.4. ECHIPAMENT DE PROTECTIE PENTRU PERSONAL........................ 65 1.31.5. ASISTENTA SANATATE SI PROTECTIE ............................................. 65 1.31.6. INSPECTII PENTRU SIGURANTA ....................................................... 65 1.31.7. AVIZIER (PANOU) CU INDICII PRIVIND SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII ............................................................................................................ 65 1.31.8. SEDINTE AVAND CA OBIECT SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII PE SANTIER .......................................................................................................... 65 1.31.9. METODE SI EVALUAREA RISCURILOR ............................................. 65 1.31.10. RAPOARTAREA ACCIDENTELOR SI INVESTIGATII ..................... 65
1.17. 1.18. 1.19. 1.20. 1.21. 1.22. 1.23. 1.24. 1.25.
3 din 76
1.34 1.35 1.36 1.37 1.38 1.39 1.40 1.41 1.42 1.43 1.44
1.45 1.46 1.47 1.48
1.31.11. SIGURANTA PE DURATA LUCRARILOR LA SISTEMUL DE APE REZIDUALE ..................................................................................................... 66 1.31.12. SERVICII ADITIONALE.................................................................... 66 1.31.13. DOCUMENTENTATIA SPECIFICA PENTRU SISTEMUL DE PROTECTIE 66 1.31.14. MONITORIZAREA NORMELOR DE PROTECTIE ........................... 66 1.31.15. VIZITAREA SANTIERULUI DE CATRE INSPECTORUL DE SANATATE SI PROTECTIE A MUNCII ................................................................................... 66 METODA DE PROIECTARE ............................................................................ 69 OPERAREA STATIEI ....................................................................................... 69 NIVEL FONIC MAXIM ...................................................................................... 70 RISC SEISMIC ................................................................................................. 70 DURATA DE VIATA ......................................................................................... 70 ZONE PERICULOASE ..................................................................................... 70 STUDIU HAZOP ............................................................................................... 71 CERINTE DE INTRETINERE ........................................................................... 71 PIESE DE SCHIMB DE INTRETINERE............................................................ 71 ECHIPAMENT DE INTRETINERE ................................................................... 72 PREGATIREA PROIECTULUI SI DOCUMENTELE CONSTRUCTIEI .............. 72 1.44.1 GENERALITATI .................................................................................... 72 1.44.2 LIMBA DOCUMENTELOR .................................................................... 72 1.44.3 FORMA DOCUMENTELOR .................................................................. 72 1.44.4 SIMBOLURILE SCHITELOR SI SCHEMELOR ..................................... 72 1.44.5 PRACTICI DE PROIECTARE ............................................................... 72 1.44.6 PROIECTARE ASISTATA PE CALCULATOR (CAD) ........................... 73 1.44.7 UNITATI DE MASURA .......................................................................... 73 1.44.9 SCHEMELE DE PROCES (P&IDS) ...................................................... 73 1.44.10 RISCURI SI REVIZUIREA OPERABILITATII ................................... 73 1.44.11 PLANURILE TERENULUI .................................................................... 73 APROBAREA DESENELOR DE PROIECTARE SI A SCHITELOR .................. 73 INDICATOARELE UTILAJULUI ........................................................................ 73 1.46.1 GENERAL............................................................................................. 73 1.46.2 PANOURI DE CONTROL / TABLOURI DE DISTRIBUTIE .................... 74 CONDITII GEOLOGICE ................................................................................... 75 CONDITII FIZICE ............................................................................................. 76
4 din 76
1.
INFORMAII GENERALE
1.1.
DEFINIII
n prezentul document, Specificaii tehnice (dup cum este definit n continuare), urmtoarele cuvinte i expresii vor avea urmtorul neles: "Specificaii tehnice" reprezint att Specificaiile tehnice generale, cat si pe cele speciale. "Specificaiile tehnice generale" definesc prezentul document, in cadrul cruia va fi specificata descrierea, cerinele privind metoda de achiziionare a materialelor si metoda de construcie i alte cerine care nu sunt prezentate in desenele tehnice. Specificaiile tehnice generale fac referire la toate clasele de manopera si prezint materialele si echipamentele frecvent utilizate n construcii. Drept urmare, Specificaiile tehnice generale pot prezenta si lucrri care nu sunt aplicabile prezentului Contract. Specificaiile tehnice generale vor fi utilizate mpreun cu Specificaiile tehnice si Specificaiile tehnice speciale. "Specificaiile tehnice speciale" reprezint cerinele Angajatorului i orice modificri ale acestora, care au fost aprobate de ctre Inginer. Acestea trebuie s includ specificaiile tehnice suplimentare elaborate nainte sau n timpul construciei, pentru modificarea sau completarea unor pri speciale ale Lucrrilor. "Aplicaie" i serviciile aferente acesteia, reprezint lucrrile complete de proiectare, livrare, instalare, testare i predare, inclusiv a serviciilor auxiliare, cum ar fi verificarea si testrile in locaia de producie, in atelier pentru lucrrile de zugrvire, tratament si toate celelalte servicii, dup cum sunt acestea prezentate in Specificaiile tehnice sau sunt in mod rezonabil necesare pentru finalizarea sigur, fiabil i eficient a Contractului. "Excavri in pmnt" reprezint sapaturile de orice tip, realizate n mod natural, manual sau mecanizat, care pot fi ndeprtate manual cu lopeile, sau cu buldozere, scarificatoare. "Excavri in piatra" reprezint sapaturile de orice tip care apar n mod natural sau sunt realizate manual sau automat, care nu pot fi realizate prin alte mijloace dect prin explozii sistematice sau prin spruire sau fixare sau prin utilizarea unor unelte pneumatice sau de concasare. "Solul vegetal" este definit ca fiind orice strat de pmnt adiacent suprafeei existente, care conine sau este strbtut de rdcini sau de alte materiale organice, care, n opinia Inginerului pot afecta negativ, o Parte din lucrri propuse.
5 din 76
1.2.
CONTINUITATEA DOCUMENTELOR
Desenele si specificaiile tehnice vor fi considerate ca fiind reciproc explicative. Totui, n caz de ambiguitate, discrepan sau conflict, acestea vor fi explicate i rezolvate de ctre Inginer. n caz de conflict ntre desenele si Specificaiile tehnice generale, desenele tehnice vor prevala, iar pentru discrepantele dintre Desenele si Specificaiile tehnice speciale, Specificaiile tehnice speciale vor prevala; pentru discrepantele dintre Specificaiile tehnice generale si speciale, Specificaiile tehnice speciale vor prevala. Lucrrile vor fi executate n conformitate cu detaliile prezentate n Contract i nefiind permisa nicio modificare, exceptnd cazul in care aceasta este aprobata sau solicitata de Inginer.
1.3.
ABREVIERI
n Specificaiile tehnice, urmtoarele abrevieri vor avea semnificaia care le este atribuita in prezentul:
1.3.1
DIMENSIUNI I UNITI
mm cm m km mm cm m ha L cc m G mg kg ton N kN kcal H l/s m / s kg / cm kg / m 0 C % DN
nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn
milimetru centimetru metru kilometru milimetru ptrat centimetru ptrat metru ptrat hectar sau de 10.000 de metri ptrati litru centimetru cub metru cub gram miligram kilogram 1,000 kg Newton kiloNewton kilocalorie or litru pe secund metru cub pe secund kilogram pe centimetru ptrat Kilogram pe metru cub grade Celsius la suta la mie. diametru nominal n milimetri
6 din 76
1.3.2
STANDARDE I NORMATIVE
1.3.2.1 LUCRARI DE DRUMURI STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii. STAS 1913/2-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii scheletului pamantului STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilitatii in laborator. STAS 1913/8-82 - Teren de fundare. Determinarea inaltimii capilare in pamanturile necoezive. Metoda coloanei de pamant. STAS 1913/9-86 - Teren de fundare. Determinarea caldurii maxime de umezire a pamanturilor. STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilorde compactare.Incercarea Proctor. STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice, pe teren STAS 1709/1-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. STAS 1709/2-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice. STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri.Conditii tehnice generale de calitate. STAS 2916-84 - Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare. STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice. STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea continutului de carbonati. STAS 8840-83 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii STAS 9824-0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale. STAS 9824-3-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate. STAS 9824-4-83 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta. Supraterane 1.3.2.2 STRUCTURI DIN BETON EN 012 99 Ghid practic pentru executia lucrarilor din beton si beton armat STAS 438/2-91 Produse din otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata SR 438/3/1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate C 41 86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante. C 162 73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor plane pentru cofraje metalice pentru peretii din beton monolit la cladiri Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor C 11 74 din placaj pentru cofraj. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor C 56-85 aferente. Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 89. Elemente C 156 89 prefabricate, din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru C 149 87 elementele de beton si beton armat.
7 din 76
C 16 84 STAS 790- 84 STAS 1667-76 STAS 1799 88 STAS 3622-86 STAS 4606-80 ENV 206 STAS 10107/0- 90 STAS 10493-76 SR 388-95 NE 012-99
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. Apa pentru betoane si mortare Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii. Betoane de ciment. Clasificare Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare Specificatii tehnice. Beton terminologie, cerinte, niveluri de performanta. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton comprimat. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor Ciment Portland (tip I) Norme de executie pentru lucrarile din beton, beton armat si beton precomprimat
1.3.2.3 STRUCTURI METALICE STAS 395 Otel laminat la cald. Otel lat. STAS 424 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale. STAS 500-1 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice. STAS 505 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. STAS 564 Otel laminat la cald. Otel U. STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate STAS 767/2-88 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari cu nituri si suruburi pentru structuri din otel. Specificatii de executie STAS 1125-1. Sudarea metalelor. Electrozii iveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de sudura. STAS 1125-2 Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii tehnice. STAS 4014 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial tip A si B. STAS 4242 Bolturi cu capete hexagonale, clase de executie A si B. STAS 5200-4 Saibe plate de dimensiune standard, clasa de executie A. STAS 5200-5 Saibe plate de dimensiuni mari, clasele de executie A si B. STAS 5540 Testarea imbinarilor. STAS 5976/1 Testarea imbinarilor sudate la colturi. STAS 6606 Detectarea defectelor (folosind defectoscopul) prin penetrare cu radiatii. Verificarea imbinarilor sudate prin topire. STAS 9532/1-1974 Evaluarea si atestarea sudorilor. STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. STAS 10564-2 Instrument de taiere cu plasma a materialelor. Clasele de calitate a taieturilor. C 150 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente. SR ISO 4016 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial SR ISO 4033 Piulita hexagonala tip A si B
8 din 76
SR NE ISO 9013 Sudare si proceduri similare. Clasele de calitate si tolerantele de dimensiune pentru suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica) SR EN 10021 Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare. 1.3.2.4 ARHITECTURA C.204-80 - Normativ - Cadru privind Verificarea calitatii Lucrarilor de Montaj al utilajelor si instalatiilor Tehnologice pentru Obiective de Investitii, elaborat de IGSIC si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC si ICCPDC nr. 17/14.07.1983; C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984. HG nr 728/19 oct 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind "Certificarea calitatii produselor folosite in constructii" Legea nr 10/18 ianuarie 1995 privind "Calitatea in constructii" HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta, intretinere, urmarire in timp si postutilizare HG 766 Regulamente privind calitatea in constructii HG nr 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea "Cartii tehnice a constructiei" STAS 942-86 Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale STAS 1928-90 Cherestea de stejar. Clase de calitate STAS 1949-86 Cherestea de rasinoase. Clase de calitate STAS 2925-86 Protectia cherestelei impotriva ciupercilor si a insectelor Xylophagus STAS 5194-88 Cherestea. Metode de masurare. Reguli si metode pentru controlul calitatii. Specificatii pentru marcare si transport STAS 8022-91 Lemn. Determinarea eficacitatii masurilor antifungice STAS 9302/1-81 Potectia lemnului. Prescriptii tehnice generale STAS 9302/2-88 Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu produse solubile in apa. Prescriptii tehnice STAS 9302/3-81 Protectia lemnului. Impregnarea la presiunea atmosferica cu produse lichide. Prescriptii tehnice STAS 9302/4-88 Protectia lemnului. Tratamente pentru suprafata. Prescriptii tehnice STAS 9302/5-90 Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu uleiuri antiseptice. Prescriptii tehnice. STAS 1245/4-74 Placaj. Determinarea fortei de comprimare STAS 1245/5-82 Placaj. Determinarea schimbarilor de dimensiune si greutate datorita umiditatii relative a aerului STAS 1575-88 Placa laminata. Panou STAS 1809-87 Panou. Determinarea fortei de lipire la forta de forfecare STAS 2161-87 Placa. Determinarea fortei de forfecare la rosturile lipite STAS 5513-89 Furnir, placaj, placa laminata. Clasificare si terminologie STAS 7578-90 Placi din fibra de lemn. Placi plastificate STAS 7873-76 Placaj. Determinarea conditiei de lipire folosind dalta NP 005-96 Cod pentru calcularea si executarea elementelor de constructie din lemn SR 652/1998 Determinarea eficientei ignifugarii STAS 10100/0-7 Calcularea elementelor de constructie din lemn STAS 1040-85 Lemn rotund pentru constructii NP 09-97 Ghid pentru calcularea elementelor structurale din lemn EN 204 Clasificarea adezivilor non-structurali pentru imbinarea produselor din lemn si cele derivate din cherestea EN 301 Adezivi, fenolici si aminoplastici, pentru structurile portante din cherestea: Clasificare si cerinte de executare
9 din 76
EN 312-4 Placi aglomerate - Specificatii Partea 4: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in conditii uscate EN 312-5 Placi aglomerate - Specificatii Partea 5: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in conditii de umiditate EN 322 Panouri pe baza de lemn Determinarea continutului de umiditate EN 335-1 Durabilitatea produselor din lemn si produselor pe baza de lemn Definirea claselor de risc a atacurilor biologice - Partea 1 :Generalitati EN 408 Structuri din cherestea Cherestea structurala si cherestea laminata lipita Determinarea unor proprietati fizice si mecanice EN 622-2 Placi din fibra Specificatii Partea 2: Cerinte pentru placi dure EN 622-3 Placi din fibra Specificatii Partea 3: Cerinte pentru placi medii EN 622-5 Placi din fibra Cerinte Partea 5:Cerinte pentru placi procesate la cald (MDF) EN 635-2 Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetelor - Partea 2: Lemn de esenta tare EN 635-3 Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetei - Partea 3: Lemn de esenta moale EN 636-1 Placaj - Specificatii Partea 1: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii uscate EN 636-2 Placaj - Specificatii - Partea 2: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii de umiditate EN 636-3 Placaj - Specificatii - Partea 3: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii exterioare EN 717-2 Clase de propagare pentru aldehida formica EN 789 Structuri din cherestea Metode de testare Determinarea proprietatilor mecanice ale panourilor din lemn EN 942 Cherestea pentru tamplarie Clasificare generala a calitatii cherestelei EN 1058 Panouri din lemn Determinarea valorilor caracteristice pentru proprietatile mecanice si densitate prEN 12765 Clasificarea adezivilor termoreactivi pentru lemn pentru aplicari non-structurale prEN 13183-1 Cherestea rotunda si ecarisata Metoda pentru masurarea continutului de umiditate - Partea 1: Metoda pentru determinarea continutului de umiditate pentru o bucata de cherestea rotunda sau ecarisata (Metoda de uscare in cuptor) prEN 13307 Scandura din cherestea si profile neprelucrarte pentru tamplarie prENV 13696 Podea din lemn si parchet Determinarea elasticitatii si rezistentei la uzura EN 335-2 Durabilitatea produselor din lemn sau pe baza de lemn - Definirea claselor de risc pentru atac bilogic - Partea 2 : Aplicarepentru lemn masiv EN 335-3 Durabilitatea produselor din lemn si pe baza din lemn Definirea claselor de risc pentru atac biologic - Part 3 : Aplicare pentru panouri pe baza de lemn EN 350-2 Durabilitatea produselor din lemn sip e baza de lemn Durabilitatea naturala a lemnului masiv Partea 2: Ghid pentru durabilitate naturala si pentru tratarea speciilor de lemn selectate importante in Europa EN 844 Cherestea rotunda si ecarisata Terminologie prEN 13647 Pardosea din lemn si parchet si panouri si placari din lemn Determinarea caracteristicilor geometrice STAS 10109/1 82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor. C 16-84 Executarea lucrarilor de constructie pe timp racoros C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. C 14/1-94 Normativ de executare a zidariilor . MP 007 - 1999 Metode de investigare a zidariilor vechi . P 118 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. STAS 6793 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale. STAS 457 80 Caramizi presate pline. STAS 5185/2 80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. NTR 9059-80 Panouri ceramice cu goluri orizontale. STAS 8036-81 Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica. STAS1030 85 Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.
10 din 76
STAS 2634 80 STAS 9201 80 STAS 146 78 STAS 1667 76 STAS 790 84 STAS 388 68 STAS 1500 78
Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita. Indrumator tehnic de ancorare a peretilor de compartimentare de structura . Var pentru constructii. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare. Apa pentru constructii. Ciment Portland. Ciment Pa 35 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de C 17-82 zidarie si tencuieli Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi STAS 1667-76 nisip de mare) Piatra mozaic (mozaic). STAS 1134-71 Normativ de executare a tencuielilor umede groase sau subtiri NE 001 96 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor; C140 86 Aracet. STAS 7058-91 Apa pentru mortare. STAS 790-84 Ciment PA 35. SR 1500-96 Ipsos in constructii. STAS 545/1-80
1.3.2.5 PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC Legea protectiei muncii nr.90/1996 Norme Generale de protectia muncii Min.Muncii si Protectiei Sociale si Min.Sanatatii -1996 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii Bul. Constructiilor nr. 5-6-7-8/1993 Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind siguranta la foc in timpul executiei lucrarilor conform Normativului C300, aprobat cu ordinul nr.20N/11.07.1994.
1.3.2.6 LUCRARI DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI USCATE EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice specificatii si metode de testare BS EN 10143 : 1993 Otel galvanizat prin tratament la cald EN ISO 140-3:1995 Acustica Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 140-4:1998 Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi EN ISO 140-9:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (veziKnauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii EN ISO 140-3 : 1995 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare /Amd 1:2004 1.3.2.7 LUCRARI DE TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor EN ISO 140: Part 3 Acustica Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate EN ISO 1716:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii
11 din 76
1.3.2.8 LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII C 56 /85 C 3 76 STAS 7359/89 STAS 790/84 STAS 545/1/80 SR 1581/2/94 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie Apa pentru constructii Ipsos pentru constructii Hartie pentru slefuire uscata
1.3.2.9 LUCRARI DE PARDOSELI 1.3.2.10 STAS 67 Spirt alb rafinat tip C STAS 339-76 Acid cloridric tehnic STAS 601/1-84 Corpuri abrazive STAS 790-84 Apa pentru constructii STAS 1131-71 Agregate pentru mozaic STAS 1667-76 Agregate naturale pentru beton si mortar cu lianti material minerali STAS 2111-90 Cuie din sarma de otel STAS 4992-68 Acid oxalic tehnic STAS 5939 80 Placi ceramice pentru pardoseli 7915-71 Pardoseala din PVC flexibila GP 037-98 Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile SR 388-98 Ciment Portland SR 1500/96 Ciment Pa 35 SR 7055/96 Ciment alb Portland C56 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii C 140 - 86 Normativ pentru vrificarea calitatii lucrarilor de constructii . NTR 1830-75 Prenandez 300 NII 1564-69 Ceara de parchet Victoria MLPAT 31/N/ Metoda pentru a detrmina importanta categoriei de cladiri; Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu prevederile Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor, C 56/85,. LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC
O.U. nr.174/2002
1.3.2.11
C 107/1-94 RAL GZ 716/1 ALPROM-1995
LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE STAS 7608-88 STAS 428/1-90 Aliaje de aluminu. Clase Foi de aluminu. Specificatii tehnice
12 din 76
1.3.2.12
STAS 488-87 Tabla din zinc si aliaje de zinc STAS 2028-80 Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata STAS 289/2-87 Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni STAS 2029 Tabla ondulata din otel laminata la cald STAS 426/1 -84 Table din cupru. Specificatii tehnice STAS 426/2-80 Table din cupru. Dimensiuni STAS 428/1-90 Tabla din aluminiu. Specificatii tehnice STAS 2274 Lucrari de tinichigerie pentru lucrari neindustriale, industriale si ferme, tevi de evacuare, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare C37 -88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii . EN 10143 : 1993 Metal continuu imersat acoperit cu tapla si fasie Tolerante privind dimensiunile si forma SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si tabla. Partea I: Specificatii Tehnice pentru verificare livrare SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la cald SR EN 485-4-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la rece LUCRARI DE IZOLATII STAS 44-84 Spirt alb STAS 138-80 Carton asfaltat CA 300, CA 400. Carton impregnat CI 300. STAS 491-70 Tabla din plumb STAS 539-79 Filer de calcar STAS 558-85 (SUBIF) suspensie de bitum filerizat glanular STAS 661-71 (CELOCHIT) mastic de bitum filerizat granular STAS 663 76 Plumb (sub forma de benzi) STAS 1046 78 Priza bitumata PA 55, PA 45 STAS 1667 76 Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali STAS 1901-77 Filer din calcar STAS 2028-80 Tabla galvanizata STAS 2355/1-87 Cladiri neindustriale, industriale si ferme. Lucrari de hidroizolatii pentru cladiri. Clasificare si terminologie STAS 2355/2 87 Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii. STAS 3303/1-83 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. STAS 3315-75 Pantele acoperisurilor. STAS 3789-80 Micro-asbest STAS 6800-63 Hartie Kraft STAS 7016 80 Solutie de bitum tip CITOM STAS 7064 78 Impaslitura din fibre de sticala bitumata IA 1100, IB 1200, IBP 1200 STAS 7064 78 Bitum pentru hiroizolatii tip H 60/75 si H 80/90 STAS 7916-80 Impaslitura din fibra de sticla gudronata IA 1100 cu IB 1200 si IBP 1200 STAS 8050-79 Impaslitura din fibra de sticla negrudonata tip I 50 STAS 8067-85 Impaslitura din fibra de sticla gudronata IA 1100 cu IBP 1100 R STAS 10126-80 Impaslitura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000 STAS 10546-76 Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1-05 STAS 11342-79 Emulsie gudronata C 16-84 Norma pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii pe timp racoros C56-85 Norma pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instaltiile aferente (INCERC)
13 din 76
C 112-86 Norma pentru proiectarea si executia membranei hidroizolante din materiale bituminoase la lucrarile de constructie (INCERC) + adaugand PE 731-85 Norma de intretinerea si reparatii necesar pentru constructiile energetice PE 732-89 Norme tehnice pentru instructiuni si proiecte pentru urmarirea comportamentului cladirilor cu obiective termice si energetice (MEE) NTR 4978-72 Emulsie de bitum tip Hidrobet NTR 9041-80 Impaslitura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminum tip TBAL STI 17-86 Impaslitura gudronata cu bitum aditivat IAA 1200 STI 29-86 Membrana hidroizolatoare cu bitum aditivat tip MECABIT STAS 2355/2 87 Normativul C 112 86 cap. 4.8 1.3.2.13 LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii proiectare. STAS 1795/87 Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa. Captari izvoare. STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare STAS 4165/88 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitare STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei STAS 7174/90 Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire STAS 6686/80 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 1540/89 Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni. STAS 2066/90 Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Dimensiuni principale. STAS 2383/73 Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale. STAS 6054/77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea Republici Socialiste Romania. STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale, cabluri. STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari. I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Legea 10/1995 Calitatea in constructii H.G.R. 766/1997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr. 90/1996 Legea protectiei muncii - Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
14 din 76
1.3.2.14 1.3.2.15
LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE INTERIOARE STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii. STAS 7656 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii. STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni. STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate. STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie. STAS 564 Profile metalice. STAS 7132-86 Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115C. EN 1057 Tevi de cupru pentru instalatii. LUCRARI PENTRU INSTALATII DE VENTILATIE
STAS 4369 Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie. STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale. STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori. STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare. STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa. STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire. STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni. STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata. STAS 7836/1,2-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din otel cu rezistenta la rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni. STAS 8250-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale. Dimensiuni. STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica. I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala O.G.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M.O. nr.225/97 P 118/99 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si constructii aferente C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente Ordinul nr. 775/22.07.98 al MI, Norme generale PSI Ordinul MLPAT nr. 1219/MC/94 si nr. 381/94 pentru aprobarea normelor generale PSI In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in vigoare: Normativul I 5-98 Normativul I 13/02 Normativul I 9-94 Obligatiile si directivele ce decurg din: Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E-35; C477; C56-85; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora). 1.3.2.16 LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE I 7 - 02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vca; I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din cladiri de locuit;
15 din 76
I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie; I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri; I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului a constructiilor; P 118/99 Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor; PE 107 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice; PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice; PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari; PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul artificial si in utilizari casnice; PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice; NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie; NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri; C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente; Legea 50 si Legea 608/2002 ; Legea 10/95 Privind calitatea in constructii; STAS 2612 - Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise; STAS 3184 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la 250 Vca si pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate. STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe; STAS 4641/1 - Prize si fise de tip industrial pana la 750V si pana la 200A; SR EN 60529 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase; STAS 7656 - Tevi din otel sudate pentru instalatii ; STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice; SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie; SR HD 60364-5-559:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-55:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Corpuri si instalatii de iluminat; SR HD 60364-7-703:2005 Instalatii electrice in constructii.Partea 7-703:Prescriptii pentru instalatii sau amplasamente speciale; SR HD 60364-5-51:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-51:Alegerea si montarea echipamentelor electrice.Reguli generale; SR HD 60364-5-54:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 5-54:Alegerea si montarea echipamentelor electrice.Sisteme de legare la pamant,conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare; SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii...Partea 5-53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sectionare,intrerupere si comanda; SR CEI 61200-52:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sisteme de pozare; SR CEI 61200-53:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Aparataj; SR HD 60364-6 :2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 6:Verificare; SR EN 60598-2-22:2004/A1:2004Corpuri de iluminat.Partea2-22:Conditii speciale.Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranta; SR EN 60598-1:2005Corpuri de iluminat.Partea1:Prescriptii generale si incercari; SR EN 60598-2-3:2004Corpuri de iluminat.Partea2-3:Conditii speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul public; SR EN 50110Exploatarea instalatiilor electrice; SR CEI 60050(461)+A1:1996Vocabular electrotehnic international.Capitolul 461:Cabluri electrice; SR CEI 60050-845:2005Vocabular electrotehnic international.Capitolul 845:Iluminat; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul MI nr.775/22 iulie 1998;
16 din 76
1.3.2.17
Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; C300 1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; HGnr.273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; Legea protectiei muncii nr.90/2002; Norme generale de protectia muncii 2002; Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice NSPM 2002; STAS 4102 - Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau nul; LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI P118 - 1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor C300 1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Normativ I.7.-2002; Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalatilor Electrice la Consumatori cu tensiuni pana la 1000 V. Normativ I 18 /1,202 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri. Legea nr.307 Privind apararea impotriva incendiilor. COCC Normele de Munca Unificate pe Economie in Constructii ale COCC- Instalatii ElectriceAutomatizari, Telecomunicatii Prescriptiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data prezenta G O367/92 Privind: sistemele de paza BS, LPC and LPBC Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii Ordinance 2/1991 of MIEEMF Norme pentru prevenirea incendiului Ordinance MICM nr. 15/1976 Referitor la: prevenirea incendiului EN 54/2 & 4 & 11 NFS-61-937 Referitor la: calitatea aparaturii de protectie la incendiu UIPC norms Pentru control acces in zone interzise ISO/IEC 11801, EN 50173, EN50167, EN50168, EN50169, TIA/EIA 568A, DIN 44312-5, FDDI, VDE 0888, TSB 36, SP 2840, IEEE 802.3, IEEE 802.5, ISO 8802.5 VDE 295 DIN VDE 0207, ITU Standarde de realizare a cablurilor de retea voce date NTR 2033/1 85 Standarde romanesti de executie a cablurilor electrice pentru semnalizare, telefonie, comanda si alimentare IEC 332/1&3, IEC 331, BC 6387 C, W , Z pr EN 50172, pr EN 1838, pr EN 60598.2.22, HD384-5, CP 1007, 89/654 EEC, 89/106 EEC, 92/58 EEC 86/666 EEC, ICEL 1001/1/1985 ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980 ICEL 1004/1996 ICEL 1005/1988 ISO 6309 Standarde internationale pentru iluminat de siguranta/panica NE 89/336 + 92/31 + 93/98, NE 73/23 + 93/68 Norme Europene
17 din 76
1.3.2.18 1.3.2.19 SR 11100/1-93 STAS 9824/1-87 STAS 10493-76 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 2745-90 STAS 6054-77
LUCRARI PENTRU INSTALATII GAZE I 6 PE / 2000 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale utilizand conducte din polietilena de medie si inalta densitate STAS 185 / 1-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne si culori conventionale STAS 185 / 289 Instalatii sanitare, gaze naturale .Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte STAS 185 / 3 89 Instalatii sanitare, gaze naturale. Armaturi. Semne conventionale STAS 185 / 6 89 Instalatii sanitare, gaze naturale. Aparate de masura si control STAS 995 86 Arzator pentru gaze combustibile cu cap de ardere circular STAS 4326 87 Firide pentru regulatoare de presiune si control Legea 137/1995 Legea pentru Protectia Mediului Legea nr. 90/1996 Legea Protectiei Muncii Monitorul Oficial 157/1996 Order MI775-98 Norme Generale privind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc OUG 60/97 Ordonanta privind protectia contra incendiilor C 56/1985 Normativ privind controlul calitatii la executia instalatiilor sireceptia acestora. NGPM-1996 Norme Generale de protectie a Muncii, elaborate de MMPS si MS LUCRARI PENTRU CONDUCTE Zonarea seismica Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agro-zootehnice. Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei pentru
STAS 10265-75
Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si actiuni de baza
SR EN 1990/A1-2006 SR EN 1991-1-3:05/NA-06 SR EN 1991-1-4-06 SR EN 1991-1-2006 STAS 10100/0-75 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77
Bazele proiectarii constructiilor Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada Actiuni in constructii. Incarcari date de vant Actiuni asupra constructiilor. Silozuri si rezervoare. Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiei Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor. Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii civile si industriale
18 din 76
STAS 10101/1-78 STAS 10101/2-75 STAS 10101-2A1-87 STAS 10102-75 STAS 10107/0-90 STAS 10107/1-90 STAS 10107/2-92
Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare. (M-SR 6/85) Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat si beton precomprimat. Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire. Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii. Beton.Specificatie, performanta, productie si conformitate. Beton Partea 1 : Specificatie, performanta,productie si conformitate. (RO) Reguli commune pentru pentru prefabricate din beton. Cimenturi. Compozitie. Cimenturi. Incercari fizice. Incercari pe beton intarit. Epruvete. Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin incovoiere. Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin despicare. Incercari pe beton intarit. Densitatea betonului intarit. Incercari pe beton intarit. Determinarea fortei de smulgere. Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin despicare. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor. Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor. Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Produse din lemn pentru constructii.
STAS 6657/2-89 SR EN 206-1 ;A1;A2 SR EN 13510/2006 SR EN13369/A1/2007 SR EN 197-1 : 2002 SR EN 196-(1-9) SR EN 12390-1-AC-06 SR EN 12390-5-AC-06 SR EN 12390-6-AC-06 SR EN 12390-10-AC-06 SR EN 12504-3-06 SR EN 12390-6-AC-06 SR EN 1504-8-06 SR EN 1504-1-07 SR EN 1504-8-06 SR EN 1504-10-06 SR EN 14840-06 SR EN 14188-3-07 SR EN 14187-9-06 SR EN 14081-1-06
19 din 76
SR EN 13967-05 SR EN 13969-05 STAS 2355/1-85
Foi flexibile pentru hidroizolatii Foi bituminoase de etansare impotriva umezelii, pentru etansarea cuvelor Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie
STAS 2355/2-87
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie Agregate pentru betoane. Controlul calitatii. Apa pentru preparare betoane. Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii de conformitate Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare Examinari nedistructive la suduri. Pereti din palplanse. Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj. Dimensiuni Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, culturale, agrozootehnice si industriale. inclusiv supravegherea Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide. Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71. Elemente prefabrcate din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperirilor din elemente din beton celular autoclavizat Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Cod de practica pt. execut.elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat Cod de proiectare privind bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului. Cod de proiectare .Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.Actiunea zapezii. Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali. Cod de proiectare pentru structuri din zidarie Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pt. elementele de beton si beton armat Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico-chimice Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in constructii Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente
SR EN 12610/03 SR EN 1008/03 SR EN 459-1: 2003 SR EN 459-2: 2003 SR EN 12517-1- 06 SR EN 12063-03 STAS 9556-87 P 100-2006 P 73-78 NP-007-97 NE 012/1-2007 C 156-89 P 104-94 C 16-84 NE 013-2002 NP 082- 04 C R1-1-3-05 C R2-1-1-1-05 C R 6-2006 C 149-87 ST 001-96 C 28-83 GP 014-97 C 56-85 C 56-2002
20 din 76
C 26-85 ST 009-2005 C 11-74 C 162-73 C 200-81 C 83-75 C 169-88 C 29-85 C 29-77 P 7 -2000 C 251-94 NE 008-97 GE 026-1997 NP 112- 2004 GE 028-97 NP 120 - 06 NP 040/2000 C 210-82 NP 064-2002 GE 047-02 IM 007-1996 C 300 - 1994 PC 001-97 P 130-99
Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca armaturi Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor din panouri de lemn Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice Ghid pt. execut. Compactarii in plan orizontal si inclinat a terasamentelor Normativ pt. proiectarea struct. de fundare directa Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zone urbane Normativ pentru proiectarea, executarea si hidroizolatiilor din materiale bituminoasela lucrarile de constructii Norme tehnice privind protectia anticoroziva a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea element. de constr. hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii Norme specifice de protectia muncii, pt. lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje in constructii Normativ privind prevenirea si stingerea incendiilorpe durata executarii lucrarilor de constructii. Ghid pentru intocmirea cartii tehnice a constructiilor Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor
1.3.3
LUCRARI MECANICE
BB BC BE BW ERW FF FLGD GALV ISS LJ
nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn
Bulon Calota bulonata Soclu bulonat Joante sudate Joante de rezistenta electrica Parte exterioara plata Flane Galvanizare Bol elicoidal i tip de aburi mbinare prin suprapunere
21 din 76
NPSH OS & Y PE rot / min RF RJ SCRD LMS SCH SW SO WN ST TFS UB LB PSB
nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn mijloace mijloace nseamn nseamn nseamn nseamn
Cap de aspiraie net urub exterior tip Yoke Fara filet Rotaii pe minut Guler de etanare Sigurana de segment Filetat Sudur Grafic Socket Weld Liber Cap de sudare Acoperita cu stelit Fora standard taylor Calota cu filet Calota lunga Calota de sigilare de presiune
22 din 76
1.3.4
LUCRARI ELECTRICE
L1 L2 L3 N AC DC Amp mA kV kW kWh kVAr kVA MVA LV
nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn
MV Hz SP SPN DP TP TPN SPSwN P & ID UPS TPSwN MCB MCCB RCD MCC HMI I/O PFD PLC SCADA ICA
nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn nseamn
Faz Brown Faza Black Faza Grey Neutru Curent alternativ Curent direct Ampere Miliamper Kilovolt Kilowatt kilowatt or Kilovar Amperi Kilovolt Amperi Megavolt Tensiunea joasa care este o voltaj nominal care este mai mare de 50V AC sau 120V cu pulsaie DC libera ntre conductori i pmnt, i care nu depete 1000V AC sau DC 1500V ntre conductori, sau 600V AC sau 900V DC ntre conductori i Pmnt Tensiunea medie care reprezint un voltaj mai mare dect LV, dar nu mai mare de 33 kV AC . Hertz (cicluri pe secund) Polar Polar si neutru Bipolar Tripolar Tripolar si neutru Comutator neutru Diagrama turbinelor si de instrumentare Furnizare continu de energie electrica ntreruptor neutru tripolar ntreruptor de circuit in miniatura ntreruptor de circuit in carcasa standard Dispozitiv de curent rezidual Centru de control autovehicule Interfaa om-maina Mijloace de intrare / ieire Procesul de desfurare a diagramei Controler programabil Mijloace de supraveghere, control si colectare de date Instrumentele de msur, control i automatizare
23 din 76
1.4.
TEREN
1.4.1. TEREN
Exceptnd cazul in care este altfel indicat in proiect sau in prezentul Caiet de Sarcini, prin Teren se va nelege orice teren public sau privat, care, in opinia Inginerului, este necesar sau corespunde executrii Lucrrilor. Contractantul nu va utiliza terenul in alt scop dect cel prevzut in Contract.
1.4.2. CONDITIA TERENULUI

nainte de executarea oricror Lucrri, Contractantul va verifica Amplasamentul, mpreun cu Inginerul, pentru a stabili condiia generala a acestuia, care vor fi convenite si nregistrate in scris, iar in cazul in care va fi necesar, in opinia Inginerului acestuia, vor fi realizate fotografii sau nregistrri video. Aceste locaii vor include: birourile Contractantului; zonele atelier; zonele de depozitare a materialelor si utilajelor, planul de execuie a drumurilor, gropile de mprumut. Detaliile nregistrate vor include locaia tuturor bazelor de delimitare si a semnalelor luminoase, condiia cldirilor, a suprafeelor, a aleilor (dac exist), a anurilor, a cursurilor de ap, a drumurilor, a pistelor, a gardurilor i orice alte informaii privind Terenul, care ar putea, n orice moment, sa fie afectate de operaiunile Contractantului.
1.4.3. ACCESUL PE AMPLASAMENT

nainte de nceperea oricrei pri a Lucrrilor, Contractantul va construi drumuri de acces temporare, si inclusiv, toate cile de ocolire si podurile necesare din respectiva parte, toate in conformitate cu aprobarea Inginerului. Contractantul va menine caile de acces in starea adecvat, pentru a fi funcionale, n condiii de siguran i cu uurina de ctre utilaje si vehicule, pn la data la care acestea nu vor mai fi necesare scopului Contractului. Contractantul va realiza un raport, care va fi aprobat de Inginer, privind starea suprafeelor oricrui teren public sau privat, cultivat sau ntreinut, unde vor fi construite drumurile de acces, avnd obligaia de a pstra aceste terenuri curate si intr-o stare adecvata, pe durata execuiei Lucrrilor. La terminarea utilizrii drumurilor de acces, Contractantul va readuce suprafeele intro condiie cel puin similara cu cea dinainte de utilizarea lor. n scopul prezentului Contract, toate caile rutiere, "cile de trecere", trotuarele i altele, care nu fac parte din Lucrrile permanente, dar care sunt necesare Contractantului sau Inginerului, pe sau n apropierea Terenului, direct sau indirect legate de Lucrrile executate conform Contractului, vor fi denumite Drumuri de acces. Aceste drumuri vor fi considerate Lucrri temporare. Contractantul va construi toate Drumurile de acces, iar acestea vor fi executate la un standard care va asigura utilizarea lor in siguran, indiferent de condiiile meteorologice. Contractantul nu va avea dreptul de a fi rambursat in cazul in care Drumurile de acces vor fi utilizate si de alte persoane, in afara Autoritatii Contractante, a personalului si agenilor Inginerului si Contractantului, prevzndu-se totui, ca aceste persoane sa l utilizeze conform aprobrii Inginerului, si, direct sau indirect, in scopul Lucrrilor Contractului. Contractantul, pe cheltuiala sa, va ridica i va menine de-a lungul bazelor de delimitare ale Terenului garduri si pori pentru a nchide zona in care urmeaz a fi executate Lucrrile si orice alte zone ale Terenului, dup cum va fi necesar, in scopul respectrii obligaiilor asumate conform Contractului, spre satisfacia Inginerului.
24 din 76
1.4.4. AMENAJAREA TERENULUI

Contractantul va menine terenul curat, ngrijit si in condiii de igiena optime. Va controla vegetaia, dar intr-o maniera care nu va influena negativ aspectul zonei nvecinate Terenului. De asemenea, Contractantul va curata amplasamentele tuturor gropilor de mprumut si alte surse de materiale si amplasamentele ridicate pentru Lucrrile temporare, birouri, depozite, ateliere, tabere, cabane si alte zone destinate cazrii, si va dispune transportarea deeurilor conform metodei aprobata. Limitele zonelor care trebuiesc defriate vor fi indicate in desenele tehnice sau vor fi specificate de ctre Inginer. Indiferent de circumstane si mprejurri, Contractantul va lua toate masurile necesare pentru protejarea mediului de pe si din jurul Terenului, prin adoptarea masurilor specificate in Planul de management al mediului. Contractantul va depune toate eforturile pentru a nu distruge copacii, vegetaia, flora si orice alte elemente de mediu. In cazul in care Reprezentantul Inginerului solicita prezervarea copacilor, arbutilor si a gardului viu, Contractantul se va conforma si va lua toate masurile necesare pentru prevenirea dunrii acestora. La finalizarea tuturor Lucrrilor care vor fi executate de ctre Contractant in orice parte a Terenului, in alt scop dect cel legat de obiectul si meninerea Lucrrilor, Contractantul va curata respectiva zona, conform specificaiilor din clauzele relevante ale Condiiilor Contractului.
1.4.5. MASURI DE PREVENIRE A EROZIUNII SUPRAFETELOR

Contractantul va acorda o atenie deosebita masurilor de prevenire a eroziunii suprafeelor de pe antier si din orice parte a Terenului, care ar putea afecta desfurarea operaiunilor, iar Inginerul are dreptul de a impune anumite limite si restricii rezonabile privind metoda de curare, momentul si sezonul in care sa fie executata defriarea, in funcie de circumstanele pe care le va lua in considerare.
1.4.6. RESPONSABILITATEA PRIVIND APA SUBTERANA

Contractantul va fi responsabil pentru realizarea epismentelor necesare, indiferent de sursa sau cauza, intr-o maniera adecvata, pentru a se asigura ca Lucrrile specificate sunt executate in condiii uscate si in sigurana, conform aprobrii Inginerului. Exceptnd cazul in care este prevzut si specificat altfel, toate masurile privind sigurana lucrarilor vor fi considerate Lucrri temporare. Nu va fi acceptata de ctre Inginer nicio pretenie a Contractantului privind costul de ntreinere a sistemului de epuismente. La final, Lucrrile temporare si utilajele vor fi ndeprtate, spre satisfacia Inginerului.
1.4.7. PERSOANE NEAUTORIZATE

Nicio persoana neautorizat nu va avea acces pe antier. Contractantul va recomanda acestor persoane sa rmn in afara antierului si va lua toate masurile pentru prevenirea trecerilor neautorizate, in conformitate cu Condiiile generale ale Contractului.
1.4.8. PUBLICITATE
Contractantul nu va construi panouri publicitare, in nicio forma, pe antier sau in zonele vecine, fara aprobarea Inginerului.
25 din 76
1.5.
1.5.1.
CONDITII DE CAZARE SI FACILITATI PE SANTIER GENERALITATI

Pe durata Contractului, incluznd Perioada de garanie, Angajatorul va pune la dispoziia Contractantului, gratuit, o zona in care vor fi asigurate condiiile de cazare si facilitile, dup cum este menionat mai jos. Contractantul va asigura fora de munca, materialele si echipamentele pentru aplicarea, montarea si ntreinerea tuturor cldirilor, serviciilor, drumurilor si altele, de care Inginerul, Contractantul si subordonaii, personalul si agenii lor au nevoie pe sau in vecintatea antierului, direct sau indirect legate de Lucrri, Contractantul va avea obligaia de a depune odat cu prezenta oferta, desenele tehnice, descrierea, numrul si locaiile propuse pentru diferite tipuri de cldiri, depozite si alte facilitai pe antier, pe care le va asigura, conform prevederilor prezentei clauze. In cel mai scurt termen posibil, dar in niciun caz mai trziu de patru (4) sptmni dup primirea de ctre Contractant a scrisorii de aprobare, Contractantul va depune documentaia tehnica detaliata, specificaiile tehnice si detaliile privind locaiile, amplasamentele si construcia cldirilor, drumurilor, serviciilor, echipamentelor, masurilor, instalaiilor electro-sanitare si tot ce urmeaz a fi aplicat, instalat si construit conform prevederilor prezentei clauze pentru a fi aprobate de autoritile competente si Inginer (a crui aprobare nu va fi nejustificat refuzata), nainte ca materialele sa fie comandate sau nainte de demararea lucariilor. Contractantul va fi responsabil pentru meninerea facilitailor in starea corespunztoare si va realiza reparaiile si mbuntirile imediat, in cazul in care acestea sunt solicitate de Inginer. Va menine terenul liber de deeuri, gunoaie, bli si altele.
1.5.2. SERVICII DE CAZARE PENTRU CONTRACTANT

Contractantul va asigura, ridica, construi si echipa toate birourile, atelierele, depozitele, magaziile, facilitile de ncrcare si descrcare mpreuna cu toate utilajele si echipamentele si toate serviciile, drumurile de acces si altele, solicitate de el sau de subordonaii si, de angajai sau de agenii si, direct sau indirect, pentru execuia, ntreinerea sau remedierea defeciunilor Lucrrilor. La terminarea duratei Contractului, Contractantul va elibera terenul de toate birourile si facilitile de cazare, mpreuna cu toate utilajele si echipamentele.
1.5.3. LABORATORUL SANTIERULUI

Contractantul va asigura, construi, utila si menine pe durata Contractului, un laborator al antierului, cu echipamente de testare, intr-o zona aprobata de Inginer si in Specificaiile tehnice speciale. La terminarea duratei Contractului, Contractantul va desfiina laboratorul de pe antier. Tot echipamentul laboratorului, conform prevederilor Specificaiilor tehnice speciale, va fi predat Angajatorului, intr-o stare buna, fr defeciuni si operaionale. In cazul in care nu detine acest laborator, Contractorul este obligat sa faca dovada unui contract si sa realizeze, toate testele si masuratorile necesare in conformitate cu prevederile legislatiei nationale in vigoare, cu un laborator agreat conform cerintelor legislatiei nationale specifice.
1.5.4. PREVEDERI PRIVIND SERVICIILE

In cazul in care este solicitat de ctre Inginer, pe sau in vecintatea antierului, incluznd zonele de facilitai, dup cum a fost descris in sub-clauzele de mai sus, dar fr constrngeri, Contractantul, pe cheltuiala sa, va asigura furnizarea, instalarea si construirea tuturor sistemelor necesare pentru a asigura urmtoarele:
26 din 76
Furnizarea de apa potabila si nepotabila, oricare va fi necesara, pentru construcie, testare si utilizare si pentru orice alt scop; Furnizarea de curent electric si orice alte surse de energie electrica si lumina; Canalizarea menajera; Sistemul de scurgere a apelor de suprafaa si a apelor pluviale.
1.5.5. TELECOMUNICATII
Contractantul va asigura furnizarea, instalarea, construirea si ntreinerea mijloacelor de telecomunicaii corespunztoare pentru a fi utilizate de subordonaii, personalul acestuia, pe si in vecintatea antierului.
1.5.6. MASURI DE PRIM AJUTOR

Contractantul va asigura si va menine pe antier, pe cheltuiala sa, facilitile adecvate si uor accesibile pentru intervenii in caz de accidente pe durata executrii lucrrilor Contractului si toate echipamentele prevzute de legile, normele, ordonanele si regulamentele in vigoare la acea data. Locaiile prezentelor echipamente vor fi vizibil semnalizate. Un numr suficient de angajai ai Contractatului vor fi calificai in prestarea tacticilor de primajutor, in aa msura nct o astfel de persoana sa poat fi imediat disponibila pentru a putea acorda primul ajutor, in caz de accident, in orice circumstane si in orice loc, iar persoanele desemnate vor fi cunoscute de ctre toi angajaii, prin publicarea numelor acestora si prin plasarea lor intr-o zona accesibila a antierului. Orice instruciune a Inginerului pentru extinderea sau modificarea serviciilor de acordare a primului ajutor, va fi imediat executata.
27 din 76
1.6.
PROGRAMUL LUCRARILOR SI METODE DE CONSTRUCTIE

Conform condiiilor Contractului, graficul lucrrilor va include, dar fr a limita, urmtoarele puncte:

Datele propuse pentru nceperea si finalizarea construciei diferitelor pri si faze ale Lucrrilor. Datele propuse pentru procurarea materialelor, acionarea utilajului principal pentru necesare pentru finalizarea Lucrrilor. Orele propuse pentru executarea Lucrrilor pentru personalul Contractantului. Sistemul propus pentru drumurile de acces si de construcie si planul antierului.
Contractantul va depune la fiecare patru sptmni, sase (6) copii ale planului tehnic privind urmtoarea perioada de 4 sptmni, in care vor fi prezentate Lucrrile pe care intentioneaza sa le execute in perioada respectiva. Planul va include implementarea tuturor conveniilor ncheiate cu autoritile care sunt implicate si responsabile de serviciile rutiere, de transport si de furnizare serviciilor, cum ar fi apa, energia, serviciile de telefonie, serviciile mpotriva incendiilor, de canalizare si altele asemntoare. Orice aprobare a Angajatorului privind prezentul plan nu va exonera Contractantul de responsabilitatea de a finaliza Lucrrile in termenul convenit si declarat in Contract. Contractantul va avea obligaia de a comunica autoritilor locale, intr-un termen rezonabil, programul Lucrrilor. Contractantul va participa la adunrile administrative dintre Angajator si autoriti si va furniza toate informaiile si datele pe care le cunoate. In caz de execuie simultana a lucrrilor adiacente, conform prevederilor diferitelor Contracte, Contractantul va trebui sa i ajusteze programul in conformitate cu programele celorlali Contractani. Intr-un termen rezonabil, Angajatorul va comunica Contractantului condiiile preconizate pentru durata perioadei de executare a Lucrrilor. Aceste ajustri, att timp cat sunt realizate in interesul si la cererea Angajatorului, nu vor acorda Contractantului dreptul de a primi pli suplimentare. Pentru orice operaiuni care pot crea situaii periculoase (de ex. excavaii adnci, forarea galeriilor, turnarea fundaiei, etc.) Contractantul va depune, in scris, metodele de desfurare a operaiunilor, pentru a fi aprobate de ctre Inginer, intr-un termen nu mai care nu va depi 30 de zile nainte de data planificata pentru nceperea Lucrrilor.
1.7.
PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Contractantul va elabora Planul de management al mediului (PMM) detaliat, care va fi nmnat Inginerului pentru a fi aprobat, in termen de 8 sptmni de la primirea de ctre Contractant a notificrii de ncepere a Lucrrilor, emisa de Inginer. PMM-ul va include masurile care vor fi luate de Contractant pentru a diminua si/sau proteja mediul mpotriva efectelor determinate de executarea Contractului. innd cont de faptul ca PMM-ul este un instrument de management utilizat de Contractant, se va prezenta detaliat metoda de operare a acestor msuri, resursele necesare si programul de implementare. Planul ar trebui sa conin seciuni separate pentru fiecare aspect privind mediul. Formatul general al PMM-ului va fi:

1. 2. 3. 4. 5.
Obiectiv Plan de lucru Program de implementare Fora de munca necesara Proceduri de monitorizare
28 din 76
Contractantul va implementa masurile PMM-ului la nceperea activitilor lucrrilor permanente. Costul pregtirii, implementrii si monitorizrii PMM-ului va fi considerat inclus in Preul Contractului.
1.8.
COMUNICAREA OPERATIUNILOR
Conform Condiiilor Generale din Contract, Contractantul nu va executa nicio operaiune importanta fr aprobarea scrisa a Inginerului. Contractantul va trimite Inginerului o notificare scrisa, intr-un termen rezonabil, nainte de nceperea operaiunilor, dar nu mai puin de 48 de ore, in aa msura nct sa permit Inginerului executarea aranjamentelor necesare de verificare.
1.9.
ORELE DE LUCRU
Exceptnd cazul in care sunt supuse oricror altor prevederi in afara prevederilor Contractului, conform prevederilor prezentului, nicio Lucrare nu va fi realizata in timpul nopii sau intr-o zi de odihna, recunoscuta local, fr aprobarea Inginerului, exceptnd cazul in care este absolut necesar, in scopul salvrii vieii sau proprietii sau pentru sigurana Lucrrilor, aceste evenimente fiind imediat comunicate Inginerului de ctre Contractant. Totui, prevederile prezentei clauze nu vor fi aplicabile in cazul in care lucrrile sunt realizate in program de ture.
1.10. COTE SI VALORI DE REFERINTA

Cotele si valorile de referina vor fi furnizate de Inginer pe sau in vecintatea antierului, in aa maniera nct, in opinia Inginerului, sa abiliteze Contractantul in execuia Lucrrilor. Contractantul va verifica poziia si nivelul cotelor si coordonatele punctelor de referina, si va fi singurul responsabil pentru meninerea intacta si cu acuratee a acestora. In cazul in care este necesar ca un parametru sau un punct de referina sa fie modificat datorita Lucrrilor, Contractantul va modifica parametrul sau punctul de referina in conformitate cu aprobarea Inginerului. Contractantul va pstra disponibile toate cotele si punctele de referina si va nregistra orice modificare, corectare si mutare a acestora, pentru a fi verificate de ctre Inginer. Contractantul va elabora la un plan in care vor fi prezentate poziia si altitudinea cotelor si puntelor de referina importante si coordonarea dintre punctele de referina principale, pe care l va prezenta Inginerului, in trei exemplare si nregistrarea fiecrei modificri.
1.11. PICHETARE
In afara Condiiilor generale, Contractantul va nmna Inginerului, metodele generale si tehnice de msurare a aliniamentelor diferitelor structuri etc., si calculele arcurilor de curbura si diferitele dimensiuni obinute in funcie de lucrri. ntotdeauna, Contractantul va comunica Inginerului, intrun termen nu mai scurt de 24 de ore, inteniile sale privind realizarea msurtorilor. Metoda de msurare va fi aprobata de Inginer. Hrile terenului si informaiile tabelare vor fi pstrate si, la cerere, vor fi puse la dispoziie Inginerului, pentru verificare si inspecie.
1.12. MASURAREA LUCRARILOR

In cazul in care Contractantul trebuie sa execute orice lucrri sau sa achiziioneze orice material cu care intenioneaz sa solicite pli adiionale, sau in cazul in care lucrrile trebuiesc achitate, va lua masurile necesare pentru calcularea materialelor si pentru a lucrrilor menionate si le va trimite Inginerului, prin notificare trimisa cu 48 de ore in prealabil. Inginerul se va altura Contractantului in execuia verificrilor. Daca aceste masuri nu sunt luate mpreuna si nu sunt nregistrate nainte de execuia lucrrii, masurile luate de Contractant nu vor fi recunoscute de Inginer.
29 din 76
Faptul ca aceste masuri au fost luate mpreuna nu vor obliga Inginerul, in niciun fel, la recunoaterea preteniei Contractantului. Inginerul va avea ntotdeauna acces la agenda zilnica a Contractantului pentru a verifica zilnic evoluia lucrrilor relevante, dar acest fapt nu obliga Inginerul sa accepte cerinele Contractantului si nici valoarea lucrrilor, altfel dect prin msurtori comune.
1.13. DOCUMENTATIA CARE TREBUIE FURNIZATA

Pe durata Contractului, Contractantul va realiza pentru Inginer, trei copii ale urmtoarelor registre. 1. Comenzile pentru utilaj, materiale si servicii, exceptnd cazul in care este altfel aprobat de Inginer, Contractantul va angaja numai productorii sau sub-contractanii specialiti declarai in Oferta si comenzile trimise ctre acetia vor fi pentru materialele, utilajul si serviciile care au fost aprobate de Inginer. Inginerul va primi trei copii ale fiecrui subordin (inclusiv documentele justificative aferente) si ale oricrei modificri, imediat dup emiterea acestora, si cadrul fiecreia vor fi prezentate clar denumirea Contractului si produsul sau desenul de referina sau orice mijloace de identificare. Rapoartele privind evoluia lunara a lucrrilor Contractului, a lucrrilor productorilor si altele. Rapoartele vor fi elaborate conform formatului convenit si vor fi eliberate in ziua de 14 a fiecrei luni, oferind detalii complete privind evoluia lucrrilor, pe perioada lunii precedente, incluznd stadiul msurilor, fabricaiei, ordinelor, rezervelor de materiale, transportul, livrarea, construcia, testarea si predarea. Programele de execuie, la cererea Inginerului, in care se vor prezenta datele planificate pentru nceperea si finalizarea instalaiilor pentru fiecare seciune de lucrri. Aceste programe, depuse la cererea Inginerului, vor fi furnizate la intervalele de timp convenite, dar aceste perioade nu vor depi 14 zile.
2.
3.
1.14.
RAPOARTE PRIVIND FORTA DE MUNCA SI UTILAJUL

Contractantul va prezenta Inginerului, nregistrrile relevante, in termenul, perioada si forma solicitata de Inginer, referitoare la fiecare persoana angajata conform Contractului, specificnd numrul de angajare in diferitele categorii de munca si salariile pltite. De asemenea, Contractantul, periodic, conform solicitrii Inginerului, va prezenta si alte detalii privind forta de munca angajata in scopul Lucrrilor. Contractantul va prezenta Inginerului un raport lunar in care vor fi prezentate toate detaliile, in forma aprobata de acesta, a tuturor mainilor utilajului, incluznd locaia si starea fiecruia si seciunea de lucrri in care vor fi angajate. Fisele de date privind utilajul, vor oferi inter alia informaii privind producia, perioadele de ntrziere si va specifica cauzele ntrzierii. De asemenea, Contractantul va pastra toate nregistrrile pentru toate materialele si alte echipamente aduse pe antier, pentru executarea Lucrrilor. Contractantul nu va distruge niciuna dintre aceste nregistrri, chitane sau alte documente privind munca, utilajul de construcie, materialele si altele nainte de terminarea Contractului si aceste registre vor fi oricnd disponibile pentru a fi verificate de ctre Inginer si / sau de alta autoritate competenta, pentru a fi dovedita conformitatea cu prevederile Contractului sau cu legislaia si regulamentele locale si pentru a abilita verificrile Inginerului privind orice pretenie din partea Contractantului.
30 din 76
1.15.
JURNALUL DE SANTIER
Contractantul va intocmi un jurnal de santier, zilnic, pe Amplasamentul Lucrarilor, in care vor fi nsemnate toate observaiile, instruciunile, deciziile si detaliile importate privind Lucrrile. In cazul in care este solicitat de Inginer, Contractantul va prezenta jurnalul de santier la fiecare doua zile, dup ce au fost nregistrate informaiile zilnice si va semna pentru fiecare informaie primita. De asemenea, Inginerul va semna jurnalul de santier si va nmna Contractantului o copie semnata. Daca Contractantul nu este de acord cu jurnalul de santier completat de Inginer, in ceea ce privete acurateea si detaliile, va nsemna observaiile sale in seciunea prevzuta in acest scop, nainte de a semna agenda sau va prezenta dezacordul, in scris, Inginerului, nu mai trziu de apte zile dup citirea si semnarea agendei zilnice. In caz contrar, se va considera ca este de acord cu informaiile agendei; totui, informaiile prezentate nu vor constitui un temei pentru orice pretenie de plata, conform Contractului.
1.16.
DESENE TEHNICE SI DOCUMENTE

In conformitate cu prevederile Specificaiilor tehnice, Contractantul va elabora proiectul tehnic, caietele de sarcini, documentatia de obtinere a Autorizatiei de Construire, detaliile de executie si planurile aferente si necesare pentru executarea lucrrilor, in conformitate cu legislatia romaneasca in vigoare. Toate documentatiile tehnice de proiectare vor fi depuse Inginerului pentru a fi aprobate nainte de nceperea Lucrrilor pe antier. Toate dimensiunile planurilor, calculele si informaiile furnizate, conform Contractului, vor fi exprimate in uniti metrice SI. Toate planurile vor fi dimensionate in format A1, A2, A3, si A4. Dimensiunile AO si mai mari nu vor fi utilizate. Fiecare plan va purta titlul proiectului, numele Inginerului, al Contractantului si al Angajatorului, mpreuna cu denumirea planului, numrul si alte date relevante, in coltul din dreapta jos. Contractantul va depune planurile tehnice si documentele la Inginer pentru ca acestea sa le revizuiasc sau sa le aprobe in termen de cel mult treizeci (30) de zile nainte de execuia lucrrilor aferente, care necesita planurile tehnice si documentele menionate. Planurile de producie pentru componentele care urmeaz a fi fabricate in afara tarii vor fi depuse in termen de o suta douzeci (120) de zile de la data emiterii Notificrii de execuie. Procedura de depunere, revizuire si/sau aprobare a planurilor tehnice si a documentelor va fi realizata in conformitate; se prevede faptul ca Inginerul i rezerva dreptul de a modifica procedura pe durata execuiei Lucrrilor, daca va considera necesar. La data la care Contractantul va fi pregtit sa primeasc planurile tehnice si documentele revizuite si/sau aprobate de Inginer, va depune trei (3) copii comprehensibile si clare ale planurilor tehnice si documentelor. In termen de treizeci (30) de zile de la primirea copiilor planurilor tehnice si ale documentelor din partea Contractantului, Inginerul va trimite unul dintre exemplare, iar acesta va purta una din urmtoarele meniuni, in funcie de aprobarea sau respingerea documentelor si planurilor tehnice:

1 "APROBAT" 2 "APROBAT, CU EXCEPIA NU ESTE NECESARA O ALTA DEPUNERE " 3 "A SE DEPUNE DUP CORECTARE" 4 "REFUZAT"
La primirea planurilor tehnice si a documentelor care au fost marcate conform punctelor 1 sau 2 de mai sus, Contractantul poate demara lucrrile aferente respectivelor planuri tehnice si
31 din 76
documente, fcnd modificrile solicitate de Inginer, dup caz. Copiile tuturor planurilor tehnice aprobate vor fi pstrate in biroul de pe antier al Contractantului. In cazul in care planurile tehnice si documentele poarta meniunea de la punctul 3 de mai sus, Contractantul va face corectrile si/sau modificrile necesare, intr-un termen rezonabil si va depune iari trei (3) copii ale planurilor tehnice si ale documentelor revizuite. Orice lucrri executate nainte de aprobarea Inginerului, privind planurile tehnice si/sau documentele, Contractantul va fi singurul responsabil. Aprobarea Inginerului privind Planurile tehnice ale lucrrilor, nregistrrilor Contractuale, etc. nu l vor scuti pe Contractant de obligaia de a respecta termenii Specificaiilor tehnice. Oricare dintre utilajele care la livrarea pe antier se dovedesc a fi incorecte sau nesatisfctoare sau nu sunt operabile intr-o maniera satisfctoare pe durata comisionarii sau pe durata Perioadei de garanie va fi nlocuit, spre satisfacia Inginerului. Contractantul va fi responsabil pentru orice discrepante, erori sau omisiuni intre planurile tehnice si ale orice informaii furnizate de el, chiar daca aceste planuri tehnice si informaii au fost aprobate de Inginer sau nu, prevzndu-se ca aceste discrepante, erori sau omisiuni sa nu fie datorate informaiilor incorecte sau specificaiilor furnizate in scris Contractantului de ctre Angajator sau de Inginer. Angajatorul va fi responsabil de planurile tehnice si informaiile furnizate in scris de ctre Angajator sau Inginer si pentru detaliile lucrrilor speciale, furnizate fie oricare dintre ei. Angajatorul va achita orice costuri adiionale, acumulat de Contractant datorita modificrii Lucrrilor, fapt determinat de informaiile incorecte oferite Contractantului.
1.17.
FOTOGRAFII
Contractantul va furniza, lunar, negativele si patru copii ale fotografiilor, nregistrate corespunztor, care nu vor avea dimensiuni mai mici de 250 mm pana la 200 mm a seciunii de Lucrri in curs sau finalizate, dup cum va fi solicitat de Inginer. Negativele si fotografiile nu vor fi retuate. Negativele fotografiilor vor rmne proprietatea Angajatorului si nicio fotografie nu va fi trimisa unei alte persoane sau mai multor persoane, fr aprobarea Angajatorului. De asemenea, Contractantul va furniza albumele de fotografii si cadrele pentru fotografiile montate.
1.18.
RESPONSABILITATEA CONTRACTANTULUI PENTRU PROIECT

In conformitate cu prevederile acestor Specificaii tehnice, Contractantul va fi responsabil pentru proiectarea generala si tehnica a echipamentului ce urmeaz a fi furnizat si pentru dimensiunile si masurile si condiia sistemelor pe utilajul existent si pentru realizarea oricror modificri necesare. Proiectarea, montarea si finisarea echipamentului complet, furnizat conform prezentului Contract, vor fi conforme cu cele mai bune practici de construcie si fiecare parte a echipamentului va corespunde operrii continue pentru toata gama de activiti. Utilajul va fi simplu si serviciile de ntreinere, cat mai ieftine. Contractantul va trimite Inginerului 4 exemplare din urmtoarele documente, oferind detalii privind propunerea sa, in scopul aprobrii, in termen de 4 sptmni de la data nceperii Contractului.

Proiectare, planurile tehnice si datele, incluznd calculele si informaiile privind construcia. Toate detaliile tehnice ale tuturor utilajelor si a echipamentelor propuse pentru lucrri. Detalii privind solicitarea activa si inactiva a fiecrei piese a utilajului pe fundaia sa.
32 din 76
1.19.
LUCRARI TEMPORARE
Contractantul, va planifica pe cheltuiala sa, toate lucrrile temporare care ar putea fi necesare pentru executarea Lucrrilor. El va depune, cu sase (6) sptmni in avans programul tuturor lucrrilor temporare, planurile tehnice si calculele considerate eseniale de ctre Inginer. In termen de patru sptmni de la depunerea planurilor tehnice si a calculelor menionate mai sus, Inginerul va revizui sau aproba Lucrrile temporare relevante. Indiferent de aprobarea primita din partea Inginerului pentru orice Lucrri temporare ale proiectului, Contractantul va rmne singurul responsabil pentru eficienta, sigurana si meninerea acestora, si pentru toate obligaiile asumate in ceea ce privete aceste lucrri indiferent ca sunt specificate sau impuse de Contract, pana la terminarea acestor Lucrri. Exceptnd cazul in care cheltuielile aferente Lucrrilor temporare sunt prevzute in Lista cantitilor acestea vor fi considerate ca fiind acoperite de alte costuri si preturi din Lista cantitilor si nu vor fi luate in considerate pentru plata si nici ca trebuie achitate ca produs separat.
1.20.
PERSONALUL CONTRACTANTULUI
Contractantul si oricare alt sub-contractant angajat in execuia Lucrrilor va fi obligat sa angajeze sau sa asigure angajarea de personal calificat si cu experiena in lucrri similare si mpreuna si separat vor fi responsabili pentru masurile de sigurana, fiabilitate si eficienta a utilajului, si de asemenea, sa asigure operarea precisa si sigura a acestuia, in orice condiii, si vor asigura toate utilajele si serviciile necesare pentru finalizarea lucrrilor si performanta lucrrilor, fie ca este sau nu menionat in mod special in Specificaiile tehnice, in Lista cantitilor sau indicat in planurile tehnice.
1.21.
ASIGURAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE

In scopul Specificaiilor tehnice, serviciile de utiliti publice (numite in prezentul utiliti publice) nseamn:

Sistem complet de furnizare a apei (incl. camere de msurare a nivelului apei, camera vanelor, hidrani mpotriva incendiilor, etc.) Sistem complet de cablare (cabluri de telefon, poluri, etc.) Linii electrice, de tensiune joasa si nalta (suport de energie electrica, etc.) Accesorii de cablare; Iluminare stradala; Semnale rutiere; Sistem de canalizare (incl. galerii de acces, deversor, sifoane, etc.) Conducte de scurgere, canale de scurgere; Linii de fibra optica.
Toate celelalte elemente (aferente) si lucruri suplimentare, in limitele lucrrilor de construcie propuse. Fixarea tuturor sistemelor de utiliti, in limitele lucrrii de construcie propuse, va fi responsabilitatea exclusiva a Contractantului, iar acest lucru se va realiza nainte de nceperea oricror lucrri relevante. Nicio pretenie a Contractantului bazata pe primirea de informaii incomplete nu va fi luata in considerare de ctre Angajator. Contractantul i va asuma responsabilitatea completa si va include in prezentul Contract, preul pentru costurile acumulate din verificrile realizate conform prevederilor prezentei clauze si pentru orice daune sau interferene cu aceste servicii de utiliti. Contractantul va acorda o atenie deosebita, pe durata evoluiei lucrrilor, pentru a evita orice daune ale sau deteriorarea utilitilor publice, si va fi responsabil de orice daune si prejudicii cauzate de el sau de agenii si, direct sau indirect, determinate de aciunile sau neglijenta sa.
33 din 76
Daca, in opinia Inginerului, daunele ar putea fi cauzate de utilizarea utilajelor mecanice de excavare peste sau adiacente serviciilor, Contractorul va trebui sa execute excavarea, manual, in vecintatea acestora. nainte de a fi realizate excavaiile lng serviciile de utiliti, cu ajutorul utilajelor mecanice, Contractantul va realiza o verificare completa si adecvata pentru a localiza serviciile de utiliti, prin intermediul sondajelor manuale de ncercare. Contractantul va fi responsabil de meninerea in sigurana si protejata a oricror echipamente de control, cabluri sau alte echipamente conectate la sistemele de iluminare rutiera, pe suprafaa antierului. In punctele in care operaiunile Contractantului se intersecteaz cu proprietile autoritilor feroviare, de telecomunicaii, telefonie si energie electrica, sau se intersecteaz cu orice alta proprietate, si ar putea determina cheltuieli, pierderi sau prejudicii considerabile, lucrrile nu vor ncepe nainte de a fi luate toate masurile necesare de protecie. Contractantul va coopera cu proprietarii sau cu autoritatile responsabile de liniile de servicii subterane sau suspendate, pe durata operaiunilor de mutare sau ajustare in aa maniera nct aceste operaiuni sa poat fi realizate intr-o maniera rezonabila si pentru ca operaiunile de ajustare sa fie reduse la minim, iar serviciile prestate de acele parti sa nu fie neaprat ntrerupte. In cazul ntreruperii serviciului de furnizare a apei sau orice alt serviciu utilitare, ca urmare a unei ntreruperi accidentale sau ca urmare a expunerii sau a ncrcrii excesive, Contractantul va comunica imediat acest eveniment autoritatilor. ntreruperea serviciului de furnizare a apei nu este permisa in afara orelor de lucru, indiferent de situaie. Hidrantii de incendiu vor fi accesibili pentru Departamentul de pompieri in orice moment si niciun material nu va fi pstrat sau depozitat pe o raza de 5 metri in jurul oricrui hidrant. Va fi responsabilitatea Contractantului sa notifice toate societatile de furnizare de servicii publice sau autoritatile sau orice alte parti implicate, si sa permit executarea oricror modificri necesare la sistemele de furnizare de servicii publice, sisteme de conducte si orice alte echipamente din cadrul sau din vecintatea construciei, realizate in cel mai scurt termen. Locaia si ntinderea structurilor de subterane si de suprafaa nu poate fi prevzuta cu acuratele maxima. Contractantul va face excavri si va realiza ndeajuns de multe teste de explorare nainte de nceperea lucrrilor, spre satisfacia Inginerului, in scopul localizrii structurilor subterane si a celor de furnizare a serviciilor publice care ar putea afecta Lucrrile. Contractantul va realiza excavri manuale in jurul structurilor si serviciilor de utilitati existente subteran. . Contractantul va verifica periodic aceste structuri si servicii de utilitati subterane si le va nregistra in planul si seciunea fisei tehnice. Planul tehnic va fi emis intr-o perioada de timp rezonabila, pentru a fi aprobat de ctre Angajator si pentru a permite Angajatorului sa l utilizeze pentru verificare si/sau relocarea poziiei lucrrilor permanente si pentru a emite intr-un termen rezonabil, schemele relevante ale construciei. Nu vor fi luate in considerare niciun fel de ntrzieri in emiterea fiselor tehnice. Spaturile de explorare, unde vor fi necesare, vor fi acoperite imediat dup stabilirea rezultatelor si Contractantul va menine suprafaa in condiii satisfctoare
1.22.
TESTARE SI VERIFICARE
Contractantul va trimite 3 exemplare ale planului de testare, att pentru amplasamentul obiectelor tehnologice cat si pentru testele si verificarea terenului, pentru a fi aprobate de Inginer. Planul va conine un program logic detaliat in care se va indica fiecare faza, aciune si raspuns. Planul va fi completat cu seciunile relevante din Specificaiile tehnice, Lista de cantitati si standarde si va prezenta clar metoda de testare care va fi utilizata, echipamentul, parametrii ce urmeaz a fi masurati si rezultatele ateptate. Pentru completarea satisfctoare a testelor, etc., planul va fi completat cu rezultatele obinute si va fi pstrat pentru a fi nregistrat. Planul de testare poate fi impartit pentru a corespunde achizitionarii utilajelor si aranjamentelor de producie si programului. Fiecare seciune a planului va fi eliberata cu cel puin 28 de zile nainte de orice procedura de testare, verificare sau livrare. Inginerul va comunica aprobarea sau recomandrile sale in termen de 14 zile de la primirea planului. Orice seciuni ale planului care
34 din 76
nu au fost acceptate de Inginer, vor fi modificate nainte de implementarea respectivei seciuni a planului. Copiile finale de aprobare a planului vor fi disponibile pentru testare, verificare sau predare. Pe durata produciei, Contractantul va realiza toate testele specificate de standardele relevante, mpreuna cu toate testele prevzute in Specificaiile tehnice si Lista cantitatilor, si va trimite Inginerului trei exemplare legalizate ale rezultatelor testelor si certificarea faptului ca echipamentele si materialele se conformeaz standardelor relevante. Exceptnd cazul in care este altfel prevzut in prezentul, Contractantul va trimite intr-un termen nu mai lung de paisprezece zile o notificare scrisa privind durata, data si locul realizrii respectivelor teste, in aa fel nct Inginerul sau reprezentanii acestuia sa poat fi prezeni. Contractantul va furniza certificatele de testare in triplu exemplar, pentru toate testele, indiferent daca acestea au fost sub observaie sau nu. Cnd Inginerul va considera ca toate utilajele se conformeaz Specificaiilor tehnice si au trecut toate testele, va comunica acest fapt, in scris, Contractantului. Daca dup verificare sau testare, Inginerul hotaraste ca respectivul utilaj sau o parte a acestuia este deficitara sau nu se conformeaz Contractului, are dreptul de a refuza, prin trimiterea unei notificri scrise ctre Contractant, intr-un termen rezonabil, privind decizia sa si motivele care au condus la aceasta decizie.
1.23.
TESTE LA FINALIZARE
Contractantul va fi responsabil pentru toate costurile acumulate pentru operaiunile necesare de ajustare si testare a echipamentului, pana la finalizare. Pe durata perioadei de testare, Contractantul va fi deplin responsabil de prezervarea, intretinerea si remedierea oricror defeciuni ale echipamentului si va asigura forta de munca, supravegherea, aparatele, materialele si echipamentele, instrumentele etc., necesare pentru aceste operaiuni. Contractantul va permite si facilita prezenta Angajatorului in faza de construcie, montare, etc. a ntregului echipament. Pe durata primei faze de testare, la finalizare si pentru o perioada de doua saptamani de la emiterea certificatului de preluare, Contractantul va trimite un reprezentant calificat pentru a instrui Angajatorul, in ceea ce privete intretinerea tuturor seciunilor echipamentului. Numai dup ce Angajatorul considera ca reprezentantul Contractantului nu mai este necesar, acesta va parasi antierul. Costurile pentru toate cerinele menionate mai sus vor fi incluse in Preul Contractului. In cazul prelungirii perioadei de pregtire, va fi trimisa o notificare de ctre angajator. Costul pentru aceasta perioada de prelungire va fi adiional preului Contractului. In momentul in care utilajul este complet construit pe antier si poate fi dat in funciune, lucrrile vor fi testate si predate, sub supravegherea Contractantului si vor fi supuse testelor prevzute, in prezenta personalului Inginerului si Angajatorului pentru a demonstra abilitatea de a executa funciile, intr-o maniera satisfctoare, conform sistemului de operare si control aprobat si ca totul se conformeaz Specificaiilor tehnice. nainte de nceperea oricror teste de antier, Contractantul va trimite Inginerului spre aprobare, programele detaliate privind testele ce urmeaz a fi realizate. La terminarea satisfctoare a testelor la finalizare, Contractantul va furniza copii ale programelor executate, pentru a fi nregistrate. Exceptnd cazul in care este altfel prevzut, fiecare parte a utilajului va fi supusa unei perioade de proba de doisprezece ore, in condiii normale, la diferite categorii, cantitati, ncrcaturi si viteze, in funcie de caz, pentru a stabili funcionalitatea corecta si sigura a utilajului. Capacitatea
35 din 76
fiecrei parti a utilajului, in punctul sau de referina, va fi stabilita prin utilizarea instrumentelor de msurare a presiunii, a debitului si instrumentelor de msurare electrica. Utilajul electric va fi testat in conformitate cu standardele si normativele in vigoare, in ceea ce privete continuitatea, polaritatea si rezistenta izolaiei, si Contractantul va furniza Inginerului, trei exemplare ale programului mpreuna cu rezultatele testelor. Montarea nu va fi acceptata daca aceste teste nu sunt aprobate. Consumul de energie electrica, descrcrile, si presiunea vor fi msurate in funcie de caz. Contractantul va furniza toate instrumentele, aparatele de msura, metrii si personalul calificat corespunztor pentru realizarea testelor si costul pentru acestea va fi inclus in preul ofertei. In cazul in care orice parte a utilajului nu se conformeaz standardelor de buna execuie sau nu functioneaza corect, Contractantul va modifica sau nlocui, pe cheltuiala sa aceste parti, dup cum va fi necesar, pana cnd utilajul indeplineste toate standardele de buna execuie, spre satisfacia Inginerului. Inginerul va primi patru exemplare ale tuturor verificrilor si certificatelor de testare si nregistrrilor, imediat dup fiecare verificare sau test. Contractantul va instrui personalul operativ al Angajatorului si va asista utilajul, constant, pe durata perioadei de testare. In cazul in care utilajul se defecteaz pe durata perioadei de testare, Contractantul va avea posibilitatea de a l repara, iar testele vor fi continuate. Data de preluare va fi convenita dup terminarea cu succes a perioadei de testare si Inginerul va emite Certificatul de finalizare la data la care planurile tehnice nregistrate au fost aprobate si depuse.
1.24.
INREGISTRAREA PLANURILOR TEHNICE

In funcie de evoluia lucrrilor pe antier, Contractantul va pregti toate planurile tehnice necesare si schemele lucrrilor prevazute/construite, tinand cont ca ar putea fi necesare pentru nregistrare si pentru operaiunile de meninere, intretinere, reparaii etc., iar acestea vor include, dar fara a limita: Planuri. Va fi utilizata cartarea la o scara de 1:2000. Suprafaa maxima cartografiata va fi de 2 km x 1 km. Harta va fi realizata electronic. Toate liniile, simbolurile, literele, etc. vor fi de culoare neagra si potrivite pentru reproducere prin metode de copiere normale. Toate materialele vor fi realizate in aa fel nct sa nu se deterioreze sau sa se stearga pe durata utilizrii lor normale.

Planurile sistemului de conducte si constructiilor. Desenele privind dispunerea fiecrei instalaii finalizate la o scara nu mai mica de 1:50.
Desenele in detaliu ale fiecrei componente principale a utilajului. Fiecare va prezenta sau va fi nsoit de un plan al echipamentelor, instrumentelor si componentelor care vor trebui sa includ denumirea productorului, numerele de referina, categoriile si toate detaliile tuturor partilor componente. Desenele fiecrei componente majore a utilajului, cu partile denumite si numerotate pentru a facilita intretinerea si reviziile generale. De asemenea, aceste scheme vor prezenta tipul de fixare si rulare pentru partile montate si de rulare, iar desenele tehnice vor fi incluse, lund in considerare faptul ca ar putea fi necesare pentru nlocuirea componentelor pe durata de viata a utilajului. Urmtoarele scheme electrice si operaionale ar putea fi necesare: Dispunerea cablurilor, schemele si seciunile rutei pentru sistemele de cablare. Planul de dispunere a cablurilor si a principalelor sisteme pe antier, prezentnd seciuni prin grupuri de cabluri si spaturi in aa gel nct fiecare cablu dintr-un grup sau mpmntat sa poat fi imediat identificat. Ar fi preferabil ca aceste informaii sa fie prezente prin intermediul mai multor scheme, care vor fi corelate prin mijloacele unui plan master la scara mica.
36 din 76
Schitele ce vor urma vor putea sa le includ pe cele depuse si aprobate ca planuri tehnice si toate vor avea dimensiunea si stabilite in conformitate cu standardele Specificaiilor tehnice. Planurile tehnice nregistrate vor fi disponibile pentru a fi verificate de ctre Inginer sau de personalul acestuia, pe ntreaga perioada de desfasurare a Lucrrilor. Lucrrile nu vor fi considerate finalizate in scopul emiterii Certificatului de finalizare, daca Planurile tehnice nu au fost depuse.
1.25.
NOTE GENERALE DE PROIECTARE
1.25.1. ACCES SI PROTECTIE

Constructiile vor include puncte de control, balustrade, structuri de acces din otel, pasarele, etc., orice va fi necesar pentru respectarea regulamentelor relevante in vigoare pentru sigurana personalului si a staiei si pentru a permite accesul corespunztor si sigur in toate partile acesteia. Toate vor fi incluse in planul de proiectare si construcie.
1.25.2. FIXARE
Constructia va dispune de toate structurile de susinere din otel, buloane de ancorare, cleme, elemente de fixare, etc., pentru asigurarea structurilor, costul acestora fiind inclus in preul materialelor aferente lor.
1.25.3. INSTRUMENTE SPECIALE

Orice instrumente speciale necesare pentru ajustarea si meninerea utilajului vor fi furnizate. Instrumentele speciale vor fi listate in anexa corespunztoare Listei cantitatilor.
1.25.4. REZISTENTA LA ELEMENTE DAUNATOARE

Toate utilajele si echipamentele furnizate conform Contractului vor fi rezistente la sau vor fi protejate mpotriva daunatorilor. Niciun material organic nu va fi utilizat si toate dispozitivele de nchidere si etanare, etc., vor fi realizate din elastomer sau dintr-un material similar.
1.25.5. PLACUTE DE IDENTIFICARE

Fiecare parte a utilajului si fiecare sub-componenta pentru care ar putea fi necesare piese de schimb va avea ataata o placuta din metal neconductor, sau dintr-un material aprobat, pe care va fi nscris numele productorului, numrul de serie si informaiile de baza, cum ar fi capacitatea, viteza, etc., in aa fel nct sa permit identificarea rapida a componentei sau a subcomponentei in cazul in care sunt necesare piese de schimb. Aceste indicatoare vor fi prinse cu uruburi infiletate si piulie sau prin alta metoda aprobata. Buloanele cu auto-nfiletare sau niturile simple nu vor fi permise. Tablourile de distribuie si control vor avea nscrisa deasupra denumirea si fiecare component va purta o mica descriere a circuitului. Componentele de acces vor fi grupate cat de distant posibil si fiecare grup sau fiecare component va purta un placuta de identificare pe care va fi descrisa funcia acestuia. Componentele si sub-componentele interne vor avea placute pentru a fi identificare, prin numerele sau literele specificate in schema circuitului. Toate terminalele vor fi numerotate cu numrul aferent terminalului sau numrul inelului de sigurana al conductorului, in conformitate cu sistemul de cablare adoptat, in aa fel nct firele sa fie corect reconenctate fara a face referire la desenele tehnice.
37 din 76
Indicatoarele externe vor fi inscripionate pe traffolyte alb sau pe un material similar, iar literele vor fi de culoare neagra si vor fi fixate cu buloane neferoase. Indicatoarele interne pot fi similare cu cele externe sau pot fi vopsite si lcuite. Indicatoarele cu adeziv nu vor fi utilizate.
1.25.6. MONTARE
Contractantul va asigura forta de munca, supravegherea si sistemele pentru primirea, descrcarea, stocarea si construirea utilajului pe antier. Utilajul va fi instalat in conformitate cu recomandrile productorului si va fi montat si fixat in poziia si la nivelul corect, utiliznd toate piesele necesare pentru instalare. Toate abloanele necesare pentru fixarea poziiei buloanelor, etc. vor fi furnizate si poziionarea, fixarea si securizarea buloanelor de ancorare etc. vor fi realizate in aa maniera nct sa nu sa poat deplasa sau afecta in orice fel de operaiunile de construcie. Gurile in beton, care nu vor depasi diametrul de 25 mm, daca nu sunt realizate pe durata construciei vor fi realizate cnd va fi necesar de ctre Contractant cu perforatoare cu viteza de rotaie ridicata sau prin foraj percutant in aa fel nct materialele din vecintate sa nu fie afectate. Poziia acestor guri va fi convenita cu Inginerul nainte de nceperea forrii, totui, contractantul nu isi va asuma responsabilitatea deplina pentru poziionarea acurata a gurilor. Structurile din otel nu vor fi forate pentru fixare, daca nu este menionat sau aprobat special de ctre Inginer.
1.26.
MANUALE DE OPERARE SI INTRETINERE
1.26.1. SCOP
Prezentul document a fost elaborat ca standard pentru realizarea Manualelor de Operare si Intretinere. Exemplele date sunt pentru lucrrile la staia de tratare a apei (apa potabila).
1.26.2. GENERALITATI
Contractantul va furniza manualele de operare si intretinere pentru toate utilajele instalate pe perioada lucrrilor. Introducerea va include descrierea generala a fiecrei lucrari si operaiunile sale. Instruciunile vor fi clar scrise in limba romana si vor in aa maniera nct sa poat fi utilizate de toate categoriile de personal care va trebui sa le utilizeze. Manualele vor constitui baza de pregtire pentru personalul Angajatorului si astfel, este foarte importanta complexitatea si claritatea prezentrii. Este subliniat faptul ca nu va fi acceptata o colecie de cataloage cu descrieri si date tehnice generalizate privind utilajele instalate. In special, informaiile oferite de sub-contractanii si productorii angajai de ctre Contractant vor fi coroborate pentru a elabora un manual comprehensiv. Trebuie realizata un manual complex care sa mbine referinele privind aspectul descriptiv, schemele si lista pieselor de schimb. Contractantul va depune spre aprobare, in duplicat, copiile manualelor de operare si intretinere.
1.26.3. DEFINITII SI RESPONSABILITATI

Toi Contractanii se vor asigura ca toate seciunile importante listate in prezentul document sunt incluse in toate cazurile. Contractantul va fi responsabil de realizarea si revizuirea prezentului document, spre satisfacia Inginerului.
38 din 76
1.26.4. CONTINUTUL MANUALULUI

Contractantul va furniza Inginerului patru seturi ale manualelor de operare si intretinere, scrise pentru echipamentul prevzut de prezentul Contract, in limba romana, nainte de emiterea Certificatului de preluare. Aceste manuale vor fi disponibile pentru procedura de preluare a utilajului. Instruciunile vor fi prezentate in format A4, legate, si vor corespunde tipului de utilaj, incluznd suficiente date, desene si schite pentru a abilita personalul de pe antier sa opereze tot echipamentul prevzut de prezentul Contract, intr-o maniera corecta si sigura. Manualele separate vor fi emise dup cum urmeaz: VOLUM I VOLUM 2 MANUAL DE OPERARE MANUAL DE INTRETINERE
Volum 1 Manualul de operare a utilajului va include urmatorele titluri principale, urmate de descrierea detaliata: Informaii de operare Sarcinile operatorului Scheme
Volum 2 Manualul de intretinere a utilajului va include urmatorele titluri principale, urmate de descrierea detaliata. Volum 1 Instruciuni si proceduri de intretinere Schitele si informaiile furnizorilor Manualul de operare (Descriere detaliata) Informaii de operare Introducere in si informaii despre lucrri Descrierea lucrrilor si informaii anterioare activrii Sarcinile operatorului Practicile eseniale de operare Alarme / defeciuni proceduri Sarcini normale de operare Scheme Index Seciune va include planurile antierului, schema procesului tehnologic, lista numerelor valvelor, etc. (P & I Diagrame). Manual de intretinere a utilajului (Descriere detaliata) Instruciuni si proceduri de intretinere Program de intretinere (de rutina) Program de intretinere (planificata) nlocuirea consumabilelor si partilor de uzura Calibrare si verificare Identificare defeciunilor Lista pieselor Scheme si informaiile furnizorilor Index Seciune va include planurile construciei, si este prevzut sa includ desenele tehnice P&ID a tuturor unitatilor Toate categoriile de scheme electrice ICA si controlul schemelor sistemului Desenele mecanice
Volum 2
39 din 76
Schema sistemului de control Documentaia completa a software-ului PLC incluznd schema logica a procesului tehnologic si listele I/O Procesul de control si schema completa a procesului tehnologic Schema de conexiuni HV in care vor fi prezentate punctele izolate. Toata documentaia relevanta emisa de productorii sau furnizorii individuali.
Toate schemele vor fi prezentate fie in format A3 sau A4, iar daca trebuie, vor fi mpachetate o data. Toate schemele vor fi pstrate intr-un buzunar in interiorul copertii din spate. Toate manualele vor conine lista completa a productorilor fiecrei piese furnizate conform prezentului Contract, mpreuna cu toate detaliile necesare pentru comandarea pieselor de schimb. Detaliile privind formatul manualelor de operare si intretinere sunt prezentate in Lucrrile mecanice 3.23.
1.26.5. DEPUNERE
Doua exemplare a manualelor vor fi trimise Inginerului pentru a fi aprobate cu 2 saptamani nainte de testele de final. Manualele vor fi utilizate pentru procedura de predare si testare, sub supravegherea Contractantului, fiindu-le verificat coninutul si acurateea. 3 exemplare ale manualelor finale, care vor include modificrile si completrile Inginerului, vor fi realizate in scopul terminrii satisfctoare a lucrrilor de montare si testare, in termen de o luna nainte de data finalizrii.
1.26.6. NOTE GENERALE PRIVIND FORMA MANUALELOR 1.26.6.1. PREZENTARE

Toate manualele vor fi elaborate pe hrtie A4 standard si prezentate in format spiralat in aa fel nct paginile sa poat fi ndeprtate cu usurinta si nlocuite cu paginile actualizate. Tiprirea trebuie realizata in format Portret (text tiprit paralel cu marginile scurte), diagramele, tabelele si hrile trebuind sa fie realizate in format Landscape (text tiprit paralel cu marginile lungi). Spirala trebuie sa fie de mrime potrivita nct sa previn ruperea sau deteriorarea paginilor, atunci cnd acestea sunt ntoarse.
1.26.6.2.
IDENTIFICARE
Fiecare volum legat trebuie sa aib o eticheta pe cotor, pe care va fi nscrisa: Denumirea si locaia lucrrilor Manualul tehnic Numrul volumului, 1, 2 sau 3 daca sunt necesare mai multe carti pentru fiecare volum numrul volumului va fi urmat de Cartea 1 si apoi Cartea 2, etc., dup caz. O scurta descriere privind coninutul cartii, de ex. instruciuni de operare, intretinere sau lista componentelor, etc. Aceste informaii trebuie prezentate pe cotor, daca este posibil, sau de-a lungul cotorului in aa fel nct sa poat fi citite atunci cnd manualul este ntors cu coperta in jos.
40 din 76
Exemple:
LUCRARI LA STATIA DE EPURARE AVRIG
LUCRARI LA STATIA DE EPURARE AVRIG
AVRIG
AVRIG
MANUAL TEHNIC
VOLUM 1 (BROSURA 2)
MANUAL TEHNIC
VOLUM 2 (BROSURA 1)
Execuia Lucrrilor
ntreinere
1.26.6.3.
NUMEROTAREA PAGINILOR
Toate paginile vor fi numerotate individual (de ex. Nu vor exista doua pagini in manual care sa aib acelai numr). In funcie de complexitatea manualului, este preferabil sa fie utilizata numerotarea consecutiva; totui, un sistem acceptat este ca fiecare seciune sa fie numerotata consecutiv, utiliznd blocuri in multipli de 10. De exemplu, daca pentru o seciune exista 15 pagini de text si scheme, numele paginilor alocate respectivei seciuni ar putea fi de la 200 la 219 cu 15 pagini utilizate numai pentru prima ediie. Daca urmtoarea seciune cuprinde 24 de pagini, numerele alocate ar putea fi de la 220 la 249. In cazul utilizrii acestui sistem, ar trebui permis un exces de pagini de minim 20% pentru ediia originala a prii sau seciunii cu ultima pagina a prii sau seciunii prezentnd: Pagini ** La ** Inclusiv pagini suplimentare . ** inserare numr de pagini De asemenea, volumul poate fi impartit in seciuni numerotate de la 1 la ..., cu fiecare pagina din respectiva seciune numerotata consecutiv. De ex., 1.1, 1.2, 1.3, ........2.1, 2.2, 2.3, etc. Daca Seciunea volumului este clar definita pe pagina, numai numrul paginii trebuie sa apar. De ex. Seciunea 1 pagina: 2 Toate titlurile individuale in orice index sau sumar trebuie sa aib un numr de pagina listat. Toate numerele de pagini vor fi situate in coltul din dreapta sus a fiecrei pagini numerotate.
41 din 76
1.26.6.4.
INSTRUMENTE DE PROCESARE WORD

Manualele vor fi salvate ca fiiere Microsoft Word. Versiunea software-ului utilizat pentru crearea fiierelor va fi specificata (de ex. Word 97, 2000, 2003). Dup aprobarea versiunii finale, o copie a manualului trebuie traspusa pe CD.
1.26.6.5.
FORMAT
In cazul in care sunt utilizate scheme pentru a susine descrierile si explicaiile, vor aprea pe pagina opusa textului asociat, in aa fel nct sa poat fi ambele vizibile atunci cnd cartea este deschisa.
1.26.6.6.
MARIMEA LITERELOR
Nu va fi utilizat tiprit cu litere mai mici de 11. Primele pagini ale volumului vor fi tiprite cu litere mari (20 de puncte), o parte cu litere de 16 puncte, titlurile principale cu 12 puncte, scriere italica si ingrosata, si titlurile sub-seciunilor cu litere de 12 puncte si ingrosate. Sublinierea cu scrierea italica si ingrosata va fi utilizata pentru a aspectele importante sau va fi utilizata in cazul in care a fost astfel convenit cu Inginerul.
1.26.6.7.
CULORI
Culorile pot fi utilizate pentru a sublinia definiia: totui, documentul trebuie sa fie integral lizibil si sa poat fi inteles, fara a avea seciuni care ar putea determina o interpretare eronata, atunci cnd sunt reproduse in negru si alb (monocrom).
1.26.6.8.
ATENTIONARI
Nu va exista niciun material de avertizare in cadrul manualului. Orice denumiri comerciale pentru definirea componentelor echipamentului trebuie sa contina explicaii referitoare la utilitatea echipamentului. De ex. (Hoover) - aspirator, (Flofilter) unitate de flotaie cu aer dizolvat si filtrare a nisipului.
1.26.6.9.
CONTINUT
Manualul constituie partea eseniala a utilajului si coninutul acestuia trebuie sa pregteasc, asiste si sa ghideze utilizatorul de-a lungul lucrrilor de operare si intretinere a utilajului si a echipamentului furnizat. Trebuie amintit ca acest document va constitui un material de referina esenial pentru toate lucrrile de operare desfasurate in cadrul Programului de pregtire Nu trebuie sa existe ambiguitati care ar putea determina interpretarea eronata sau confuziile. Trebuie sa fie simplu de inteles, sa contina explicaii unde este necesar pentru procesul tehnologic si pentru echipament, susinute de schemele aferente.
1.26.6.10. INDEX
Manualul trebuie sa aib un sistem simplu de indexare, cu un index suplimentar la nceputul fiecrei parti sau seciuni, doar pentru respectiva parte sau seciune. Trebuie realizat un sumar simplu in interiorul fiecrei carti (fiier). Vezi exemplu anexa A. Acest fapt trebuie sa ajute utilizatorul sa gseasc partea de care are nevoie din manual. Indexul / sumarul detaliat, la nceputul fiecrui volum va conine lista partilor si seciunilor cu numrul de paginii pentru fiecare titlu listat. Indexul de la nceputul fiecrei parti va fi o lista a fiecrei seciuni si sub-seciuni din respectiva parte cu numrul paginii pentru fiecare titlu listat.
42 din 76
Va exista un index general pentru volumele 1 si 2 reprodus la sfritul fiecrui volum / fiecrei cri. Indexul va conine o lista cu cuvinte cheie si expresii. De ex. Lucrri de alimentare, ecran, acces, rezervoare, Bridge Scrapers, elemente de concentraie cu oxigen, etc. Listele indexului vor fi scrise ngroat si de asemenea, vor avea numerele paginilor ngroate pentru referine la pagina principala. De ex.

Filtre Floculare Sigurane
26, 33, 168, 433, 501 16, 88, 167 243, 521
O nota de subsol va fi inclusa pentru toate paginile indexului general pentru identificarea categoriilor de pagini in fiecare volum / carte. De ex.: VOLUM 1. 1-299 Sau VOLUM 1. Seciunile 1 - 7 VOLUME 2. (Cartea 1) Seciunile 8 - 12 (Cartea 2) Seciunile 13 - 19 VOLUME 2. (Cartea 1) 300-599 (Cartea 2) 600-799
1.26.6.11. ABREVIERI / GLOSAR

Toate abrevierile trebuie explicate. Daca apare o abreviere neexplicata, explicata acesteia trebuie data imediat. De ex. supapa de presiune joasa (PRV). Daca este utilizata de mai multe ori, explicatia trebuie data la prima utilizare in fiecare seciune si sa fie listata att in glosarul de termeni cat si in indexul general. Glosarul trebuie sa includ toate frazele, expresiile, termenii si formulele chimice utilizate in textul manualului.
1.26.6.12. UTILIZARE / CORECTITUDINE / TESTARE

nainte de publicarea finala, manualul trebuie sa fie testat de utilizatorul actual sau de un utilizator independent (sau de personalul utilizatorilor independeni reprezentnd diferite funcii administrative si operaionale) pentru a se asigura ca poate fi utilizat uor si interpretat corect si ca utilajul si echipamentul este operat si intretinut intr-o maniera corecta, conform instruciunilor furnizorilor. Se va asigura ca ceea ce este prezentat teoretic functioneaza si practic, unde o piesa de echipament este montata ca parte a unui proces, o copie directa a instruciunilor productorului s-ar putea sa nu fie relevanta. Procedura de testare va fi realizata mpreuna cu Inginerul. Testul trebuie confirmat de Inginer pentru a fi acceptat.
1.26.6.13. ATE INFORMATII

Pe lng instruciunile din prezentul document, furnizorii trebuie sa fie familiarizai cu ultimele publicaii ISO aferente manualelor tehnice pentru coninut si prezentare. Un manual nou trebuie sa se conformeze ultimelor standarde ISO relevante, daca este cazul.
43 din 76
1.26.6.14. INSTRUCTIUNI
In urmtoarele pagini ale prezentului document se stabilete aranjarea, scopul si informaiile necesare. Exemplele sunt incluse si au ca scop doar ghidarea, fiecare utilaj sau modul trebuind sa aib explicatia si instruciunile sale. Manualele tip nu sunt acceptate. Exemplele sunt prezentate in forma italica. De ex. Exemple:
1.26.6.15. ATENTIONARI
In cazul in care este necesar sa fie inclus un avertisment de Sntate si Protecie, de ex. Pentru executarea acestei operaiuni trebuie purtai ochelari de protecie sau Inchideti furnizarea de curent electric nainte de a intra in Cabinet, etc. Notificrile de avertizare din manual trebuie ncadrate si scrise in litere ingrosate de culoare neagra:
ATENTIE Asigurai-va ca sistemul de ventilaie este deschis si funcional nainte de a intra in camera cu dioxid de sulf (Atenionare de sntate si protecie)
ATENTIE Asigurai-va ca pompa de dozare este operaionala nainte de a executa aceasta procedura (Atenionare operaionala)
1.26.6.16. MANUALELE PRODUCATORULUI
Manualele productorului pot fi incluse in textul principal. Totui, manualul trebuie prezentat pentru echipamentul utilizat si nu ca exemple, liste de echipamente similare sau ca anexe ale modelelor cu dimensiuni diferite. In cazul in care manualele conin informaii despre echipament, productorul va stabili clar textul relevant pentru echipamentul furnizat conform prezentului Contract.
1.26.6.17. APROBARE
Un Manual tehnic acceptat va oferi utilizatorilor informaiile de care au nevoie, intr-o forma pe care pot sa o inteleaga.
1.26.6.18. MODIFICARI
Toate modificrile Manualului vor fi aprobate de Inginer si vor fi nregistrate in fisele anexa, astfel asigurnd utilizatorii ca pot gsi imediat indicaii privind documentul eliberat si pagina si starea paginii actualizate.
44 din 76
1.26.6.19. PREFATA (VA FI ELABORATA DUPA CUM URMEAZA)

Prezentul manual conine toate procedurile operaionale necesare si funciile de monitorizare si operaiunile necesare pentru operarea si controlul lucariilor. Coninutul prezentului manual se conformeaz cu, sau in unele cazuri, cu prevederile seciunilor relevante ale EN ISO 9002:1994. Implementarea cerinelor prezentului manual coroborate cu EN ISO 9002:1994 ar trebui: Sa creasc nivelul operativ al lucrrilor si astfel sa imbunatateasca consistenta calitatii apei. Sa produc nregistrri lizibile intr-un format acceptat care ar permite sa fie demonstrata calitatea operaiunilor si sa ofere o baza de activitati cu Regulatorii. Sa reduc efortul si costurile aferente remedierii defeciunilor si rezolvrii diferitelor erori. Prezentul manual este scris lund in considerare tot echipamentul si toate procedurile pentru lucrrile la staia de tratare a apelor reziduale, la momentul actual. Daca un utilaj, echipament sau procedura sunt modificate dup emiterea prezentului document, acesta va fi actualizat in termen de sase luni in funcie de importanta operaiunilor utilajului, modificrile eseniale trebuind sa fie realizate intr-un termen cat mai scurt. Acest proces va fi realizat in conformitate cu EN ISO 9002:Sectiunea 4.5 - Document si controlul datelor. Obiectivul manualului este de a oferi o abordare pas cu pas in ceea ce privete executarea lucrariilor pentru staia de tratare a apelor reziduale. Instruciunile din manual trebuie sa acopere fiecare faza in detaliu sau sa ofere referine la informaiile relevante care pot fi gsite. Nu presupune cunostinte speciale in ceea ce privete lucrrile din partea operatorului, exceptnd faptul ca acesta trebuie sa cunoasc principiile de tratare a apei si operaiunile lucrrilor de tratare.
1.26.6.20. REFERINTE
Denumirea documentului Locaie sau posesor
1.26.7. NUMEROTAREA INDEXULUI DE IDENTIFICARE AL MANUALULUI

Fiecare pagina-text a manualului trebuie sa conin un antet pentru identificarea volumului, prii si seciunii. Numerotarea de identificare a fiecrei pagini va trebui sa prezinte numai seciunea si subseciunea, dup caz.
45 din 76
1.27.
VOLUM 1 MANUAL DE EXECUTARE A LUCRARILOR DE TRATARE A APEI
1.27.1. CONTINUTUL VOLUMULUI 1 1.27.1.1. PARTEA 1 INFORMATII PRIVIND OPERAREA

Index Seciunea 1 Seciunea 2 (Partea 1 seciuni si sub-seciuni) Introducere si informaii despre lucrri. Descrierea lucrrilor / informaii preliminare
1.27.1.2.
PARTEA 2 SARCINILE OPERATORULUI

Index Seciunea 1 Seciunea 2 Seciunea 3 (Partea 2 seciuni si sub-seciuni) Practici fundamentale de operare Alarme / Defeciuni proceduri Sarcinile de rutina ale operatorului
1.27.1.3.
PARTEA 3 DESENE TEHNICE

(partea 3)
Index
Planurile antierului construit, schema procesului tehnologic, lista numerelor supapelor (incluznd indicatoarele de deschidere sau nchidere la dreapta sau la stnga) etc. (Schemele P&I). Pentru acest volum (Volume 1) este necesara doar includerea, ca referine, a desenelor tehnice si diagramelor necesare.
1.27.1.4.
VOLUM 1 - CONTINUT
Prezentai fiecare Parte si Seciune din antetul volumului 1, oferind o descriere succinta si numrul paginii.
Exemple: Index Seciunea 1 Introducere si informaii privind lucrrile 1.1 Introducere 1.2 Locaie 1.3 Planurile lucrrilor 1.3.1 Planul de organizare a Lucrrilor 1.3.2 Planul birourilor 1.3.3 Planul laboratorului 1.4 1.5 1.5.1 1.5.2 1.5.3 1.5.4 1.5.5 1.5.6 1.6 Schema procesului tehnologic Informaii privind proiectarea . Baza de proiectare Rezumatul procesului de tratare Sursa(e) de apa Calitatea apei netratate Detaliile proiectului Calitatea apei tratate Serviciile lucrrilor
pagina 10 12 13 14 15 16 17 18 20 22 23 24 29
46 din 76
Seciunea 2 Descrierea lucrrilor si informaii preliminare 2.1 Apa netratat 2.1.1 Dispozitiv de alimentare cu apa netratat 2.1.2 Pomparea apei netratate 2.1.3 Stocarea apei netratate Coagulare si floculare 2.2.1 Calcar 2.2.2 Alaun Transparenta 2.3.1 Ramificarea curenilor 2.3.2 Regim de ndeprtare a sedimentelor prin curarea tancurilor si drenaj
40 42 44 50 52 60 62
2.2.
2.3
etc. Volum 1 Partea: 1 Seciunea: 1 - Introducere si informaii despre lucrri. 1.1 Introducere Introducerea va conine detalii privind: Fundamentele Planului General Lucrrile realizate Rezultatele / mbuntirile anticipate Locaie - (Descriere si cartografiere, daca este cazul) Planul Lucrrilor 1.3.1 Planul lucrrilor proiectate * 1.3.2 Planul birourilor * 1.3.3 Planul laboratorului *
1.2 1.3
etc. 1.4 Schema procesului tehnologic * (*dimensiuni A4 /desene tehnice /scheme) Informaii privind proiectarea. Bazele proiectrii Coninutul procesului de tratare Sursa(e) de apa Calitatea apei netratate Detaliile Proiectului Calitatea apei tratate
1.5 1.5.1 1.5.2 1.5.3 1.5.4 1.5.5 1.5.6
1.6 Serviciile lucrrilor (electricitate, telefonie, etc. incluznd orice echipament activ sau inactiv). Volum 1 Partea: 1 Seciunea: 2 - Descrierea lucrrilor / informaii preliminare Descrierea MODULELOR PROCESULUI (inclusiv, orice dispozitive de monitorizare). Pentru utilajele complexe ar putea exista pana la 20 de module, dar pentru o staie de pompare simpla, ar putea fi doar unul. Exemple: 2.1 Apa netratat 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 Alimentarea cu apa netratat Pomparea apei netratate Stocarea apei netratate Monitorizarea calitii apei netratate etc.
Proces Modul
47 din 76
2.2
Coagulare & Floculare (Efectele tratrii chimice) 2.2.1 Oxid de calciu hidratat 2.2.2 Sulfat de aluminiu 2.2.3 Dispersia chimicalelor 2.2.4 Coagulare, control pH etc. Transparenta 2.3.1 Ramificarea curenilor 2.3.2 Unitate de flotaie cu aer dizolvat (DAF) 2.3.3 Umezitor de aer 2.3.4 Regim de ndeprtare a sedimentelor prin curarea tancurilor si drenaj 2.3.5 Monitorizarea coeficientului de tulburare a apei tratate etc. Filtrare 2.4.1 2.4.2 2.4.3 2.4.4 2.4.5 2.4.6 2.4.7 2.4.8
2.3
2.4
Ramificarea curenilor Dimensiunea filtrelor Ratele de ncrcare pe suprafaa Media Seciunea de filtre de splare contracurent Tanc de splare contracurent Pompare intermediara Monitorizarea coeficientului de tulburare a apei tratate etc.
2.5
Dezinfectare 2.5.1 Clorizare, inclusiv control automat 2.5.2 Bazin 2.5.3 Declorizare, inclusiv control automat etc. Corectarea finala pH 2.6.1 Oxid de calciu hidratat 2.6.2 Control pH etc. Apa tratata 2.7.1 Controlul si monitorizarea calitii 2.7.2 Stocare 2.7.3 Pompare etc. Utilaj de produse chimice 2.8.1 Oxid de calciu hidratat 2.8.2 Sulfat de aluminiu 2.8.3 Clor 2.8.4 Dioxid de sulf 2.8.5 Produse polielectrolit etc. Lucrri de furnizare a apei 2.9.1 Tanc de aprovizionare cu apa 2.9.2 Apa de exploatare 2.9.3 Furnizare de apa potabila pentru Lucrri etc.
2.6
2.7
2.8
2.9
2.10 Reziduuri 2.10.1 Depozitare 2.10.2 Tratare, inclusiv dozaj polielectrolii
48 din 76
2.10.3 Evacuare etc. 2.11 Apa de levigare 2.11.1 Decantare 2.11.2 Reciclare 2.11.3 Evacuare etc. 2.12 Sistem de canalizare antier si ape reziduale 2.12.1 Surse 2.12.2 Canal de scurgere 2.12.3 Tratare 2.12.4 Evacuare etc. 2.13 Computere de control al procesului tehnologic (Prezentare hardware & si distribuie, etc.) 2.13.1 Procesul automat detaliat de control, inclusiv toate conexiunile 2.13.2 Calculul cantitii de materiale trecute prin instalaie 2.13.3 Controlul filtrelor de debit 2.14.4 Seciunea filtrului de splare inversa PLC etc. 2.14 Alarme si capacitate telemetru telemetrice, nchidere automata si reactivare 2.14.1 Alarme pentru avariile supapelor 2.14.2 Defectarea dispozitivului de alimentare supape de sigurana 2.14.3 Monitorizarea calitii 2.14.4 Defectarea procesului de dezinfectare 2.14.5 nchidere automata etc. 2.15 Utilizarea aparatului in mod automat si manual (semi-automat) 2.15.1 Detalii privind efectele generale in utilizarea modului automat 2.15.2 Detalii privind efectele generale in utilizarea modului manual Volum 1 Partea: 2 Seciunea: Index De exemplu, vezi Vol.1 Partea 1 Seciunea: Index. Volum 1 Partea: 2 Seciunea: 1 Practici de operare fundamentale (Sarcini) Aceasta seciune va include procedurile in ordine logica, acestea urmnd sa fie respectate in pregtirea si executarea lucrrilor, in condiii de proiectare normala: 1.1 Informaii externe Prezentarea informaiilor externe necesare nainte de activare, daca exista, si daca este cazul informaia care trebuie obinuta si procedura de obinere a acesteia. 1.2 Activare si funcionare Prezentarea intr-o ordine logica a procedurii ce trebuie respectate in pregtirea si activarea aparatului, in condiii normale. 1.3 Modificarea debitului Metoda de ajustare pentru a realiza modificrile in ceea ce privete cerinele de capacitate a debitului. Prezentarea in ordine logica (pas cu pas) a listei de proceduri.
49 din 76
1.4 Monitorizarea computerizata si utilizarea informaiilor obinute Prezentarea in ordine logica (pas cu pas) a listei de proceduri. 1.5 nchidere Prezentarea procedurii de nchidere, iniiata manual: 1.5.1 1.5.2 In condiii normale de operare In situaii de urgenta
Prezentarea in ordine logica (pas cu pas) a listei de proceduri. Volum 1 Partea: 2 Seciunea: 2 Alarme si Defeciuni Proceduri de operare Aceasta seciune trebuie sa prezinte semnalele de alarma, procedura de stabilire a cauzelor si procedura pentru remedierea sau instruciunile privind aceasta procedura. 2.1 Defectarea procedurii de activare / Reactivare
Prezentarea tuturor procedurilor necesare in cazul cderii de tensiune si toate procedurile necesare pentru resetarea echipamentului pentru reactivare. 2.2 Alarme si aciuni
Compilarea listei de alarme, si tabelul surselor, fie ca alarma este derivata dintr-o setare analoga sau orice aciune legata de alarme. De ex. ce alt echipament / proces este afectat si aciunea operatorului. Exemple: Descriere
Alarma Nr.
Este alarma dintr-o sursa analoga?
Alte aciuni conectate
Aciunea operatorului 1...... 2...... 3...... etc.
(prezentul tabel trebuie realizat in format landscape) In cazul in care este implicat un proces, de ex., lucrri de tratare, o diagrama de stabilire a procesului trebuie inclusa in aceasta seciune. Vezi exemplu: anexa B Volum 1 Partea: 2 Seciunea: 3 Sarcinile de rutina ale operatorului Prezenta seciune trebuie sa ofere suficiente informaii pentru operator pentru a localiza echipamentul si pentru a ndeplini toate sarcinile specificate. Pentru fiecare modul de procesare, vor fi incluse urmtoarele elemente: 3.1 Prezentarea succinta a echipamentului O prezentare scurta a echipamentului care face parte din modulul de procesare. Daca o componenta a echipamentului este mai complex, trebuie inclusa o simpla diagrama sau o diagrama a procesului tehnologic. 3.2 Sarcinile operatorului O secvena logica a operaiunilor care trebuiesc ndeplinite in condiii normale de operare a utilajului.
50 din 76
Exemplu (a unui modul tip): 3.1 Dispozitiv de alimentare cu apa netratat
Prezentarea echipamentului: Sarcinile operatorului : 1... 2... 3.. etc. mai departe vor fi prezentate toate modulele de procesare de pe antier, in acelai format si in aceeai ordine ca si in Partea 1. In cazul in care este esenial echipamentul de protecie, acesta trebuie prezentat. In cazul in care este necesar un anumit echipament acesta trebuie declarat. In cazul in care sunt necesara respectarea unor anumite norme de protecie, acestea trebuie prezentate sau se va face referire la ele si vor fi numite referine, la nceputul manualului. Apoi, trebuie incluse in prezentul manual sau in anexa prezentului manual. Exemplu: Echipamente de protecie necesare: Casca de protecie mbrcminte de protecie nclminte de protecie Mnui mbrcminte PVC Ochelari de protecie
Nr. 1 2 3 4 5 6
D/N N Y Y N N Y
No. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Echipament necesar Echipament de detectare a gazelor Troliu de ridicare Harnaament de protecie Linii de protecie Echipament de ridicare din guri de acces Echipament de luminat Echipament de nchidere Aparat de oxigen Unelte, chei de buloane etc. Maina de foraj sub presiune Scri Chei Radiotelefon Dus disponibil pentru ndeprtarea chimicalelor
Sau Nr. articol 1 2 mbrcminte de protecie obligatorie mbrcminte de protecie nclminte de protecie
51 din 76
Ochelari de protecie Echipament necesar
1 2 3 Volum 1 Partea: 3: Index
Echipament de detectare a gazelor Chei Dus disponibil pentru ndeprtarea chimicalelor
Volum 1 Partea: 3: Lista planurilor tehnice Toate schemele vor fi puse in buzunare, daca nu sunt de dimensiuni A4, fiecare buzunar sau desen tehnic in format A4, vor fi numerotate pentru a respecta indexul Prii 3 (indiferent care este numrul Contractantului sau furnizorului schemei). Este necesara numai includerea desenelor tehnice si a schemelor necesare ca referine pentru prezentul volum (Volum 1). Glosar de termeni Simboluri de identificare o Planurile antierului construit pentru localizarea elementelor utilajului si a pompelor de alimentare, etc. o Diagramele debitului o Lista(ele) cu numerele de supape o Diagramele P & I o Desenul tehnic al fetei tabloului o Simulatoare SCADA o etc.
52 din 76
1.28.
VOLUM 2 MANUAL DE INTRETINERE A SISTEMELOR DE TRATARE A APEI
1.28.1. VOLUM 2 FORMAT
Lucrri manuale
Volum 1
Volum 2
Volum 3
Informaii si descriere, sarcinile Operatorului, si desenele tehnice
Lucrri de ntreinere si reparaii (toate lucrrile de ntreinere in afara de sarcinile zilnice ale operatorului) Manualul productorului Index general Glosar de termeni
Intern Instruciuni si Proceduri
1.28.2. ELABORAREA VOLUMULUI 2

VOLUM 2
Modificri Prefaa
Referine
Sumar
Parte
Index
Parte 2
Index
INSTRUCIUNI DE NTREINERE LISTA PIESELOR
DESENE TEHNICE / INFORMAIILE FURNIZORULUI INDEX GENERAL GLOSAR DE TERMENI
53 din 76
1.28.3. CONTINUTUL VOLUMULUI 2

VOLUM 2 PARTEA 1: INSTRUCTIUNI SI PROCEDURI DE INTRETINERE Aceasta parte este mprita in Seciunea modulelor de procesare, cu un ultim modul adiional pentru echipamente standard, cum ar fi supapele si conectorii, etc. Un utilaj complex poate avea 20 de module, dar o staie de pompare simpla poate avea doar 2. Index Seciunea 1 (partea 1 seciuni si sub-seciuni) Primul modul de procesare, de ex. apa netratat
Conform seciunii, trebuie sa existe un antet in care va fi prezentat pe scurt modulul de procesare. Trebuie sa fie succint, prezentnd componentele echipamentului si funcia lor in proces. Trebuie incluse pe prima pagina schia sau schema procesului tehnologic si planul locaiilor si daca este cazul, trebuie fcute referinele la listele componentelor, schemele, manuale de instruciuni relevante etc. Orice referina la supapele izolate, comutatoarele izolate etc. trebuie sa specifice numrul / placutei de identificare echipamentului si locaia precisa a acestuia. Trebuie sa existe continuitate in ceea ce privete indicatoarele si denumirea echipamentelor. De ex. Mixer L4 trebuie denumit la fel (si nu amestector L4 sau Paleta L4 in alta parte). 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 Program de ntreinere (de rutina) ntreinere planificata (planificata) nlocuirea consumabilelor si a componentelor de uzura Calibrare si inspecie Identificarea defeciunilor Lista componentelor
PARTEA 2 DESENE TEHNICE SI INFORMATIILE FURNIZORILOR Index (partea 2 seciuni and sub-seciuni) Seciunea 1 Desene tehnice Seciunea 2 Informaiile furnizorului VOLUM 2 CONTINUT APA NETRATATA (Primul modul de procesare din manualul de tratare a apei) Este necesara o referina referitoare la unde (care pagina) pot fi gsite toate desenele tehnice, schemele si lista componentelor, etc. care sunt necesare. Conform seciunii, trebuie sa existe un antet in care va fi prezentat pe scurt modulul de procesare. Trebuie sa fie succint, prezentnd componentele echipamentului si funcia lor in proces. De ex. rezumatul prezentrii modulului din Volumul 1 sau o lista simpla a componentelor utilajului in ordinea utilizrii lor in modulul de procesare.
Program de ntreinere (de rutina) Programele de ntreinere de rutina, inclusiv curarea, reumplerea, lubrifierea, verificrile vizuale externe si corectarea defeciunilor minore. Este necesara o lista uor de citit a echipamentelor, locaiei si a procedurii detaliate. De asemenea, trebuie inclus un tabel privind cerinele fiecrei sarcini de ntreinere listate. Numrul programelor depinde de frecventa impusa de respectivul echipament.
54 din 76
Exemple Program 1 Program 2 Program 3
sptmnal lunar 3 lunar
De asemenea, frecventa ar putea sa se bazeze pe ore de activitate. Program de ntreinere (planificata) Programele de ntreinere planificate cu proceduri ce trebuie ndeplinite la intervale de timp specifice, care formeaz un ciclu complet de-a lungul duratei de viata a utilajului. Este necesara o lista a echipamentelor, a locaiei si a procedurilor detaliate. Toate componentele operaionale sau de protecie ale utilajului, care, nu sunt identificate imediat trebuie listate pentru verificri periodice. De asemenea, trebuie inclus un tabel cu fiecare sarcina de ntreinere listata. Numrul programelor depinde de frecventa impusa de respectivul echipament. Exemple Program 1 Program 2 Program 3 4 sptmnal 3 lunar anual
De asemenea, frecventa ar putea sa se bazeze pe ore de activitate. nlocuirea consumabilelor si pieselor de uzura (conform instruciunilor productorului sau furnizorului) Lista utilajelor si aparatelor care necesita componente destinate uzurii si care trebuiesc schimbate, dar fara a avea o perioada fixa, de ex. dispozitivele de etanare a pompelor, pompe statoarele mono, pompele cu diafragma, buce, inele de uzura, etc. Este necesara o prezentare a procedurii detaliate pentru lucrrile de reparare / nlocuire, cu referine la numerele componentelor ce trebuie schimbate si instrumentele necesare. Calibrare si inspecie Programele de calibrare si inspecie vor conine o lista a echipamentelor care trebuiesc calibrate sau ajustate intr-o perioada de rutina de baza, si care nu sunt neaprat echipamente de ntreinere planificata. Este necesara o lista a echipamentelor, a locaiei si a procedurilor detaliate. De asemenea, trebuie inclus un tabel al cerinelor, cu fiecare sarcina de calibrare /verificare prezentata. Numrul programelor depinde de frecventa impusa de respectivul echipament Exemple: Program 1 Program 2 Program 3 sptmnal lunar 3 lunar
De asemenea, frecventa ar putea sa se bazeze pe ore de activitate.
55 din 76
Identificarea erorilor Un tabel cu posibilele erori sau defeciuni, conform instruciunilor productorilor: Numr manual Indicii / Defeciuni Cauze posibile Soluie (si procedura sau referina la procedura care poate fi gsita in manual)
In cazul in care este vorba de o componenta complexa a utilajului, trebuie inclus in aceasta seciune un grafic al erorilor gsite. Lista componentelor a) Graficul Utilajului si Lista Componentelor Lista echipamentelor, fiecare prezentnd sub-seciuni pentru lista componentelor. Listele componentelor trebuie sa includ detalii privind ansamblurile nlocuibile, sub-ansamblurile, si elementele care formeaz produsul. Listele de componente trebuie ilustrate sau trebuie fcute referine la ilustraiile corespunztoare (vor fi gsite in referine) in aa fel nct fiecare componenta prezentata sa poat fi localizata. In cazul in care este imposibil sa se dezasambleze si asambleze un ansamblu sau un sub-ansambluri, prile componente nu vor fi listate. Lista utilajului trebuie sa fie numerotata. Fiecare prezentare va avea o sub-seciune de pri numerotata. b) Stabilirea echipamentului Trebuie sa existe un inventar al echipamentului, cu prezentarea componentelor, care va conine informaii suficiente despre fiecare componenta, pentru a putea fi identificata in aa fel nct sa poat fi obinute piesele consumabile / de uzura. Plcuele de identificare sau denumirea furnizorilor si adresele si numerele de telefon trebuie incluse. Toate indicatoarele cu numere de identificare sau mrci trebuie prezentate in fiecare parte. Cnd este recomandata ca un anumit articol consumabil sau o piesa de schimb de uzura sa fie inute in stoc, acestea trebuie identificate mpreuna cu numerele si cantitile recomandate. Fiecare modul de procesare va fi realizat in aceeai forma, dup cum a fost descris in seciunea 2, seciunea 3, etc., de mai sus. Ultimul modul va fi destinat componentelor comune ale echipamentului, cum ar fi supapele operate manual. Volum 2 Seciunea 1 Partea: 2 Seciunea: Index Desene tehnice
Inventarul desenelor tehnice. Toate desenele tehnice si schemele prezentei seciuni trebuie enumerate consecutiv, att in prezentul index si in fiecare desen tehnic individual (indiferent care este numrul desenelor tehnice ale furnizorilor). Fiecare desen tehnic sau grafic va avea un numr unic.
56 din 76
Exemplu: DESEN TEHNIC Manual Nr. 1 2 Etc. Seciunea 2 Titlu Grafic General Schema procesului tehnologic Numrul furnizorului P66/SWW/1029A P66/SWW/11C
Manualele furnizorilor / productorilor
Lista numerotata a manualelor prii tere. Prezentata intr-o maniera similara cu inventarul desenelor tehnice. Volum 2 Partea 2 Seciunea 1 Planurile tehnice / Informaiile furnizorului Planurile tehnice Trebuie inclus un set complet al planurilor tehnice ale construciei: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) l) Prezentarea simbolurilor. P & ID tuturor unitilor. Planul tehnic electric pentru toate categoriile. Va include schemele, graficul cablurilor (cabluri de control si antrenare) si graficul terminalelor. ICA si sistemele de control. Desenele tehnice mecanice. Planurile lucrrilor de construcie. Planul sistemului de canalizare al antierului. Sistemul de conducte subterane, prezentnd locaia nodurilor. Schema procesului tehnologic pentru sistemele de control. Documentaia completa a software-ului PLC, incluznd Schema logica a procesului tehnologic, graficul bridelor, si prezentarea I/O. Procedura de control si schema generala a procesului tehnologic. Schema circuitului HV, in care se vor prezenta punctele izolate.
Informaiile furnizorului Documentaia si manualele relevante furnizate de productorii si furnizorii individuali. Fiecare articol separat va trebui sa poarte un numr de identificare a Manualului.
1.29.
PREGATIREA PERSONALULUI ANGAJATORULUI

Contractantul va fi responsabil de pregtirea personalului Angajatorului pentru operarea si ntreinerea utilajului, pe durata perioadei de montare si testare. Contractantul va asigura prezenta unui instructor (OJT) pentru personalul de supraveghere a Angajatorului. Activitile acestuia se vor baza pe Manualele de operare si ntreinere.
1.29.1. METODOLOGIA DE PREGATIRE

Activitatea OJT va urma procedura detaliata privind executarea si realizarea unei anumite sarcini, in cel mai eficient si rapid mod. Contractantul va organiza demonstraii privind realizarea unei sarcini, subliniind fiecare pas, factorii de protecie si pericolele. Procesul de pregtire trebuie planificat, meninut si controlat in aa fel nct Contractantul sa poat evalua nivelul de asimilare a cunotinelor participanilor. Participanii vor avea destul timp sa practice, prin executarea sarcinilor sub supravegherea Contractantului. Componenta practica a programului, in cadrul creia participanii chiar executa sarcinile nu trebuie sa reprezinte mai mult de 50% din durata perioadei de
57 din 76
pregtire. Contractantul va pregti si instrui participanii pana cnd sarcinile si abilitile au fost nvate. Contractantul va furniza Angajatorului rapoartele de evaluare ale sesiunilor de pregtire pentru fiecare participant. Contractantul va organiza sesiuni de pregtire pentru urmtoarele sectoare, oricnd va fi cazul: Echipament pentru lucrrile de operare si ntreinere; Vehicule de operare si ntreinere; Echipament de laborator pentru operare si ntreinere; Operarea si ntreinerea utilajului si a echipamentelor, cum ar fi generatoarele, sistemele de tratare, distribuie si furnizare; Operarea si ntreinerea echipamentelor procesului, cum ar fi conductele, pompele, filtrele, compresoarele, motoarele si dispozitivele; Operarea si ntreinerea echipamentului de protecie cum ar fi dispozitivele de respirat si echipamentele de urgenta si extinctoarele; Operarea si ntreinerea sistemelor, cum ar fi canalele, conductele, scurgerile si instrumentele de msurare. Contractantul va include instruciunile complete pentru personal (numit de Angajator) in conformitate cu urmtoarele specificaii in operarea si ntreinerea tuturor componentelor utilajului si a echipamentului montat, conform prezentului Contract. Importanta acestor instruciuni va fi subliniata in ntreinerea preventiva, funcionarea eficienta a Utilajului de tratare si sigurana la locul de munca.
1.29.2. PROGRAMUL PREGATIRII

Contractantul va depune programul complet al sesiunilor de pregtire pe care intenioneaz sa le susin, pentru a fi aprobat de Inginer, cu sase sptmni nainte de data prevzuta pentru eliberarea certificatului final. Lista instruciunilor va conine urmtoarele informaii: Numele si calificarea Instructorului(lor); Un rezumat al fiecrei perioade de pregtire; Durata perioadei de pregtire; Calificrile personalului Angajatorului care trebuie sa participe. Contractantul va permite in Preul Contractului pentru o perioada de pregtire de trei sptmni (5 zile pe sptmna) de instruciuni la fata locului, de la data eliberrii Certificatului de execuie. Programul acestei perioade va fi convenita de Contractant si Angajator. Personalul Angajatorului va fi prezent pe durata fazei de montare si predare. Acesta va fi ncurajat sa se familiarizeze cu echipamentul mecanic si electric care este montat si vor putea solicita informaii din partea personalului Contractantului in ceea ce privete diferitele funcii si operaiuni ale componentelor individuale ale echipamentului, att pentru cele mecanice cat si pentru cele electrice. Aceste informaii si perioada de familiarizare nu vor fi considerate ca fiind parte a perioadei oficiale de pregtire.
1.29.3. LOCATIA SESIUNILOR DE PREGATIRE

Contractantul va primi din partea Inginerului recomandrile privind locaia exacta in care vor avea loc sesiunile de pregtire.
1.29.4. MIJLOACE DE PREGATIRE SUPLIMENTARE

Contractantul va asigura furnizarea de materiale vizuale corespunztoare, cum ar fi proiectoare, table, si mostre tiate din echipamentul utilajului. Ca o condiie preliminar a sesiunilor de pregtire, operatorii utilajului vor primi manualele de operare si ntreinere, si vor avea posibilitatea sa le studieze nainte de nceperea perioadei oficiale de pregtire. In afara de manualele de operare si ntreinere, un set de note pentru fiecare sesiune
58 din 76
de instruire va fi furnizat de Contractant pentru fiecare operator care va lua parte la sesiunile de pregtire.
1.29.5. PERIOADA DE PREGATIRE PE DURATA PERIOADEI DE GARANIE

Ca parte a prezentului Contract, Contractantul va include costurile pentru pregtirea personalului, pentru vizitele pe teren a personalului calificat angajat de el, la fiecare doua luni pentru un interval de timp de doisprezece luni, perioada de garanie pentru a actualiza informaiile personalului angajatorului. Durata acestor vizite in fiecare caz nu va fi mai scurta de doua zile lucratoare, de ex. aisprezece ore petrecute pe antier. Angajatul numit al Contractantului va elabora un raport detaliat a operaiunilor utilajului, respectnd urmtoarele puncte: Introducerea Raportului ; ntreinerea tuturor componentelor echipamentului, furnizate in conformitate cu prezentul Contract ; Performantele operatorilor ; Comentarii generale privind funcionarea generala a facilitilor prevzute in prezentul Contract ; Conform titlurilor (ii) - (iv) inclusiv, Contractantul va comunica orice problema, existenta sau poteniala, determinata de aceste titluri, declarnd motivul pentru care aceste probleme au aprut si prezentnd propuneri detaliata, referitor la cum ar putea fi remediate. Pe durata vizitei pe antier, angajatul Contractului va stabili o perioada de doua ore pentru a discuta cu personalul angajatorului, pentru: (a) a constata, daca au vreo problema speciala cu utilajul sau echipamentul furnizat de Contractant, sau, (b) daca au nevoie de pregtire suplimentara sau de actualizarea instruciunilor anterioare privind operarea sau ntreinerea unui element special al utilajului sau al echipamentului.
1.29.6. PROGRAMUL PERIOADEI OFICIALE DE PREGATIRE

Programul sesiunilor de pregtire se va conforma urmtoarelor tabele. Contractantul va putea nainta sugestii pentru realizarea unor modificri ale programului, pe care Inginerul le va evalua; totui, perioade de pregtire va ramane de minim trei sptmni, si nicio modificare a programului nu va fi realizata fara aprobarea anterioara a Inginerului. Sesiunile de dimineaa vor avea loc intre 8.00 am si 1.00 pm. Sesiunile de dup-amiaza vor fi susinute intre 2.00 pm si 6.00 pm. Fiecare sesiune va avea o perioada de pauza de 30 de minute. SPTMNA NR 1 A PERIOADEI OFICIALE DE PREGTIRE
Zi Luni Perioada de pregtire de dimineaa Introducere privind utilajul si echipamentul, att cel mecanic, cat si cel electric, montata de Contractant Descrcarea fosei septice. Manipularea in sigurana a fosei septice. Proceduri de curare de urgenta. Sigurana in spatii nchise. Proceduri de urgenta. Perioada de pregtire de dup-amiaza Analiza diferitelor metode de tratare si chimia fundamentala a apei si microbiologie. Sntate si igiena ocupaional. Curarea canalelor de scurgere si controlul roztoarelor. Utilizarea echipamentului de protecie in canalele colectoare. Metode de prim ajutor Sesiuni de practica de laborator Tip pregtire Inginer electric / mecanic Chimist / Biochimist Chimist / Biochimist specialist in sntate ocupaional Ofier de protecie
Mari
Miercuri
Joi
Analiza echipamentului de laborator si metodele de analiza care urmeaz a fi utilizate.
Chimist / Biochimist
59 din 76
Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Fagaras CL2 Statie de epurare ape uzate menajere pentru localitatile Avrig si Marsa si Imbunatatiri la Statia de tratare apa Avrig Documentatie de Atribuire Volumul 3B Specificatii Tehnice Generale Zi Vineri Perioada de pregtire de dimineaa Meninerea nivelului stabil si factorii care ar putea afecta operaiunea Perioada de pregtire de dup-amiaza ntrebri si rspunsuri in cadrul cursului si, daca este necesar, informaii adiionale privind subiecte discutate anterior. Evaluarea participanilor. Tip pregtire Specialist in lucarii de tratare Specialist pregtire
SPTMNA NR 2 A PERIOADEI OFICIALE DE PREGTIRE

Zi Luni Perioada de pregtire de dimineaa Descrierea echipamentului mecanic, montat conform contractului, dimensiuni, funcii, putere de consum, etc., pentru fiecare element. ntreinerea pompelor si utilizare pieselor de schimb pentru echipamentul de pompare (sesiune de clasa) Descriere, demonstraii si recomandri in operarea si ntreinerea generatoarelor diesel (sesiune de clasa si pe teren) Perioada de pregtire de dup-amiaza Program de lubrifiere, indicarea tipurilor de lubrifiani, procedura de lubrifiere si perioada. Demonstraii practice pentru fiecare element al Utilajului. Demonstraii practice privind schimbarea rotorului, a statorului rotativ, a garniturilor de etanare si a altor funcii mecanice and Partea 1 Sigurana la locul de munca cu echipament mecanic. Partea 2 lucrri la sistemul de conducte si la supapele de pe antier. Descrierea metodelor de reparare Pstrarea nregistrrilor. Metode, necesitatea nregistrrilor, utilizarea nregistrrilor. ntrebri si rspunsuri in cadrul cursului si, daca este necesar, informaii adiionale privind subiecte discutate anterior. Evaluarea participanilor. Tip pregtire Inginer mecanic, instalator maistru
Mari
Inginer mecanic, instalator maistru sau reprezentanii productorului
Miercuri
Inginer mecanic sau reprezentanii productorului
Joi
Vineri
Sarcini zilnice, sptmnale si lunare pentru personalul staiei de tratare in ntreinerea echipamentului mecanic. Simulare pentru cderea staiei de pompare. Demonstraie practica privind procedurile corespunztoare.
Inginer mecanic, specialist in sisteme de tratare
Inginer mecanic, instructor specialist
60 din 76
SPTMNA NR 3 A PERIOADEI OFICIALE DE PREGTIRE

Zi Luni Perioada de pregtire de dimineaa Introducere in sistemele electrice, prezentarea detaliata a instalaiilor de energie interne si motrice. Descrierea tabloului de control instalat. Perioada de pregtire de dup-amiaza Turul antierului pentru vizualizarea tuturor tablourilor de control montate, conform contractului, operarea si ntreinerea fiecrui tablou de control pentru operatorii utilajului. Demonstraie pentru utilizarea si comutativitatea pieselor de schimb ale tabloului de control. Partea 1 sigurana la locul de munca cu instalaii electrice Partea 2 ntreinerea echipamentului industrial A.C. Operarea si ntreinerea instrumentelor montate pentru msurarea debitului si nivelului. Sarcini zilnice, sptmnale si lunare ntrebri si rspunsuri in cadrul cursului si, daca este necesar, informaii adiionale privind subiecte discutate anterior. Evaluarea participanilor. Tip pregtire Inginer electric
Mari
Miercuri
Joi
Explicaii si instruciuni privind graficele conexiunilor pentru fiecare tablou instalat, cu sesiune de ntrebri si rspunsuri. Descriere, demonstraie si instruciuni privind operarea si ntreinerea pe teren a facilitailor de generare de curent electric (sesiune de clasa si practica) Introducerea si descrierea echipamentului montat.
Inginer electric, Electrician maistru
Inginer electric, Electrician maistru sau reprezentanii productorului
Inginer electric, tehnician maistru sau reprezentanii productorului
Vineri
Timp liber de analizare a tuturor aspectelor cursului, care ar putea fi solicitate de personalul Angajatorului (trebuie trimisa o notificare in termen de 3 zile, pentru a permite numirea Instructorului adecvat)
Dup caz
1.29.7. OPERAREA UTILAJULUI PE DURATA PERIOADEI DE PREGATIRE

Contractantul va include in Preul contractului sau costul pentru un operator si un supraveghetor pe teren permaneni pentru operarea utilajului instalat, pe durata celor trei sptmni de pregtire, si pentru alte cinci sptmni (in total 8 sptmni), exclusiv pentru operarea si ntreinerea utilajului si echipamentelor montate.
1.30.
CONTROLUL CALITATII
Contractantul va propune un sistem de control al calitii in conformitate cu ISO 9001, care va trebui sa includ obiectivele, politicile si procedurile de management al controlului calitii, pentru a demonstra conformitate cu Specificaiile tehnice. Subiectele care trebuie luate in considerare, dar fara a fi limitate, sunt: Organizarea personalului care asigura controlul calitatii Controlul construciei si proiectrii Controlul documentelor si a modificrilor proiectului Controlul achiziiei Auditarea sistemelor si procedurilor de control al calitatii ale sub-contractanilor Verificarea echipamentelor si materialelor
61 din 76
Verificarea partilor tere independente Identificarea materialelor pozitive Verificarea aliajelor Rapoartele productorilor Instruciuni de prezervare si impachetare Instruciuni de depozitare pe termen lung Instruciuni de transport / import Instruciuni de construire, montare, operare si intretinere Calificarea sub-contractanilor pentru materialele de construcie Masurile de control al calitatii pentru sub-contractant Verificri pe teren nainte de predare Auditarea calitatii.
Contractantul va aplica sistemul de control al calitatii care indeplineste cerinele ISO 9000: 1987 sau un standard echivalent, care acoper toate aspectele de management ale contractului. Contractantul va impuse cerinele corespunztoare standardului pentru furnizarea de bunuri si servicii si acest fapt va fi luat in considerare si de-a lungul evalurii si seleciei sub-contractanilor. Sistemul de control al calitatii se va asigura ca managementul calitatii lucrrilor ntreprinse este inclus din Contract si este respectat pana la finalizare. Toate aspectele privind lucrrile asumate in scopul Contractului vor fi supuse planului de calitate al proiectului, care va fi elaborat si implementat de ctre contractant in termen de 1 luna calendaristica de la semnarea contractului. Planul de calitate al proiectului va lua in considerare urmtoarele aspecte ale calitatii: organizarea proiectului de ctre contractant, autorizaiile si responsabilitatile fiecrei sectiuni/grup si va adresa interfeele dintre aceste seciuni / grupuri; ii) Ordinea tuturor activitatilor proiectului care urmeaz a fi realizate mpreuna cu responsabilitatile pentru elaborarea documentaiei pe durata tuturor fazelor lucrrilor inclusiv, dar fara a limita, modificrile privind proiectarea, achiziia si construcia. Modificrile proiectului vor fi strict controlate si documentate. Toate modificrile proiectului care urmeaz a fi realizate se vor conforma planului de calitate al proiectului. iii) verificarea faptului ca sub-contractanii sunt capabili si au abilitatea de a furniza echipamente, materiale si servicii care respecta prevederile contractului. iv) Lista procedurilor ce urmeaz a fi executate. v) aderenta programului contractului pentru toate aspectele lucrrilor. vi) punctele in care trebuie obinute autorizaii oficiale nainte de execuie. vii) audit intern pentru activitatile principale, conform ISO 9000: 1987 sau unui standard echivalent. Copii ale nregistrrilor auditului vor fi furnizate in termen de 15 zile lucratoarele de la finalizarea auditului. viii) stabilirea strategiei / procedurii QA/QC pentru fazele de proiectare, achiziie si construcie ale contractului. ix) verificarea echipamentelor, materialelor, fabricrii si montajului. x) pstrarea nregistrrilor privind calitatea tuturor elementelor proiectului, inclusiv documentaia furnizata de sub-contractani sau cea a sub-furnizorilor, etc. xi) instruciuni pentru prevenirea deteriorrii sau prejudicierii bunurilor / serviciilor furnizate si instruciunile prevzute pentru asigurarea metodelor corecte si sigure de construcie, instalare, pstrare, operare si intretinere. Inginerul isi rezerva dreptul de a audita sau analiza sistemul de calitate utilizat de contractant si/sau de subcontractanii si. i)
62 din 76
1.31. SIGURANTA SI SECURITATEA MUNCII 1.31.1. NORME DE CONSTRUCTIE, PROIECTARE SI INTRETINERE
nainte de demararea lucrrilor de construcie, Contractantul va elabora un plan de protectie si securitatea muncii, in care se vor stabili masurile de asigurare a sanatatii si proteciei tuturor persoanelor care executa lucrri de construcie si a celorlalte persoane care ar putea fi afectate. Contractantul va furniza Inginerului orice informaii sau calcule necesare pentru includerea dosarului de protectie si securitatea muncii. Contractantul se va asigura ca informaiile relevante ce urmeaz a fi incluse in dosarul de protectie si securitatea muncii sunt obinute din partea sub-contractanilor si transmise Inginerului. Pe durata contractului, Inginerul isi rezerva dreptul de a executa audite pentru a verifica daca toate partile se conformeaz obligaiilor asumate conform Regulamentelor de construcie. Contractantul va avea abilitatea de a demonstra procedurile adoptate pentru a se conform regulamentelor de construcie. Procedurile vor incorpora urmtoarele cerine:
Stabilirea tuturor proiectanilor implicai in proiect, inclusiv numele si datele de contact ale fiecruia. Analiza datelor existente si informaiilor, inclusiv a desenelor tehnice, a datelor privind verificarea terenului si coninutul dosarului sntate si protecie. Analiza informaiilor noi furnizate de proiectanii proiectului, inclusiv datele de revizuire a proiectului, documentele in care sunt stabilite riscurile, evaluarea riscurilor si registru de riscuri reziduale. Analiza informaiilor relevante privind construcia, operabilitatea si intretinerea proiectului, de ex., evaluri pentru controlul materialelor care pot pune in pericol sntatea. Procedura de control a distribuiei, transmiterii si completarea documentelor privind dosarul sntate si protecie. Procedura pentru proiectanti de a trece in transmiterea ctre Inginer a informaiilor, de ex, evaluarea riscurilor. Procedura pentru copierea verificrilor realizate de proiectant pentru sntate si protecie, si transmiterea acestora Inginerului.
1.31.2. REGULAMENTE DE FURNIZARE A ECHIPAMENTELOR SI UTILAJELOR (SIGURANTA)

Contractantul trebuie s prezinte declaraia de conformitate pentru echipamentele si utilajele livrate. Pe toate echipamentele furnizate va fi ataat simbolul A CE. Copii ale declaraiilor de conformitate trebuie s fie realizate pentru a fi incluse in Planul de Sntate i Siguran a muncii.
1.31.3.
PLANUL PENTRU SIGURANTA
Proiectarea structurilor va include caracteristici pentru a permite activitatile de operare i ntreinere care trebuie efectuate n condiii de siguran. Urmtoarele aspecte de proiectare sunt tipice numai celor ce trebuie luate in considerare si vor fi aplicate ca minim: Modelele trebuie s respecte dispoziiile din Codurile de Practic Aprobat (ACOP's), aprobat de ctre Autoritatea din Romnia responsabila pentru Sntatea i Securitatea n Munc. Locaia i poziia utilajului i echipamentelor, a instrumentelor, supapelor, etc., i a altor elemente care urmeaz sa fie utilizate, cum ar fi corpurile de iluminat, vor fi stabilite in baza unei metode sigure de lucru aplicabila tuturor activitilor de exploatare i ntreinere asociate cu aceste elemente, si s permit accesul n condiii de siguran i spaiul suficient de micare pentru ca aceste activiti sa fie ntreprinse, fie de la nivelul solului sau pe o platforma de operare sau dintr-o camera subteran, dup caz.
63 din 76
n cazul n care a fost proiectata o metod de lucru n condiii de siguran care include utilizarea de scri de acces mobile, de exemplu, ntr-o zon n care accesul este rar, punctele de nchidere adecvat concepute trebuie s fie furnizate. Sisteme de ridicare trebuie s fie concepute pentru a facilita ridicarea n condiii de siguran a tuturor elementelor de instalaii i echipamentelor care necesit ridicarea n timpul activitilor de ntreinere i montare. Metodele declarate trebuie s includ detalii privind metoda de ridicare i greutatea componentelor care urmeaz s fie ridicate. Manipularea manual trebuie s se conformeze normelor prevzute de legea romn. Puncte de ridicare pentru echipamente trebuie s fie proiectate i poziionate pentru a asigura o ridicare echilibrata i stabila i trebuie s fie marcate n mod clar. Zonele pe care se intentioneaza stabilirea macaralelor mobile sau zonele stabilite pentru ncrcaturi vor fi verificate pentru stabilirea capacitii de ncrcare corespunztoare. O atenie speciala va fi acordata prevederilor Regulamentului de manipularea manual pentru proiectarea structurilor i stabilirea sistemelor de ridicare. Instalaiile tehnice i mainile trebuie s poat fi nchise ntr-o stare inactiva n cazul n care exist posibilitatea ca personalul sau staia sa fie puse n pericol n timpul fazei de ntreinere, de control etc. Pentru a facilita aceast cerin, furnizarea de energie electrica pentru staie va fi realizata printr-un izolator principal care se poate nchide. De asemenea, facilitile de blocare ar trebui sa fie incorporate si pentru supape si vane, unde aceste situaii periculoase ar putea avea loc. n cazul n care sunt montate mai multe panouri pe platelaje mobile, panourile individuale ar trebui s fie permanent i laterale nchise pentru a mpiedica deplasarea laterala in cazul in care tablourile adiacente sunt eliminate. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea de locatoare nedetaabile sau prin alte mijloace la fel de eficiente. n cazul n care sunt instalate scri fixe n zonele umede, si in spaiile nchise, nu trebui s fie montate lanuri cu inele, n cazul n care acestea ar putea mpiedica accesul de personalului de intervenii in caz de urgenta. n proiectarea de galerii pentru sistemul de canalizare, ar trebui acordata o atentie speciala riscului de acoperire a galeriilor de presiunea exercitata in sistemul de canalizare si/sau ca urmare a faptului ca au fost supuse mutrii neautorizate in zone predispuse la vandalism, precum i la orice pericolele determinat de aceti factori. Masurile luate pentru primirea substanelor periculoase trebuie s includ prevederi privind accesul vehiculelor, manipularea, etc., i utilizarea adecvata. In stabilirea cerinelor pentru protejarea bazinelor, se vor aplica cel puin urmtoarele masuri: Pentru bazinele de apa potabila si reziduala, fara canale periferice, barierele de protecie sunt necesare unde: - dimensiunea de la fundul bazinului la nivelul de acoperire este mai mare de 1400mm: sau - adncimea lichidului din bazin depete in mod normal 1000mm Pentru bazinele cu canale periferice, barierele de protecie sunt necesare unde se aplica urmtoarele; - adncimea lichidului din bazin depete 400mm, condiii de debit normale - nlimea de la fundul bazinului la nivelul de acoperire este mai mare de 1400mm - dimensiunea razei de aciune (msurata de la fata interioara a peretelui extern la punctul extrem al peretelui de flancare sau spaiul de depunere, dup caz) este mai mica dect altitudinea de la suprafaa la nivelul de apa al primului canal sau 600mm, oricare este mai mare. Pentru bazinele care conin reziduuri, barierele de protecie sunt necesare unde adncimea reziduurilor depete 500mm Pentru bazinele cu poduri mobile, va exista o distanta de cel puin 500mm intre obiectele fixe, de ex., parapei, si orice parte mobila a podului.
64 din 76
1.31.4.
ECHIPAMENT DE PROTECTIE PENTRU PERSONAL
Standardul minim de echipamente de protecie ce urmeaz a fi purtate pe antierul de construcie va fi nclmintea de siguran, casca de siguran i vest de mare vizibilitate in concordanta cu normele si standardele de protectie si siguranta a muncii romanesti in vigoare.
1.31.5.
ASISTENTA SANATATE SI PROTECTIE
O persoana acreditata din partea Inginerului va inspecta antierul la intervale de cel puin dou sptmni pentru problemele de sntate i siguran. Rezultatele acestei inspecii trebuie s fie inclusa intr-un raport specific al Inginerului ce va fi transmis Autoritatii Contractante spre aprobare.
1.31.6.
INSPECTII PENTRU SIGURANTA
In afara clauzei de mai sus, Contractantul va efectua (cel puin) o inspecie oficial pentru problemele legate de sigurana si protectia muncii, sptmnal, i va documenta rezultatele acestui control intr-un raport specific. Inginerul va avea posibilitatea de a participa la aceste inspecii i va primi o copie a documentaiei Contractantului, realizata n urma acestor inspecii. Contractantul trebuie s ia msuri eficiente pentru a se asigura c problemele identificate n aceste inspecii sunt rezolvate n mod eficient.
1.31.7. AVIZIER (PANOU) CU INDICII PRIVIND SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII

Contractantul trebuie s asigure existenta unui avizier (panou) cu masurile de sigurana si protectie a muncii pe santier. Acesta va fi localizat corespunztor in cadrul antierului sau in amplasamentul realizat pentru asigurarea facilitilor de cazare.
1.31.8. SEDINTE AVAND CA OBIECT SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII PE SANTIER

Contractantul va participa la edinele urmtoare: sedinta preliminar HAZOP Sedinta privind sigurana si protectia muncii Adunri privind progresul masurilor de siguranta si protectie a muncii
1.31.9.
METODE SI EVALUAREA RISCURILOR
Contractantul se va asigura ca situaiile metodele standard / procedurile de evaluare a riscurilor sunt realizate pentru toate activitile principale de pe antier i pentru activitile cu risc ridicat. O copie a acestei Documentatii va fi trimisa Inginerului pentru revizuire nainte de nceperea activitii. Contractantul va face o demonstraie a procedurii de audit pentru a se asigura ca metodele standard / procedurile de evaluare a riscurilor sunt diseminate pentru supravegherea antierului si a muncitorilor.
1.31.10.
RAPOARTAREA ACCIDENTELOR SI INVESTIGATII
Contractantul va furniza Inginerului urmtoarele informaii, nu mai trziu de a treia zi a fiecrei luni calendaristice: Orele de lucru totale desfasurate pe antier pentru luna calendaristica precedenta: ii) Media numrului de persoane angajate pe antier pentru luna calendaristica precedenta iii) Numrul de accidentelor majore / fatale de pe antier pentru luna calendaristica precedenta iv) numrul, "peste 3 zile", accidentelor pentru luna calendaristica precedenta v) Numrul de accidente de pe antier care au determinat absena de la locul de munc ntre 1 - 3 zile n cursul lunii calendaristice precedente.
65 din 76
vi) numrul tratamente de prim-ajutor (pe antier), pentru luna calendaristica precedenta vii) numrul de apariii periculoase / boli pe antier pentru luna calendaristica precedenta Contractantul va informa Inginerul imediat, n cazul unui accident, apariiei unei situaii periculoase sau a unei boli aprute pe antier. n termen de 10 zile de la un astfel de eveniment, sau de la confirmarea medical a unei boli raportate, Contractantul trebuie s trimit Inginerului, un raport de investigaie detaliat. Investigarea evenimentelor raportate se va realiza de ctre o persoan competent (e) instruita investigarea eficienta a accidentelor. In raportul investigaiei se vor prezenta informaiile privind mprejurrile n care accidentul / situaia periculoase / bolile au aprut i msurile de remediere care trebuie luate pentru a preveni reapariia. De asemenea, fotografiile relevante i declaraiile ar trebui s fie, ca o condiie, parte integrant a raportului anchetei. Raportul trebuie s descrie detaliat att cauz prejudiciului / daunele, precum i cauza rdcin (e) a accidentului / incidentului.
1.31.11. SIGURANTA PE DURATA LUCRARILOR LA SISTEMUL DE APE REZIDUALE

In situaia in care Contractul presupune lucrri la sistemul apelor reziduale, Contractantul se va conforma procedurilor relevante pentru executarea acestor operaiuni.
1.31.12.
SERVICII ADITIONALE
Contractantul se va asigura c sunt luate msurile de precauie adecvate pentru a evita pericolul in cazul serviciilor la nlime i va trebui s respecte reglementrile pentru a evita situaiile periculoase determinate de lucrrile electrice la nlime.
1.31.13.
DOCUMENTENTATIA SPECIFICA PENTRU SISTEMUL DE PROTECTIE
Contractantul va adopta proceduri de lucru n condiii de siguran la un standard nu mai mic dect cel prezentat n documentaia de siguran specifica menionata in Specificaiile tehnice.
1.31.14.
MONITORIZAREA NORMELOR DE PROTECTIE
Inginerul i rezerv dreptul de a realiza auditul pentru normele de sntate i siguran i de mediu, pe care Contractantul le va utiliza pe toat durata de lucru.
1.31.15. VIZITAREA SANTIERULUI DE CATRE INSPECTORUL DE SANATATE SI PROTECTIE A MUNCII

Contractantul va notifica imediat Inginerul, vizita pe teren, sau eventuala vizita pe teren a unui reprezentant al Autoritii pentru Sntate i Securitate.
66 din 76
FORMULAR DE OPERAIUNI RESTRICIONATE RO1 CHESTIONAR PRIVIND ISTORICUL MEDICAL (PENTRU A FI UTILIZAT DE CONTRACTANI) A SE COMPLETA DE CTRE APLICANT 1. DATE PERSONALE NUME (in clar) ADRESA DATA NASTERII ANGAJATOR . Nr. de telefon .. ... LOCUL NASTERII .. .
SUFERITI SAU ATI SUFERIT DE:N U D A D A T A LOCU L
FEBRA TIFOIDA PARATIFOIDA DIZENTERIE DIAREE PERSISTENTA HEPATITA FEBRA PRELUNGITA NEDIAGNOSTICATA 3. DECLAR CA INFORMAIILE OFERITE SUNT CORECTE, CONFORM CUNOTINELOR MELE. AUTORIZEZ INGINERUL SA IL CONTACTEZE PE DOCTORUL MEU SI, DE ASEMENEA, L AUTORIZEZ PE DOCTORUL MEU SA RSPUND ORICREI SOLICITRI DIN PARTEA INGINERULUI, REFERITOARE LA PREZENTUL CHESTIONAR. . SEMNAT DE APLICANT .. . DATA
AR PUTEA FI NECESARA O EXAMINARE MEDICALA. ACEASTA VA AVEA LOC DACA CONSILIERUL MEDICAL CONSIDERA CA ESTE NECESAR. A SE COMPLETA DE CTRE DOCTORUL APLICANTULUI SI SA FIE APLICATA STAMPILA. CONFORM INFORMAIILOR PE CARE LE DEIN, NU EXISTA NREGISTRRI CUM CA PERSOANA AR FI SUFERINDA DE VREO INFECIE CU TRANSMITERE HIDRICA. SEMNAT STAMPILAT DATA
Numai pentru uzul biroului: Competent pentru Operaiuni restricionate D/N Card NR.
.. Data eliberarii
67 din 76
FORMULAR DE OPERAIUNI RESTRICIONATE RO2 NOTA DE EXCLUDERE DIN OPERAIUNILE RESTRICIONATE A FI COMPLETATA DE CONTRACTANT (MANAGER DE LINIE)
Detaliile excluderii Nume Locaie Contractant informatii despre SIMPTOMELE RAPORTATE Data excluderii din Operaiunile restricionate Data revenirii la Operaiunile restricionate .. . .
Semnat (Manager) Nume (In clar) Data
Numai pentru administratorul Inginerului (Protejarea sntii) Data primirii Semnat ..
68 din 76
1.34
METODA DE PROIECTARE
Devierea de la Specificaiile tehnice si standardele in vigoare nu va fi permisa fara aprobarea anterioara din partea Inginerului. Contractantul se va asigura ca facilitatile sunt funcionale si construcia, operaiunile si evoluia lucariilor poate fi continuata in sigurana si eficient. Contractantul este responsabil ca subContractanii sa respecte condiiile Contractului, Specificaiile tehnice si standardele. Proiectul Contractantului va asigura sigurana personalului si a echipamentului pe durata operaiunilor si intretinerii, in special, acionare sigura, operare sigura si nchidere sigura sau toate lucrrile vor fi asigurate tot timpul si in conformitate cu toate condiiile. De asemenea, nchiderea sigura include acele caracteristici necesare pentru asigurarea faptului ca condiiile de sigurana sunt meninute dup nchiderea seciunii sa a tuturor lucrrilor. Proiectul Contractantului trebuie sa asigure utilizarea economica a tuturor utilitatilor. Echipamentele si materialele vor fi proiectate in aa maniera nct varietatea de productori si tipuri sa minimizeze investita de capital pentru achiziionarea de piese de schimb. Drept urmare, Contractantul va ncerca sa selecteze un singur productor pentru clasele de echipamente similare, cum ar fi pompele, ventilatoarele, aparatele de aer condiionat, schimbtoare de cldura tubulare, etc. Contractantul nu va utiliza azbest in nicio forma care, ca urmare a practicilor sau serviciului de lucru normal, poate determina ca azbestul sa devin un risc pentru sntate. Contractantul se va asigura ca aceasta condiie este impusa tuturor Contractanilor.
1.35
OPERAREA STATIEI
Fiecare faza a procesului trebuie sa poat fi operata prin control automat si monitorizata in camera de control, in cldirea administraiei. Numai personalul operativ va interveni in situaiile de urgenta care ar putea aprea in afara orelor de lucru normale. Operarea lucrarilor realizate de Contractant trebuie sa fie continua si pe perioade prelungite in cazul condiiilor meteorologice extreme care ar putea aprea si sa asigure masurile de intretinere minime ale utilajului. Contractantul poate fi contactat de Angajator pentru a demonstra acest lucru pentru fiecare componenta a utilajului propus in proiect, prin nregistrri si alte informaii tehnice privind componentele instalate intr-un mediu de lucru similare. Fara derogarea prevederilor Clauzei 5 din condiiile Contractului, Contractantul va proiecta lucrrile in conformitate cu standardele si codurile listate in prezentul document, Specificaiile tehnice si in conformitate cu prezenta Clauza. In general, masurile pentru proiectarea, fabricarea, construirea, verificarea si testarea lucrrilor, trebuie respectate pentru a respecta standardele si codurile aplicabile din Romnia, sau echivalentul Comisiei Europene (EN). Proiectarea, executarea si finalizarea lucrrilor se vor conforma standardelor din Romnia, in cazul in care este obligatoriu si/sau acestea sunt mai restrictive dect standardele si codurile listate in Specificaiile tehnice sau cele propus de Contractant. Denumirea productorilor de materiale si utilajului propus pentru incorporarea lucrrilor, mpreuna cu caracteristicile de performanta, capacitatile, rapoartele de certificare a testelor si alte informaii similare ale Utilajului propus, vor fi furnizate la datele specificate sau oricnd este solicitat de ctre Angajator. Daca in opinia Angajatorului, furnizarea acestor materiale si ale utilajului nu este satisfctoare pentru ca nu se conformeaz standardelor si codurilor listate in fisele de execuie, atunci angajatorul va avea dreptul de a refuza respectivii productori.
69 din 76
1.36
NIVEL FONIC MAXIM

Nivelul fonic, la distanta de 1m de la fiecare utilaj sau echipament mecanic sau electric care produce zgomot, nu va depasi 72dB(A). Contractantul va estima si demonstra prin calcule prezentate in faza de depunere echivalentul nivelului fonic. .
1.37
RISC SEISMIC
Legislaia din Romnia in mod special dispune ca proiectarea si construcia sa fie realizate in conformitate cu cerinele tehnice anti-seismice, ncadrate in standardele naionale. Autorizaia de construcie a lucrrilor nu poate fi emisa daca nu sunt respectate aceste prevederi. In plus, proiectul trebuie sa fie verificat de un expert independent care va testa metodele de calcul utilizate si in special, cele pentru indicii anti-seismici si masurile speciale de construire care ar trebui sa fie aplicate pentru tipul de construcie propusa. In final, inspectoratul pentru sigurana construciilor va efectua verificri pentru a permite nceperea construciilor. Conformitate solicitata, conform SR din Romnia P100/1-2006-7 grade (scara MSK).
1.38
DURATA DE VIATA
Cerinele generale privind durata de viata sunt listate in tabelele de mai jos: Table 1.39.1 Durata de viata a proiectului Denumire Durata de viata prin lucrri de ntreinere N/A 20 ani 20 ani 15 ani 15 ani N/A Durata de viata
Construcii civile de sub pmnt si beton Construcii din otel si cuve din otel Cldiri Utilaj mecanic Utilaj electric ICA Table 1.39.2
60 ani 25 ani 40 ani 25 ani 25 ani 15 ani
Durata de viata dup reabilitare Durata de viata prin lucrri de ntreinere 15 ani 10 ani 10 ani 10 ani Durata de viata
Denumire
Construcii civile de sub pmnt si beton Construcii din otel si cuve din otel Cldiri Utilaj mecanic
30 ani 25 ani 25 ani 20 ani
1.39
ZONE PERICULOASE
Contractantul va realiza un studiu privind zonele in care ar putea aprea Eventuale condiii de explozie si va selecta echipamentele in conformitate cu Directiva ATEX Directive 95 si 137.
70 of 76
1.40
STUDIU HAZOP
Studiul HAZOP (Studiu privind riscurile si operativitatea) va fi realizat pentru procesul tehnologic, in conformitate cu proiectul tehnic al Contractantului. Un Studiu HAZOP va fi realizat in termen de 2 luni de la primirea proiectului detaliat din partea Contractantului si apoi in faza preliminar predrii. Preedintele si secretarul HAZOP vor fi numii de ctre Inginer, iar locul sesiunilor de intalnire vor fi comunicate de catre Inginer. Un studiu post-construcie va fi realizat de ctre Inginer si Contractant nainte de testarea lucrrilor pentru a confirma faptul ca procesul tehnologic si echipamentele au fost construite in conformitate cu ultimele documente disponibile si ca studiul HAZOP anterior a fost completat in conformitate. Contractantul va permite un minim de 50 de ore pentru sedintele HAZOP, conform instruciunilor Inginerului. Nota: Aceast metod de analiz este o abreviere de la Hazard and Operability i are n vedere studiul fenomenelor periculoase i de funcionare. Metoda HAZOP se aplic n mod deosebit sistemelor tehnice cu grad mare de automatizare, n care activitatea se desfoar n flux continuu i const n descrierea amnunit a funcionrii normale a unui proces tehnologic, descompunerea lui ntr-un numr de operaii succesive i evaluarea influenei abaterilor posibile, asupra acestor operaii cu ajutorul unor cuvinte-ghid (cuvnt-cheie). Fiecare cuvnt-cheie desemneaz o anumit abatere a operaiei de la funcionarea normal. Aplicarea metodei HAZOP necesit prezena unor specialiti cunosctori sau familiarizai cu proiectarea i funcionarea firmei. Echipa de specialiti poate fi format din 5-6 persoane cu pregtire tehnic i este condus, de regul, de un inginer specialist n fiabilitate i expert n aplicarea metodei. Conductorul echipei de specialiti pregtete din timp activitatea echipei i are rolul de moderator al discuiilor purtate cu i ntre membrii echipei. Din practic s-a desprins necesitatea existenei unui secretar al echipei, nsrcinat cu inerea evidenei evenimentelor potenial periculoase semnalate de ctre membrii echipei, organizarea ntlnirilor i transmiterea comunicrilor ntre membrii echipei. Rezultatele studiului HAZOP constituie datele necesare pentru faza managementului riscului, respectiv faza de control i gestionare a riscului. urmtoare a
1.41
CERINTE DE INTRETINERE
Contractantul va furniza un program de operaiuni in care va prezenta natura si frecventa tuturor aciunilor anticipate de operare si ntreinere, necesare pentru fiecare si toate mainile si tablourilor de control, furnizate conform prezentului Contract. Proiectele vor conine prevederi pozitive pentru acestea, in baza costului minim pe viata.
1.42
PIESE DE SCHIMB DE INTRETINERE

Contractantul va prezenta lista completa a pieselor de schimb, suficiente pentru o perioada de doi ani de operaiuni pentru fiecare tip de maina sau tablou electric, furnizate conform prezentului Contract. Descrierea fiecrei piese de schimb, numrul de piese necesare pentru o perioada de operaiuni de doi ani si preul fiecrei piese vor fi prezentate in cadrul unei liste care va fi parte din Anexele tehnice ale Volumului 4.
71 of 76
Numrul si tipul pieselor ce vor fi furnizate de Contractant vor fi aprobate de Inginer pe durata perioadei Contractului.
1.43
ECHIPAMENT DE INTRETINERE
Contractantul va oferi un pre pentru fiecare si toate tipurile de instrumente speciale sau dispozitive de acionare necesare pentru meninerea fiecrui tip de maina sau tablou electric furnizat conform prezentului Contract. Descrierea fiecrui instrument sau dispozitiv va realizata in cadrul unei liste relevante din Anexele tehnice, coninute de Volumul 4. Numrul si tipul de instrumente speciale sau de dispozitive de acionare, ce urmeaz a fi asigurate de Contractant, vor fi aprobate de Inginer pe durata perioadei Contractuale.
1.44
PREGATIREA PROIECTULUI SI DOCUMENTELE CONSTRUCTIEI
1.44.1 GENERALITATI Proiectul Contractantului si lucrrile de construcie vor include, dar fara a limita, elaborarea tuturor documentelor necesare, inclusiv a oricror standarde adiionale necesare, mape, diagrame, caiete de sarcini, foi de date, caiete de date, comenzi, planurile construciei, izometrii conducte, rapoarte, calcule, etc. Astfel, in scopul lucrrilor sale sunt necesare urmatoarele: Sa se conformeze legilor, normelor si regulamentelor in vigoare; Sa emit documentaia / planurile in conformitate cu planul de calitate si sistemul de management al documentelor. Sa ndeplineasc cerinele impuse de Specificaiile tehnice. Sa respecte cerinele autoritilor statutare pentru acordarea autorizaiilor, inspecie si sigurana. Sa se conformeze practicilor recunoscute privind construciile. Sa realizeze notele finale ale proiectului de construcie. Sa furnizeze suficiente instruciuni si notificri detaliate ale Lucrrii pentru a facilita desfurarea lucrrilor de operare si de ntreinere, in mod eficient si sigur (Manualele de Operare si ntreinere). 1.44.2 LIMBA DOCUMENTELOR Limba romana va fi utilizata pentru toate documentele si pentru desenele tehnice. 1.44.3 FORMA DOCUMENTELOR Contractantul va realiza diagrame, grafice, scheme, etc. pentru proiect, ce vor fi depuse la Inginer pentru a fi aprobate nainte de a fi utilizate. 1.44.4 SIMBOLURILE SCHITELOR SI SCHEMELOR Simbolurile si plcuele de identificare care vor fi utilizate pentru schite si diagrame vor fi utilizate in conformitate cu Specificaiile tehnice. In cazul in care nu exista niciun simbol adecvat in Specificaiile tehnice si nu exista niciun simbol recunoscut la nivel internaional sau exista ambiguiti, Contractantul va discuta cu Inginerul pentru a stabili mutual acceptarea simbolului. 1.44.5 PRACTICI DE PROIECTARE Toate desenele tehnice vor fi realizate in aa maniera nct sa poata fi copiate pe suport electronic. Cerinele pentru pregtirea si executarea schemelor, dimensiunea hrtiei, practicile de proiectare vor fi aprobate de Inginer.
72 of 76
1.44.6 PROIECTARE ASISTATA PE CALCULATOR (CAD) Toate planurile care trebuie depuse pentru Inginer vor fi realizate utiliznd sistemul CAD si depuse pe CD si in formatul convenit cu Inginerul. 1.44.7 UNITATI DE MASURA Unitile de msura definite in Specificaiile tehnice vor fi utilizate in elaborarea documentaiei tehnice si a schemelor. 1.44.9 SCHEMELE DE PROCES (P&IDS) Contractantul ca dezvolta si revizui P&ID-ul din cadrul documentaiei ofertei, in conformitate cu dezvoltarea proiectului, informaiile sub-contractantului, cerinelor HAZOP, etc. P&ID-ul realizat de subContractani va fi elaborat si tratat in aceeai maniera ca si P&ID-ul realizat de Contractant. Exista posibilitatea ca Inginerul sa solicite Contractantului revizuirea P&ID-ului elaborat de subContractani, daca acetia nu vor reui sa se conformeze cerinelor proiectului. 1.44.10 RISCURI SI REVIZUIREA OPERABILITATII Contractantul va realiza un studiu oficial privind Riscurile si Operabilitatea, in fazele ce vor fi convenite cu Inginerul, dar va fi elaborat ulterior primei ediii P&ID. Reprezentanii Angajatorului si Inginerului vor fi prezeni. Studiile ar putea fi conduse de un preedinte independent care va conduce adunrile HAZOP, in conformitate cu procedura HAZOP convenita cu Inginerul. Rezultatele studiului HAZOP vor fi implementate de ctre Contractant intr-un termen rezonabil. 1.44.11 PLANURILE TERENULUI Contractantul este responsabil pentru elaborarea si e
1.45
APROBAREA DESENELOR DE PROIECTARE SI A SCHITELOR

Desenele de proiectare sub format CAD si calculele vor fi depuse de ctre Contractant la Inginer pentru a fi aprobate in cel mai scurt termen, dup primirea instruciunilor privind demararea proiectului. Desenele instalaiilor vor fi depuse la Inginer spre aprobare, in cel mai scurt termen posibil, dup finalul fazei de proiectare. Nicio lucrare nu va fi nceput nainte de a primi aprobarea. Contractantul va prezenta CAD-ul generat si desenele instalaiilor pe suport de hrtie, la termenul si in conformitate cu prevederile Specificaiilor tehnice. In acest scop, Contractantul va nregistra, in maniera aprobata pe durata execuiei lucrrilor, orice modificri ale desenelor construciei, aprobate de Inginer.
1.46
INDICATOARELE UTILAJULUI
1.46.1 GENERAL Toate mainile si componentele individuale vor purta indicatoare cu denumirea prezentata pe schema(e), in limba romana. In cazul in care exista abrevieri pe schema(e), indicatoarele vor prezenta textul complet si nu abrevierea. Abrevierea textului va fi utilizata daca Inginerul aproba acest fapt, in cazul in care dimensiunea placutei de identificare implica acest lucru. Unul din urmtoarele tipuri de indicatoare va fi utilizat:
73 of 76
Plcue de identificare din plastic tiprite sub presiune; Placuta de identificare gravat Traffolyte sau alte indicatoare similare; Plcue de identificare gravate din alama: literele vor fi adnc gravate in metal si umplute cu culoarea corespunztoare; Plcue de identificare plexiglas gravate: literele vor fi tiprite pe plexiglas, cu o grosime de minim 3mm (0.118 inch), si umplute cu culoarea corespunztoare; Inscripia sau gravarea (numai pentru indicatoarele luminoase) vor fi aprobate de Inginer la data ofertei; Fixarea unui tip aprobat pe spatele plexiglasului, avnd grosimea de minim 2mm (0.08 inch); Vopsit direct pe utilaj: aceasta metoda va fi utilizata numai pentru lucrrile la sistemul de conducte, exceptnd cazul in care este autorizat altfel de ctre Inginer. Literele vor fi tiparite. nscrisurile de mana nu vor fi utilizate; Indicatoarele vinilice autoadezive si care nu sunt autoadezive: acestea vor fi utilizate numai pentru marcarea lucrrilor la sistemul de conducte, pentru indicatoarele de sigurana si pentru indicatoarele generale. Indicatoarele care nu sunt autoadezive vor fi fixate in conformitate cu instruciunile Inginerului.
Indicatoarele Dymotape nu vor fi utilizate dect ca msura temporara, in cazul in care au fost autorizate de Inginer. Literele vor fi clare cu spaiu intre ele si cuvintele vor fi scrise in aa maniera nct indicatoarele sa poat fi citite cu uurina si nelese. nlimea minima a literelor va fi de 6mm (0.25 inch), exceptnd cazul in care este altfel aprobat de ctre Inginer. 1.46.2 PANOURI DE CONTROL / TABLOURI DE DISTRIBUTIE Compartimentele individuale vor purta indicatoarele aferente compartimentului, in aa fel nct sa fie clar ca placuta de identificare aparine respectivului component. Placuta de identificare nu va fi ataat componentului. Fiecare componenta sau modul va fi purta un placuta de identificare pe care va fi prezentata funcia respectivului component, de ex. Aparat de tratare a aerului nr. 1 sau pe care vor fi prezentate funciile specifice. Compartimentele sau modulele panourilor / tablourilor de distribuie vor avea indicatoare in afara si nuntrul uilor de deschidere utilizate, si nuntru si in afara in cazul in care accesul in tablou poate fi realizat si dinuntru si din afara si numai in afara in cazul in care uile de deschidere sunt fixate in aa fel. Componentele montate pe tablou, cum ar fi unitile de msurare, comutatoarele, etc. vor avea indicatoare fixate deasupra sau sub component, exceptnd cazul in care exista alte instruciuni din partea Inginerului. Indicatoarele vor fi fixate pe panourile de control prin mijloace de fixare dintr-un adeziv de contact aprobat. Literele vor fi negre pe fond negru pentru componente si pentru funciile circuitului. Indicatoarele de avertizare vor fi scrise cu litere roii pe fond alb. In cazul in care este utilizat plexiglas, literele vor fi reliefate pe placuta de identificare montata si culoarea literelor va fi aprobata de Inginer nainte ca indicatoarele sa fie realizate. Toate siguranele si instrumentele de protecie vor fi indicate printr-un numr care corespunde diagramei circuitului si va fi realizat un grafic uor de citit al circuitului, care va fi fixat pe spatele uii principale de acces la seciunea de sigurane / dispozitive de protecie a panoului. Graficul va fi realizat ndeajuns de bine cat sa aib o perioada de viata de cel puin 15 ani si nu se va terge in timp. Fisele din hrtie tiprita nu sunt acceptate. Numerele siguranelor / dispozitivelor de protecie vor fi fixate cu R, Y, B pentru a indica la care faza sunt conectate, sau vor fi furnizate alte mijloace de recunoatere rapida a fazelor. Graficul va conine numere, descrierea
74 of 76
circuitului si indexul curent. In cazul panourilor cu mai multe ui de acces, indicatoarele vor fi fixate pe fiecare ua pentru a prezenta fiecare circuit. Daca este cazul, fiecare compartiment sau modul va avea un indicator de avertizare, pe care va fi nscris voltajul maxim din respectivul compartiment sau modul. De asemenea, indicatoarele de avertizare pentru voltaj vor fi fixate pe suprafaa de acoperire a camerei barei colectoare si pe alte mijloace de acoperire care, in caz ca sunt ndeprtate, ar expune terminale active. Terminalele active, in cazul in care tabloul sau modulul este aparent izolat, vor purta un indicator de avertizare. . 1.46.3 UTILAJ Toate componentele utilajului: comutatoare, instrumente, valve si mecanismele de acionare, poziia amortizoarelor si lmpile vor fi ntotdeauna indicate. Identificarea valvelor se va face cu plastic alb sau plcue indicatoare tiprite cu litere negre. Indicatoarele valvelor vor fi fixate pe rotile sau corpurile valvelor prin inele de chei sau alte metode de fixare aprobate. Indicatoarele pentru celelalte elemente ale utilajului vor fi nurubate sau limite, prin utilizarea unui adeziv de contact aprobat, si vor fi scrise cu litere negre pe fundal alb. Indicatoarele de avertizare pentru aparatele electrice vor fi scrise cu litere roii pe fond alb. Orice instrument electric care este alimentat din mai multe surse si care este posibil sa rmn activ cnd este aparent izolat, va purta un indicator de avertizare. De asemenea, vor fi fixate indicatoare de avertizare pe comutatoare, pe suprafaa de acoperire a camerei barei colectoare si pe alte suprafee, care, in cazul in care ar fi ndeprtate, ar descoperi terminalele active.
1.47
CONDITII GEOLOGICE
Din punct de vedere geologic, in Bazinul Transilvaniei, sedimentele de suprafata apartin panonianului, sarmatianului, iar pe marginea sudica apare o fasie tortonian; la Turnu Rosu sunt si apararitii din helvetian, burdigalian si eocen dupa cum la S-E de Rasinari (pe cristalin) apare cretacicul superior. Panonianul este compus din pietrisuri, nisipuri si argile marnoase, iar sarmatianul din marne, nisipuri, pietrisuri si intercalatii de tuf. Tortonianul e dominat de conglomerate, dar are si nisipuri, mane, brecii, tufuri si mai ales un strat de sare, din care s-au ridicat, in formatiunile superioare, unii samburi pe anumite falii sau anticlinale. La alcatuirea structurii terenului natural iau parte depozitele holocen superior si pleistocen superior apartinand cuaternarului de natura pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase. Desi privit in totalitatea sa, arealul detine insemnate resurse hidrografice, cele mai importante fiind resursele de apa de suprafata reprezentate de Raurile Olt si Mures, aria de proiect se diferentiaza in doua zone distincte din acest punct de vedere: zona de sud si sud vest care beneficiaza de resurse de suprafata semnificative (Raurile Olt, Sadu, Cibin, Avrig) si zona de centru si nord vest care este lipsita atat de resurse de suprafata, cat si de adancime care sa poata constitui surse sigure de apa destinate potabilizarii. Prima zona din sud si sud vest beneficiaza de prezenta zonei muntoase din care izvorasc numeroase ape de suprafata care sunt captate si utilizate ca surse de apa in vederea potabilizarii pentru consumul uman. Astfel, Raurile Avrig, Cibin si Sadu reprezinta principalele surse de apa pentru tratare in vederea alimentarii cu apa a acestor zone. Aceste surse ofera un debit suficient pentru a alimenta un numar considerabil mai mare de consumatori, fiind de asemenea incadrate in categoria A1 de calitate de catre Apele Romane pe baza analizelor efectuate. Spre deosebire de aceasta zona, partea de centru si nord vest a judetului Sibiu este traversata de o serie de ape de suprafata, din care cele mai importante sunt Raul Visa si Raul
75 of 76
Secas, insa debitele acestora nu constituie o sursa sigura si continua pentru alimentarea cu apa a consumatorilor din aceasta zona, in anotimpul calduros, cursurile disparand in totalitate, motiv pentru care aceste cursuri nu sunt monitorizate de Apele Romane. In zona, exista surse subterane de apa, insa forajele de medie si mare adancime executate de-a lungul timpului au dovedit faptul ca apa nu este pretabila pentru potabilizare (fiind impregnata cu titei sau sare), iar costurile necesare pentru tratarea apei in scopul potabilizarii sunt foarte ridicate.
1.48
CONDITII FIZICE
Zona studiata apartine sectorului cu clima continental-moderata, fiind caracterizata prin veri calde, cu precipitati relativ frecvente si prin ierni reci, cu strat de zapada relativ stabil, punctate din cand in cand de intervale de incalzire. o o Temperatura medie anuala este de cca 9 C, media lunii ianuarie este -3.8 C, iar media lunii o iulie de cca 19.5 . Precipitatiile atmosferice ating valorea medie de 775.9 mm. Adancimea maxima de inghet in zona investigata este de 90 - 100 cm (conform 6054/77). Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada se cifreaza la circa 54, grosimea acesteia depasind frecvent 8-10 cm. In cadrul judetului se intalnesc doua trepte principale de relief - masive montane, apartinand Carpatilor Meridionali (21%) si podis (inclusiv dealuri si depresiuni), respectiv subunitati ale Podisului Tarnavelor. Altitudinile maxime de peste 2500 m apartin Muntilor Fagaras (Vf. Negoiu - 2535m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2508 m) in sudul Judetului Sibiu. Altitudinile minime de 28 m sunt specifice Culoarului depresionar Tarnava Mare spre nord estul Judetului Sibiu. Fragmentarea puternica a reliefului, ca si diversitatea acestuia (munte, dealuri, arii depresionare, culoare de vai), la care se adauga conditiile variate de clima si vegetatie au dus la formarea unei game largi de soluri in limitele judetului.
76 of 76

Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 1 - Specificatii Tehnice Generale

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 1 - Specificatii Tehnice Generale

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj.

1.17. 1.18. 1.19. 1.20. 1.21. 1.22. 1.23. 1.24. 1.25.

1.45 1.46 1.47 1.48

mm cm m km mm cm m ha L cc m G mg kg ton N kN kcal H l/s m / s kg / cm kg / m 0 C % DN

C 107/1-94 RAL GZ 716/1 ALPROM-1995

Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si actiuni de baza

SR EN 13967-05 SR EN 13969-05 STAS 2355/1-85

BB BC BE BW ERW FF FLGD GALV ISS LJ

NPSH OS & Y PE rot / min RF RJ SCRD LMS SCH SW SO WN ST TFS UB LB PSB

L1 L2 L3 N AC DC Amp mA kV kW kWh kVAr kVA MVA LV

1.4.2. CONDITIA TERENULUI

1.4.3. ACCESUL PE AMPLASAMENT

1.4.4. AMENAJAREA TERENULUI

1.4.5. MASURI DE PREVENIRE A EROZIUNII SUPRAFETELOR

1.4.6. RESPONSABILITATEA PRIVIND APA SUBTERANA

1.4.7. PERSOANE NEAUTORIZATE

CONDITII DE CAZARE SI FACILITATI PE SANTIER GENERALITATI

1.5.2. SERVICII DE CAZARE PENTRU CONTRACTANT

1.5.3. LABORATORUL SANTIERULUI

1.5.4. PREVEDERI PRIVIND SERVICIILE

1.5.6. MASURI DE PRIM AJUTOR

PROGRAMUL LUCRARILOR SI METODE DE CONSTRUCTIE

PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

1.10. COTE SI VALORI DE REFERINTA

1.12. MASURAREA LUCRARILOR

1.13. DOCUMENTATIA CARE TREBUIE FURNIZATA

RAPOARTE PRIVIND FORTA DE MUNCA SI UTILAJUL

DESENE TEHNICE SI DOCUMENTE

RESPONSABILITATEA CONTRACTANTULUI PENTRU PROIECT

ASIGURAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE

INREGISTRAREA PLANURILOR TEHNICE

NOTE GENERALE DE PROIECTARE

1.25.1. ACCES SI PROTECTIE

1.25.3. INSTRUMENTE SPECIALE

1.25.4. REZISTENTA LA ELEMENTE DAUNATOARE

1.25.5. PLACUTE DE IDENTIFICARE

MANUALE DE OPERARE SI INTRETINERE

1.26.3. DEFINITII SI RESPONSABILITATI

1.26.4. CONTINUTUL MANUALULUI

1.26.6. NOTE GENERALE PRIVIND FORMA MANUALELOR 1.26.6.1. PREZENTARE

LUCRARI LA STATIA DE EPURARE AVRIG

LUCRARI LA STATIA DE EPURARE AVRIG

INSTRUMENTE DE PROCESARE WORD

Filtre Floculare Sigurane

1.26.6.11. ABREVIERI / GLOSAR

1.26.6.12. UTILIZARE / CORECTITUDINE / TESTARE

1.26.6.13. ATE INFORMATII

1.26.6.19. PREFATA (VA FI ELABORATA DUPA CUM URMEAZA)

1.26.7. NUMEROTAREA INDEXULUI DE IDENTIFICARE AL MANUALULUI

VOLUM 1 MANUAL DE EXECUTARE A LUCRARILOR DE TRATARE A APEI

1.27.1. CONTINUTUL VOLUMULUI 1 1.27.1.1. PARTEA 1 INFORMATII PRIVIND OPERAREA

PARTEA 2 SARCINILE OPERATORULUI

PARTEA 3 DESENE TEHNICE

1.5 1.5.1 1.5.2 1.5.3 1.5.4 1.5.5 1.5.6

2.10 Reziduuri 2.10.1 Depozitare 2.10.2 Tratare, inclusiv dozaj polielectrolii

Este alarma dintr-o sursa analoga?

Alte aciuni conectate

Aciunea operatorului 1...... 2...... 3...... etc.

Exemplu (a unui modul tip): 3.1 Dispozitiv de alimentare cu apa netratat

Ochelari de protecie Echipament necesar

1 2 3 Volum 1 Partea: 3: Index

Echipament de detectare a gazelor Chei Dus disponibil pentru ndeprtarea chimicalelor

VOLUM 2 MANUAL DE INTRETINERE A SISTEMELOR DE TRATARE A APEI

1.28.1. VOLUM 2 FORMAT