Minunea din deal de la Bixad

01 Martie 2006 | de Cristina Andreea Catana

POPASURI MONAHALE

De cum intri in satul Bixad, orizontul iti este umplut de o semeata manastire aflata undeva pe un deal. u sta ascunsa privirilor, ci se cere vizitata, isi c!eama de sute de ani credinciosii la ru"aciune. #a inceput altar de inc!inare al dacilor, manastirea Bixad sta astazi su$ !ramul %fintilor Apostoli &etru si &avel. Ar!imandritul 'manuil (us, staretul manastirii, a cercetat )povestea) locului si a scos la iveala date extraordinare despre istoria tumultuoasa a manastirii. #acasul de cult exista inca de la 161*, cand insusi domnitorul Moldovei, %tefan +omsa, il instiinteaza pe capitanul %atmarului, Andrei Docz,, ca romanii din aceasta parte a tarii isi cautau un episcop. -n scrisoarea domnitorului, lacasul de la Bixad apare mentionat ca sc!it al Manastirii .etis/ )+ot asa in timpul nostru si c!iar acum din nou, prin scrisoare, ne0au comunicat ca n0au episcop si sa le trimitem din tara noastra. +ot din acest timp, lan"a %atu0 Mare, se afla o manastire la .etis, cu un sc!it apartinator in codrii de ste1ar din Bixad), scria %tefan +omsa. TRANSFORMARI. #a 16*2 si in anii urmatori, este atestat in Bixad preotul ortodox &opa -lies, un slu1itor cu aleasa stiinta de carte, care se semneaza in mai multe randuri pe un exemplar al Cazaniei lui .arlaam. -nsa nu peste multa vreme isi fac aparitia in %atmar si 3as emisarii catolici, dintre care istoria il consemneaza pe ar!imandritul -saia. -n 1401, insotit de alti trei calu"ari, acesta i0a alun"at pe calu"arii ortodocsi, instalandu0se aici. #a 15 mai 1406 a urmat riposta osenilor, ar!imandritul fiind ucis, iar manastirea incendiata. SCHIMBARI. .remurile tul$uri au facut ca in lacasul de cult sa isi afle apoi rostul niste calu"ari $azilitani, de ori"ine ruteana. &arintele 'manuil (us spune ca atunci cand au plecat acestia au luat cu ei tot ce s0a putut, o mare parte dintre $unurile manastirii aflandu0se si astazi intr0un muzeu din 7craina. #a 1250 Manastirea Bixad fi"ura ca loc de resedinta pentru protopopiatul ortodox al +arii 3asului. EPOCA MODERNA. Dupa Marea 7nire de la 1812, lacasul de cult a fost redo$andit de oseni, or"anizandu0se ca manastire "reco0catolica, aflata su$ 1urisdictia 'piscopiei din 9!erla. -n perioada inter$elica, mona!ii de aici au construit o moara, ateliere de tamplarie, au infiintat o tipo"rafie. Calendare, scrieri si carti cu continut $isericesc si moral reli"ios au fost tiparite la Bixad. &rintre acestea se numara si un almana! in care erau notate sfaturi pentru a"ricultori, menit a fi de folos taranilor din zona. -n pa"inile acestuia se aflau de asemenea sfaturi de medicina naturista si invataminte teolo"ice. -n anul 18*2, dupa desfiintarea Bisericii (omane 7nite, a fost numit staret al Manastirii Bixad ar!imadritul -oan Dinu, vicarul epar!ial al 3radiei. Dupa sase ani, lacasul a fost inc!is, aici infiintandu0se o casa de odi!na a sindicatelor miniere, apoi un preventoriu pentru copii. A fost redesc!isa in primavara anului 1828, in ziua de 25 martie, de Buna .estire. VIATA MONAHALA. -storia si0a pus amprenta asupra acestei manastiri. %trada pe care se afla, a &reventoriului, aminteste de vremurile triste care au trecut peste ea. -nsa cei noua calu"ari care slu1esc acum au transformat0o intr0o $i1uterie. Mai este de lucru, dar sc!im$arile se vad. Au o "radina a lor, au animale pe care le in"ri1esc si care ii a1uta sa supravietuiasca. %taretul afirma ca nu a cerut nimic de la nimeni, pentru ca, spune el/ )Daca oamenii cred in tine si le insufli credinta, vin ei la tine si te a1uta). Asa s0a intamplat si cu cele doua $atrane care ii a1uta pe mona!i la $ucatarie. #e prepara $ucate, in mare parte cu le"ume din "radina sau din carnea animalelor pe care ei le cresc. Cum in zona nu prea se o$isnuieste pescuitul,

calu"arii mananca mai ales carne. -nsa posturile sunt tinute cu sfintenie, la fel ca si orele de ru"aciune. La Bixad, colo-n deal, In frumosul nostru Ardeal, In marginea satului Sade Maica Domnului. "La Bixad, colo n deal" poezie populara

ICOANAFACATOAREDE MINUNI
Credinciosi din toate zonele tarii, dar si straini, vin la Manastirea Bixad pentru a se ru"a la -coana :acatoare de Minuni a Maicii Domnului. %taretul 'manuil (us isi aduce aminte cum, in 1886, )s0 a vindecat un olo" care era la pat de sapte ani. A stat o noapte in fata icoanei si s0a ru"at. 'ra in ziua de 15 au"ust). Apoi, in 200*, prin ru"aciunile si postul familiei, un $olnav de cancer in ultima faza si0a revenit complet. Dupa un an, intrea"a familie a venit la Bixad sa0i multumeasca Maicii Domnului pentru minunea pe care a facut0o. &otrivit le"endei, acest odor $isericesc a fost inc!inat sfantului lacas de un pastor, care a aflat0o sapand o fantana. 3 vreme, dupa ce a fost adusa la manastire, icoana se intorcea la locul de taina, dar ru"aciunile calu"arilor au facut0o sa ramana in lacasul de cult de la Bixad.

VASILEFINTA
&entru ca sa induplece re"imul comunist sa redesc!ida manastirea a fost nevoie de multa munca de convin"ere. .asile :inta, satean din Bixad, a a1uns pana la Ceausescu. imeni nu a crezut in reusita lui, insa om cu fler, :inta a reusit. Circula multe le"ende pe seama cuvintelor care l0au convins pe Ceausescu. -nsa staretul 'manoil (us spune ca :inta i0ar fi promis ca se vor stran"e toti satenii si o vor darama, pentru ca le este rusine ca in lacasul sfant se afla un preventoriu pentru copii.