Elemente de drept si administrarea afacerilor

TITLURILE DE CREDIT

Prof.coord.:

Lect.univ.dr. Madalina Cocosatu

Realizat de: Almajanu Daniela- Georgeta Anul II, Grupa 1

S SPA ! "acultatea de Administratie Pu#lica $%&%

TITLURILE DE CREDIT
1. Definitie Titlurile de credit sunt documente negociabile care permit titularilor sa-si exercite, la scadenta, drepturile de creanta mentionate in cuprinsul lor sau sa transmita aceste drepturi unor terti.1 Titlurile de credit au rolul de a facilita circulatia comerciala a bunurilor. Astfel tilurile de credit servesc atat ca instrumente de credit cat si ca instrumente de plata. Acestea mai indeplinesc si functia de instrument al transferului de credit, prin circulatia titlului, cu rol de mobilizare a creditului sau de refinantare a creditorului. 2. Trasaturi juridice Trasaturile esentiale ce particularizeaza titlurile de credit sunt: caracterul formal, literal, autonom. Formalismul. Titlurile de credit se exprima prin inscrisuri care au rolul de a constitui drepturi. Cu alte cuvinte, nasterea, existenta, circulatia, dar si exerciatarea sau valorificarea drepturilor patrimoniale pe care le incorporeaza depind de existenta inscrisului ce le contine. Formalimul titlurilor de credit are rol d protectie a semnatarilor care se angajeaza precum si a titularilor succesivi ai titlului, care pot verifica cu usurinta regularitatea formala a titlului. Literalitatea. Existenta dreptului, intinderea si natura acestuia sunt determinate numai si numai prin mentiunile cuprinse in document. credit sa fie interpretat sau completat cu alte inscrisuri. Autonomia. !reptul incorporat in titlul de credit este independent de raportul juridic fundamental care i-a dat nastere. Astfel fiecare posesor al titlului dobandeste un drept propriu si autonom, rezultand ca titlul de credit este independent de operatia de credit pe care o constata. 3. Clasificarea titlurilor de credit "n literatura de specialitate intalnim urmatoarele criterii de clasificare ale titlurilor de credit:2 A. !upa modul lor de circulatie titlurile de credit se clasifica in nominative, la ordin si la purtator.
1 2

u exista posibilitatea ca titlul de

Ioan Schiau Drept Comercial, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pag 527 Ioan Schiau, op! cit!, pag 529

 Titlurile nominative cuprind indicarea nominala a titularului dreptului patrimonial, urmand ca transmiterea titlului sa se faca numai cu concursul emitentului, care trebuie sa o mentioneze in registrul sau, dar si in titlu. Transmiterea lor se poate face prin gir si prin cesiune. Exemplu: actiunile, obligatiunile. Titlurile la ordin sunt acele inscrisuri care cuprind drepturi ce pot fi exercitate numai de o persoana determinata, adica de primul beneficiar sau de o alta persoana careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir. !obanditorul exercita drepturile $la ordinul% beneficiarului. Exemplu: cambia, biletul la ordin, cecul, recipisa de depozit. Titlurile la purtator sunt acele inscrisuri care indica persoana debitorului fara al mentiona pe creditor.in consecinta, titularul drepturilor mentionate in inscris este posesorul legitim al inscrisului. Transmiterea titlurilor la purtator se realizeaza prin simpla remitere materiala a inscrisurilor. &. !upa continutul lor, titlurile de credit se impart in: Titluri de credit propriu-zise sunt acelea care cuprind obligatia de a ac'ita o suma de bani determinata sau de a livra o cantitate de bunuri mobile. (nele titluri de credit propriu-zise sunt perfecte, deoarece intrunesc toate trasaturile juridice ale acestor instrumente de credit. "n aceasta categorie se incadreaza doar cambia si biletul la ordin. Exemplu: cambia, biletul la ordin, obligatiunile societatilor comerciale, polita de asigurare. Titlurile reprezentative ale marfurilor sunt acelea care confera titularului un drept real asupra unei cantitati de marfuri aflate in depozit sau in curs de transport Exemplu: scrisoarea de trasura, polita de incarcare, recipisa de depozit, )arantul, conosamentul. Titlurile de participare certifica un drept complex si anume calitatea de membru al unei societati comerciale. , conferind o suma de drepturi patrimoniale*de exemlu: de a obtine dividende, de a obtine restituirea cotei de participare in cazul dizolvarii+,

dar si nepatrimoniale, cum ar fi: dreptul la vot, dreptul de control, deptul de a aalege si de a fi ales in organele de conducere,etc. C. !upa cum cauza obligatiei este sau nu mentionata in inscris, titlurile de credit se clasifica in: Titlurile cauzale sunt inscrisurile ce mentioneaza cauza obligatiei. Exemplu: actiunile societatilor comerciale, conosamentele, obligatiunile, titlurile reprezentative. Titlurile abstracte sunt inscrisurile care incorporeaza obligatia si dreptul colectiv, fara a mentiona cauza obligatiei. Exemplu: cambia si biletul la ordin. !. "n raport de numarul de participanti, titlurile de credit se impart in: Titlurile la care participa trei persoane sunt reprezentate prin cambie, in mecanismul careia sunt implicate tragatorul*emitentul+, trasul si beneficiarul. Titlurile la care participa doua persoane sunt reprezentate prin biletul la ordin, partile acestuia fiind emitentul si beneficiarul. 1.Cambia "n dreptul roman cambia este reglementata prin -egea nr. ./012,3 privind cambia si biletul la ordin. Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. 3 Cambia implica participarea a trei persoane: i. ii. iii. Tragatorul este emitentul cambiei. 4rin semnatura sa, tragatorul isi asuma obligatia de a face sa se plateasca suma de bani beneficiarului de catre tras. Trasul este persoana careia i se adreseaza ordinul de a plati o suma de bani. &eneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se faca plata de catre tras.
"rocedura transmiterii cam#iei

Emiterea unei cambii are la baza existenta unor raporturi juridice anterioare intre persoanele in cauza, numite raporturi fundamentale, astefel ca prin emiterea cambiei si efectuarea platii se executa, de fapt, obligatiile din raporturile juridice preexistente.
$ Stanciu D! Carpenaru Drept Comercial %oman, Editia a &'a re(a)uta si adaugita, Editura *ni(ersul +uridic, Bucuresti, 200&

Tragatorul are o creanta fata de tras *numita proviziune sau acoperirea cambiei+, iar beneficiarul are o creanta fata de tragator *numita valoare furnizata+. 4rin emiterea cambiei, tragatorul va da dispozitie trasului, care e debitorul sau, sa plateasca la scadenta suma de bani respectiva direct beneficiarului, care este creditorul tragatorului. 5olul cambiei nu se reduce la acela de instrument de plata. &eneficiarul cambiei, fiind creditor al sumei mentionate in cambie, pana la scadenta, va putea folosi cambia pentru a-si ac'ita o datorie proprie fata de un creditor, transmitand cambia printr-o operatiune numita gir, care consta in dispozitia pe care beneficiarul o da trasului de a plati suma mentionata persoanei indicate de beneficiar. 6irul este actul juridic prin care posesorul cambiei *girant+ transmite altei persoane *giratar+ toate drepturile ce izvorasc din titlu.3 6irul se mentioneaza pe spatele cambiei *operatiune numita andosare+ sau pe un inscris separat numit allonge prin folosirea Platiti lui... sau Platiti la ordinul lui....
,arantarea cam#iei

Avalul este garantia asumata de o persoana, numita avalist ca titlul va fi platit la scadenta de o persoana, numita avalizat. Avalul se inscrie pe cambie, folosindu-se mentiunea% pentru aval% pusa pe fata titlului. Avalul se poate da pentru garantarea executarii obligatiei fie de catre tras, fie de tragator sau c'iar pentru un alt avalist.
-cceptarea

Acceptarea reprezinta actul prin care trasul catre care s-a adresat tragatorul pentru plata prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in cambie, posesorului legitim al titlului. 4rin urmare trasul devine obligat cambial principal direct, iar toti ceilalti semnatari cambiali*girant, tragator sau avalistii lor+ fiind obligati de regres. !aca trasul a refuzat plata printr-un protest de plata, posesorul cambiei e indreptatit sa ceara plata, c'iar inainte de scadenta, de la tragator sau de la oricare dintre giranti.
"lata

4lata cambiei se face la scadenta. -ocul la care se face plata e mentionat in cambie. Este admisa atat plata partiala, cat si plata inainte de scadenta. Efectele platii sunt: - plata facuta la scadenta stinge datoria cambiala7
. Sil(ia /ucia Cristea Dreptul a0acerilor1 pentru 2n(atam3ntul superior economic, Editura *ni(ersitara, Bucuresti, 200&, pag $4.

- plata efectuata de catre un girant libereaza de plata doar debitorii succesivi lui, nu si pe cei anteriori. Biletul la ordin Biletul la ordin este un inscris prin care emitentul se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani determinata, unui beneficiar sau la ordinul acestuia.5 Asa cum s-a mentionat in doctrina, biletul la ordin este o cambie in care calitatea de tragator si de tras se intrunesc in aceeasi persoana, numita emitent. !in acest punct de vedere, biletul la ordin are toate caracteristicile cambiei si acelasi regim juridic, cu exceptia anumitor aspecte particulare. Este reglemetat de -egea nr. ./012,3 privind cambia si biletul la ordin cu modificarile si completarile ulterioare. 4rincipalele trasaturi ale biletului la ordin care il deosebesc de cambie sunt urmatoarele: la biletul de ordin cel care se angajeaza sa plateasca este c'ier emitentul7 biletul de ordin nu se prezinta la acceptare7 nici c'iar in cazul biletului la ordin cu

scadenta la un anumit timp de la vedere care trebuie prezentat in termen de 1 an de la emitere, aceasta prezentare nu are valoare de acceptare a titlului, ci serveste doar la determinarea momentului exigibilitatii7 in lipsa precizarii in titlu a locului emiterii se subintelege ca acesta este cel din natura specifica a biletului la ordin rezulta ca din dispozitiile aplicabile mentionat ca loc de plata*pentru ca emitentul este cel care plateste+7 cambiei nu vor fi valabile biletului la ordin cele privind acceptarea si regresul dupa acceptarea partiala. Cecul Cecul este un inscris prin care o persoana numita tragator sau emitent da ordin unei benci, la care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane, numita beneficiar.! Cecul este un instrument de plata, reglemetat de -egea nr. .2012,3.
5

Ioan Schiau, op! cit!, pag 5.5 Sil(ia /ucia Cristea, , op! cit!, pag $49 ! Stanciu D! Carpenaru, op! cit!, pag 542!

Cecul se deosebeste de cambie prin:" raportul juridic existent intre tras si tragator, poarta denumirea de provizion sau disponibil la cec si consta intr-un contract inc'eiat intre tragator si banca unde se constituie acel disponibil, fie sub forma unui disponibil banesc, fie ca urmare a unei desc'ideri de credit7 cecul nu poate fi emis decat in limita sumei constituita ca provizion7 la cec trasul nu poate fi decat o banca7 numarul de conditii obligatorii este mai redus la cec7 cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, spre deosebire de cambie7 in timp ce cambia urmeaza a fi acceptata de tras, cecul nu poate fi acceptat, c'iar se plateste la prezentare7 beneficiarul cecului are la dispozitie doar actiunea de regres contra girantilor,

daca ar exista o mentiune de acceptare inscrisa pe titlu, aceasta se considera nescrisa7

emitentului si celorlalti din aceeasi categorie, in timp ce posesorul cambiei poate actiona impotriva acceptantului si avalistilor sai sau impotriva debitorilor de regres. Cecul este incompatibil cu actiunea directa, contra acceptantului pentru motivul ca trasul*banaca+, lipsind obligatia acceptarii, nu are calitatea de debitor cambial. Cecul este utilizat in prezent din ce in ce mai rar, mai intai pentru ca exista modalitatea mult mai simpla a ordinului de plata*in cazul caruia operatorul bancar verifica daca exista in cont disponibil si numai in caz afirmativ il accepta la plata+ si cardul bancar. Cecul mai presupune si anumite inconveniente si anume, existenta diponibilului in cont. "n sens contrar emitentul este pasibil de pedepse pt emiterea de cecuri fara acoperire. Conosamentul #$olita de incarcare% este inscrisul eliberat de comandantul sau armatorul navetei cu care se transporta marfurile, care atesta incarcarea marfurilor pentru a fi transportate si dovada de primire a acestora la transport. 4osesorul legitim al inscrisului este considerat proprietarul marfurilor. Functiile conosamentului: conosamentul este o adeverinta semnata de caraus sau de un imputernicit al sau si eliberat expeditorului pentru a face dovada ca marfurile pe care acesta le descrie au
"

Sil(ia /ucia Cristea, , op! cit!, pag $20!

fost incarcate pe un anumit vas cu o anumita destinatie sau au fost incredintate armatorului in vederea transportului7 conosamentul inseamna dovada existentei contractului de transport7 conosamentul este un titlu reprezentativ al marfurilor care se transporta pe nava Conosamentul se intocmeste in trei exemplare: un exemplar insoteste marfa pe tot parcursul transportului, unul revine expeditorului marfii, iar al treilea apartine importatorului pentru introducere lui in banca si efectuarea platii. Reci$isa de de$o&it ete un inscris care confera titularului dreptul de proprietate asupra marfurilor dpozitate in magazii specializate*docuri, antrepozite etc.+. 'arantul este inscrisul care confera calitatea de titular al unui drept de garantie reala mobiliara asupra marfurilor depozitate. (crisoare de trasura este un document in baza caruia se face transportul de marfuri pe cale ferata. :crisoarea de trasura serveste: - pentru insotirea transportului de marfuri de la statia de predare pana la statia de destinatie7 - ca dovada pentru predator de prezentare si prelucrare a marfurilor pentru a fi expediate7 - ca aviz si adeverinta de primire de catre destinatar, ce se pastreaza in ar'iva statiei de destinatie7 - ca act de taxare a transportului efectuat si de inregistrare in evidenta. Biletul de banca este titlul de credit emis si pus in circulatie de banca de emisiune, care exprima obligatia acesteia de a-l converti la cererea si prezentarea detinatorului. ;ai poate fi definit ca mijloc de plata pus in circulatie sub forma de bancnote, titluri de credit *cambii, cecuri etc.+ emise de catre bancile de emisiune pe baza functiei banilor ca mijloc de plata. Bonul de te&aur este titlul de credit emis de stat in vederea atragerii unor resurse suplimentare pe termen scurt*pana la 1 an+ necesare unor c'eltuieli bugetare ce nu suporta intarziere. :tatul se imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de persoanele fizice si juridice care cumprara bonurile de tezaur. Aceste instrumente financiare sunt purtatoare de dobanda, sunt transmisibile si pot fi scontate.

respectiva.

)arcile $ostale *timbre $ostale+ "nainte de aparitia marcii postale, costurile livrarii scrisorilor erau ac'itate de destinatar. 5ealizarea primelor marci postale a revolutionat serviciile postale deoarece functia de baza a timbrelor o reprezinta plata in avans a unui serviciu postal. !e-a lungul timpului, aceasta functie s-a diversificat, dar se bazeaza pe acelasi principiu. ;arcile postale indeplinesc trei roluri principale: c'itanta cu o anumita valoare pentru o plata in avans a unui serviciu postal, mijloc de celebrare si promovare a patrimoniului national si piesa de colectie. *c+iunile sunt titluri reprezentative ale contribu<iei asocia<ilor, constituind frac<iuni ale capitalului social, care confer= posesorilor calitatea de ac<ionar. Aceste >nscrisuri dau titularului anumite drepturi: dreptul la dividende, dreptul la vot in adunarea generala, dreptul la restituirea valorii nominale, in caz de lic'idare a societatii etc. Ac<iunile sunt titluri de credit negociabile, care circula in conditiile legii. ,bli-a+iunile sunt inscrisuri emise de o societate comerciala in sc'imbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente. Titularii inscrisurilor sunt creditori ai societatii si, in aceasta calitate au dreptul la restituirea sumei datorate la scadenta si la plata dobanzilor cuvenite.

Bibliografie:
:ilvia -ucia Cristea ? !reptul afacerilor: pentru >nvatam@ntul superior economic, Editura (niversitara, &ucuresti, #AA/7 "oan :c'iau ? !rept Comercial, Editura Bamangiu, &ucuresti, #AA27 6'eorg'e 4iperea ? !rept comercial, volumul "", Editura C.B.&ecC, &ucuresti, #AA27 :tanciu !. Carpenaru ? !rept Comercial 5oman, Editia a /-a revazuta si adaugita, Editura (niversul Duridic, &ucuresti, #AA/7

Site-uri accesate:
o ))).cdep.ro7 o ))).romfilatelia.ro7 o ))).euroavocatura.ro7

Legislatie:
-E6EA nr../ din 1 mai 12,3 - Cambia Ei biletul la ordin*;.Ff. nr. 1AA01 mai. 12,3+7 -E6EA nr..2 din 1 mai 12,3 asupra Cecului *;.Ff. nr. 1AA01 mai. 12,3+7 -E6E nr.,1 din 18 noiembrie 122A privind societ=<ile comerciale *republicata in ;.Ff. nr. 1A88019 noi. #AA3+7

1A

11