Abuzul de droguri

Statistica Vitala
Astazi n toata lumea sunt n jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor. Utilizarea drogurilor sporeste n rndul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vrsta sub 30 de ani. n 1999 numarul tarilor !are raporteaza utilizarea drogurilor prin inje!tare a "ost de 13# numarul "iind de $0 n 199%. &intre a!estea 93 de tari de asemenea identi"i!a '() printre inje!tatorii de droguri. *annabis este !el mai utilizat drog n toate partile lumii. *ostul e!onomi! total al abuzului de droguri n +tatele Unite se estimeaza apro,imativ la -0 miliarde dolari anual. Abuzul de !o!aina printre somerii din *olumbia este de 10 ori mai mare de!t printre persoanele angajate. (ndustria drogurilor !landestina se estimeaza la .00 miliarde dolari pe an.

Ce este abuzul de droguri?

/amenii primes! droguri pentru a0si s!1imba gndirea !omportamentul si simturile. A!este "eluri de substante se numes! psi1oa!tive si in!lud al!oolul si tutunul la "el si drogurile naturale si produse. n tre!ut majoritatea drogurilor "olosite erau produse din plante naturale asa !a tu"a de !o!a pentru !o!aina opiu de ma! pentru 1eroina si !annabis pentru 1asis si marijuana. Mai re!ent drogurile !a e,tazi sau 2+& au n!eput a "i produse pe !ale sinteti!a de variate ntreprinderi !1imi!e. /amenii !are "oloses! droguri provin din toate paturile so!iale desi statisti!a demonstreaza !a probabil unele paturi so!iale utilizeaza drogurile mai mult de!t alte paturi. &e e,emplu probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbatii de!t la "emeilor la barbatii !elibatari de!t la !ei !asatoriti la lo!uitorii oraselor de!t la !ei rurali la tinerii de!t la batrnii. 3rizonierii si !opiii strazii de asemeni demonstreaza o nalta "re!venta a abuzului de droguri. &atele re!ente spores! nelinistea !u privire la ntrebuintarea sporita a drogurilor n rndul tinerilor din toata lumea. &atele disponibile demonstreaza !a raspndirea printre tineret tinde sa "ie de trei ori de patru ori mai nalta de!t raspndirea ntre populatia generala.

Care sunt efectele?

4oate drogurile pot "i !lasi"i!ate n trei !ategorii5

&epresantele 6spre e,emplu 1eroina barbiturate7 sunt sedative !are a!tioneaza asupra sistemului nervos. 8ela,area arti"i!iala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produ!a dependenta psi1ologi!a si renuntarea de la utilizarea lor este problemati!a. &ependenta poate du!e la supradozare a!uta !are la rndul sau poate !auza moartea din !auza depresiei respiratorii. +timulantele 6spre e,emplu !o!aina !ra!9ul am"etamine7 sunt agenti !are a!tiveaza spores! sau mares! a!tivitatea neurala. n primul rnd ei !auzeaza "risoane dureri de !ap 1ipertensiune si batai de inima sporite. :"e!tele de lunga durata sunt greata insomnia pierderea greutatii !onvulsii si depresia. 'alu!inogenele 6spre e,emplu marijuana e,tazi 2+&7 sunt un grup !1imi! divers !are produ!e s!1imbari mintale pro"unde !um ar "i eu"oria nelinistea distorsiunea senzoriala 1alu!inatii vivide deluzii paranoie si depresie. ;u e,ista drog ili!it !are ar putea "i !onsiderat sigur. ntr0un "el sau altul utilizarea substantelor psi1oa!tive modi"i!a "un!tionarea normala a organismului uman si n termen lung poate !auza daune serioase.

Ct de prevalent este abuzul?

3revalenta abuzului di"eritor droguri variaza ntre regiuni si !1iar ntre tari n ntreaga lume. Marijuana si 1asisul5 :stimarile indi!a !a !anabis este !el mai abuzat drog n toate partile lumii pe !are l !onsuma estimativ 1.1 milioane oameni 6sau %.. pro!ente din populatia globului7. n mod parti!ular un numar mare de oameni tineri e,perimenteaza !u !anabis5 n unele tari att de mult !a 3- pro!ente din !opiii de s!oala si adultii tineri au "olosit drogul o data n ultimul ani si 100%<= o data n ultima luna. n general abuzul de !annabis sporeste n multe tari stabilizndu0 se n tarile unde a atins nivel nalt. &rogurile sinteti!e5 8aspndindu0se relativ n!et n anii optze!i abuzul stimulantilor de tip am"etamini! a sporit rapid n :uropa Australia Ameri!a de ;ord si Asia de +ud0:st n anii nouaze!i. n timp !e abuzul s0a stabilizat n unele dintre a!este zone e,ista o !restere !ontinua a !ererii globale n parti!ular n Asia de est si de +ud0est. n mod sporind drogurile sinteti!e si0au sporit semni"i!atia n spe!ial ntre tineri drept drog de amuzament ales deseori n !ombinatie !u !annabis. M&MA 6e,tazi7 este popular n tarile industriale n spe!ial n :uropa. Alte droguri din plante5 n general !o!aina mpreuna !u diverse alte substante derivate din !o!a !um ar "i >bazu!o? domina !ererea pentru tratament. U;&*3 estimeaza !a !ir!a 13 milioane de oameni abuzeaza !o!aina n ntreaga lume5 !el mai nalt nivel "iind n +tatele Unite. n !omparatie !u alte droguri abuzul de 1eroina si alte opiate este mai putin prevalent. :stimarile ;atiunilor Unite indi!a !a !ir!a $ milioane de oameni abuzeaza opiatele n mare parte n :uropa Asia de sud0est si de sud0vest. ;ivele !res!nde de abuz sunt nregistrate n europa de est si Asia !entrala. *o!aina nu pare a "i printre drogurile de prima alegere printre tineri. *u toate a!estea tendinta arata o oare!are !restere n abuzul a!esteea n :uropa 6n spe!ial n 2ondra si Amsterdam7.

Ct de mare este oferta?

Mare@ n 1999 produ!erea globala de opiu a atins nivelul de < -9. tone metri!e !ultivate pe %19 000 1e!tare de ma!. Mai mult de -< pro!ente de opiu vine din A"ganistan. 3rodu!erea globala de "runze de !o!a a !res!ut la 31- 9%# tone de pa 1$3 000 1e!tare de !o!a. Aproape #0 pro!ente de "runze de !o!a vin din *olumbia. *um stim a!est "aptA (ntegrnd e"orturile n supraveg1erea aeriana apre!ierea la sol si per!eperile din satelit au permis tarilor sa obtine o 1arta larga a zonelor ili!ite de !restere si sa indi!e ariile !u !ultivare des!res!nda sau !res!nda ast"el n!t se poate "a!e o apre!iere sigura a produ!tiei !ulturilor.

Care sunt beneficiile?

3rodu!erea ili!ita de droguri si !ererea pentru ele a indus prosperarea a"a!erilor ilegale B a unui non0business !are poate !ompromite e!onomiile si in"irma statele. 4ra"i!area drogurilor se a"la n minile sindi!atelor transnationale organizate !riminale !are au luat avantaj de pro!esul de globalizare pe timp !e masurile de lupta !ontra a!estora au "ost tergiversate.

Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?

;atiunile Unite a abordat "enomenul abuzului de droguri n!epnd !u data !rearii a!estei organizatii. *omisia pentru &rogurile ;ar!oti!e a "ost !reata n 19.# si la moment !uprinde <3 state0membre !are sunt impli!ate pe baza de rotatie. /"i!iul ;atiunilor Unite !are se o!upa !u !ontrolul asupra drogurilor a "ost uni"i!at n 1990 !a 3rogramul (nternational al ;atiunilor Unite 6U;&*37 pentru *ontrolul &rogurilor. n 1999 a!est 3rogram a "ost legat !u *entrul pentru 3revenirea *rimei (nternationale 6*(*37 !u s!opul "ormarii /"i!iului pentru *ontrolul &rogurilor si 3revenirea *rimelor. 3rin intermediul ;atiunilor Unite lumea a n!eput sa0si dezvolte un raspuns !oordonat asupra problemei abuzului de droguri. *onventia Uni!a asupra &rogurilor ;ar!oti!e 619#17 a unit diverse tratate e,istente !e limiteaza vnzarea si utilizarea di"eritor substante n s!opuri medi!ale. A!easta a "ost suplimentata n 19-% !u 3roto!olul !are a!!entueaza ne!esitatea servi!iilor de tratament si reabilitare. *onventia asupra +ubstantelor 3si1otropi!e 619-17 a stabilit un sistem de !ontrol international pentru o serie de droguri "arma!euti!e si alte substante "olosite n produ!erea drogurilor ili!ite. 3e par!ursul mai multor ani problema drogurilor a "ost per!eputa de !atre !omunitatea internationala !a "iind generata de >o"erta?. +e !redea !a drogurile abuzate si aveau originea n tarile n !urs de dezvoltare si erau !onsumate n tarile industriale. 3utina atentie a "ost a!ordata redu!erii !ererii. *u toate a!estea situatia s0a s!1imbat dramati! !a!i nivele nalte de !onsum au "ost des!operite n tarile n !urs de dezvoltareC !annabis si drogurile sinteti!e "iind produse att la nord !t si la sud. *a rezultat ;atiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a redu!e simultan att o"erta !t si !ererea. n 199$ Adunarea Denerala a adoptat o &e!laratie 3oliti!a !e !ontine o serie de obie!tive !u termeni limita desemnati !are in!lud5

E 3na n %0035 de a elabora sau a spori strategiile de redu!ere a !ererii si de a !rea sau !onsolida legislatiile nationale si programele anti0droguri si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilorC si E 3na n %00$5 de a atinge o s!adere semni"i!ativa a !ererii si de a elimina sau redu!e semni"i!ativ !ultivarea produ!erea si !omer!ializarea ili!ita a drogurilor 6in!lusiv drogurile sinteti!e7.