Chestionarul de tendinte accentuate Schmiescheck Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri

de personalitate accentuata, fiind un instrument subsumat tipologiei personalitatii clinice sau accentuate, dezvoltata de K. Leonhard. Studiul de traducere si experimentare pentru varianta romaneasca ii apartin lui Nestor 1975. Exista 10 scale, fiecare cu un numar de 12 itemi, 8 sau 4 itemi corespunzand celor 10 tipuri de trasaturi accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate Subiectul raspunde prin da sau nu majoritatea itemilor avand cheia in nu. In ordine descendenta interpretatrea indica severitatea tendintei pentru valoarea 18, iar valoarea 12 indica, conform autorului, limita de la care putem diagnostica o tendinta spre accentuare in comportament.

Instrumentul este constituit din 88 de intrebari, nefiind nici o restrictie in privinta timpului de lucru. Plecand de la tipul de personalitate, adancind tematica tipului si biotipului se vor contura nu numai raspunsuri ci si metode pentru exploatarea si extinderea sentimentelor sociale, tinand seama de limitele firesti in care persoana poate evolua, se pot aduce unele sugestii in problema orarului de lucru .

PROBLEME. n psihologia aplicat, diagnosticarea personalitii are o pondere deosebit, ncercndu-se diverse corelri ntre comportament, activitate, performan i personalitate. Neuropsihiatrul german Karl Leonhard insist asupra explorrii personalitii accentuate pentru nevoi

clinice, iar colaboratorii si au elaborat diverse instrumente de lucru pentru facilitarea investigaiei. MATERIAL. n acest sens, Dr. H. Schmieschek de la clinica de boli nervoase ,,Charite,, a Universitii Humboldt din Berlin (unde profesorul K. Leonhard a funcionat ca director) a ntocmit un chestionar tradus (cu acordul autorului), experimentat i adaptat pentru ara noastr de psihologul I. Nestor. Chestionarul este alctuit din 88 de ntrebri, prezentate amestecat, formnd 10 grupe (I IX), fiecare grup urmrind exploatarea i evidenierea unor ,,trsturi accentuate. 1. Grupa I cu 12 ntrebri, se refer la demonstrativitate; 2. Grupa II cu 12 ntrebri, se refer la hiperreactivitate; 3. Grupa III - cu 12 ntrebri, se refer la hiperperseveren; 4. Grupa IV - cu 8 ntrebri, se refer la nestpnire/nenfrnare; 5. Grupa V - cu 8 ntrebri, se refer la hipertimie; 6. Grupa VI - cu 8 ntrebri, se refer la distimie; 7. Grupa VII - cu 8 ntrebri, se refer la ciclotimie; 8. Grupa VIII - cu 4 ntrebri, se refer la exaltare; 9. Grupa IX - cu 8 ntrebri, se refer la anxietate; 10. Grupa X - cu 8 ntrebri, se refer la emotivitate;

TEHNICA: Chestionarul poate fi aplicat n 4 variante metodologice: 1. dac sunt posibiliti de tiprire, fiecare subiect i primete exemplarul su, urmnd s lucreze dup indicaiile psihometricianului; 2. dac nu este posibil tiprirea, subiectul primete ntrebrile, dar rspunsurile sunt consemnate pe o foaie de protocol; 3. dac nici protocolul nu poate fi multiplicat, datele se nscriu simplu pe o foaie, subiectul i scrie, deci, singur protocolul;

4. experimentatorul citete el nsui ntrebrile, subiectul sau subiecii (pentru varianta colectiv) consemnnd rspunsurile. Indiferent de forma de aplicare,sarcina principal a subiectului este aceeai rspunde scris sau verbal prin Da sau Nu. INSTRUCIUNI. Fie c utilizarea chestionarului este individual, fie c ea are loc n colectiv, este necesar o ncpere adecvat fr presiuni fonice; pe u, n exterior, se aga un placaj cu Nu intrai, se examineaz. n cazul unei examinri colective, subiecii vor fi plasai distanat. Experimentatorul atrage atenia subiectului s nu lase nici o ntrebare fr rspuns, c poate cere lmuriri suplimentare; se lucreaz pe rnd nu pe srite. Subiecii nu sunt presai de timp. Schmieschek recomand ca subiectul s fie fcut atent c la acest chestionar nu se determin aptitudini ci comportamente.

TIMP. Timpul de lucru este nelimitat, fr presiuni, fr constrngeri. n linii mari, timpul de lucru variaz ntre 30 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioad a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricnd, numai dac subiectul nu se afl ntr-o stare de oboseal, tensiune sau grab; acestea falsific rspunsurile.

CORECTARE. Pentru facilitarea realizrii acestei secvene, redm mai nti, dup H.Schmieschek, n tabelul de mai jos, cheia rspunsurilor simptomatice pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se refer la numrul ntrebrilor din chestionar.

I. Demonstrativ

VI. Distimic

DA: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88. NU: 51. (* 2) II. Hiperexact DA: 4,14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83. NU: 36. (* 2) III. Hiperperseverent Da: 2,15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, Nu: 12, 46, 59. (* 2) IV. Nestpnit DA: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86. NU. (* 3) V. Hipertim DA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77. Nu: (* 3) (* 3)

DA: 9, 21, 43, 75, 87. Nu: 31, 53, 65. (* 3)

VII. Ciclotim DA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84. Nu: (* 3) VIII. Exaltat DA: 10, 32, 54, 76. Nu: (* 6) IX. Anxios DA: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82. Nu: 5. (* 3) X. Emotiv DA: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79. Nu: 25.

Aadar, dac la ntrebrile 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 i 65 subiectul subliniaz NU, rspunsul este simptomatic i va fi socotit drept DA.

Corectarea propriu-zis a chestionarului se opereaz prin examinarea cu atenie a rspunsurilor DA n care se nglobeaz i NU urile socotite drept DA. n continuare, se face un calcul simplu al frecvenei

COTAREA.

simptomelor pentru fiecare dintre cele 10 grupe, calcul care este uurat prin marcarea prealabil cu +. Semnele se adun, apoi se verific din nou corectitudinea cotrii, pentru a evita srirea peste un rspuns; fapt care ar duce la modificarea rezultatului.

INTERPRETARE FACTORI I. FIREA DEMONSTRATIV capacitate normal de refulare; laud de sine; activitate practic cu scop de a se impune; autocomptimire; hotrri pripite; mare adaptabilitate la oameni; fantezie. n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal. II. FIREA HIPEREXACT III. FIREA HIPERPERSEVERENT perseverare anormal a afectului; susceptibilitate; se simte uor jignit; nu accept critica; procentul subestimat al propriei valori; gelozie; ipohondrie;

 ndrtnic; dezvoltare paranoic n urma alternanei succes eec. IV. FIREA NESTPNIT reacioneaz impulsiv; conformaie atletic prefer activitatea fizic; schimbri dese de serviciu; nu le plac investigaiile medicale; nu au scrupule morale; mnnc i bea orice le place (alcoolici cronici i prostituate); la adolescen fug de acas; gndire lent, greoaie; povestesc detalii; pedani; pot trece de la indispoziie la depresie i de aici la suicid. V. FIREA HIPERTIMIC veselie continu; nevoie de aciune (de aceea sunt mprtiai); digresiuni n gndire (fug de idei); stabilesc uor relaii; nclinaie spre alcool (n combinaie cu trstura demonstrativ). VI. FIREA DISTIMIC (TEMPERAMENT DEPRESIV) serios; contiincios; meditativ; afectat de evenimentele triste ale vieii; imbold spre aciune diminuat; gndire lent. VII. FIREA CICLOTIMIC alternana strilor hiper i hipotimice (oscilaie n funcie de ambian i teme de discuie); calomniaz; falsific; neal. VIII. FIREA EXALTAT se entuziasmeaz i disper uor; dragoste pentru muzic, natur, religie, filozofie;

 un eec i face nefericii; grij excesiv pentru propria persoan; sentimente nobile. IX. FIREA ANXIOAS A. La copii: fric de: ntuneric, furtun, cini i injecii. B. La aduli: nu se pot apra (afirma) n cadrul unei dispute; docili, uneori apare o supracompensaie; tendine la spaime; tendine la ipohondrie.

PERSONALITATI ACCENTUATE SMIESCHECK

I. FIREA DEMONSTRATIVA Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare. Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile de accentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama. Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o mare capacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei, in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile : minciuna, inconsecventa, delincventa, etc. capacitate normal de refulare; laud de sine; activitate practic cu scop de a se impune; autocomptimire; hotrri pripite; mare adaptabilitate la oameni; fantezie. n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal. II. FIREA HIPEREXACTA

Se manifesta gradual, de la tendinte de hieprexactitate la psihopatia anancasta (nevroza obsesiva). Esenta lipsa capacitatii de refulare (contrariul firii demonstrative). Apare tendinta de a chibzui totul pentru a inlatura orice posibilitate de greseala, sau pentru ca nu pot inlatura din conduita ideea ca poate exista o solutie mai buna. Nu sunt in stare sa refuleze teama, se inhiba si au greutati in activitate. Chestiunile de mica importanta nu il determina insa sa ia hotarari. La anancasti nu se poate lua hotarari nici cand exista toate premisele de a le lua. (contrar firii isterice) Mod de manifestare: Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje: hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi ale personanei valoroase, poate ajunge la unele exagerari care ii complica viata, are sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-i bunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin : evitarea primejdiilor inutile, evitarea exceselor la bautura si fumat. Psihopatia anancasta (hiperexactitatea are o intensitate mare, psihopatica) prezinta dezavantaje: a. Capacitaea de decizie este prejudiciata b. Munca nu se mai desfasoara fluent (indoieli continue, verificari permanente, ramaneri in urma) c. Ii vine greu sa plece de la lucru d. Intoarceri pentru verificari e. Nelinistea persista si in timpul liber, al odihnei (nu se odihneste) f. Minutiozitate exagerata g. Grija excesiva de a evita accidentele h. Pierde mult timp i. O munca de raspundere ii creaza multe motive de teama. Pe fondul psihopatiei anancaste se poate dezvolta nevroza obsesiva. Nevroza anancasta (nevroza obsesiva) se caracterizeaza prin: Luarea hotararilor este o problema chiar in lipsa pericolului. Primejdia minima pare amenintatoare datorita nehotararii permanente asupra existentei sau nu a motivului de teama. Oscilarea intre cei doi poli ai framantarii da nastere fricii patologice a nevroticilor obasesivi, fricii pe care ei o considera neintemeiata fara a o putea invinge. Incearca sa lupte impotriva obsesiei inca din perioada dezvoltarii afectului, dar deoarece capacitatea de refulare este insuficienta chiar lupta impotriva obsesiei creeaza obsesia, caci alternanta sporeste frica. Dezvoltarea obsesiva porneste de la prima ezitare atunci cand ar fi

necesara o hotarare. Urmatoarele ezitari in imprejurari similare fac sa creasca inhibitia mult peste punctual de plecare. Se produc fixatii, in unele domenii subiectul nu se mai comporta normal (nu face ceea ce ar trebui sa faca, sau are o activitate pe care nu ar trebui sa o aiba). Prin dezvoltari obsesia se fixeaza unilateral. Cu cat nevroza obsesiva este mai inaintata cu atat e mai clara limitarea la un domeniu (individual nu mai are timp sa stea in cumpana la celelalte domenii).

Exemple de nevroze anancaste ( obsesiva) Nevroza hipohondrica (teama patologica de a avea o boala serioasa). E determinata de imprejurari ca examene medicale care tin omul in indecizie. Nevrozele hipocondrice nu se pot delimita prcis de nevrozele obsessive si se pot insoti un ape alta. Exemple de nevroze hipocondrice: Cardiofobia teama obsesiva de a avea o boala de inima Nosofobia teama de a fi bolnav Ablutomania tendinta obsesiva de a se spala pe maini pentru a inlatura urmele infime de murdarie, microbe. La copii dezvoltarea anancasta presupune persistenta afectului (ori copiii nu prea au afecte persistente) si ca urmare ea nu are loc in copilarie. Doar in imprejurari prea persistente, ca nevroza obsesiva a parintilor, are loc si la copii. TERAPIE : Prin terapie se inlatura nevroza obsesiva, nu si hiperexactitatea. Terapia consta in sfatuirea persoanei de a lua masurile cerute de impuls si san u mai lupte impotriva impulsului. Sa nu mediteze prea mult cand are indoieli, ci sa treaca la actiune sau la un alt gand. Cu timpil persoana anancasta renunta singura la masurile exagerate. III. FIREA HIPERPERSEVERENTA Se manifesta gradual de la hiperperseverenta la firea paranoida. Esenta perseverenta anormala a afectului. In general dupa ce a provocat reactii ( actul comportamental), sau cand gandul se indreapta in alte directii, dupa ce actul nu este posibil, afectul descreste lent, disparand dupa un timp. La hiperperseverent, estomparea are loc mai lent. Cand se gandeste la cele intamplate afectele reapar, putand si sa nu dispara saptamani, luni in sir, desi a fost alimentat de noi evenimente. Se manifesta in mod anormal in special afectele egoiste, datorita intensitatii proprii. Firea hiperperseverenta se manifesta intotodeauna cand sunt atinse interesele personale. Se formeaza afecte contra unor prejudicii sau acte de

opresiune, chiar daca obiectiv sunt neinsemnate. La prejudicii insemnate nu iarta poate niciodata, sunt ranchiunosi. Mod de manifestare: Susceptibili, tendinta de a se simti jigniti usor Setosi de prestigiu, resimt acut sentimental onoarei (de aceea se simt usor jigniti) Suporta greu si prejudicial adus intereselor materiale Sentimente egoiste mai intense Au sentiment mai pronuntat al propriei valori Ranchiunosi, nu iarta, nu uita jignirile Sensibilitatea mai putin lezata in cazul sentimentului de dreptate (acest sentiment fiind mai putin profound decat sentimentele egoiste). Sub masca luptei pentru dreptate ei revendica de fapt un drept al lor, pe care il generalizeaza pentru a-i da mai multa forta evolueaza in sens pozitiv sau negative in general nu ajung sa se bbucure de stima, ambitiosi, ambitia ii indeamna la realizari positive, dar si pentru realizari prin discreditarea altora, a eventualilor concurenti, pentru combaterea a tot ce i se impotriveste. perseverare anormal a afectului; susceptibilitate; se simte uor jignit; nu accept critica; procentul subestimat al propriei valori; gelozie; ipohondrie; ndrtnic; dezvoltare paranoic n urma alternanei succes eec. Firea paranoida - Perseverant, banuitor, neincrezator, neincredere generalizata, fara motiv exterior, izvorand din psihicul lor se simte mereu nedreptatit isi pierde increderea in oameni, idei fixe obsessive, vrea sa aiba intotodeauna dreptate, incapatanare, teama este prezenta ca si la anancasti (nu atat de frecvent apare si dezvoltarea hipocondrica), afectul sta pe primul plan. Aruncat din succese in insuccese, telul devine izvor de desfatare, incat ratiunea critica nu mai tine piept afectelor. Dorintele sunt luate drept realitati (se crede mare inventator), pierde din vedere alte teluri si se formeaza ideile prevalente, cu influenta dominanta se explica nu prin repetarea si insumarea experientelor de viata neplacute, ci prin alternanta dintre success si insucces. In aceste conditii poate aparea si la cel care nu este hiperperseverent. Afectele care ating o intensitate mare persisita timp indelungat, subjuga gandirea, ducand la idei prevalente, chiar idei fixe,

obsesive (paranoid inseamna tendinta spre idei fixe). Pot aparea dezvoltari paranoice cu character delirant (ca gelozia care deriva din oscilatia dintre speranta si teama, ce conduce la intensitatea afectului). IV. FIREA NESTAPANITA Se manifesta gradual de la firea nestapanita la psihopatia epileptoida (fara o adevarata legatura cu epilepsia). ESENTA: Pentru comportament sunt hotaratoare impulsurile, instinctele, sentimentele sin u considerentele rationale. Ratiunea e mai putin luata in seama. Se manifesta dorinte de descarcare nervoasa, resimtita mai mult fizic decat psihic. Manifestare: reactioneaza impulsive. Cand nu le convine ceva, isi arata nemultumirea prin mimica, cuvinte, formuleaza pretentii sau se retrag suparati. Se cearta pentru nimicuri cu sefii si colaboratorii, devin agresivi, trantesc lucrarea pe birou, isi dau demisia, nu se gandesc la urmari. Au incaierari cu oamenii pentru ca daca mania lor creste, cuvintele sunt urmate de fapte. Sunt mai iuti la fapte decat la vorbe. Nu se poate spune ca actiunile lor sunt pripite, ci mai degraba ca iritatia lor creste asa de mult in intensitate, incat presupune o descarcare. Dominarea de catre impulsuri se manifesta prin faptul ca: Mananca si beau ce le place. Devin alcoolici, nestapaniti in domeniile sexuale (au raporturi sexuale foarte frecvente.psihopatele epileptoide in tinerete cedeaza usor, unele devin prostituate). Inclinatie deosebita pentru munca fizica, care nu li se pare grea si in acest domeniu obtin rezultate mult mai bune decat altii. Ii supara mai degraba perturbarile din activitatea lor. Nestatornicia in viata profesionala se datoreaza starii de proasta dispozitie si iratibilitate. Isi schimba des serviciul. Nu prea au tendinta de a vorbi, caci a vorbi inseamna a gandi, ceea ce nu le e caracteristic. Fire greoaie, care nu permite o dezvoltare in ritm rapid a reactiilor affective. Afectele se umfla excesiv, in loc de a se intensdifica exploziv. Au o predispozitie spre ample manifestari de manie si mai putin pentru explozii bruste cum au colericii. In timpul examenelor medicale sunt tacuti, morocanosi sin u raspund decat la strictul necesar. Examenele medicale sunt dezagreabile. Nu prea au scrupul moral. Comit in imprejurari favorabile cu usurinta, acte necinstite, furturi. Crima premeditate nu le este caracteristica, ci numai cea sub forma violentei fizice. Adolescentii ataca fetele. Nu au intelegere pentru cerintele sociale pentru ca acestea reclama o

judecata mai profunda. Ei nu se gandesc decat prea putin la ceea ce depaseste prezentul. Manifesta fuga impulsive, din dorinta de a se departa de locul supararii. Manifesta fuga nemotivata (la adolescenti), fara motiv de moment. Au afecte. Cand sunt linistiti sunt grijulii cu copii lor, iubitori de animale, gata sa ajute. Violenta lor se datoreaza marii tensiuni affective sin u a lipsei de afecte. Conformatie atletica a corpului. Sunt foarte puternici (element de inrudire cu psihopatia epileptoida si epilepsia). Nu intotdeauna exista o astfel de conformatie a corpului. Gandire greoaie si lenta. In unele cazuri capacitatea de intelegere este mai scazuta (in special la psihopatii epileptoizi). Nu reusesc la testul de productivitate Mobilitate launtrica mica dovedita de gandirea lenta si greoaie si dezvoltarea in ritm lent a afectelor. Pedanterie (ordonati, constiinciosi, meticulosi, exacti). La epileptici este mai pronuntata. Amanuntire exagerata a naratiei, dau detalii multe sin u reusesc decat cu greu sa spuna esentialul. Starile depressive apar la unele personalitati nestapanite si pot duce la sinucideri. Epileptoizii fata de actele savarsite de ei manifesta insensibilitate pentru ca nu le e specifica refelctia. O buna inteligenta mai poate sa mai atenueze cate ceva, darn u mult atunci cand vine in contact cu pornirile impulsive. Ceea ce isi propun in clipa de ratiune este rasturnat prin exploziile affective.

Influentarea prin educatie este dificila pentru ca educatia se adreseaza personalitatii constiente, sin u sferei impulsurilor. Cu maturizarea personalitatii apare o ameliorare in autocontrolul impulsurilor si tentatiilor. Cele trei trasaturi: comportament greoi, insuficienta stapanirii de sine si exagerata detaliere a gandirii pot san u fie prezente concomitant. La nestapaniti si epileptoizi trasaturile caracteristice se reliefeaza deosebit de puternic in copilarie.

V. FIREA HIPERTIMICA Se manifesta gradual de la hipertimie la hipomanie. Manifestare: Combinatie intre veselie - viata privita sub latura placuta, ca fiind placuta, trecandu-se usor peste necazuri. dorinta de actiune - care poate duce la realizari de valoare, inventii, inovatii. nevoia de a vorbi - sociabili, de aceea inclinatia de a bea ca urmare a numarului mare de prieteni. In reuniuni sunt antrenanti, cu umor, nu plictisesc, au teme noi de discutie. Digresiune in gandire insotite de bogatia de idei, stimulatoare pentru munca productive, dar care pot duce si la fuga de idei. Componentele comportamentului hipertimic care se refera la afectivitate, gandire si vointa nu coexista intotdeauna in acelasi grad. In general sunt egale ca si in cazul hipomaniei. HIPOMANIACII: Combinatie intre veselie care constituie in acest caz o primejdie, caci lucrurile sunt tratate cu usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtul datoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la estetica. Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala. Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune in masura excesiva duce la activitate febrile dar sterile, indivizii sunt imprastiati. Digresiune in gandire care conduce la fantezi cu idei nerealiste. VI. FIREA DISTIMICA Se manifesta in grad inalt ca temperament subdepresiv. Gravitatea depresiunii psihice nu merge in paralel cu gravitatea evenimentului, fiind accentuate firea distimica. MANIFESTARE: Afectati in mai mare masura de evenimente triste din viata decat de cele vesele. Evenimentele zguduitoare pot duce la depresiune reactiva - cand starea de depresiune este accentuate , de lunga durata. Serioasi din fire, tinuta etica serioasa. Inboldul spre actiune este diminuat Gandirea este lenta In reuniuni participa putin la conversatii In prim plan apar sentimente contrare tendintelor egoiste.

Firea distimica este mai accentuate la adulti. VII. FIREA LABILA Se manifesta gradual de la firea labila la cea ciclotimica, iar in gradul cel mai inalt sub forma bolii maniaco-depresive. ESENTA: Alternanta starii hipertimice cu starea distimica . Gravitatea depresiunii nu merge in parallel cu gravitatea evenimentului, fiind accentuate de fire Atmosfera graduala a mediului poate duce la efecte oscilante. La ciclotimici fara motive exterioare se trece de la un pol la altul, dar se trece alte ori si datorita evenimentelor exterioare. MANIFESTARE: Evenimentele fericite conduc la hipertimie cu intregul sau tablo veselie, dorinta de a actiona, de a vorbi, digresiune in gandire. Evenimentele triste conduc la depresiune cu incetineala in gandire si actiune. VIII. FIREA EXALTATA Se manifesta gradual de la firea exaltata la temperamental anxios fericit (psihopatie). ESENTA: Exaltatii reactioneaza intens la evenimente. Evenimentele imbucuratoare provoaca repede extazul, cele triste conduc la disperare MANIFESTARE: Firea lor se asociaza mai putin cu egoismul si mai mult cu altruismul Manifesta dragoste fata de oameni, bucurie pentru prosperitatea lor, care pot atinge intensitate mare. Au sentimente nobile. Sunt mai puternice impulsurile din sfera aspiratii inclinatii (dragoste pentru muzica, arta, natura, sport, filozofie, religie). Se emotioneaza pentru ele pana la extaz. Din randul lor fac parte in mare masura artistii, poetii, caci raportul afectiv dintre indivizi si arta e mai puternic, fiind prezenta sensibilitatea afectiva. Firile artistice se descurca greu in viata pentru ca nu sunt inarmate pentru a face fata cerintelor brutale ale vietii.

 Reactia la celalalt pol e provocata de cauze banale. Pot fi profund nefericiti din cauza unor banalitati. Frica si frica pentru propria persoana pot deveni excesive. Teama este deosebit de susceptibila de accentuare devenind coplesitoare, pentru sentimente egoiste acest lucru nu este valabil. Disperarea profunda poate duce la sinucidere. IX. FIREA ANXIOASA MANIFESTARE: LA COPII: frica se manifesta atat de intens incat domina intreaga personalitate. Copiilor anxiosi : Le este frica seara singuri in pat Le este frica de intuneric Le este frica de caini Le este frica de furtuna Le este frica de alti copii si de aceea sunt persecutati de acestia Le este frica de profesori. LA ADULTI: frica este mai putin vizibila, sunt incapabili de a se afirma in cazul divergentei de opinii cu alte persoane, cand intampina atitudini mai energice dau inapoi, devin timizi, manifesta docilitate si timiditate, determinate de observarea anxioasa a mediului (teama), manifesta timiditate anancasta, deriva din nesiguranta launtrica, provenita din faptul ca propriul lor comportament si-l stiu sub observatie (jena), manifesta supracompensatie prin atitudine sigura de sine sau aroganta, dar acestea sunt voite, artificiale. Din timiditatea anxioasa poate sa apara atitudinea de incredere in ceilalti, prin care se incearca obtinerea comportamentului lor favorabil. LA FEMEI: timiditatii i se adauga tendinta spre spaima, ori ca reflectare a ceva ori ca frica resimtita subit. Tendinta spre spaima, pe masura ce e mai clara, conduce la certitudinea unei hiperiritabilitati a sistemului nervos vegetative, si care prin intermediul sistemului nervos al inimii poate sa intensifice si frica. FIREA EMOTIVA ESENTA: reactii de mare sensibilitate cu prag scazut de declansare) si profunzime in sfera sentimentelor subtile. Numai

evenimentul ca atare exercita influenta asupra sentimentelor. Intensitatea sentimentelor merge mana in mana cu gravitatea evenimentelor exterioare. MANIFESTARI: Sunt impresionati de sentimentele din domeniul spiritual, nu si de cele grosolane Reactiile affective nu sunt exaggerate sin u progreseaza atat de rapid ca la exaltati. Reactioneaza mai putin vehement, mai sentimental Cauze minore duc la sentimente profunde, sentimentele altruiste mai puternice decat cele egoiste Simt mila mai repede, se induioseaza mai repede, sunt mai accesibile bucuriile produse de arta si natura Mimica lor tradeaza firea afectiva Le dau lacrimile usor la filme, la povestiri triste, le dau usor lacrimile de bucurie sau induiosare O trauma psihica poate produce depresiune reactiva (ca urmare a sensibilitatii afective) si care poate duce la tentative de sinucidere. Gravitatea depresiunii merge parallel cu gravitatea evenimentelor exterioare. Nu are predispozitie deosebita pentru depresiune. Se bucura mai repede si mai intens decat altii. COPIII SUNT ANXIOSI.

CHESTIONARUL H. SCHMIESCHEK INSTRUCIUNI Citii cu mult atenie, fiecare ntrebare i rspundei bifnd cu un X pe DA sau pe NU n foaia de rspuns pe care ai primit-o. 1. n general, suntei un om voios i fr griji? 2. Suntei sensibil () la jigniri? 3. V dau, uneori, repede lacrimile? 4. Dup ce ai terminat cu bine o treab oarecare, vi se ntmpl, cteodat, s v ndoii, totui, c ai fcut bine i nu avei linite pn cnd nu v convingei nc o dat? 5. n copilrie, ai fost att de ndrzne (ndrznea) ca i ceilali (celelalte) de o vrst cu dv.? 6. Dispoziia dv. este schimbtoare de la mare voioie la mare deprimare? 7. De obicei, ntr-o reuniune amical, suntei n centrul ateniei celorlali? 8. sunt zile n care, fr motiv aparent, suntei mbufnat () i iritat (), nct este mai bine s nu vi se adreseze nimeni? 9. Credei c suntei o persoan serioas? 10. 11. 12. 13. 14. Suntei n stare s v entuziasmai puternic? Suntei foarte ntreprinztor (ntreprinztoare)? Uitai uor cnd cineva v-a jignit? Suntei foarte milos (miloas) Atunci cnd punei o scrisoare la cutie, obinuii s controlai, Avei ambiia ca, la locul de munc, s facei parte din cei mai

cu mna, dac scrisoarea a intrat cu adevrat? 15. buni?

16.

V este fric (sau v-a fost, cnd erai copil) de furtun i de Cred despre dv., unii oameni, c suntei puin pedant ()? Dispoziia dv. depinde, ea, de ntmplrile prin care trecei? Suntei totdeauna agreat (), simpatizat () de ctre toi Avei, uneori, stri de nelinite i de tensiune (ncordare) De obicei, v simii apsat () de ceva, deprimat ()? Ai avut, pn acum, crize de plns, sau crize nervoase (oc V vine greu s stai pe scaun timp mai ndelungat? Cnd cineva v-a fcut o nedreptate, luptai energic pentru Suntei n stare s tiai un animal? V supr faptul c, acas, perdeaua sau faa de mas sunt Cnd erai copil, v era fric s rmnei seara singur () Vi se schimb des dispoziia fr motiv? n activitatea dv. profesional, suntei totdeauna printre cei mai V nfuriai repede? Putei fi, cteodat, cu adevrat exuberant (), voios (voioas)?

cini? 17. 18. 19.

cunoscuii dv.? 20.

puternice? 21. 22.

nervos)? 23. 24.

interesele dv.? 25. 26.

puin cam strmbe i le ndreptai imediat? 27. acas? 28. 29.

capabili? 30. 31.

32. 33. 34. 35. 36. 37.

Putei uneori s trii un sentiment de fericire deplin? Ai fi de acord s fii invitat () la o reuniune vesel? De obicei, spunei oamenilor n mod deschis prerea dv.? V impresioneaz cumva dac vedei snge? V place o activitate cu mare rspundere personal? Suntei nclinat () s intervenii pentru oameni crora li s-a V simii prost cnd v ducei n pivnia (cmara) ntunecoas? V plac mult activitile care trebuie fcute ncet i foarte exact Suntei o persoan sociabil? La coal, v plcea (v place) s spunei (s recitai) poezii? Ai fugit vreodat de acas, cnd erai copil? Vi se pare grea viaa? Vi s-a ntmplat s fii tulburat () de conflicte sau de suprri, S-ar putea spune despre dv. c, n general, nu v pierdei prea

fcut o nedreptate? 38. 39.

n locul celor care pot fi fcute repede i fr migal? 40. 41. 42. 43. 44.

nct v-a fost imposibil s v mai ducei la lucru? 45. repede buna dispoziie atunci cnd avei un insucces (cnd nu v reuete ceva)? 46. 47. 48. Dac v-a jignit cineva, facei dv. primul pas spre mpcare? V plac mult animalele? V ntoarcei, uneori, din drum ca s v convingei c, acas

sau la locul de munc, totul este n regul i c nimic nu se poate ntmpla? 49. Suntei cteodat chinuit () de o fric nelmurit c dv. sau Credei c dispoziia dv. depinde de starea vremii? rudelor dv., li s-ar putea ntmpla ceva ru? 50.

51.

V-ar displcea cumva s v urcai pe o scen i s vorbii n Cnd cineva v necjete ru de tot i cu intenie, ai fi n stare V plac mult petrecerile? V simii adnc descurajat () cnd avei decepii? V place o munc unde dv. trebuie s organizai mult? n mod obinuit, urmrii cu trie scopul pe care vi l-ai propus, Poate s v influeneze ntr-att un film tragic, nct s v dea Vi se ntmpl s adormii cu greutate, pentru c v gndii la Ca colar, ai suflat colegilor, sau i-ai lsat s copieze dup V-ar displcea s trecei prin cimitir, n ntuneric? Suntei peste msur de grijuliu (grijulie)ca, acas la dv.,

faa publicului? 52. s v ieii din fire i s v ncierai? 53. 54. 55. 56.

chiar dac ntmpinai mult rezisten? 57.

lacrimile? 58.

problemele zilei sau ale viitorului? 59. dv.? 60. 61.

fiecare lucru s aib un loc al lui? 62. Vi se ntmpl, cteodat, s mergei seara la culcare i

dimineaa s v sculai prost dispus () i apsat (), stare care s dureze cteva ore? 63. 64. 65. Putei s v adaptai uor la situaiile noi? Avei uneori dureri de cap? Rdei des?

66.

Fa de oamenii pentru care nu avei consideraie, v putei

purta foarte prietenos, nct ei s nu observe adevrata dv. prere despre ei? 67. 68. 69. 70. Suntei o persoan vioaie, plin de via? Suferii mult din pricina nedreptii? Suntei un categoric prieten al naturii? ntruct nu suntei chiar att de sigur () avei obiceiul ca,

atunci cnd plecai de acas, sau mergei la culcare, s controlai totdeauna nc o dat starea unor lucruri (de pild: dac gazul este nchis, dac aparatele electrice sunt scoase din priz, dac uile sunt ncuiate etc.)? 71. 72. 73. Suntei sperios (sperioas)? Vi se poate schimba dispoziia n urma consumrii alcoolului? Colaborai, sau ai colaborat, cu plcere, n tinereea dv., la V este cteodat foarte dor de deprtri? n mod obinuit, privii viitorul cu pesimism? Vi se poate schimba att de puternic dispoziia, nct s avei,

cercuri teatrale de amatori? 74. 75. 76.

uneori, un mare sentiment de bucurie, pentru ca, apoi, s cdei ntro stare grea de amrciune? 77. V vine uor s creai bun dispoziie ntr-o societate, ntr-o De obicei, rmnei mult vreme suprat ()? Suntei foarte puternic impresionat ( ) de suferina altor n mod obinuit, n caietele de coal, scriei nc o dat o

reuniune? 78. 79.

oameni? 80. pagin dac se ntmpl s facei o pat de cerneal?

81. mult

Se poate spune c, n general, v artai fa de oameni, mai prudent () i bnuitor (bnuitoare), dect ncreztor

(ncreztoare)? 82. 83. Avei des vise cu spaime? Suntei, cteodat, terorizat () de gndul c, fiind pe peronul

unei gri, s v aruncai naintea trenului mpotriva voinei dv.? Sau, cnd privii la o fereastr, la etaj, s v aruncai n gol? 84. 85. n mod obinuit, devenii vesel () ntr-un loc plcut? n general, v debarasai (v scpai) uor de problemele Cnd consumai alcool, devenii, de obicei, impulsiv ()? n discuii, suntei mai degrab zgrcit () la vorb, dect Atunci cnd trebuie s colaborai la o reprezentaie teatral, ai

apstoare i nu v mai gndii la ele? 86. 87.

vorbre/vorbrea? 88. putea s v nsuii att de bine i cu atta druire rolul, nct pe scen s uitai complet c suntei un altul? DAC AI TERMINAT, NU REVENII ASUPRA NTREBRILOR, CI PREDAI IMEDIAT CAIETUL.

CHESTIONAR SCHLMIESCHEK Numele _____________________ __________________________ Vrsta _________ _______________ Nr. DA item 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. NU Nr. DA item 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. NU Prenumele Data examinrii

Nr. DA item 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88.

NU