1.

Localizare
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume. Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:

Latitudine nordica 45025 Latitudine estica 25033

Altitudinea minima ( la statia CFR ) este de 882 m si maxima ( la ultima casa de pe strada Matei basarab ) de 980 m. Distanta pana la Bucuresti, pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata = 129 Km; pana la Brasov pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata Bucuresti - Brasov = 37 Km. Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 - unde se gaseste tunelul taiat in pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii. Din punct de vedere turistic, orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, cu varfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi un " Sestogradcity ", unde isi dau intalnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele de farmec ale muntilor. Incepand dinspre miazanoapte, privirea cuprinde mai intai creasta Bucsoiului ce duce la Varful Omu, apoi urmeaza spre sud Morarul, cu acele ciudate stanci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ", Piciorul Morarului se termina prin Muchia lunga tocmai la DN1 ( tunel ). Urmeaza semeata Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Busteniul, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. spre sud lantul Bucegilor se continua mai intai cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra Arsa si se tremina cu Furnica si Cota 1400. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Inaintea tuturor masivelor muntoase di Romania, Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stanca, de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din varful cel mai inalt - Omu

- 2507 m - aflat in nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala, culmile nordice si culmea Strunga. CULMEA PRINCIPALA Avand directia N-S, formeaza un " platou " intins cuprins intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei. Interesant pentru alpinisti este versantul prahovean cuprinzand marele abrupt estic al Bucegilor, de 1700 m inaltime. Abruptul estic al culmii principale, dominat de muntii Costila, Caraiman si Jepii Mici, se continua catre nord cu abruptul culmilor nordice Morarul si Bucsoiul. Accesul spre abruptu; Bucsoiului se face mai usor din Rasnov pe Valea Glajariei, respectiv pe Valea malaiesti. COSTILA ( 2490 m) Primul in Bucegi si pe tara, Costila isi merita pe deplin locul pe care-l ocupa in clasificarea alpinistilor. Jumatate din numarul de trasee alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la Refugiul Costila. Tancul Ascutit de langa Refugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua primul contact cu conglomeratul Bucegilor. Vis-a-vis de refugiu, dincolo de Valea Costilei se ridica Tancul Mic. Urcand prin stanga Tancului Mic pe Valcelul Pietros ( Uriasul) se ajunge la baza primului dintre cei patru pereti ai Costilei: Peretele Vulturilor (Policandrului).Mai la stanga invizibil de la Refugiu si separat de Peretele Vulturilor printr-un contrafront masiv pe care cresc molizi, zade si jnepeni, se afla Peretele Vaii Albe. Deasupra Refugiului se inalta Creasta Costila - Galbinelele, din care coboara spre sud Peretele Costilei iar spre nord Peretele galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltul Malinuluisi Peretel Branei.

JEPII MICI (2148m) si JEPII MARI (2131m) Abruptul Jepilor Mici, ca si abruptul Costilei, este orientat spre Valea Prahovei si face parte din culmea Principala a Bucegilor desfasurandu-se de-a lungul Vaii Prahovei intre valea Jepilor si Valea Urlatorii Mari, dincolo de care se ridica muntele Caraiman la nord si Jepii Mari la sud. Peretele cu Florile se inalta deasupra Branei Mari a Jepilor ( Brana lui raducu ). In aval de Brana lui Raducu, Coama Jepilor Mici se ramifica formand doua muchii: Claia Mare si Claita, intre care se adanceste Valea Seaca a Jepilor.Ultimul element al abruptului Jepilor il formeaza Creasta Urlatorilor, intre vaile urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare, cu peretele Urlatorii Mari orientat catre sud.

CARAIMANUL (2384m) Impresionantul colos de piatra pe a carei creasta se inalta, perfect armonizat cu natura, Monumentul Eroilor, este probabil cel mai cunoscut munte din tara. Limitele sale sunt: spre nord Valea Alba, care-l desparte de Costila, spre est Valea Prahovei, spre sud Valea Jepilor, dincolo de care se ridica Jepii Mici, spre vest, platoul somital al Caraimanuli coboara usor catre obarsia Vaii Jepilor, dincolo de care se ridica Muntele Babele. Versantul nordic - Peretele Albisoarelor - se inalta din Valea Alba pana la Creasta Picaturii. Versantul estic, inalt de 1500 m, de forma trapezoidala, cu baza mare - Valea Prahovei si baza mica - saua Mare a Caraimanului pe care se inalta Crucea eroilor, este marginit de Creasta Picaturii spre nord si Muchia Mare a Portitei spre sud.Versantul sudic se ridica din Valea Jepilor catre Muchia mare a Portitei, inaintea careia se inalta ca o culisa Creasta Branelor; strabatut de numeroase sistoace si de Valea Spumoasa, versantul sudic se ridica in trepte marcate de brane inierbate din Brana portitei pana in Brana Mare a Caraimanului.

MORARUL (2357m) Muntele Moraru reprezinta una din culmile nordice ale Bucegilor, ce se desface direct din punctul de maxima altitudine al masivului, respectiv Varful Omu (2507 m) catre est, intre haurile adanci strabatute odinioara de ghetari ale vailor Cerbului si Morarului. Culmea coboara in trepte largi: la extremitatea estica se afla Acele Morarului: Acul de Sus, Degetul Prelungit, Degetul Rosu si Acul Mare. Fata sudica a culmii ( versantul Vaii Cerbului ) este caracterizata prin brane largi. Prin contrast cu acest senin, fata nordica este aspra, rece si stancoasa, de o mare maretie neantrecuta in zona Acelor Morarului, de unde coboara vaile Adanca, Rapa Zapazii, Valcelul tancurilor, Valea Poienii. Intre firele acestor vai se inalta mai multe turnuri: Coltul Mosului, Tancul Retezat, , Coltul Ghinturii, Tancul Poienii, Coltul Vaii Adanci. Fata estica, frontala, a Morarului, brazdata de vaile Bujorilor si Comorilor, este incununata de stancile Manusii Morarului. BUCSOIUL (2492 m) Culmile nordice ale bucegilor se desprind din punctul culminant, varful Omu: catre est - Morarul, catre nord - Bucsoiul si catre vest Scara. Din Culmea Scara se desprind alte doua culmi catre nord, Padina Crucii si Culmea Tiganesti. Intre aceste culmi se adancesc vaile modelate de ghetarii din perioadele trecutelor glaciatiuni: Valea Morarului, Malaiesti, valea tiganesti. acest peisaj este dominat de muntele bucsoiul, alcatuit din Bucsoiul Mic.ulmea bucsoiului Mic face parte din cumpana apelor care separa Muntenia de Transilvania. la nord de

aceasta culme, fata estica a Bucsoiului Mare se desfasoara de-a lungul Vaii Glajariei. Ea este brazdata de Valea Bucsoiului, Valea Rea si afluentii lor. Dincolo de Valea Malaiesti, in Culmea Padina Crucii si valea Tiganesti, exista inca doua trasee alpine. CULMEA STRUNGA In sfarsit, culmea Strunga prezinta zone de abrupt atat catre vest Gatanul, Grohotisul, Strungile Mari - cat si spre est - Batrana, Tatarul. Versantul branean al Culmii strunga formeaza abruptul vestic al Bucegilor, cuprinzand peretii muntilor Gutanul si Grohotisul.Spre deosebire de abruptul estic si nordic, aici predomina calcarele jurasice. Aceste calcare apar si la poalele muntelui Batrana, pe versantul Ialomitean al Culmii Strunga unde se afla zona de alpinism din Valea Horoabei

2. Scurt istoric
In urma cu cateva sute de ani, valea de sus a Prahovei de la Comarnic la Predeal a fost tinut pustiu de asezari. In acea vreme, pe aceste locuri exista o poteca anevoioasa care mai tarziu a purtat numele de " drumul domnisorilor ". Importanta drumului va creste odata cu schimbarea scaunului domnesc de la Targoviste la Bucuresti. La 1452 Vladislav Voievod, scrie pargarilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie " slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, de la domnii de mai inainte" . Mai tarziu, peste cativa ani, in 1476, Vlad Tepes se adreseaza judetului si pargarilor din Brasov, comunicandu-le ca " a slobozit drumurile si pe Rucar si pe Prahova si pe Teleajen si pe Buzau". Cararea fiind ingusta, marfurile din Brasov se transportau pe cai pana la Campina, de unde se incarcau in care mari. Stapanii cailor erau numiti prahoveni, cu toate ca erau locuitorii din Zarnesti de langa Brasov. Acesti carausi erau organizati in bresle si-si aveau starostele lor, ca si celelalte meserii de pe vremea aceea. Despre drumul acesta anevoios al Prahovei se aminteste si intr-un document dat de Radu cel Mare in februarie 1508, cu putin timp inainte de moartea lui: " Voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei si drumul Prahovei". Despre lipsa asezarilor pe aceste locuri ne vorbeste si actul de fundatie al Manastirei Sinaia din 15 oct.1695: " am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari. Pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acestia se afla sihastri, acolo in pustia aceasta". La 1701 Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se scuteasca de darile catre domnie 40 de oameni din Traisteni, subliniind totodata primejdia in care traiesc calugarii din aceasta manastire, fiind departe de orice asezare omeneasca. Mai tarziu, in 1717, Ion Mavrocordat dupa ce reaminteste continutul actului dat

de C.Brancoveanu: "...fiind dar aceasta sfanta manastire, la un loc de munte si greu in laturea Plaiului, aproape de hotarul Ardealului, pe unde pururea fiind pustietate, oamenii rai, hoti, talhari se afla", Continuau subliniind ca " fiind nici acolea, nici imprejur, nici pe aproape sat ca sa-l pazeasca la vreme de grije si nevoie". Din actele de mai sus se vede ca in aceasta parte a Prahovei sate cu locuitori stabili nu exista multa vreme, pana la 1782 cand Mihai Sutu infiinteaza cu 24 de familii de scutelnici ai Manastirii Sinaia, primul catun - Izvorul. De aici, apoi s-au intins locuitorii de-au format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, Azuga, Predeal. Pana la sfarsitul secolulu al XVIII - lea pe valea de sus a Prahovei se gaseau asezari stabile : Schitul Lespezi de langa Posada , manastirea Sinaia intemeiata in 1695 de marele spatar Maihai Cantacuzino, catunul Izvor infiintat in 1782 de domnitorul Mihai Sutu din scutelnicii manastirii Sinaia, schitul Predeal intemeiat in 1744 iunie 20, precum si un han mare " Slonul de Piatra " pe stanga Prahovei, nu departe de Casaria din Zamora, cel mai vestit din partea de sus a Prahovei. Era o cladire solida in care se puteau adaposti calatorii in timpuri grele. Se spune ca in februarie 1788, prin pasul Predeal au intrat cateva corpuri de oaste austriaca, ocupand schitul Predeal si manastirea Sinaia. In luptele care au avut loc intre austrieci si turcii sustinuti de Mavrogheni, domnul Tarii Romanesti, turcii au dat foc hanului Slonul de Piatra, de la poalele Zamorei. Era singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de 1750. Alte cateva hanuri au luat fiinta dupa 1800: Hanul " La Ruja "( Predeal )," Puristoaca " ( Predeal ), si hanul din Busteni care, ca sezare stabila nu dateaza decat la inceputul secolului al XIX-lea. In harta ruseasca din 1835, in dreptul Busteniului se afla trecute catunele Draguseti cu 20 familii, Trestia si slonul de Piatra. Primele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului in jurul anului 1800 si erau asezate la intamplare prin poiene, pe unde era loc mai larg. In anul 1846 s-a inceput construirea soselei Campina - Predeal care, din cauza evenimentelor din anul 1848, a fost intrerupta. Asezarile de pe valea de sus a Prahovei faceau parte la inceput din punct de vedere administrativ din comuna Podul Neagului care se intindea pe o distanta de vreo 35 Km, de la Comarnic pana la Predeal. In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, satele Posada si Podul Neagului, fiind mai aproape de Comarnic, se alipesc la aceasta. Celelalte localitati, printre care si Bustenii, au continuat sa faca parte din vechea comuna Podul Neagului pana in 1884. La inceputul secolului XX, in anul 1908 Busteni si Poiana Tapului formeaza comuna Busteni cu resedinta primariei la Busteni. In anul 1946 Poiana Tapului a fost declarata statiune climaterica si tot in acelasi an Busteniul a fost declarat oras. In 1950 in decembrie, odata cu impartirea administrativ-teritoriala, Poiana Tapului a fost trecuta in componenta orasului Busteni. La inceputul secolului al- XIX -lea prin 1802, cand se presupune ca s-au stabilit primii locuitori in Busteni, a avut loc fuga a o mare parte din populatia Bucurestilor din cauza teroarei raspandita de Pasvantoglu si carjalii lui. O alta fuga a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei in sus a avut loc in 1821

cand turcii, in urmarirea lui Ipsilante, macelareau lumea din capitala. Locuitorii din Busteni au avut de suferit in 1848 din partea trupelor rusesti, iar in 1854 din partea ocupatiei austriece. Modernizarea cailor de comunicatie, sporirea posibilitatilor de gazduire, aduc un mare numar de vilegiaturisti care, in drum spre statiunile balneare din Ardeal, ajung sa cunoasca farmecul natural si calitatile terapeutice ale localitatilor Sinaia si Busteni. Dezvoltarea localitatii Busteni de la cateva familii in prima jumatate a secolului al XIX-lea pana la orasul de azi se datoreste intre altele si imbunatatirii mijloacelor de comunicatie pe aceasta vale a Prahovei. In anul 1846 s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei Campina - Predeal. Lucrarile caii ferate Ploiesti - Predeal au fost incepute in 1876 de catre o societate engleza dar soseaua a fost inaugurata la 10 iunie 1879 de catre firma franceza Guilla. Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania, determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni. Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori. In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga. In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza. Miscarea social - culturala intre cele doua razboaie mondiale era foarte vie in Busteni si se polariza de fapt in jurul activitatii intreprinderii de hartie. Despre inceputurile scolii din Busteni avem un numar de date scrise de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din Busteni in 1906. Scoala din Busteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu . Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 1870, cand s-a mutat in alt local, proprietate a comunei in care functiona si primaria. Noul local al scolii din fata garii este construit in 1887 ( in el a functionat in ultimii ani biblioteca oraseneasca ). Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator. Tinand seama ca pe vremea aceea procentajul pe tara al stiutorilor de carte era destul de scazut, numarul celor care au stiut carte in Busteni reprezenta un procent dublu (43%). Un bun cunoscator si admirator al plaiurilor Busteniului s-a dovedit cunoscutul inginer de poduri si sosele Nestor Urechia, care in lucrarile sale cu caracter stiintific si literar a dovedit un atasament deosebit acestor locuri. Dupa primul razboi mondial cultura s-a accentuat, in centrul ei ramanand in continuare scoala si directorul ei de atunci, Vintila Marculescu. Odata cu infiintarea in 1938 a Caminului Cultural din Busteni intreaga miscare culturala va fi dirijata de acest for.

3.Localitati componente
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume. Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:

Latitudine nordica 45025 Latitudine estica 25033

4. Total populatie
8 980 locuitori

5. Economie
Cultura Crucea Eroilor Neamului Cel mai mare si valoros monument al orasului Busteni, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii 1926-1927 prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota 2291 m.Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia electrica a orasului, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o imagine feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca. Monumentul " Ultima Grenada " Monumentul situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului Fabricii de Hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului

Caporal Vasile Musat, cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramesese teafara.Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul unu al regimentului doi graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai intre Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz, La inaugurarea monumentului in data de 9 septembrie 1928, a luat parte insasi M.S. Regina Maria, insotita de intreaga sa suita regala.

Biserica Domneasca Zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intrand in randul monumentelor remarcabile ale orasului. Este o biserica ortodoxa , construita in anul 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferie, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena.Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Gheorghe Tatarascu si ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner. Casa Romano Franceza In centrul orasului vis - a - vis de Primaria orasului Busteni ( Bulevardul Libertatii - 174 ) se gaseste Casa Romano - Franceza ( CRF ), institutie care are drept scop raspandirea culturii si civilizatiei romane prin orice mijloc legal in zona Vaii Prahovei ( de la Campina la Predeal ).In acelasi timp CRF asigura legatura dintre cele doua localitati infratite Moissy - Cramayel - Franta ( departamentul Saint -et - Marnel - localitate situata la aproximativ 35 Km in sud - estul Parisului ) si orasul Busteni. Hotararea construirii CRF a fost luata cu ocazia semnarii infratirii intre cele doua localitati ( 1994 ) si a fost realizata in egala masura cu fonduri locale franceze si romanesti ; a fost inaugurata la 1 septembrie 1996. Activitatea CRF se deruleaza in cadrul Asociatiei " Prietenii Casei Romano Franceze " condusa de un consiliu de administratie format din 11 persoane ( 4 francezi si 7 romani ), consiliu condus de primarii celor doua localitati. Directorul CRF, Profesor Dan Parpauta, pune in practica hotararile consiliului de administratie. Cladirea CRF este o constructie miniona cu un etaj si este proprietatea Primariei orasului Busteni. La parter se afla secretariatul, cabinetul directorului, holul pentru expozitii, sediul Asociatiei de Infratire Busteni - Moissy Cramayel si sediul Consortiului Local Busteni.

La etaj se afla biblioteca, sala de cursuri si sala de festivitati. Activitatile CRF: Cursuri de limba franceza - prof. Otilia - Rodica Parpauta si Mihaela - Gabriela Dumitrescu. De anul acesta se vor oferi diplome prin intermediul Aliantei Franceze din Ploiesti. Datorita frecventarii cursurilor de franceza organizate la CRF, elevii Scolii Generale nr.1 Busteni au reusit sa castige primele locuri la faza judeteana a Olimpiadei de franceza organizata la Ploiesti. Biblioteca - imprumut carte Fond de carti in prezent: 4.055; Imprumuturi; intre 682 ( in anul 1997 ) si 1406 ( in anul 2001 ). Pentru atragerea publicului, s-a inaugurat rubrica " Cartea saptamanii ", unde se prezinta noutatile cele mai interesante ale bibliotecii.

Centrul Cultural AUREL STROE

" Cultura fiecarui popor este masura fericirii si singuratatii lui"

Cladirea Centrului Cultural Aurel Stroe, este clasata in categoria cladirilor de patrimoniu deoarece aici a functionat prima scoala din Busteni infiintata in 1887.Cladirea a fost renovata in 1999 si dispune de spatii generoase dotate cu aparatura si instalatii de sunet si lumini moderne. Centrul Cultural Aurel Stroe reprezinta un pol de cultura al vaii Prahovei, aici avand loc numeroase manifestari cultural-artistice de interes local, national si international, unele dintre acestea devenind traditionale: Festivalul International de Teatru Busteni 2007; Festivalul National al Teatrelor de Revista pentru Copii aflat la a XV-a editie din care 12 au avut loc la Busteni; Gala Nationala a Teatrelor Studentesti " Seri in lumea Thaliei", din care 5 editii au avut loc la Busteni; Stagiunea muzicala organizata in colaborare cu Muzeul National "George Enescu", Bucuresti, cu recitaluri muzicale in fiecare sambata; Manifestari in cadrul celor doua festivaluri internationale "Enescu si muzica lumii" organizat de Fundatia "Prietenii muzicii Serafim Andrupov" si Festivalul "George Enescu" organizat de Muzeul National George Enescu-Bucuresti;

Saltamana Culturala de la Busteni, manifestare complexa, intrunind manifestari artistice variate, anul acesta 2010 aflandu-se la a III-a editie; Festivalul International de film Documentar Turistic Religios " Craiman Fest-Busteni 2009 Personalitati care, in timp ne-au trecut pragul: Radu Beligan, Gheorghe Dinica, Marin Moraru, Victor Rebenciuc, Mariana Mihut, Tamara Buciuceanu, Virgil Ogasanu, Maia Morgenstern, Valentin Gheorghiu, Gabriel Croitoru, Cristian Mandeal, Johny Raducanu, Ghiury Pascu, Horatiu Malaele, Nicolae Urss, Tatiana Stepa, Vasile Seicaru, Victor Socaciu, academician Mihai Cimpoi, poetul moldovean Valeriu Matei, Nicolae Dabija, Ilie ilascu si multi altii.

BiBLIOTECA ORASENEASCA Dotare - numar de volume - 27.332 Activitatea Bibliotecii Publice se desfasoara conform actelor emise de Ministerul Culturii si Cultelor privind organizarea si functionarea bibliotecilor publice ( Ordin nr.2069 / 1998 si Ordinul nr.2026/2000) si de Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania. Orologiul ce s-a montat pe fatada Casei de Cultura din Busteni ( acolo unde a existat un ceas de exterior cu ani in urma ) este un aparat de exceptie ceas sincronizat cu ceasul atomic. Precizia absoluta este asigurata de sincronizarea prin sistemul GPS ( Global Positionig System ) sistem de radio navigatie globala format dintr-o constelatie de 24 de sateliti si statiile lor de la sol. Orologiul are un cadran cu diametrul de 70 cm, reglare automata a mecanismelor si a orei vara iarna, sistem acustic sonor care contine un amplificator de 500 W si doua difuzoare de 250 W. In memoria sa orologiul are inglobat un numar de 64 de melodii care pot fi programate in functie si de evenimentele deosebite si sarbatori legale. Printre alte melodii se pot asculta colinde de Craciun, Imnul National al Romaniei, Imnul UE, Hora Unirii, Imnul Bucegilor etc. Firma producatoare este BODET din Franta iar cea care s-a ocupat de achizitionare si montaj este o firma din Oradea. De remarcat este faptul ca astfel de orologii au mai fost montate in Franta, Spania, Australia, Bosnia, Grecia, Malayezia, Peru, Turcia etc. Aceasta investitie este de 9000 Euro, banii fiind de la bugetul local. Cetatenii orasului Busteni pot fi mandrii de o astfel de achizitie, ceasuri asemanatoare existand in orase din cele mai mari tari din lume. Muzeul CEZAR PETRESCU Pe strada Tudor Vladimirescu numarul 1, intalnim o vila cu un aspect deosebit: este vila in care a locuit din 1937 pana in

1961, scriitorul Cezar Petrescu, autorul unor carti de mare valoare din literatura noastra, ca: Intunecare, Apostol, Romanul lui Eminescu, Fram Ursul Polar, etc. Muzeul contine biblioteca personala a scriitorului ( 1034 volume din care 3/4 in limba franceza ). In hol pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pereti sunt expuse cateva lucrari ale pictorilor Jiquidi, h.Dumitru, iser si G. Loewenti.
Muzeul este o sectie a MUZEULUI JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE PLOIESTI. Capacitate: 309 mp, din care 204 mp spatiu expozitional. Program de vizitare : 00 00 MARTI - DUMINICA : 9 - 17 Telefon / Fax : 0244 321080

Rezervatia de arhitectura industriala si oraseneasca Situata pe strada Telecabinei nr. 49-51 compusa din: colonie muncitoreasca la IHB ( 1900 ); locuinte din incinta Habricii de Hartie; blocuri locuinte muncitoresti din incinta Habricii de Hartie; anexe gospodaresti; hake de productie ale Habricii de Hartie; locuinta oraseneasca de factura romantica - strada Libertatii - 256; locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca - strada Libertatii - 250; locuinta oraseneasca de factura traditionala ( vila Piscului ) - strada Soimului - 5; locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca - gradinita din strada Zambilelor -4 Pe Bulevardul Libertatii intre numerele 208 si 210, sunt doua banci din piatra masiva prelucrata, construite si amplasate in anul 1904, prin grija neobositului si iubitorului de munte, Nestor Urechia. Banca " La Regina " amplasata in padure la circa 2 km, pe punctul numit " La Fierastrau ", este o lucrare de arta construita din piatra masiva, la 17 septembrie 1888. Pe traseul turistic caminul Alpin - Poiana Costilei, este amplasata o troita din lemn sculptat tip maramuresan.

6. Invatamant
Retea scolara Orasul Busteni dispune de cinci gradinite, trei scoli generale cu clasele I VIII si de un grup scolar.

GRADINITA " FRAM URSUL POLAR " CU PROGRAM NORMAL SI PRELUNGIT

Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia: Functioneaza in local propriu; Suprafta construita - 293.225 mp; Numarul incaperilor - 26 din care 5 sali de clase normale; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi - 8; Numar cabinete cadre didactice - 2; Personal: Director: CARMEN ELENA VISAN; Numar total cadre didactice - 4; Numar personal administrativ 3

GRADINITA NR.2 CU PROGRAM NORMAL SI PRELUNGIT Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia: Functioneaza in incinta Scolii Generale nr.2;; Suprafta construita - 64,53 mp; Numarul incaperilor - 5 din care 3 sali de clase normale; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -3; Numar cabinete cadre didactice -1; Personal: Director: CARMEN MILU; Numar total cadre didactice -3; Numar personal administrativ -1.

GRADINITA NR.3 CU PROGRAM NORMAL Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia:

Functioneaza in local propriu; Suprafta construita - 148.50 mp; Numarul incaperilor - 6 din care 2 sali de clase normale; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -1; Numar cabinete cadre didactice -1; Personal: Director: NICULINA MUNTEANU; Numar total cadre didactice -2; Numar personal administrativ -1.

SCOALA GENERALA " NESTOR URECHIA "

Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia: Functioneaza in local propriu; Suprafta construita - 970 mp; Numarul incaperilor - 28 din care 20 sali de clase normale, 2 laboratoare, biblioteca, sala de sport, cabinet metodic, cabinet medical, atelier; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -14; Numar cabinete cadre didactice -2; Personal: Director: GHEORGHITA BUMBACEA; Numar total cadre didactice -35, din care 10 invatatori, 25 profesori; Numar personal administrativ -9.

SCOALA GENERALA NR.2 CU CLASELE I VIII

Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia: Functioneaza in local propriu; Suprafta construita - 882 mp; Numarul incaperilor - 22 din care 13 sali de clase normale, 1 laborator, biblioteca, sala de sport, cancelarie; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -8; Numar cabinete cadre didactice 1; Personal: Director: DANIELA GANEA; Numar total cadre didactice 25, din care 7 invatatori, 18 profesori; Numar personal administrativ -5

GRADINITA NR. 4 CU PROGRAM NORMAL Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia: Functioneaza in local propriu; Numarul incaperilor - 11 din care 2 sali de clase normale; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -4; Numar cabinete cadre didactice -2; Personal: Director: MARIA TUDOREATA;

Numar total cadre didactice -2; Numar personal administrativ -1.

GRADINITA NR. 5 CU PROGRAM NORMAL Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia: Functioneaza in local propriu; Suprafta construita - 193 mp; Numarul incaperilor - 6 din care 2 sali de clase normale; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -2; Personal: Director: DORINA MILESCU; Numar total cadre didactice -2

SCOALA GENERALA " REGINA ELISABETA "- POIANA TAPULUI Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia: Functioneaza in local propriu Suprafta construita - 1381.07 mp; Numarul incaperilor - 15 din care 11 sali de clase normale,21 laboratoare, sala de sport, cancelarie; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -8; Numar cabinete cadre didactice 1; Personal: Director: TUDORACHE NICOLETA Numar total cadre didactice 25, din care 57 invatatori, 20 profesori; Numar personal administrativ -20.

COLEGIUL " ION KALINDERU "

Cadru juridic: teren si constructia - proprietate de stat Date privind constructia:

Functioneaza in local propriu; Suprafta construita - 634 mp; Numarul incaperilor - 53 din care 19 sali de clase normale, 5 laboratoare, biblioteca, sala de sport, 10 cabinete, cancelarie, atelier; Iluminat electric; Incalzirea - centrala termica cu gaze naturale; Apa potabila - de la reteaua publica; Grup sanitar in incinta ; Numar cabinete elevi -15; Numar cabinete cadre didactice - 5; Personal: Director: MIRELA DOBRE; Numar total cadre didactice 61, din care 61 profesori, 19 asociati; Numar personal administrativ - 25

CENTRUL DE PREGATIRE PENTRU PERSONALUL DIN INDUSTRIE Profil - pregatirea si perfectionarea personalului din cadrul agentilor economici; Dotari: Corp de invatamant: Sala amfiteatru - 370 locuru; 6 sali de curs cu 30-60 locuri fiecare; 1 laborator informatica doatat cu PC-uri, imprimante, scanere,retea si conectare Internet; 2 laboratoare de limbi straine ( engleza si franceza ) cu 18 locuri fiecare, aparatura audio-video, video si TV color; atelier de tehnoredactare si multiplicare.

Unitate proprie de cazare cu 105 camere, grup sanitar propriu, termopane, CT cu gaze, TV color; Cantina cu doua sali - sala mare cu 200 locuri si sala de protocol cu 60 locuri, bar.

7. Proiect si program de dezvoltare

PREZENTAREA CONSORTIULUI LOCAL BUSTENI 1.Organizare CLB este o asociatie cu personalitate juridica, non-profit apolitica si nonguvernamentala care a luat fiinta in orasul Busteni in anul 1997. Din componenta asotiatiei fac parte institutii si societati comerciale locale dintre care mentionam: Consiliul local, unitatile de invatamant, unitatile din sanatate, societati comerciale din turism, diverse asociatii cu profil cultural sau de afaceri. Asociatia este condusa de un Consiliu de administratie, iar activitatea curenta este asigurata de Biroul executiv. Conform statutului sau, scopul asociatiei este promovarea programelor de dezvoltare social-economice de interes local si regional. CLB se implica in elaborarea programelor de dezvoltare locala si atragerea organizatiilor reprezentative locale in realizarea programelor propuse. Prin activitatea sa CLB asigura: -sprijinirea initiativelor de dezvoltare economica locala cu programe care sa duca la crearea unor noi locuri de munca; -sprijinirea crearii si dezvoltarea, pe plan local, de intreprinderi mici si mijlocii; -actiuni orientate pentru dezvoltarea serviciilor si infrastructurii in turism; -culegerea, prelucrarea de date si informatii, crearea unei baze de date zonale; -actiuni de promovare turistica a zonei. 2.Activitati desfasurate Dintre activitatile desfasurate mentionam realizarea proiectelor legate de dezvoltarea unor probleme ale comunitatii din orasele Busteni, Sinaia, Azuga, Predeal. Aceste proiecte au beneficiat de fonduri nerambursabile comunitare in valoare totala de 120.000 Euro. Dintre aceste proiecte mentionam:

2.1 Centrul zonal de informare pentru administratia publica locala. Sistem de comunicare si informare al APL din orasele Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal. La baza acestui proiect s-au aflat o serie de probleme identificate in zona, atat in termeni de dezvoltare economica si de infrastructura, ca si in termeni de dezvoltare a industriei turismului in zona. Prin implementarea proiectului a putut fi realizata o baza de date comuna, prezentand zona ca un intreg, mai mult, realizarea unei asemenea baze de date comuna evita elaborarea acelorasi baze de date pentru fiecare localitate in parte, fara posibilitati de a schimba informatii intre ele. Bugetul proiectului a fost de 81.850 Euro, din care 37.450 Euro au fost fonduri Phare.

2.2 Centrul de calificare in domeniul Industriei si al serviciilor Busteni. Acest proiect a fost realizat in cadrul Programului de Redistribuire a Fortei de Munca componenta de Dezvoltare Economica Locala si a avut la baza modelul recomandat de Departamentul Muncii din S.U.A., cu sprijin financiar USAID. Bugetul proiectului a fost de 44.100 $ din care 30.000 $ fonduri USAID. Prin acest proiect , realizat de Consortiul Local, orasul Busteni a fost unul din primele 7 localitati din tara alese pentru derularea rundei pilot, iar rezultatele implementarii au fost apreciate in mod deosebit de finantator.

2.3 Centrul de reconversie profesionala in domeniul serviciilor de interes public, social si in turism Bugetul proiectului a fost de 51.360 Euro din care 30.740 Euro fonduri Phare. Proiectul a fost implementat de CLB in parteneriat cu C.P.P.I. Busteni si unitati acreditate pentru a face instruirea in domeniile respective. La final au urmat si absolvit cursurile 205 persoane, dintre care 83 sunt angajate in unitatile cu profil turistic.

2.4 Construirea a doua baze sportive multifunctionale in Busteni Proiectul si-a propus realizare a 2 baze sportive multifunctionale (teren de tenis, baschet, vole, handbal) la Hotel Silva si Hotel B.T.T.(azi Hotel Alexandros). Obiectivul proiectului a fost de a diversifica baza de agrement a statiunii, atat pentru turisti cat si pentru localnici. Proiectul a contribuit la cooperarea dintre societatile din cadrul turismului pentru folosirea in comun a bazelor de agrement

si la realizarea unui obiectiv din strategia de dezvoltare a orasului elaborata de Consiliul Local.Proiectul a fost realizat si el, Busteniul dispune de 2 baze moderne cu suprafata de joc sintetica si cu iluminare pentru nocturna. De asemenea proiectul a fost considerat de finantator o reusita. In afara activitatilor si proiectelor enumerate mai sus, CBL a participat la intocmirea studiului de fazabilitate -"Superski in Carpati"- impreuna cu Ministerul Turismului si Consortiul Dolomiti Italia. Avand o experienta de 8 ani in implementarea si monitorizarea proiectelor Phare, CLB poate asigura conditiile de functionare a Unitatii de Implementare cuprinse in "Acordul Cadru" ce insoteste Contractul de executie al proiectului "Infrastructura acces turistica Busteni-Valea Alba -Calinderu". Avand in vedere cele prezentate mai sus , CLB propune Institutiilor de Invatamant din orasul Busteni, membre ale acestuia, fundamentarea unui program de invatamant care sa pregateasca necesarul de personal calificat in cele doua domenii amintite, constructii civile si turism.

2.MONOGRAFIE CONTABILA

2.1.Monografii contabile privind cheltuielile aferente activitatilor de constructii

Societatea A achizitioneaza terenuri intravilan, in vederea constructiei unui ansamblu rezidential. Apartamentele construite se vand catre populatie, dar si catre persoane juridice sau se inchiriaza, dupa finalizarea constructiei. Societatea cumpara in anul 2009 un teren in valoare de 500.000 lei, pe care va construe un bloc cu 50 de apartamente. Constructia incepe in luna august 2009 si se va finalize in iulie 2010. Pretul unei locuinte este de 60.000 lei,fara TVA. Societatea plateste unei firme de arhitectura planurile initiale si proiectul de constructive in valoare de 25.000 lei. Societatea angajeaza o echipa de muncitori constructori, pentru care plateste salarii brute de 10.000 lei /luna. Pentru aceste salarii, societatea mai inregistreaza cheltuieli sociale in suma de 2.850 lei/luna. Materialele consumabile (materii prime si materiale) pe baza bonului de consum intocmite la eliberarea din depozit si care se regasesc in devizele de lucrari sunt: In anul 2009, de 350.000 lei; In anul 2010, de 450.000 lei.

Amortizarea mijloacelor fixe utilizate in acest santier este de 30.000 lei/luna. Utilajele sunt folosite pe santier din prima luna(august 2009)pana in iulie 2009,inclusive. In luna iulie 2009, acestea sunt mutate laun alt santier, nemaifiind necesare la acest imobil. O parte din utilajele de constructii sunt inchiriate si se plateste o chirie de 40.000 lei/luna pentru acestea. Costurile totale participante la obtinerea imobilului pe toata perioada constructiei sunt de 2.289.200 lei. 500.000+25.000+(12.850 x 12)+350.000+450.000+(30.000 x11)+(40.000 x 12)=2.289.200 lei. Inregistrarile contabile sunt urmatoarele: Achizitia terenului in suma de 500.000 lei:

% 30 4426

401

595.000 lei 500.000 lei 95.000 lei

Inregistrarea proiectului de constructie in valoare de 25.000 lei : % 628 4426 = 401 29.750 lei 25.000 lei 4.750 lei

Inregistrarea cheltuielilor cu salariile in suma de 10.000 lei/luna 641 = 421 10.000 lei

CAS suportat de societate 20.8% : 10.000 x 20.8%=2.080 lei 6451 = 4311 2.080 lei

Fond de sanatate suportat de societate 5.2% : 10.000 x 5.2%=520 lei 6453 = 4313 520 lei

Fond somaj suportat de societate 0.5% : 10.000 x 0.5% = 50 lei 6452 = 4371 50 lei

Contributii pentru concedii si indemnizatii 0.85%: 10.000 x 0.85% = 85 lei 6451 = 4311 85 lei

Fond de garantare a salariilor 0.25% : 10.000 x 0.25% = 25 lei 635 = 447 analitic distinct 25 lei

 Comision camera de munca 0.75% : 10.000 x 0.75% = 75 lei 635 = 447 analitic distinct 75 lei

Inregistrarea obligatiilor cu retinere la sursa: 421 = % 4312 4314 4372 444 Inregistrarile legate de salarii se repeta in fiecare luna. Inregistrarile consumului de materii prime si materiale, conform bonurilor de consum intocmite la ridicarea din magazine a materialelor si care sunt inregistrate si in devizul de cheltuieli. In anul 2009 5 luni (300.000lei materii prime si 50.000 lei materiale consumabile): Materii prime 60.000 lei/luna; Materiale consumabile 10 .000 lei/luna. 2.986 lei 1.050 lei 550 lei 50 lei 1.336 lei

Inregistrari lunare privind consumul materiilor prime ,materialelor: 601 602 = = 301 302 60.000 lei 10.000 lei

Inregistrarea se repeta in fiecare luna pe parcursul anului 2009. Inregistrarea chiriei pentru utilaje in suma de 40.000 lei/luna: % 612 4426 Inregistrarea amortizariiutilajelor: 6811 = 2813 30.000 lei = 401 40.000 lei 33.613 lei 6.387 lei

La sfarsitul fiecarei luni are loc inregistrarea productiei in curs cu o suma egala cu valoarea cheltuielilor colectate in cursul lunii respective si care sunt aferente acestei constructii. Inregistrarea productiei neterminate incepand cu luna august 2009: August 2009(costul productiei neterminate este de 177.935lei: 25.000+10.000+2.080+150+520+85+100+60.000+10.000+30.000+40.000=177.935) 331 Septembrie 2009: La inceputul lunii(se repune productia neterminata din luna august): 711 = 331 177.935 lei = 711 177.935 lei

Costurile din perioada lunii septembrie: 10.000+2.080+150+520+85+100+60.000+10.000+30.000+40.000=152.935

Inregistrarile costurilor totale cu productia neterminata lunile august si septembrie sunt de 330.870(177.935+152.935): 331 = 711 330.870 lei

Inregistrarile similar se efectueaza in lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2009 cu valoarea cheltuielilor colectate in fiecare luna. Total cheltuieli capitalizate in 2009 = 789.675 lei.

In anul 2010 materiile prime si materialele consumabile sunt de 450.000 lei (din care 375.000 materii prime si 75.000 materiale consumabile). Consumurile lunare sunt: Ianuarie: 55.000 lei materii prime si 5.000 lei materiale; Februarie : 35.000 lei materii prime si 10.000 lei materiale; Martie : 50.000 lei materii prime si 10.000 lei materiale; Aprilie : 80.000 lei materii prime si 25.000 lei materiale;

Mai: 40.000 lei materii prime si 5.000 lei materiale; Iunie: 45.000 lei materii prime si 5.000 lei materiale; Iulie: 70.000 lei materii prime si 15.000 lei materiale.

Inregistrarea consumului de materii prime si materiale, lunar, se face prin urmatoarele inregistrari contabile: 601 602 = = 301 302 suma lunara suma lunara

Amortizarea mijloacelor fixe 30.000 lei: 6811 = 2813 30.000 lei

In ultima luna are loc doar finalizarea constructiei cu amenajarile interioare si nu mai este necesara prezenta utilajelor. Prin urmare, in luna iulie 2010 nu se mai inregistreaza amortizare pentru aceasca constructie. Inregistrarea chiriei pentru utilajein suma de 40.000 lei/luna: % 612 4426 = 401 40.000 lei 33.613 lei 6.387 lei

In anul 2010 se capitalizeaza lunar cheltuielile cu obtinerea productiei in curs in valoare de 999.525 lei. Total cheltuieli capitalizate in 2009-2010 = 1.789.200+500.000=2.289.500 lei, ceea ce inseamna valoarea imobilului:2.289.500 lei.A fost capitalizata si valoarea terenului. Inregistrarea produsului finit imobilul in august 2010: 345 = 711 2.289.500 lei

Avand in vedere ca acest imobil este format din 50 de apartamente distinct care se vor vinde/inchiria in mod individual, se recomanda sa acestea sa fie inregistrate fiecare in parte in analitice distincte.

Valoare apartament: 2.289.500 lei/ 50 apartamente = 45.784 lei .

2.2 Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing financiar

SC Alfa SRL incheie in data de 10.01.2010 un contract de leasing financiar cu SC Beta SRL , pe o perioada de 5 ani, pentru achizitia unui utilaj in valoare de 100.000 euro.Cursul valutar la data incheierii contractului este de 1 euro= 4,22 lei. Principalele clause contractuale sunt: Avans 10.000 euro facturat si platit la data semnarii contractului de leasing Scadente lunare pe data de 25 a fiecarei luni Durata contractului 3 ani Rata dobanzii 20 % pe an Se platesc transe egale in suma de 3.300 euro fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 5.392 euro,valoare la care se efectueaza transferul dreptului de proprietate si care nu contine dobanda. Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (cota-parte din valoarea activului ), conform graficului Valoarea reziduala 5.392 euro este insotita de transferul dreptului de proprietate Durata de utilizare economica a activului este 5 ani.

Luna 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Total

Sold initial 1 90 000 88 200 86 370 84 510 82 618 80 695 78 740 76 752 74 731 72 677 70 588 68 465 66 306 64 111 61 879 59 611 57 304 54 959 52 575 50 152 47 687 45 182 42 635 40 046 37 413 34 737 31 016 29 249 26 437 23 577 20 670 17 715 14 710 11 655 8 550 5 392

Dobanda 2=col. 1 x 20% / 12luni 1 500 1 470 1 440 1 408 1 377 1 345 1 312 1 279 1 246 1 211 1 176 1 141 1 105 1 069 1 031 994 955 916 876 836 795 753 711 667 624 579 534 487 441 393 345 295 245 194 142 30 892

Rata 3 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 3 300 5 392

Principal 4 =col.3col.2 1 800 1830 1 861 1 892 1 923 1 955 1 988 2 021 2 054 2 089 2 124 2 159 2 195 2 231 2 269 2 306 2 345 2 384 2 424 2 464 2 505 2 547 2 589 2 633 2 676 2 721 2 766 2 813 2 859 2 907 2 955 3 005 3 055 3 106 3 158 5 392 90 000

Sold final 5= col.1col.4 88 200 86 370 84 510 82 618 80 695 78 740 76 752 74 731 72 677 70 588 68 465 66 306 64 111 61 879 59 611 57 304 54 959 52 575 50 152 47 687 45 182 42 635 40 046 37 413 34 737 32 016 29 249 26 437 23 577 20 670 17 715 14 710 11 655 8 550 5 392

 Inregistrarea activului in evident contabila:

2131 lei

167

100.000 euro x 4,22=422.000

Inregistrarea dobanzii dobanzii aferente contractului de leasing, extracontabil, in debitul contului 8051 Dobanzi de platit:

Debit 8051

30.892 euro x 4,22 = 130.364,24 lei

Inregistrarea mijlocului fix extrabilantier in contul 8036Revedent, ;ocatiide gestiune si alte datorii asimilate: Debit 8036 100.000 euro x 4,22 = 422.000 lei

Inregistrarea facturii de avans:

% lei 232 4426

404

10.000euro x 4,22 = 42.200

35.462 lei 6.738 lei

Plata facturii in avans:

404

5121

42.200 lei

Inchiderea avansului platit si diminuare imprumuturilor assimilate pe termen lung: 167 = 232 42.200 lei