1.

Libera circulatie a marfurilor/ Bunurilor

Reprezinta prima si cea mai rapida realizare a (integrarii economice) UE (1986 Actul Unic European/ Anul Nasterii, intrat in vigoare in 87) insa pe deplin, a ia in 199!"1996# con$orm legislatiei comunitare mar$urile circula li er in cadrul UE% - $ara o stacole de ordin tari$ar si netari$ar, ($ara ta&e vamale si $iscale, in comertul reciproc# $ara impo'itare discriminatorie a produselor UE $ata de indigene# $ara ariere $i'ice si te(nice/netari$are discriminatorii) " $ara controale la $rontierele interne si e$ectuarea acestora numai la $rontierele e&terne# " in a'a unui document unic de )mport"E&port (*+A+U+)# " tari$ vamal comun in relatiile cu terte tari# ta&e de prelevare in ca'ul celor agricole si li se aplica aceleasi reguli+ Din punctul de vedere al regulilor mar$urile se impart in doua categorii%

- cele pentru care au $ost adoptate standarde comune (produsele agro"alimentare si cele c(imice, medicamentele, mi,loacele auto, aparatele electrocasnice s+a+ - cele cu impact direct asupra sanatatii si sigurantei) si " produse $ara standarde armoni'ate a caror li era circulatie o asigura recunoasterea reciproca a normelor nationale+ Romania nu a solicitat o perioada de tranzitie sau derogari, deci va aplica ac.uis"ul comunitar de la data aderarii+ /ratatul nu contine prevederi speciale pentru acest capitol insa cele preva'ute la alte capitole, in special la Uniunea vamala si 0elatii e&terne, vi'ea'a li era circulatie a mar$urilor+ )mportant pentru tara noastra este securi'area granitei e&terne (moderni'are, instruire politisti de $rontiera), care va deveni $rontiera U+E+, pentru a nu mai patrunde mar$uri contra$acute si a se pune capat contra andei+ 1riteriile de aderare au vi'at legislatia ac(i'itiilor pu lice si asigurarea con$ormitatii cu standardele europene, inclusiv cele in tran'it+ AVA !A"#L# li erei circulatii a mar$urilor pe o piata de dimensiunile Uniunii Europene cu 283 milioane de locuitori in 4337 cand vor adera 0omania si 5ulgaria sunt, in general, urmatoarele% li era circulatie a mar$urilor $iind insotita si de cea a $actorilor de productie (materii prime si semi$a ricate, te(nologie, capital, $orta de munca si servicii) va conduce la cresterea concurentei si a competitiei, cu e$ect ene$ic asupra calitatii si preturilor# consumatorii vor fi principalii beneficiari deoarece gama de produse o$erite va $i mai mare, preturile mai usor de comparat iar concurenta sporita le va mentine la un nivel re'ona il, standardele comune vor asigura o calitate corespun'atoare tuturor produselor comerciali'ate# agentii economici adresandu"se unei piete mai mari - productie mai mare, isi vor putea reduce costurile pe unitate de produs $%economia de scara&' si spori in felul acesta profiturile # castig din cantitate6 reindustrializarea tarii si specializarea internationala a economiei romanesti vor fi mai usor de realizat datorita li erei circu1atii a mar$urilor, serviciilor, te(nologiilor, capitalurilor si in special a

investitiilor straine directe, avanta,elor competitive ce le"ar putea o$eri piata romaneasca (dimensiunea si po'itia geogra$ica a acesteia)# principii de e$icienta clare# de'voltare dura ila6 schimburile comerciale des$asurandu"se prioritar cu tarile mem re ale Uniunii Europene vor deveni mai competitive (mai avanta,oase) datorita apropierii geogra$ice si costurilor mai reduse cu e&peditia, vamuirea si transportul+ *e asemenea, $aptul ca produsele vor tre ui sa $aca $ata unor e&igente europene si deci mondiale, va permite desfacerea lor in cantitati mari inclusiv pe alte piete decat tari mem re ale Uniunii Europene (in special in cele care au Acorduri de li er sc(im cu Uniunea Europeana)+ D#(AVA !A"#) e&igentele de adaptare la cerintele pietei interne europene vor necesita eforturi investitionale pe care nu toti agentii economici le vor putea $ace si ast$el isi vor inc(eia activitatea sau vor $i nevoiti sa a orde'e domenii noi# restructurarea industriei va continua prin inc(eierea procesului de privati'are, dar mai ales prin inchiderea unitatilor neviabile (de e&emplu, cele miniere) ceea ce va insemna si reducerea numarului locurilor de munca* pe masura cresterii tari$elor la utilitati si a costurilor salariale va incepe un proces de delocalizare (mutare in alte tari) a unor activitati productive orientate catre e&port, ca'ul industriei te&tile, con$ectiilor si incaltamintei, ceea ce va conduce la pierderea unor locuri de munca si a unor e&porturi# e$orturile de restructurare si moderni'are a economiei vor insemna si resurse financiare substantiale din partea statului si a patronatului, ceea ce va diminua posibilitatile de a satisface corespunzator nevoile sociale (sanatate, educatie si pensii)+

+. Libera circulatie a persoanelor/ lucratorilor

78rice cetatea poate circula, munci si locui li er, pe teritoriul statelor mem re9 ($ara discriminari, pe temeiul nationalitatii)+ :ornind de la principiul interzicerii oricarei discriminari pe temeiul nationalitatii dreptul comunitar sta ileste (art+ !"1+E+) ca% " 7orice cetatean poate circula si locui li er pe teritoriul statelor mem re9+ *e asemenea, " 7se poate anga,a si isi poate sta ili re'identa intr"o alta tara mem ra9, " 7poate vota9 (pentru alegerile locale si eurodeputati), " poate ene$icia de acelasi tratament ca si localnicii in ceea ce priveste conditiile de lucru, retri utia, concediul, drepturile sociale, concedierea, o ligatiile $iscale, pregatirea (recunoasterea diplomelor) si promovarea+ 1u privire la li era circulatie a persoanelor, criteriile s"au re$erit la recunoasterea reciproca a cali$icarilor si diplomelor precum si la coordonarea sistemelor de securitate sociala+ /ratatul de aderare prevede urmatoarele% a) %Dispozitiile ac,uis-ului -c.engen sunt obligatorii si se aplica de la data aderarii/, insa in temeiul unei deci'ii europene adoptate de 1onsiliu+

) Romania nu beneficiaza de acordul privind libera circulatie a persoanelor inc.eiat de 0# cu #lvetia. c) Ane1a 22 cuprinde lista dispozitiilor ac,uis-ului -c.engen referindu-se, in special la) eliminarea controalelor la frontierele interne, cooperarea judiciara in combaterea traficului de droguri si a disfunctiilor de la frontierele e1terne* in$iintarea unui 3omitet permanent de evaluare si punere in aplicare# 4anual si instructiunile consulare comune, cooperarea politieneasca trans$rontaliera pentru prevenirea si depistarea in$ractiunilor# formularul armonizat pentru invitatii, declaratii de garantie si atestari de ca'are# com aterea tra$icului ilegal de arme, rapirii de minori si imigrarii ilegale# modelul uniform de viza* norme metodologice si proceduri de realizare a controlului si supraveg.erii frontierelor* -istemul de 2nformatii -c.engen* constituirea retelei de o$iteri de legatura in materie de imigrare# obligatia transportatorilor de a comunica date privind pasagerii# lista tarilor terte ai caror resortisanti tre uie sa detina vi'a# constituirea -istemului de 2nformatii privind vizele si a Agentiei #uropene pentru 5estionarea 3ooperarii 6perative la 7rontierele #1terne ale UE# o ligatia stampilarii cu regularitate a documentelor de calatorie ale resortisantilor tarilor terte la trecerea $rontierei e&terne a statelor mem re# elementele de securitate si datele biometrice ce trebuie sa le cuprinda pasapoartele si documentele de calatorie eli erate de statele mem re etc+ d) La cererea 0niunii #uropene perioada de tranzitie pentru libera circulatie si sedere in 0# va cuprinde 8 etape) 1+" 9ana la sfarsitul unei perioade de + ani de la data aderarii se vor aplica masurile de drept intern sau re'ultate din Acorduri bilaterale care reglementea'a accesul (limitat6) resortisantilor romani pe piata $ortei de munca+ 4+" 2naintea e1pirarii celor + ani, 3onsiliul e1amineaza situatia pe a'a unui raport al 1omisiei, iar tarile membre pot notifica continuarea regimului respectiv pana la e1pirarea unei perioade de : ani, in lipsa acesteia se aplica 0egulamentul 1614/1968 privind li era circulatie a lucratorilor in cadrul 1omunitatii (adica li erul acces la piata $ortei de munca comunitare)+ !+" La sfarsitul perioadei de : ani, in cazul in care pe piata $ortei de munca dintr"un stat mem ru se 7produc sau e1ista riscul unor perturbari grave9 dupa ce notifica 3omisiei, o tara membra poate prelungi la ; ani regimul restrictiv respectiv+ e) Alte preci'ari% " ;a solicitarea 0omaniei situatia poate $i ree&aminata+ " Resortisantii romani care muncesc legal $admisi pe piata fortei de munca pe o %perioada de cel putin 1+ luni/' la data aderarii vor beneficia in continuare de acest statut, dar numai in statul respectiv+ " 9e parcursul perioadei de ; ani tarile care aplica Regulamentul 1<1+/1=<> vor continua sa elibereze 9ermise de munca resortisantilor romani in scopul monitori'arii si in ca'ul 7pertur arii pietei $ortei de munca care ar putea ameninta nivelul de trai sau de ocupare intr"o regiune sau pro$esie9 in$ormea'a 1omisia si celelalte state solicitand suspendarea totala sau partiala a aplicarii 0egulamentului respectiv (in ca'uri urgente decide suspendarea si ulterior trimite noti$icarea motivata)+ " <otul unui lucrator si descendentii acestora care nu depasesc varsta de 41 de ani si locuiesc legal impreuna cu lucratorul pe teritoriul unui stat mem ru la data aderarii, ene$icia'a dupa aderare, de acces imediat pe piata $ortei de munca a statului respectiv (nu si in ca'ul celor admisi pe o perioada de mai putin de 14 luni)+

" )dem cei care se gasesc in aceeasi situatie la o data ulterioara aderarii, cu conditia sa $i locuit cel putin 18 luni sau din al !"lea an dupa data aderarii+ " 0omania poate mentine in vigoare masuri ec(ivalente in ceea ce priveste resortisantii statului sau statelor mem re in cau'a+ " 6rice actual stat membru poate introduce o libertate de circulatie mai mare decat cea e&istenta la data aderarii, inclusiv accesul deplin pe piata $ortei de munca, $ct de propriul interes+ 1ele care aplica masuri de drept intern o pot $ace in orice moment incepand cu al !"lea an dupa aderare+ 1omisia tre uie in$ormata+ " 9entru a face fata perturbarilor grave sau riscului acestora din sectoarele sensibile de servicii, inca din start, 5ermania si Austria pot limita dreptul de a munci temporar in sectoarele constructii, curatenia cladirilor, decoratiuni interioare in =ermania si (orticultura, prelucrarea pietrei, constructii metalice, constructii, securitatii, curatarea cladirilor, asistenta sociala si cea medicala la domiciliu, in Austria+ " Aplicarea unora dintre aceste masuri nu poate avea ca efect crearea restrictive decat cele e1istente la data semnarii !ratatului. unor conditii mai

" Actualele state mem re sunt obligate sa ne acorde un tratament preferential in comparatie cu lucratorii tarilor terte. $) 2n declaratia comuna privind libera circulatie a lucratorilor din Romania se arata ca %-tatele membre urmaresc sa acorde un acces sporit pe piata fortei de munca resortisantilor romani in con$ormitate cu dreptul intern, pentru a accelera aplicarea ac.uis"ului comunitar+ 2n consecinta sansele de anga?are ar trebui sa sporeasca semnificativ dupa aderare/. ;i era circulatie a persoanelor va avea un impact puternic asupra viitorului economico"social al 0omaniei, raportul dintre ene$icii si costuri, respectiv intre trans$erurile anesti ale emigrantilor catre cei din tara si e&odul creierelor isi va lasa amprenta asupra acestui viitor+ <e estimea'a ca in prima decada ce va urma introducerii li erei circulatii pentru cetatenii romani va emigra in Uniunea Europeana aproape !"2> din populatia 0omaniei, ceea ce inseamna ,umatate din cei care se a$la de,a la lucru in aceste tari+ /arile UE in care au emigrat cei mai multi romani sunt in ordine% )talia (43>), =ermania (18>), <pania, ?ranta, Austria, :ortugalia si =recia+ :rincipalele caracteristici ale migratiei romanesti sunt% in ultimii ani a devenit mai temperata (in ,ur de 13" 1@+333 persoane anual)# este orientata catre gasirea unui loc de munca, cuprinde in special populatia tanara intre 18 si 4! de ani# raportul migratie legala si ilegala evoluea'a in $avoarea primei $orme# 'onele de plecare se dispersea'a# castiga teren emigratia orientata pe considerente de legaturi de $amilie# criteriul destinatiei si distantei isi reduce din importanta# migratia pentru munca devine tot mai $luctuanta si nu va atinge un nivel critic pentru tarile de destinatie# continua sa se insanatoseasca comportamentul emigratilor romani etc+ 1au'ele $enomenului migratiei sunt in special de natura economica (di$erenta de venit si di$icultatea gasirii unui loc de munca)+ g)+ )ntr"o tara Europeana este legi$erata inter'icerea cersetoriei# daca in sase luni un migrant nu isi gaseste de lucru, este e&pul'at6 *esi cuanti$icarea avanta,elor si a de'avanta,elor emigratiei este greu de $acut, in linii mari acestea se re'uma la urmatoarele% AVA !A"# :osi gasirii unui loc de munca in a$ara tarii

 remisiile $transferurile banesti ale emigrantilor' au efecte pozitive importante pentru economia nationala, deoarece% maresc cererea interna de unuri si servicii, devenind ast$el $actor de crestere economica# sporesc $lu&ul monetar si contri uie la im unatatirea soldului alantei de plati si a re'ervelor valutare ale tarii (permitand ast$el importuri mai mari si imprumuturi pentru de'voltare mai su stantiale)# contri uie la reducerea costului anilor (cursului de sc(im si a ratei do an'ilor, ceea ce inseamna credite mai avanta,oase pentru consum si investitii)# conduc la cresterea standardului de viata a celor in cau'a si a $amiliilor acestora, pe termen lung si in mod indirect a intregii populatii+ ;a trans$erurile anesti e$ectuate prin sistemul ancar, circa @ mld+ A in 433@ tre uie adaugate cele ilegale sau aduse personal de catre emigranti+ *e aceea pot $i sensi il mai ridicate, ceea ce ar putea insemna un impact mult mai puternic+ 1alea o$iciala si sigura " cea a trans$erului ancar este ocolita si datorita organi'arii necorespun'atoare a acestuia ($iliale in strainatate si do an'i sau plasamente stimulative) precum si $iscalitatii ridicate a veniturilor din munca care descura,ea'a declararea integrala a veniturilor+ ?enomenul emigratiei nu este speci$ic 0omaniei, acesta se intalneste si in alte tari c(iar mem re ale Uniunii Europene, ca'ul =reciei care a ene$iciat in 4333 de remisii legale de la emigranti in valoare de 7,@ mld+ A, :ortugalia 2,3 si <pania !,4, iar tari care au aderat in 4332 la Uniunea Europeana, :olonia 4,9 mld+ A si Ungaria 1,3 mld+ A+ E&ista si tari ca )ndia, care primeste anual de la emigranti circa 13,! mld+ A+ migratia $ortei de munca ridicandu"se la aproape 4 milioane de persoane a insemnat si detensionarea pietei fortei de munca din Romania, usurand ast$el sarcina autoritatilor in privinta soma,ului si asigurarilor sociale precum si a celor in cautarea unui loc de munca+ 0ata soma,ului in 0omania este mai mica cu doua puncte procentuale decat cea din Uniunea Europeana, respectiv de circa 7> $ata de circa 9># economii la buget (a,utor de soma,, instruire restructurati++) migratia temporara pentru munca este ene$ica si pentru aceea ca poate contribui la schimbarea mentalitatii romanilor, in multe ca'uri la cresterea calificarii acestora, respectiv la o noua atitudine $ata de munca si lege, la o perceptie corecta a valorilor democratiei, la insu$larea unui spirit de competitie mai puternic si la mai multa initiativa# treptat 0omania va deveni si o tara de imigratie, deci va putea beneficia de aportul celor care vor veni sa lucreze in tara noastra , ceva mai cali$icati daca vor veni din Best, insa si necali$icati daca vor $i imigranti din lumea a !"a# in viitor, 0omania va repre'enta o sursa de alimentare a emigratiei Est"Best si un ene$iciar al emigratiei <ud " Nord si Est " Best, insa intotdeauna raportul emigratie/imigratie va $i net $avora il emigratiei# D#(AVA !A"#) diminuarea semnificativa a ofertei nationale de forta de munca, cantitativ si calitativ , care limitea'a posi ilitatile de reducere mai rapida a di$erentelor de venit $ata de tarile Uniunii Europene+ Aspectul cel mai negativ este componenta tot mai cali$icata a acestei migratii (7 exodul creierelor9) si ast$el lipsirea economiei nationale de $actorul uman indispensa il moderni'arii si e$icienti'arii acesteia, ceea ce $ace mai di$icila reducerea decala,ului economico " social ce ne desparte de celelalte tari mem re ale Uniunii Europene# aparitia la nivel national a unor segmente deficitare de forta de munca calificata , ca'ul celei pentru constructii in <ud Estul tarii+ ;ocali'area acestui de$icit in 'one sla de'voltate le va $ace si mai grea iesirea din aceasta situatie# pierderea capitalului investit in pregatirea profesionala a celor care emigrea'a si indirect $inantarea acestei pregatiri din alte tari, in conditiile in care avem su$iciente pro leme cu procesul educational national si cu $ondurile alocate invatamantului pierderi la export prin diferenta de productivitate potentiala a celor plecati la munca in strainatate care prin cali$icarea si spiritul lor inventiv ar $i putut contri ui la cresterea per$ormantelor produselor romanesti#

 accentuarea procesului de imbatranire demografica datorita ponderii mari a tinerilor care emigrea'a, ceea ce va crea di$icultati programelor de de'voltare viitoare si va mari povara sociala (pensii, a,utoare sociale, sanatate)# orientarea prioritara a remisiilor catre consum si nu catre afaceri le reduce substantial efectul pozitiv ce l"ar putea avea pe termen mediu si lung, atat pentru emigranti cat si pe plan national+

8. Libera circulatie a serviciilor

Dreptul de a se stabili si a presta servicii (posta, transport, gospodarire comunala, salu ritate, utilitati) in oricare dintre tarile membre ale 0# este garantat de articolul @8 3.#., atat pentru persoanele $i'ice cat si cele ,uridice, domeniile e&ceptate $iind numai cele care tin de siguranta si sanatatea pu lica+ :entru pro$esiile li erale s"a reali'at si armoni'area necesara recunoasterii diplomelor (medici, veterinari, stomatologi, ar(itecti, avocati, asistente medicale si moase)+ eliminarea oricarei discriminari Romania a acceptat ac,uis-ul comunitar din domeniul serviciilor si s-a anga?at sa-l implementeze pana la data aderarii cu e1ceptia a doua directive pentru care a solicitat o perioada de tran'itie de @ ani (pana la 1 ianuarie 4314) pentru asigurarea de raspundere civila in ca'ul accidentelor auto si sc(emele de compensare ale micilor investitori+ <"a acceptat (con$orm prevederii din Ane&a a B))"a a /ratatului) un cuantum minim de compensare (despagu ire, prin asigurari) pentru investitori de 2+@33 C in 4337, 7+333 in 4338, 9+333 in 4339, 11+333 in 4313 si 1@+333 in 4314+ *in 4337, despagu irile pentru depo'itele ancare, in ca' de $aliment, vor $i de 43+333 C++

AVA !A"#) toate avanta?ele pe care le asigura libera circulatie a lucratorilor (remisiile de la emigranti, cresterea cali$icarii si $ormarea noilor mentalitati, reducerea presiunii asupra pietei $ortei de munca auto(tone etc+) cu remarca ca se incura,ea'a si migratia pro$esiilor li erale (ar(itecti, medici, avocati, asistenti medicali) sau a $ermierilor, mestesugarilor si a comerciantilor+ accentuarea competitiei pe piata serviciilor va conduce la prestatii de mai buna calitate si mai ieftine pentru consumatorii romani+ *e e&emplu preturile pentru serviciile de telecomunicatii pe ansam lu Uniunii Europene, au sca'ut cu apro&imativ 7,@> pe an de cand piata a $ost complet li erali'ata in 1998, iar la energia electrica $urni'ata consumatorilor casnici cu 6,@> intre 1996"4331, c(iar cu peste 43> cum a $ost ca'ul <paniei# protejarea economiilor micilor investitori prin rigorile introduse sistemului ancar si pietei de capital, despagu irea acestora in ca' de $aliment cu o suma mai consistenta, respectiv 43+333 C din 4337# domeniul serviciilor conducandu"se dupa reguli comunitare si $iind insu$icient de'voltat in 0omania va putea atrage mai multi investitori occidentali, inclusiv cu prile,ul privati'arii utilitatilor pu lice, ceea ce va asigura o aliniere mai rapida la standardele europene# piata de capital prin Bursa de Valori 4obiliare - BV4 isi va spori rolul in atragerea de fonduri pentru investitii de la localnici si straini, devenind un loc de plasament si pentru economiile populatiei#

 alinierea la conditiile de asigurare din Uniunea Europeana va incura?a libera circulatie a persoanelor cu e$ect ene$ic pentru cei care emigrea'a pentru munca sau $ac turism si a$aceri# pe masura im unatatirii in$rastructurii, 0omania va putea ene$icia de po'itia sa geogra$ica in tran'itul catre Est si 8rientul Di,lociu si de atractiile turistice pe care le o$era *elta *unarii, Darea Neagra, muntii si manastirile+ D#(AVA !A"#% toate dezavanta?ele la care conduce migratia fortei de munca (lipsirea economiei nationale de aportul acestora la dezvoltarea si modernizarea sectorului serviciilor, pierderea capitalului investit in pregatirea acestora, accentuarea imbatranirii demografice etc.); pierderile prin emigratie devin importante si datorita cuprinderii profesiunilor liberale prestatoare de servicii (arhitecti, doctori, farmacisti, veterinari, avocati, asistenti medicali s.a.); costurile mari pe care le implica procesul de adaptare legislativa si institutionala in special in perioada de preaderare etc+

@. Libera circulatie a capitalurilor

;i era circulatie a capitalurilor si platilor, atat intre statele mem re cat si cu cele terte, este statuata de articolele @6"63 1+E+ <"a reali'at treptat incepand cu 1963 (pentru capitalul pe termen lung) inc(eindu"se in linii mari in 433!, cand s"a li erali'at piata de valori mo iliare+ Ba $i deplina cand armoni'area politicilor $iscale si economice va $i totala+ 3riteriile au vizat alinierea legislatiei pietei valorilor mobiliare si intarirea supraveg.erii serviciilor financiare. Romania a acceptat in intregime ac,uis-ul comunitar, cu doua e&ceptii pentru care a solicitat o tran'itie de 1@ ani pentru ac(i'itionarea de catre straini a terenurilor cu destinatie agricola si $orestiera si @ ani pentru terenurile din intravilan+ <"au acceptat (Ane&a B)) a /ratatului)% - 0omania poate mentine in vigoare timp de @ ani de la data aderarii restrictia do andirii de catre straini a proprietatii asupra terenurilor pentru resedinte secundare (resortisantii UE si ai <patiului Economic European sau $irme care nu au $iliale / repre'entante in 0omania)+ " )dem, insa pe ; ani pentru do andirea proprietatii asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere. 1etatenii comunitari nu pot $i tratati mai putin $avora il decat cei din tarile terte#

 8 revi'uire de ansam lu a masurilor respective (tran'itorii) va avea loc in cel de" al !"lea an de la data aderarii si pe a'a unui raport al 1omisiei, 1onsiliul poate (otari cu unanimitate scurtarea sau incetarea acestor perioade+ AVA !A"#) economia nationala beneficiaza de un acces sporit si in conditii avanta?oase $dobanzi accesibile' pe piata de capital comunitara intr"o perioada cand $ondurile proprii pentru moderni'are si adaptare la e&igentele integrarii in Uniunea Europeana sunt insu$iciente (datorita nivelului sca'ut al veniturilor rata acumularii este mica)# agentii economici si persoanele fizice vor avea acces la o piata de capital mai ieftina, respectiv pentru constituirea de $irme, e$ectuarea de investitii, construirea si cumpararea de locuinte prin ipotecile trans$rontaliere (mult mai convena ile decat cele nationale) etc+# adoptarea monedei unice va aduce binefacerile stabilitatii monetare% curs de sc(im sta il, in$latie mica si rata a do an'ilor re'ona ila, comisioane ancare corecte si identice in 'ona EU08 etc+# Cresterea investitiilor directe comunitare in tara noastra va insemna restructurarea si moderni'area mai rapida a tarii si ast$el reducerea decala,ului economic si social ce separa 0omania de celelalte tari ale Uniunii Europene# Armoni'area legislativa si aplicarea ac.uis"ului comunitar vor conduce la alinierea tarii la e1igentele unei economii de piata $unctionale si din punctul de vedere al pietei de capital# 9osibilitatea efectuarii de plasamente in strainatate cu pro$ituri mai su stantiale decat in tara etc+ D#(AVA !A"#) date $iind preturile mici ale terenurilor si padurilor din 0omania este posibila ac.izitionarea lor de catre straini in perioada imediat urmatoare e&pirarii interdictiei (4312) cu e$ectele negative ce pot decurge din aceasta# patrunderea de capital speculativ prin investitii de porto$oliu care pre'inta riscuri importante pentru o economie $ragila ca cea romaneasca (scurgerea de venit national prin retragerea de pe piata si trans$erul in strainatate)# costurile si riscurile perioadei de armonizare legislativa si institutionala cu ac.uis"ul comunitar, respectiv de implementare a acestuia# datorita tendintei de aliniere a preturilor terenurilor, padurilor si locuintelor la cele occidentale (concurenta e&terna pe aceasta piata $iind (otaratoare) accesul romanilor pe piata funciara si imobiliara va fi mai dificil (in 4332, un (ectar de teren ara il era de peste 'ece ori mai ie$tin decat in Uniunea Europeana " intre 433"!33 C in 0omania $ata de 4@33 C in Uniunea Europeana)+ Concluzionand cu privire la prevederile Tratatului pentru cele patru libertati statuate pe piata interna europeana, se poate arata: Romania nu a solicitat derogari decat la libera circulatie a serviciilor si cea a

capitalurilor iar cea mai importanta este cea privitoare la amanarea accesului strainilor la achizitionarea de terenuri agricole si forestiere (7 ani) si a celor pentru o resedinta secundara (5 ani). ceasta masura va fi revizuita la ! ani de la aderare. " #entru cetatenii romani este importanta si prevederea potrivit careia cuantumul despagubirilor pentru micii investitori va fi de $5.%%% &, iar pentru depozite bancare de '%.%%% &. " (a solicitarea ).*. Romania a trebuit sa accepte o perioada de tranzitie cu mai multe trepte (',5 respectiv 7 ani) pentru liberul acces al lucratorilor romani pe piata fortei de munca comunitare (tarile ).*. au insa obligatia de a nu inrautati actualul acces al lucratorilor romani pe piata fortei de munca si individual sa+l acorde chiar pe deplin, in timpul acestei perioade). " Referitor la accesul pe piata fortei de munca de subliniat este pozitia ustriei si ,ermaniei care inca de la inceput au precizat sectoarele de restrictionare (constructiile si serviciile aferente in cazul ,ermaniei, iar ustria a mai adaugat asistenta sociala si medicala, horticultura si prelucrarea pietrei), precum si faptul ca unele tari, printre care si -ehia, .lovacia, .lovenia, tarile baltice, /inlanda si .uedia au liberalizat accesul inca din primul an al aderarii, iar italia si .pania ne+au acordat o libaralizare partiala.