Professional Documents
Culture Documents
Anul II Semestrul I
Cauze
Care sunt factorii care ne determina sa gandim, sa simtim sau sa ne comportam intr-un anumit fel?
Consecinte Care sunt urmarile modului in care gandim, simtim sau ne comportam ?
Metode de studiu
Empirica
Obstinatia
Rationamentul
Autoritatea
CUNOATERE
Psihologie stiintific
Psihologie stiintific
Scopul psihologiei ar trebui s fie acela de a spori dincolo de nivelul atins prin simtul comun puterea noastra de a prezice, intelege i controla comportamentul uman. (Allport, 1940)
Ciclul cercetrii
Care
Problema de cercetare
Ne formam o impresie despre o persoana Fapt cunoscut pe baza unor informatii minime: culoarea (consultarea literaturii hainelor, prenumele acesteia, familiaritate de specialitatea) etc.
Culoarea
hainelor influenteaza impresiile Ipoteza de cercetare formate cu privire la inteligenta unei persoane.
Populaia int
Ciclul cercetrii
Impartim participantii in doua grupuri si le cerem sa evalueza 2 persoane, pe baza unor fotografii: la jumatate dintre participanti li se ofera imaginea unei persoane imbracate in rosu, iar celorlalti li se ofera imaginea unei persoane imbracate in albastru. Cele doua imagini Evaluarea corectitudinii planului Aplicam planul
Planul de cercetare
Materiale necesare
Validitatea interna
Culegerea datelor
Ciclul cercetrii
Rezultate: persoanele evalueaza mai Analiza si favorabil persoanele imbracate in interpretarea albastru, comparativ cu cele imbracate statistica a datelor in rosu. Relevanta rezultatelor, aplicabilitatea practica Scriem ceea ce am realizat
Interpretarea psihologica, validitatea externa Redactarea raportului de cercetare
Publicarea rezultatelor
Experimentul psihologic
Grup A
Impartirea aleatorie in grupe (randomizare)
Rosu
Evaluarea inteligentei
Grup B
Albastru
Grupe echivalente
Cuprins
1.
2.
3.
Manipulate
Invocate
4. Tipuri de studii
5. Planuri de cercetare
6. Validitate interna
7. Strategii de control 8.
Validitatea externa
Probleme de cercetare
O ntrebare la care se caut un rspuns prin modaliti tiinifice. Exemplu: Exista o legatura intre culoarea hainelor si inteligenta perceputa?
Surse ale problemelor de cercetare?
Literatura de specialitate
o legatura, o asociere, o influenta a variabile x asupra variabilei y Exista o legatura intre culoarea hainelor si inteligenta perceputa?
exista
Ipoteze de cercetare
Prezice efectele unor condiii antecedente asupra unor comportamente Ipoteza O explicaie potenial a unui comportament
O relaie ipotetic ntre variabile Culoarea hainelor influenteaza inteligenta perceputa a unei persoane tinta.
16
Modalitati de formulare
Directional
Este mentionata directia efectului unui variabile x asupra unei variabile y. Specifica Variabila x influenteaza variabila y, in sensul ca .. (se compara cel putin doua conditii)
Non-directional
Nu mentioneaza directia efectului Generala
Culoarea hainelor influenteaza inteligenta perceputa a unei persoane tinta, in sensul ca o persoana imbracata in albastru va fi evaluata mai favorabil comparativ cu o persoana imbracata in rosu.
Dou categorii de afirmaii non-sintetice (trebuie evitate): Analitice: sunt ntotdeauna adevrate Culoarea hainelor influenteaza sau nu influenteaza, in anumite cazuri, evaluarea unei persoane in termen de inteligenta. Contradictorii: sunt ntotdeauna false Culoara hainelor influenteaza si nu influenteaza, in anumite cazuri, evaluarea unei persoane in termen de inteligenta.
5. Productiva
Variabile
Variabilele studiului - independente i dependente CAUZA Variabila independent: - Condiia antecedent - Are cel puin dou condiii - niveluri Variabila dependent: EFECTUL -Comportamentul particular care ne ateptm s se schimbe ca rezultat al interveniilor experimentale
-Se numete dependent deoarece valorile pe care le ia depind de valorile variabilei independente: pe msur ce valorile variabilei independente se modific, ne ateptm la schimbri corespunztoare ale valorilor variabilei dependente
Culoarea perceputa.
hainelor
influenteaza
inteligenta
sau
Inteligenta hainelor. perceputa influenteaza culoarea
Stabilirea nivelurilor VI
Fiecare VI trebuie sa aiba cel putin 2 niveluri (doua grupuri de participanti) intre care se face o comparatie
Exercitiu
Identificati variabilele in fiecare ipoteza de mai jos si stabiliti niveluri pentru fiecare VI.
1 2
Manipulate
Invocate
Distributie aleatorie in grupe (randomizare) Un participant are sanse egale de a face parte din oricare grup
VI manipulate
caracteristici ale contextului in care se realizeaza cercetarea caracteristici ale unor persoane tinta care se prezinta participantilor pentru a fi evaluata caracteristici ale diferitilor stimuli caracteristici ale sarcinilor diferite informatii care se prezinta participantilor diferite stari de moment create de cercetarori
VI invocate
caracteristici ale participantilor: de natura socio-demografica trasaturi de personalitate experiente de viata situatii naturale variabile care, din punct de vedere etic, nu pot fi manipulate
Exercitiu Precizati care dintre urmatoarele variabile sunt invocate si care sunt manipulate. Identificati, pentru fiecare dintre ele, niveluri.
Genul biologic, temperatura atmosferica, luminozitatea, varsta, depresia ca stare, mediul de provenienta, anxietatea ca trasatura, nivelul de studii, dificultatea unei sarcini care se prezinta participantilor pentru a fi rezolvata, zgomotul
Tipuri de studii
Experiment vs. cvasi experiment
Experiment
ridicat
Cvasiexperiment
32
Exercitiu
Franklin et al. (1990) au fost interesai de impactul unui divor asupra atitudinii adolescenilor cu privire la relaiile lor de cuplu. Rezultatele au artat c adolescenii a cror prini erau divorai considerau ntr-o mai mare msur c sunt puine ansele ca ei s aib un mariaj lung i fericit, comparativ cu participanii a caror parinti formau un cuplu.
Identificati variabilele studiului! Precizati tipul studiului. Argumentati!
33
Planuri de cercetare
Planuri de cercetare
structura generala a unui studiu depind de:
O VI
Factoriale (minim 2 VI) In functie de nivelurile VI (minim 2 pentru fiecare VI) Intergrup Intragrup
Mixte
36
Intragrup
Intergrup
37
1. Planuri experimentale cu comparaii inter-grup Planuri experimentale cu o singura variabil independent Planuri de cercetare cu eantioane independente Planuri experimentale cu grupe echivalente Planuri factoriale 2. Planuri experimentale cu comparaii intra-grup (msurri repetate) Planuri de cercetare cu o singur variabil independenta Planuri factoriale
3. Planuri de cercetare mixte
Exercitiu
Intr-un studiu, s-a avut in vedere identificarea modului in care expectantele pe care le avem au efect asupra formarii impresiilor. Studentilor li s-a oferit una din doua descrieri ale unui lector invitat sa tina un curs de istoria psihologiei. La jumatate dintre studenti li s-a spus ca invitatul este o persoana calda, prietenoasa, in timp ce la cealalta jumatate li s-a spus ca este o persoana rece, sobra. Invitatul a venit si a prezentat o tema de curs, timp de 20 minute. Apoi studentii au fost rugati sa raporteze impresia lor despre invitat. Rezultatele au aratat ca studentii care se asteptau la a intalni o persoana calda au avut o atitudine mai favorabila comparativ cu ceilalti. (Kelley, 1950)
40
Exercitiu
Larsen (1973) a fost interesata de nivelul de anxietate pe care il resimte un pacient in timpul primului interviu terapeutic. Ea a emis ipoteza ca distanta la care este asezat pacientul fata de terapeut influenteaza anxietatea pe masura ce creste distanta, creste si anxietatea. A utilizat 3 grupe de participanti participantii din prima grupa stateau la o distanta de 1 metru de terapeut, cei din grupul doi erau plasati la distanta de 2 metri, iar in grupul 3 distanta era de 3 metri. Interviurile erau inregistrate iar ulterior un grup de experti evalua nivelul de anxietate al fiecarui pacient.
41
Exercitiu
Vesti bune vs. vesti proaste, Holloway si Hornstein, 1976
Intr-un studiu, participantii erau adusi intr-o camera, fiecare pe rand. Ei credeau ca experimentul urmeaza sa inceapa, dar acesta era de fapt in desfasurare. In timp ce asteptau, la un radio se auzea muzica, pentru un timp. Apoi muzica era intrerupta de vocea unui prezentator de stiri care a anuntat una din cele doua vesti: Jumatate dintre participanti au auzit povestea unei persoane care va fi salvata datorita unui donator care s-a oferit sa doneze un rinichi pentru transplant. Ceilalti participanti au auzit o alta stire, referitoare la asasinarea unei femei mai in varsta. Criminalul a fost identificat drept un preot respectabil si vecin al victimei. Dupa anuntarea stirii, radioul revenea la muzica pana cand intra un cercetator si anunta inceperea studiului. In partea urmatoare, participantilor li s-a cerut sa faca evaluari cu privire la natura umana. Rezultatele arata ca participantii care au auzit povestea cu femeia ucisa au estimat ca mai putini membri ai societii sunt decenti, onesti si altruisti
42
Exercitiu
Prenumele unei persoane va spune ceva despre acea persoana? Mehrabian si Piercy (1993a) au realizat un experiment pentru a vedea evaluarile pe care le facem despre ceilalti, in termeni de trasaturi de personalitate, doar in functie de prenume. Ei au pornit de la ipoteza ca nickname-urile vor fi evaluate mai favorabil decat prenumele complete. Rezultate: nickname-urile (ex. Liz) au fost evaluate prin adjecivele prietenos, sociabil, popular; numele complete (Elisabeta) au fost evaluate prin inteligenta, incredere, competenta.
43
Exercitiu
Ne propunem sa testam ipoteza conform careia consumul de cafea creste productivitatea. Propuneti un design experimental cu mai multe grupuri independente pentru a testa aceasta ipoteza
44
Grup de control
Grup de comparatie ne ajuta sa identificam daca performanta participantilor din conditia experimentala este mai buna, mai proasta sau la fel ca cea a participantilor care nu au fost expusi manipularii experimentale.
Folosim exact aceeasi procedura ca in grupul experimental, cu exceptia manipularii experimentale. Ne indica modul in care subiectii se comporta in general.
45
nxn
Ne ofera informatii cu privire la:
Efectele principale ale fiecarei VI: actiunea unei singure VI luata izolat;
in functie de cate VI avem, atatea efecte principale avem
Designuri cu comparatii intergrup Factoriale Exemplu: ne intereseaza efectele muzicii (prezenta, absenta) si ale luminozitatii (lumina naturala, artificiala) asupra cresterii plantelor.
Efect principal al VI1: prezenta muzicii contribuie la cresterea plantelor
Efect de interactiune: muzica are efect pozitiv asupra cresterii plantelor doar in situatia in care este lumina naturala; in conditia lumina artificiala, muzica nu are efect.
47
Exercitiu
48
Exercitiu
Stoneman si Brody (1983) au aratat ca acei copii care au vazut o prezentare video a unui produs (fara sunet) sau audiovideo (reclame TV) recunosc mai multe produse decat cei care doar au auzit despre ele. De asemenea, au aratat ca cei din clasa a II-a recunosc mai multe produse decat cei de la gradinita, iar acestia din urma recunosc mai multe decat cei mai mici de gradinita.
Ce tip de design s-a utilizat in acest studiu? Cate efecte principale putem avea? Desenati planul de cercetare!
49
Aceeasi participanti trec prin toate conditiile experimentale (acelasi grup testat de mai multe ori, in momente temporale diferite)
Jones, Collins si Hong (1991) au observat interactiunea dintre copii de 10 luni si mamele lor. Fiecare mama explica timp de un minut modul de utilizare a diferitelor jucarii apoi lasa copilul in preajma jucariilor si ea se aseza pe un scaun. Doua secvente de 6 minute au urmat: intr-o secventa, mama acorda atentie bebelusului, iar in urmatoarea citea o revista. Copii au fost inregistrati si apoi zambetul lor a fost evaluat. Daca zambetul e un mijloc de comunicare, copiii ar trebui sa zambeasca mai mult atunci cand mama le acorda atentie ipoteza confirmata.
51
Cum am transforma acest design intr-unul independente? Transformati acest design cu o VI intr-unul cu 2 VI
Unele studii impun doar astfel de designuri:
cu
grupe
Obtinem performante mai bune la un test de inteligenta la a doua testate? La a doua prezentare la un examen, obtinem note mai bune?
52
Exercitiu
Stewart et al. (1987) au realizat un studiu prin care au evaluat schimbrile comportamentale la copii primii nscui, dup naterea celui de-al doilea copil. Ei au studiat 41 de copii n cinci momente temporale diferite: la o lun nainte de naterea celui de-al doilea copil i la o lun, respectiv 4, 8 i 12 dup natere.
53
Designuri mixte
Cel putin o VI cu grupe independente Cel putin o VI cu grupe perechi
Exercitiu: Recunoasterea faciala a emotiilor (Fridlund, Ekman, Oster, 1987) Cercetatorii au utilizat patru emotii (frica, furie, bucurie, tristete) si au fost interesati sa vada care dintre aceste emotii sunt mai rapid identificate. Deoarece s-a aratat ca femeile transmit mai bine emotiile, in studiu au avut in vedere si diferentele in ceea ce priveste recunoasterea emotiilor, in functie de genul biologic al transmitatorului (femei si barbati). Propuneti un design cu grupe independente, unul cu grupe perechi si unul mixt.
54
2.Un studiu vizeaza impresiile pe care ni le formam cu privire la oamenii politici, pe baza unor descrieri ale produselor activitatii acestora si a prezentarii imaginii. Participantilor li s-au oferit doua tipuri de mesaje (cu valenta pozitiva si negativa) si li s-a cerut sa atribuie persoanei descrise in mesaj o serie de trasaturi pozitive si negative. De asemenea, mesajele erau fie insotite de imaginea unei femei, fie de a unui barbat, fie erau prezentate in absenta unei imagini. S-a urmarit astfel sa se identifice daca participantii fac evaluari mai favorabile, in termeni de competenta, atunci cand este prezentat un barbat politician. a. Precizati tipul planului de cercetare si tipul comparatiilor utilizate in acest studiu. b. Desenati planul de cercetare c. Mentionati tipurile de efecte care se pot studia.
Validitatea interna
Studii cu masuratori repetate, de natura longitudinala: pierderea subiectilor, factori istorici, maturizarea
58
Factori de invalidare?
Un studiu viza influena unui program de training asupra dezvoltrii vocabularului la copii. S-a testat nivelul iniial de dezvoltare al vocabularului, dup care a fost implementat programul de training pe parcursul a 3 luni (pentru toi copiii), iar n final s-a testat din nou volumul vocabularului. Rezultatele au indicat faptul c performana era semnificativ mai ridicat dup participarea la training.
59
Exercitiu
n cadrul unui studiu, s-a testat atitudinea cu privire la o marc de maini, n situaia n care toi participanii erau expui unei reclame a mrcii respective. S-au comparat scorurile obinute la testul de evaluare a atitudinii ntre participani care deineau permis auto i cei care nu erau conductori auto. Rezultatele au artat c efectele expunerii la reclam au fost mai puternice pentru participanii care deineau permis (atitudine mai favorabil).
60
Strategii de control
Validitatea externa
- procesele psihice
- asemanarea (fizica si psihologica) dintre contextul cercetarii si contextul real - reprezentativitatea situaiilor
(senzaii, percepii, gndire, memorie, emoie) - domeniul atitudinilor i comportamentelor sociale, sunt influenate de schimbrile sociale
Bibliografie
Coolican, H. (2009). Research methods and statistics in psychology, Hodder Education, London. Myers, A., Hansen, C.H. (1997). Experimental psychology, Brooks/Cole Publishing Company, Pacific Grove.