TEHNICI DE VINIFICATIE PENTRU VINURILE SPUMANTE 1.INTRODUCERE Vinul spumant a fost descoperit accidental la inceputul sec.

XVII in doua manastiri din ceea ce este astazi regiunea C ampagne!"aint #$ierre au% &onts de C 'lons si "aint #$ierre de (aut)illers. *u reusit sa puna la punct metoda de pastareare a spumei in sticla +r,re -ean Oudart.1/01213145 si Dom $ierre $,rignon .1/67213105 # in acelasi timp8 dar independent.Traditional insa Dom $erignon este considerat parintele acestei metode8 &etoda C ampenoise presupune ca a doua fermentare a )inului sa se faca direct in sticle. *ceasta este metoda cea mai ela9orata pentru a o9tine )inul spumant si totodata si calitatea )inului spumant # sampanie este cea mai 9una. "ampania conform regulilor tre9uie sa stea la fermentat minim 13 luni. Cele care sunt declarate &illesime8 adica este un an de productie e%ceptional8 tre9uie sa stea minim 6 ani. $roducatorii de marca tin sticlele in 9eciuri la fermentat c iar si /2: ani. Toate )inurile spumante care nu sunt facute in regiunea C ampagne pot a)ea diferite denumiri pe etic eta ! 2 metoda clasica 2 fermentare in sticla 2 metoda traditionala $roducatorilor din alte tari le este interzis cu desa)arsire sa mentioneze C ampagne sau metoda c ampenoise . 17715 . *sta datorita lo99;2ului facut de producatorii din +ranta pentru a isi inregistra aceasta marca in Uniunea Europeana si sa isi prote<eze produsele fa9ricate de ei pe termen lung. $rima data aceasta denumire a fost prote<ata prin Tratatul de la &adrid 1:718 care mentioneaza ca numele de C ampagne poate sa il detina doar )inurile spumante produse in aceasta regiune. * doua oara s2a mentionat acest lucru in Tratatul de la Versailles. Incetul cu incetul8 acest lucru a fost adoptat de aproape toate tarile. "tatele Unite recunosc si ele aceasta denumire 8 ca si e%clusi)a8 dar le permite acelor producatori care au a)ut dreptul sa utilizeze aceasta denumire in trecut8 sa o

utlizeze si acum 8 cu mentiunea zonei de unde pro)ine ! California8 Nappa Valle;8 Oregon8 "onoma Valle; &ai e%ista o derogare pentru satul C ampagne din El)etia8 care si ei produceau )in spumant din 1/03. In anul 1777 8 intr2un acord cu UE8 "tatul El)etian a con)enit ca sa renunte treptat la aceasta denumire pentru )inurile spumante8 produse in aceasta regiune el)etiana. Vinurile spumante din intreaga lume 8 poarta denumiri diferite ! "pania # Cava Italia 8 *frica de "ud # Capac classique Italia # pentru un spumant din &uscat DOCG Asti +ranta 8 alte regiuni care produc spumante dar nu pot sa le denumeasca C ampagne 8 =urgundia 8 *lsacia # Cremante Indiferent de aceste denumiri8 consumatorii sunt cei care definesc aceasta gama de produse de inalta calitate ca si denumire generala pentru aceste )inuri spumante 8 Sampanie. Toate informatiile de mai sus 8 sunt necesare 8 doar pentru a ne face sa intelegem anumite caracteristici si particularitati ale acestor produse unice. "trugurii pentru sampanie sunt culesi mai de)reme decat de o9icei8 asta pentru ca 9oa9ele de strugure sa ai9a o mai mare aciditate8 atat de necesara )inurilor spumante. $e langa acest amanunt 8 mai e%ista un moti) 8 9oa9ele contin mai putin za ar8 factor ce nu gra9este fermentarea. Este reglementat legal ca strugurii utilizati sa fie culesi doar manual8 iar e%tragerea mustului sa se e%ecute doar perin presare8 fara zdro9irea preala9ila a 9oa9elor. "toarcerea 9oa9elor se face imediat 8 odata pentru ca 9oa9ele sa nu fie afectate de agenti patogeni si pentru ca tre9uie pastrata culoarea al9a pentru )inul ce ar tre9ui sa rezulte8 cu e%ceptia strugurilor roze. In general )inul rezultat nu este foarte placut pentru a fi consumat imediat aciditatea )inului fiind foarte mare. De aceea sampania este un ansam9lu de )inuri din mai multe podgorii si din mai multe soiuri. "oiurile din care se fac sampaniile in regiunea C ampagne sunt ! *l9i # C ardonna;

Rosii # $inot Noir si $inot &eunier In afara de acestea 8 mai sunt apro9ate inca 1 soiuri 8 dar care sunt utilizate foarte rar ! *r9anne $etit &eslier $inot =lanc $inot >ris Vinurile care dau ec ili9rul sampaniilor si creeaza o structura de neegalat sunt $inot Noir si $inot &eunier8 soiurile sunt culti)ate in doua zone &ontagne de Reims si Valee de la &arne. Cel care da aciditatea C ardonna; 8 este foarte intalnit in zona Coasta de des =lanc8 zona care cuprinde mai multe sate .podgorii58 unde se culti)a acest soi. Toate metodele de producere a sampaniei 8 sunt reglementate de catre autoritatile din +ranta. In aceste reglementari sunt pre)azute numeroase reguli si norme 8 care urmaresc in detaliu etapele de productie ale sampanie .podgorie8 soiuri8 denumire8 tip dro<die8 grad de presare8 im9uteliere8 perioada fermentare5 Dupa im9atranirea in sticle 8 se trece la etapa de Remua<. Este acea etapa in care sticlele se rotesc 8 fiind cu dopul in <os. Cu a<utorul acestei rotiri 8 toate sendimentele din sticla se depun in <urul dopului. Urmeaza degor<area8 cand depunerile si dro<dia sunt eliminate din sticla. *cest proces se realizeaza manual8 prin ing etarea dopului si eliminarea sendimentelor ing etate din <urul dopului. E%ista peste 1?? de case de sampanie si aproape 4? ??? de )inarii mai mici in C ampagne. *cestea gestioneaza peste 6???? de ectare in aceasta regiune. In functie de denumirea de pe sticla poti sa indentifici tipul de producator ! CM Coperativa de Manipulare 8 Cooperati)a ce face )inuri de la producatorii din aceea cooperati)a8 adunand strugurii laolalta. RM Manipulant Recoltant 8 un producator ce face strugurii din podgoria proprie ND Distributeur Negociant 8 Comerciant de )in in nume propriu 8 fara a comercializa si )inurile altor producatori

MA Auxiliaire Marque # marca este detinuta de o retea de de magazine sau distri9uiotori8 nu de catre producator. RC Cooperateur Recoltant # un mem9ru al Cooperati)ei producatoare de C ampagne 8 dar care im9uteliaza su9 etic eta proprie. SR Societe Recoltants # o asociatie a unor producatori de c ampagne NM Negociant Manipulant # "unt cei care cumpara strugurii si produc sampanie. Completand asupra a ceea ceeste mentionat pe am9ala<8se poate spune ca sampaniile si )inurile spumante sunt de mai multe feluri 8 acestea de deose9esc si in functie de cantitatea de za ar pe care o contin. $entru sampanie . +ranta5 8 a)em urmatoarea clasificare ! =rut +oarte sec "ec Demisec Demidulce Dulce unitatea de masura este grame@litru. 421? 1?24? 4?21? 1?2/? n@a :?21??

In ceea ce pri)este aparitia si istoria acestui minunat produs8 toata lumea stie ca descoperitorul acestui procedeu de productie este calugarul 9enedictin Dom $erignon8 care dupa indelungi e%periente 8 a gasit o metoda ca )inul sa refermenteze8 fara sa isi piarda din calitate si din cantitate. Refermentarea in sticla 8 era un procedeu re)olutionar la acea )reme si totodata necesita si o atentie foarte mare la im9uteliere si manipulare. Nu e%istau sticle cu o grosime foarte mare8 care sa reziste la presiunea creeata in sticla si de aceea se spargeau la cea mai mica atingere.

*cesta si2a desfasurat acti)itatea la &anastirea dA(aut)illers de linga Reims. In anul 1/3? 8 folosind soiul $inot Noir8 a reusit sa ne ofere acest nou produs "ampanie. *ceasta metoda de fermentare in sticla se denumeste acum C ampenoise . Dar de fapt )inul spumant a inceput sa fie produs din anul 10618 in +ranta8 din soiul =lanBuette de Cimou%. Calugarii de la &anastirea "aint (ilaire 8 de langa Carcassonne 8 +ranta 8 ar fi cei care au descoperit si certificat acest produs. &etoda folosita de acestia 8 s2a numit &etoda Rurale. Dom $erignon8 a fost cel care a adaugat si cosuletul de sarma 8 la dop. *cest element fiind foarte util si a<utand foarte mult pe perioada de referementare in sticla8 mentinand presiunea in sticla8 fara a sari dopul. Tot el este cel care a si adaugat pentru prima data 8 za ar si fermenti in capatul sticlei8 gra9ind procesul de referementare in sticlele inc ise ermetic. Cel care a documentat si mentionat acest proces de productie este C ristop er &erret8 el traducand o carte despre D *rta sticleiD8 a mentionat si acest proces de referementare in sticle. Interesul lui era despre industria sticlei8 fiind un medic si om de stiinta cu lucrari despre minereuri si industria sticlei din *nglia. El a cerut ca producatorii englezi sa faca sticle mai solide pe care sa le trimita in +ranta8 pentru a se im9utelia aceste )inuri spumante. *sa a aparut si prima mentiune documentata in termeni te nici a acestei metode c ampenoise8 in anul 1//4 intr2o scrisoare adresata Ro;al "ociet;2 *nglia.

4. TE(NOCO>I* $RO$RIU2EI"* DE O=TINERE * VINUCUI "$U&*NT DU$* &ETOD* C(*&$ENOI"E $rin )in spumant se intelege 9autura o9tinuta din )in printr2o a doua fermentare in )ase ermetic inc ise.sticle sau rezer)oare5 si care la temperatura de 4?FC dez)olta in sticle o presiune de ma%im 680 atmosfere. =io%idul de car9on continut este de origine endogena. In randul consumatorilor8 )inul spumant este cunoscut su9 denumirea de sampanie. Etapele de o9tinere a )inurilor spumante dupa metoda C ampenoise constau in!

 pregatirea )inului 2 materie prima pentru tira<are8 sta9ilizarea micro9iologica si fizico2c imica a loturilor asam9late8 tira<area8 pregatirea 9uteliilor si a elementelor de inc idere a lor8

umplerea si inc iderea sticlelor8 sti)uirea sticlelor umplute8 fermentarea la sticla8

agitarea continutului sticlelor si refacerea sti)elor8 remua<ul8 degor<area8 dozarea cu licoare de e%peditie si aplicarea cosuletelor8

toaletarea sticlelor si e%pedierea in reteaua de consum.

$regatirea )inului de 9aza pentru tira<are cuprinde 2 in primul rand 2 cupa<area sau asam9larea diferitelor loturi8 aflate la dispozitia te nologului8 urmata de conditionarea partizilor realizate. "e cupa<eaza )inuri de aceeasi calitate8 cu pro)enienta 9ine cunoscuta. Tira area consta in pregatirea speciala a )inului rezultat in urma asam9larii si turnarea in 9utelii8 in )ederea saturarii cu CO48 printr2o noua fermentatie alcoolica. !icoarea de tira asigura sursa de za ar8 care prin fermentare )a produce presiunea in 9utelii .e%ercitata de CO45. Ca calcularea continutului in za ar .adaugat prin licoarea de tira<5 se iau in considerare doua elemente! presiunea necesara ce urmeaza a fi realizata in sticla si capacitatea de a9sor9tie a )inului fata de CO4. $entru a o9tine in 9utelie o atmosfera sunt necesare cca. 1 g de za ar la litru de )in. In industria spumantelor s2a generalizat practica de a fi asigurat8 in

amestecul de tira<8 un continut de 41 g za ar la litru8 in )ederea o9tinerii in 9utelie a unei presiuni de / atmosfere. Ce)urile destinate fermentatiei in sticle tre9uie sa posede urmatoarele insusiri oenologice! sa realizeze o 9una fermentatie la temperaturi relati) scazute si in conditii de presiune sporitaG sa formeze un sediment granulos8 neaderent8 usor de e%pulzat prin operatiunile te nologice ulterioare .remua< si degor<are5. $roducatorii de sampanie sustin ca cele mai 9une rezultate se o9tin cand se folosesc le)uri de tip Eperna;8 *;8 C ampagne8 "tein9erg. *d<u)antii folositi in amestecul de tira< sunt! taninul .1 g@ l58 gelatina .4 g@ l5 si 9entonita .180 g@ l5. Rolul lor este acela de a usura aducerea depozitului pe dopul de tira< si e%pulzarea lui prin degor<are. Umplerea si inc iderea 9uteliilor urmeaza controlului spalarii acestora8 prin intermediul ecranului luminos. *mestecul de tira< este condus la masina de turnat8 9uteliile fiind umplute pana la :? mm su9 planul gurii. "ticlele se inc id apoi ermetic8 folosindu2se dopuri de tira<8 fi%ate cu agrafe de gatul sticlei. "ti)uirea sticlelor )izeaza folosirea rationala a spatiului de fermentare si asigurarea unui contact permanent intre dop si lic id. "ticlele se aseaza culcat8 in sti)e inalte de 180? 218:? m si de lungime )aria9ila. Intre 9utelii8 prin intermediul unor sipci din lemn8 se creeaza spatii pentru control si e)itarea incalzirii reciproce. Te nica Te nica de remua presupune plasarea orizontala a fiecarie sticle pe o suprafata de lemn8 apoi Hntoarcerea sticlei in fiecare zi8 timp de 1@: sau 1@1 sens st'nga sau la dreapta. *ceste micIri permit depunerea unui mic depozit de la cele mai fine la cele mai mari particule. le)uri moarte8 tartrati8 produsi de precipitare intre taninuri si proteine8 particule de 9entonita s.a58 prin urmare8 fac ampania perfect limpede. Jn plus faI de micIrile de rotaie8 sticla se repozitioneazI treptat la )erticalI8 permi'nd depozitarea in g'tul sticlei8 Hn dopul de plastic .$rocesul dureaza apro%imati) o lunI. Degor area consta in desc iderea sticlei pentru e%pulzarea depozitului. *ceasta se realizeaza prin congelarea gatului sticlei si este consecuti)a remua<ului."ticla.cu gatul in <os5 se cufunda intr2o solutie la 240FC care congeleaza depozitul.*poi sticla este rasturnata si dopul e%tras."u9 efectul presiunii ./ 9ari in interiorul sticlei58 g eata este e%pulzata.. +ermentarea la sticla reprezinta )eriga esentiala a acestei te nologii8 ea

influentand8 in masura otaratoare8 calitatea spumantelor de tip sampanie. $ractica indelungata si stiinta au do)edit ca cele mai 9une rezultate se o9tin cand temperatura din spatiul de fermentare se mentine intre 1? si 14FC8 iar temperatura de fermentare este de 14 K1FC8 moti) pentru care le)urilor li se cer 2 printre altele 2 si insusiri criofile ."toian8 V. 2 17:08 Trif8 D. 2 17705. Ca temperatura de 14 L 1FC fermentatia in sticle dureaza 62/ saptamani8 perioada in care presiunea atinge apro%. / atmosfere. "u9 raport 9ioc imic8 principalele fenomene care au loc in timpul fermentatiei la sticla si dupa aceasta sunt legate de e)olutia compusilor cu azot. "edimentul este adus .in totalitate5 in gatul sticlei cand este granulos8 pul)erulent sau MuscatM. In situatia unui depozit lipicios8 aderent la sticla su9 forma de MmascaM sau M9araM8 adunarea pe dopul de tira< de)ine dificila sau imposi9ila8 o9tinerea spumantului fiind compromisa. In mod traditional8 pentru aducerea sedimentului pe dopul de tira<8 sticlele se introduc cu gatul in al)eolele unor pupitre speciale8 compuse din doua fete8 prinse la partea superioara printr2o 9alama8 astfel ca ele formeaza un V intors. Do"area #administrarea$ licorii de expeditie se efectueaza in mod automat si in proportii necesare o9tinerii tipurilor dorite. "e mentioneaza ca produsul spumant degor<at contine proportii mici de za aruri .in proportii de pana la 1 g@l5. *cest tip poarta numele de 9rut sau natur8 fiind solicitat de un numar important de consumatori8 mai ales din marile tari )iticole occidentale. &a<oritatea consumatorilor de la noi8 insa8 prefera )inuri spumante care contin proportii mai mari de glucide. "u9 acest raport in Romania se prefera tipurile! sec .1 2 10 g@l58 demisec .10 2 1? g@l58 demidulce .1? 2 :? g@l58 dulce .peste :? g@l5. %nc&iderea sticlelor se face cu dopuri de e%peditie8 confectionate din pluta sau materiale plastice sintetice. Ele se introduc in gatul sticlelor cu a<utorul unor masini de inalta producti)itate. "e cere imperios ca dopurile de e%peditie sa asigure o inc idere perfecta.

6.CONTROCUC C*CIT*TII VINURICOR "$U&*NTE Calitatea )inului spumant este determinata in primul rand de calitatea )inului de 9aza .Conditiile pe care tre9uie sa le indeplineasca )inurile de 9aza

sunt! conditiile organoleptice 8 fizico2 c imice si micro9iologice pe care tre9uie sa le indeplineasca )inul materie prima. Vinurile spumante au o tarie alcoolica de / # 16 N )ol. 8 dulceata placuta 8 za ar si aciditate relati) mare 8 circa 0g (4"O1 mg @C in functie de tipul si sortimentul acestora .

Conditiile c&imice si microbiologice pe care trebuie sa leindeplineasca vinul materie prima pentru vinul spumant # Dabi a A' (d' )im *++* $ Caracteristici Conditii de admisi9ilitate Conditii organoleptice *spect Cuoloare Cic id limpede8 lipsit de corpuri straine in suspensie *l92)erzui pentru )inurile al9e si rosu desc is pana la ru9in pentru cele rosii De )in sanatos 8 placut 8 specific soiuluirespecti) 8 lipsit de mirosuri straine 8 lipsitde astringenta 8 amareala 8gusturiparticulare Conditii fi ico!c"i#ice 781 180 1/ 40 10? 1 10

&iros si gust

*lcool8 in N la 10FC8 minim *ciditate titra9ila in (4"O1 g@C ma%im E%tract redus in g@C ma%im "O4 li9er in mg@C ma%im "O4 ma%im in mg@C ma%im Ea ar reducator8 in g@C ma%im +e8 in mg@C ma%im

Rezistenta la aer

*spectul si culaerea sa nu se sc im9e dupa 41 ore

Conditii #icro$iologice Vinul tre9uie sa fie sanatos 8lipsit de microorganisme . "e admit celule de "acc arom;ces elipsoideussi8 9acterii lactice . Caracteristicile de compo"itie ale vinurilor de ba"a pentru vinuri spumante produse in tara noastra # Tardea C', (d ' Al , *++- $'

Caracteristici Tarie alcoolica N )ol. *ciditate totala8 g@C (4"O1 *ciditate )olatila8 g@C (4"O1 Ea aruri8 g@C "O4 total8 mg@C "O4 li9er8 mg@C

$odgoria $anciu

$odgoria $odgoria "ila)aniei "e9es *polod 1?84O118? 1?84O1180 1?8/O118? 1?81O1?81 78:O1?87 /O3 /8:O38? /863O38?0 /8::O3840 /80O380 ?847O?863 ?811O?8/4 ?81O?./1 ?83O183 :?O110 1/O44 ?8:O?844 1?0O1/7 1?0O1/7 48?O383 /?O30 0O1?

$odgoria Iasi

$odgoria Tarna)e

?844O?81: ?86O?80: 68?O:8/ :?O1?? 1?O10 ?87O68? /?O:? 0O10

Vinul de 9aza inainte de sampanizare 8 este supus prelucrarii te nologice8 atat pentru a i se conser)a armonia si gustul 8 cat si pentru a i se conferi sta9ilitatea corespunzatoare . $rincipalele caracteristici ale )inurilor spumante . Cele mai importante caracteristici ale)inurilor spumante sint perlarea si spumarea . $erlarea consta in dega<area 9ulelor mici de 9io%idde car9on dupa destuparea si umplerea pa arelor 8 iar spumarea este data de formarea la suprafata)inului a unui strat de spuma care se

reinnoieste continuu . *ceste caracteristici rezulta ca urmare aaplicarii unei te nologii speciale 8 9azate pe efectuarea unei fermentatii secundare in recipenteinc ise 8 in timpul careia )inul se satureaza cu 9io%id de car9on de natura endogena .Ca )inurile spumante 8 acumularea CO4 legat este factorul principal care asigura propritatilespecifice pe care nu le au )inurile spumoase .Din practica sa constatat ca in cazul folosirii aceleiasidoze de za ar la amestecul de tria<e 8
dupa fermentare 8 nu se o9tine intotdeauna aceeasi presiune . $rocesul spumarii si perlarii la )inurile spumante se imparte in trei faze ! 15*paritia si cresterea stratului de spuma 8 cand dega<arile de CO4 sint cele mai intense 8 iar numarul 9ulelor ce se ridica la suprafata )inului este mai mare decit a celor care se sparg lasuprafata spumei 8 determinand astfel cresterea stratului de spuma . 45"ta9ilizarea stratului de spuma 8 faza in care se creeaza un ec ili9ru intre numarul 9ulelor carese distrug la suprafata spumei si numarul 9ulelor care se formeaza la 9aza ei. In apreciereacalitatii )inului spumant se ia aceasta faza de sta9ilizare a stratului de spuma .Calitatea cea mai 9una a )inului spumant este data de un strat de spuma nu prea gros 8 dar care se mentine un timp mai indelungat 8 aceasta depinzand de cantitatea de CO4 legat de intensitatea formarii 9ulelor de spuma . 65&icsorarea si disparitia spumei este faza in care capacitatea de refacere a spumei de)ine mai mica decat cea de distrugere a 9ulelor. 1.TE(NOCO>II *CTERN*TIVE Metoda trans.erului $rin metoda transferului8 care nu este foarte utilizata8 sunt e%cluse remua<ul si degor<area. Clarificarea si eliminarea le)urilor se face prin repunerea )inului in rezer)oare8 urmate apoi de im9utelierea in sticle. Metoda re"ervorului inc&is#metoda C&armat$ &etoda s2a dez)oltat Hntr2un rezer)or Hnc is8 cunoscuta su9 numele de metoda C armat dupI in)entatorul ei Hn secolul al XX2lea.+olosete aceleai principii ca i metoda tradiionalI8 diferena fiind cI cea de a doua fermentare are loc Hntr2un )as de presiune i din sticlI8 care permite clarificarea finalI aului )in Hn )rac. *tunci c'nd aceastI metodI a fost introdusI pentru prima oarI8 deoarece e)acuare metoda tradiionalI nu era mecanizata sau automata8 ea a a)ut a)anta<ul de unui cost pre)izi9il si o forta de munca redusa. Insa )ariaia

continuI a procesului Hntr2un rezer)or Hnc is 8 precum i gazeificarea8 sunt greu de utilizat Hn Uniunea EuropeanI. 0.CONCCUEII $rin )in spumant se intelege 9autura o9tinuta din )in printr2o a doua fermentare in )ase ermetic inc ise.sticle sau rezer)oare5 si care la temperatura de 4?FC dez)olta in sticle o presiune de ma%im 680 atmosfere. =io%idul de car9on continut este de origine endogena. In randul consumatorilor8 )inul spumant este cunoscut su9 denumirea de sampanie. Denumirea de sampanie este proprie doar )inurilor spumante o9tinute in regiunea C ampagne8 +ranta8 din anumite soiuri de struguri G restul 9auturilor o9tinute prin aceasta metoda poarta denumirea de )inuri spumante G "oiurile de struguri8 culegerea acestora si fa9ricarea sampaniei sunt pre)azute prin lege G &etoda de fa9ricatie a )inurilor spumante este la9orioasa si necesita perioade mai lungi de timp G "unt pre)azute standarde de control organoleptic8 fizico2c imic si micro9iologic al )inurilor spumante G E%ista metode alternati)e de o9tinere a )inurilor soumante8 dar m ai putin folosite G "e produc si in Romania )inuri spumante8 din culturi auto tone de struguri . /.=I=CIO>R*+IE 1. *driana Da9i<a8 =iote nologii in industria alimentara ed. $im 4. *driana Da9i<a Te nologii si utila<e in industria alimentara si fermentati)a ed. *lma &ater =acau 8 4??4 6.PPP.c ampagne2a9el<o9art.comG 1.PPP.)in2et 9ulles.fr.

3.CU$RIN" 1.Introducere

4.Te nologia propriu2zisa de o9tinere a )inului spumant dupa metoda C ampenoise 6.Controlul calitatii )inurilor spumante 1.Te nologii alternati)e 0.Concluzii /.=i9liografie 3.Cuprins