DECENEU

Sacerdot dac ,mare preot ,sfetnic si colaborator apropiat a lui Burebista. Cel mai important personaj dupa rege in statul dac.Deceneu l-a ajutat considerabil pe marele rege in opera sa de unificare si organizare a triburilor geto-dace. Dupa moartea lui Burebista si destramarea stapinirii acestuia (44 ien) Deceneu isi asuma si puterea regala in statul dac intracarpatic. Strabon spune: "Burebistasi-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor, care umblase multa vreme prin Egipt, invatind acolo unele semne profetice, datorita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba inca ,de la un timp era socotit si zeu, asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe. Ca o dovada de ascultarea ce i-o dadeau getii, este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si stirpeasca viile si sa traiasca fara vin" Acelasi Deceneu, ne spune mai trziu Iordanesa desfsurat o intens activitate de mas, la proportiile ntregului neam, s-i nvete pe geti ntelepciunea. De aceea, getii au rmas ntotdeauna superior i n filosofie tuturor barbarilor si aproape asemntori grecilor, dup cum relateaz Dion Chrysostomos, care a compus istoria analelor lor n forma greac Tot Iordanes este acela care lrgeste explicatia referitoare la rolul exceptional al lui Deceneu n istoria getodacilor: Ceea ce le era getilor prielnic, ce le era lesnicios, ce le era de dorit era s aduc la ndeplinire ceea ce sftuitorul lor Deceneus (Dicineus) i nvtase s urmreasc n toate chipurile, judecnd c le este de folos. Iar el, observnd c n sufletele lor sunt gata s-l asculte n toate si c au o inteligent natural, i-a initiat aproape n filosofie, cci era n aceast privint un maestru priceput. nvtndu-i etica, i-a nfrnat de la moravurile lor barbare; transmitndu-le fizica, i-a fcut s triasc potrivit cu legile nsesi ale naturii...; instruindu -i n logica mintii, i-a fcut mai iscusiti dect alte neamuri; artndu-le practica, i-a ndemnat s-si duc traiul n fapte bune; demonstrndu-le teoria, i-a ndemnat s contemple cele dousprezece semne zodiacale si prin ele cursul planetelor si toat astronomia, i-a lmurit si n ce mod discul lunar creste sau descreste, le-a artat si ct de mult globul de foc al Soarelui ntrece n msur rotunjimea Pamntului... Acestea s i multe altele predndu-le Deceneus getilor din stiinta sa, le-a aprut ca o fiint extraordinar, nct nu numai pe oamenii mai de mijloc i conducea, dar pn si pe regi. Acest din urm fapt este pe deplin confirmat nu numai de rolul deosebit pe care l-a avut pe lng Burebista, si pe care-l cunoastem din izvoare, ci si de evenimentele care au urmat dup moartea marelui rege. Se stie, astfel, c dup acest eveniment tragic marele preot preia conducerea regatului geto-dac, pe care-l crmuieste cu deosebit pricepere, reusind, mcar pentru un timp, s frneze tendintele centrifuge ale unor conductori locali puternici, pe care impuntoarea personalitate a lui Burebista i tinuse sub ascultare circa 38 de ani. Graiul nu poate reda mretia acestor vremuri si fapte; ele adeveresc si vor adeveri peste veacuri vitalitatea si ntelepciunea romnilor care, trecnd prin grele ncercri, au rmas neclintiti si au prins de fiecare dat noi puteri, ridicndu-se, asemenea stejarului dup furtun, si mai mndru spre soare.