GRUPUL SCOLAR DE INDUSTRIE USOARA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

NIVEL III Profil : Tehnic Specializarea : Tehnician designer vestimentar

INDRUMATOR: Prof.

ABSOLVENT: ..

PROMOTIA 2012

Tema proiectului:
Creatie vestimentara si proiectare tehnologica pentru produsul Fusta in patru clini

Diversificarea termintiei la fusta

CUPRINS: CAPITOLUL I : REALIZAREA COLECIEI DE MODELE I . 1 Realizarea colectiei de modele I . 2 Diversificarea detaliilor CAPITOLUL II : OBINEREA ABLOANELOR II . 1 Construcia tiparului clasic II . 2 Transformarea n model II . 3 Realizarea abloanelor CAPITOLUL III : NORMA INTERN III . 1 Alegerea materialelor de baz i auxiliare III . 2 Stabilirea utilajelor necesare CAPITOLUL IV : NORMA DE CONSUM IV . 1 Elaborarea ncadrrii IV . 2 Calculul normei i indicatorilor de eficien CAPITOLUL V : PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECIONARE V . 1 ntocmirea procesului tehnologic CAPITOLUL VI : SNTATE I SECURITATE N MUNC

MEMORIU JUSTIFICATIV

Moda a reprezentat din totdeauna un punct de interes pentru oamenii din inalta societate si pentru femeile din toate paturile sociale. Lumea haute couture reprezinta un mister pentru multi dintre noi. Este o lume a luxului, elegantei si calitatii. In Franta secolului al XVII-lea a fost initiat primul impuls de creare a hainelor prin autorizatia data de Ludovic al XIV-lea in 1675 croitoreselor de a confectiona haine de dama. Pana in acest moment nobilimea din fiecare tara era cea care era un trendsetter - orice purtau marile doamne, precum ducesele si printesele, devenea o moda. Insa Ludovic al XIV-lea a fost primul care a atras privile spre Franta, epicentrul modei de atunci si de astazi. Maria Antoinette a fost prima doamna care si-a dorit o croitoareasa proprie pentru a putea avea rochii personalizate. In acea perioada au fost impuse cateva reguli ce trebuiau respectare cu rigurozitate: dantelele englezesti erau purtate numai dupa serbarile de la Longchamp, blanurile se purtau doar dupa 1 noiembrie, dupa Paste nu se mai purtau mansoane iar femeile trecute de varsta de 40 de ani trebuiau sa se prezinte la curte numai cu capul acoperit de dantela neagra. Promotorii haute couture-ului Un secol mai tarziu, Charles Frederick Worth avea sa devina parintele haute couture-ului pe care il cunoastem astazi, devenind primul couturier mondern. El este mai intai vanzator la Gagelin, apoi infiinteaza un atelier de croitorie. In anii 1851 si 1855 este recompensat la expozitii univerale si este primul din istoria couture care foloseste manechine vii, permitand ca rochiile sale sa fie incercate. El a avut norocul sa devina celebru pentru ca langa magazinul sau a fost deschisa Opera Garnier, ceea ce a permis ca piesele sale sa fie observate de catre cei mai cu stare oameni din oras. Dupa Worth, Jacques Doucet este primul couturier cultivat, ce legase relatii de prietenie cu Monet si Degas, detaliu de care trebuie sa tinem cont deoarece acestia aveau sa devina o sursa de inspiratie pentru creator. Este cunoscut pentru rochiile sale feminine, elegante si in culori pastelate. Cele mai originale creatii ale sale erau cele comandate de actritele vremii respective. Paul Poiret a fost primul couturier designer de dinaintea Primului Razboi Mondial. El era interesat de artele decorative, mobilier, flacoane de parfum, vesela sau lampi. Poate fi numit pionierul diversificarilor in materie de parfumuri si farduri. Poiret a adus o schimbare in moda prin raspunsul pe care l-a dat lumii orientale si atractia sa pentru stilul neoclasic prin inlocuirea corsetului cu sutienul si introducerea fustei creion, verticala, foarte stramta ce obliga femeia sa adopte pasi mici. In 1903 el a deschis un magazin in Paris si pana in 1907 a revigorat stilul imparatesc, foarte popular in Franta lui

Napoleon I. De asemenea, baletul rus si interesul sau pentru lumea orientala l-au inspirat in conceperea design-urilor ornate si teatrale. Dupa ani de opulenta a avut loc in istoria un eveniment important ce a dus creatiile pe un alt plan si care a schimbat radical modul ce concepere a hainelor: inventia masinii de cusut de catre Isaac Singer. Cu ajutorul acesteia hainele au inceput sa fie create pe scara mai larga si confectionarea manuala a fost lasata pe planul secund. Anii timpurii ai secolului XX au reprezentat perioada in care creatoarea Lucile London a facut senzatie in lumea modei. Tinutele sale aveau un aer provocator si controversat. A reusit sa puna in scena prima prezentare de moda sub forma de spectacol in anul 1905. In anii 30 deja intreaga lume este fascinata de moda pariziana si incepe sa fie stabilit un calendar al prezentarilor si al caselor de moda admise ca parte a Fdration Francaise de la Couture, du Prt-porter des Couturiers et des Crateurs de Mode. Ce inseamna haute couture? Te gandesti la haine de lux, materiale scumpe lucrate meticulos, handmade, extravaganta? Termenul in sine inseamna moda inalta sau eleganta, creata manual si elaborat. Reprezinta hainele de cea mai buna calitate posibil ce sunt concepute personalizat, in functie de masurile celei ce le va purta. Termenul de "haute couture" este protejat prin lege si nu poate fi folosit fara acordul scris al "Federatiei franceze de couture, prt-a-porter a couturierilor si a creatorilor de Moda" (are menirea de a organiza prezentarile de moda in lunie ianuarie, martie, iulie si octombrie). Doar cei care indeplinesc anumite conditii cu maxima rigurozitate pot face parte din aceasta federatie. Criteriile de alegere au fost puse pe hartie in 1945 si au fost apoi actualizate in anul 1992. Aceste reguli sunt: * detinerea unei case de moda la Paris cu cel putin 15 angajati permanenti * crearea modelelor pentru un anumit client * de doua ori pe an casa trebuie sa prezinte 35 de tinute casual si de seara, fara intermediul unui subantreprenor si fara lucru in serie * hainele pot fi realizate la comanda sau pot fi vandute pentru reproducere Federatia poate sa invite si alti designeri de moda pentru a intra pe lista membrilor dar pana cand vor indeplini conditiile ei pot folosi doar termenul de "couture" pentru creatiile lor. Doar dupa doi ani de zile invitatii pot deveni membri cu o cerere scrisa la Ministerul Industriei si in urma unui vot. Cine sunt membri haute couture? In acest moment sunt doar 11 membri cu drepturi depline iar lista este urmatoarea: Adeline andr, Aanne Valrie Hash , Chanel, Christian Dior, Christian Lacroix, Dominique Sirop, Franck Sorbier, Givenchy, Jean Paul Gaultier, Maurizio Galante si Stphane Rolland.

Stiai ca? Haute-Couture si "couture cration" sunt termeni protejati de lege (la fel ca cognac si champagne ) si nu pot fi folositi fara acordul scris al Fdration Francaise de la Couture, du Prt--porter des Couturiers et des Crateurs de Mode. Haute-couture se foloseste pentru a denumi creatiile produse la Paris si imitate in celelalte capitale ale modei: Londra, Milano, New York. Pentru a putea folosi termenul de haute-couture, casele de moda din Franta trebuie sa respecte niste criterii bine stabilite (numar de angajati, prezentarea la Paris a doua colectii pe an, formate din minimum 50 de tinute de zi si de seara, productia sa fie in atelierele proprii etc). Termenul poate fi folosit pentru a indica fie case de moda sau creatori de moda, care au primit acordul FFC, fie colectiile de moda in sine. Saptamanile modei au loc de 2 ori pe an la Paris, Londra, Milano, New York si Los Angeles, unde se prezinta atat colectiile pentru femei cat si cele pentru barbati. Mai exista saptamani dedicate modei la Sao Paolo si Tokyo. Creatorii de moda isi prezinta creatiile doar in unul dintre aceste orase, care nu trebuie sa fie neparat si cel al tarii lor de bastina. Designeri americani precum Rick Owens participa la showul din Paris, la fel ca si britanicii Stella McCartney si Alexander McQueen. Fiecare oras al modei are o alta conotatie. Milano este centrul comercial al modei. Paris este sediul originalitatii si inovatiei. Designerii care prezinta la Londra sunt deseori mai putin cunoscuti dar mai extravaganti. New Yorkul este recunoscut mai mult pentru creatiile sport decat cele elegante. Importanta relativa a unei saptamani dedicate modei este dictata atat de orasul in care prezinta cei mai buni designeri ai momentului, dar si cei mai mari retaileri si membri ai presei din audienta.

A existat cu adevarat o "politie a modei"? Astazi termenul are o conotatie ironica care descrie o persoana care critica modul in care se imbraca ceilalti. Cu toate acestea, termenul a aparut catre sfarsitul Evului Mediu, dupa ce legile somptuozitatii (legi care restrictionau sau reglau extravagantele in materie de vestimentatie, conform unor principii religioase si morale ale vremii) au fost aprobate de nobilime pentru a se asigura ca anumite tesaturi si stiluri sunt rezervate celor care aveau dreptul sa le poarte . Politia modei patrula strazile, amendand sau arestand pe cei ce incalcau codul vestimentar.

CAPITOLUL I : REALIZAREA COLECIEI DE MODELE I . 1 Realizarea colectiei de modele

I.2

Diversificarea detaliilor

Incretirea suprafetei materialului prin coasere este un procedeu utilizat frecvent la confectionarea produselor vestimentare. Incretirea se poate plasa pe marginea reperelor ( de exemplu, la volane simple, la jabouri, la fuste, la rochii si pantaloni pe linia taliei, la partea superioara sau inferioara a manecilor etc.) sau in interiorul suprafetei reperelor (de exemplu la volane duble, incretite pe mijloc, la jachete incretite pe linia taliei, la fete de fusta sau maneci incretite longituinal, etc. Din punct de vedere tehnologic, incretirea se poate realiza in urmatoarele moduri: a) Manual mecanic, in tehnologiile casnice sau la realizarea produselor unicat, cand se realizeaza o cusatura 301 cu pas mare (3,5 5mm) si cu o tensiune redusa a firului de la ac dupa care se trage firul de la apucator, de un capat sau de ambele capete. Gradul de incretire si uniformitatea incretirii se apreciaza subiectiv de catre executant; b) Realizarea unei cusaturi 301 cu un fir elastic la apucator; gradul de incretire se stabileste prin tensionarea firului de la apucator, incretirea fiind uniforma. Ridica probleme fixarea cusaturii la extremitati. c) Prin coaserea unui elastic ce este alimentat usor tensionat; poate fi un elastic ingust, cu doua fire de elastomer, coaserea realizandu-se intre acestea (fig. c), un elastic fixat intr-o cusatura de surfilare, urmata de indoirea marginii si fixarea cu o cusatura de acoperire sau in zig-zag Fig d), un elastic lat fixat cu doua sau mai multe cusaturi paralele (fig. e) etc; d) Prin plasarea unui elastic mai scurt sau a unui snur, intr-un canal realizat intre doua straturi de material, fie prin indoirea marginii, fie prin dublarea materialului de baza cu un al doilea strat, ce poate fi inclusiv captuseala produsului (fig. f);

e) Prin realizarea unei cusaturi de surfilare sau a unei cusaturi lant 401 si reglarea transportorului diferential la valori mai mari decat 1. Dintii transportori din spatele acului trebuie sa aiba miscari de inaintare / retragere de amplitudine mai mica decat dintii din fata acului, astfel ca materialul textil adunat intre placutele transportoare va fi fixat sub forma incretita (fig. a); f) Incretirea folosind un piciorus modificat, la care talpa prezinta un decupaj in care se aduna materialul (b);

g) Icretirea concomitent cu asamblarea a doua straturi poate fi realizata la masinile cu transportor superior suplimentar; in functie de tipul de transportor inferior, se pot obtine efecte tehnologice de incretire sau de alimentare normala a stratului superior, in timp ce stratul inferior este alimentat normal, incretit sau intins

Modalitati de aplicare la produsul de baza Fixarea cretilor este dependenta de modul de realizare al incretirii. Pentru incretirea realizata manual-mecanic , lungimea firului de la apucator ( ale carui extremitati trebuie fixate prin innodare sau prin cusaturi de intarire) stabileste gradul de incretire, fixarea cretilor putandu-se realiza direct in cusatura ulterioara de asamblare a reperului incretit, sau prin realizarea unei cusaturi (301 sau 401), plasata peste cusatura de incretire. In cazul incretirii cu elastic gradul de incretire este dependent de tensiunea de alimentare a elasticului, fixarea cretilor realizandu-se uniform, prin revenirea elasticului la lungimea initiala. Atunci cand elasticul se plaseaza liber intre doua straturi gradul de incretire se poate stabili si ulterior plasarii elasticului, iar extremitatile se fixeaza prin coasere. Inlocuirea elasticului cu snur, face posibila modificarea lungimii liniei de incretire, in timpul utilizarii produsului. In acest scop, capetele snurului sunt prevazute cu glisanti sau se pot innoda. Pentru reperele incretite pe margine, se ilustreaza cateva modalitati de integrare in produs.

In functie de modul de plasare a liniei de incretire,se pot obtine diferite efecte estetice, ce pot fi grupate astfel: a) Efecte realizate prin pozitionarea marginii incretite; b) Efecte realizate prin dispunerea liniilor de incretire pe benzi: -prin decalare -prin apropierea marginilor; -prin modificarea traseului; -prin dublarea benzii c) Efecte realizate prin diferentierea gradului de incretire

CAPITOLUL II : OBINEREA ABLOANELOR II . 1 Construcia tiparului clasic

Constructia tiparului de fusta dreapta

Pentru constructia tiparului s-au folosit urmatoarele marimi principale: Inaltimea corpului IC=168cm; Semiperimetrul bustului Pb=48cm; Adaosul de lejeritate Ad=1cm. Fusta clasica este formata din fata, spate si cordon sau rejansa. Calculul dimensiunilor de baza: Lungimea pana la sold Ls=IC/10+2...3=19cm; Semiperimetrul taliei Pt=Pb-12=36cm; Semiperimetrul soldurilor Ps=Pb+5=53cm. Trasarea liniilor de baza Pe verticala din A se determina punctele S si L, care stabilesc pozitia liniei soldurilor si a tivului: AL=Lpr+60cm; AS=Ls+2=21cm. Dimensiunea de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului astfel: SS1=Ps+Ad=54cm; SS2=SS1/2-1.5=25.5cm. Prin punctele S1 si S2 se traseaza cate o perpendicular ale carei intersectii se noteaza cu L1 si L2 la tiv si A1, A2 in talie. Trasarea liniilor de contur Ajustarea parti superioare pe talie se face prin pense care se determina in functie de diferenta de largime D intre SS1 si Pt: D=SS1-Pt=54-36=18cm. Aceasta diferenta se reprezinta la fata si la spate, proportional conformatiei corpului. Astfel, in cusatura lateral, fiecare detaliu se ajusteaza cu 3.5....5 cm, la spate cu 6cm=r1, iar l;a fata cu 5cm=r2. La fiecare detaliu se poate forma una sau doua pense. Pentru formareaa cate doua pense, rezerva se ia la spate de 3cm, iar la fata de2.5cm. In cazul formarii unei singure pense, o parte din rezerva se introduce in linia de mijloc la spate sau la fata. Ajustarea laterala: A2A3=1cm; A3A4=A3A5=3.5cm. Din punctual A2 se ridica o perpendicular pe care se stabileste punctual A3 si in functie de acesta punctele A4 si A5, care se unesc arcuit cu S2. Ajustarea spatelui: AP=Pt/4=9cm;

PP1=PA5/2=6.5cm; PP2=P1P3=Ps/4=13.25cm. Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva r necesara ajustarii si de numarul penselor, in care r1=6cm. Pa=Pa1=P1a2=P1a3=r1/4=1.5cm. Se fixeaza punctele determinate, care se unesc apoi cu P2si P3, obtinandu-se astfel conturul penselor. Partea superioara a spatelui se definitiveaza unindu-se punctele A5 cu a3, astfel incat sa formeze o linie usor arcuita in interiorul figurii. Laturile penselor se prelungesc pana la linia definitive a taliei. Ajustarea fetei: A1P4=A1A4/2=12cm; P4P5=P4A4/2=6cm. Din punctele P4 si P5 se coboara perpendicular pe care se masoara lungimea penselor la fata: P4P6=P5P7=Ps/6=53/6=8.8cm. Adancimea penselor la fata: P4a4=P4a5=P5a6=P5a7=r2/4=1.25cm. Punctele determinate se unesc, apoi, cu P6si P7, obtinandu-se astfel conturul penselor la fata. Linia taliei se definitiveaza unind punctele A4 si a4. Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale fustei care se pot modifica fie pentru ingustare, fie pentru largirea ei. L2L3=L2L4=2...5cm, in functie de largime, A5L3=A4L4=AL.

II . 2 Transformarea tiparului de baza in tipar de model

Elaborarea tiparului de model in conformite cu schita produsului Dupa definitivarea tiparelor de baza este necesara transformarea acestora in tipare de model care sa conduca la obtinerea de sabloane corespunzatoare modelului atat din punct de vedere al formei cat si al dimensiunilor produsului finit. Tehnica de transformare a tiparului clasic cuprinde urmatoarele etape: 1. identificarea tiparelor de baza; 2. schitarea liniilor de transformare a tiparului clasic.Aceasta etapa are ca scop stabilirea pozitiilor liniilor de contur la tiparul ce se va obtine prin transformare. Schitarea liniilor de transformare va cuprinde trasarea separata a conturului tuturor detaliilor si reprezentarea modificarilor la modelul de proiectare. 3. precizarea operatiilor de transformare necesare; 4. stabilirea ordinii lucrarilor necesare pentru transformarea tiparului clasi ,de baza in tipar de model; 5. realizarea propriu-zisa a transformarii tiparului; 6. autoevaluarea: compararea tiparului de model cu schita produsului. Transformarea tiparelor clasice in modele se realizeaza pe detalii proincipale, in functie de modelul proiectat, avandu-se in vedere criteriile si regulile de transformare cunoscute. Tehnica transformarii tiparelor in model cuprinde o serie de lucrari: Schitarea liniilor de transformare pe tiparul clasic Decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de desen Reprezentarea grafica a transformarii. Aceasta se efectueaza pe conturul tiparelor copiate pe coala de desen. Finalizarea grafica a transformarii tiparului necesita respectarea urmatoarelor conditii de reprezentare: -tiparul transformat trebuie sa contina toate elementele grafice -conturul final al tiparului se va reprezenta cu linie continua groasa -liniile de simetrie a tiparelor se vor trasa cu linie punct avand aceeasi grosime cu linia de contur -amplasarea detaliilor componente pe planse se face pe coli format STAS in ordinea constructiva.

II . 3 Realizarea abloanelor

Sabloanele reprezinta copia tiparelor la care se adauga rezervele de cusaturi si de tivuri.In cadrul intreprinderii de confectii se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru. Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie ci se pastreaza in cadrul serviciului tehnic fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru. Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea produselor sau a sabloanelor ajutatoare, la operatii de taiere, trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.In procesul de productie pentru fiecare detaliu al inbracamintei se confectioneaza un sablon care trebuie sa aiba forma si dimensiunea detaliului reprezentat.Sabloanele pot fi confectionate din carton, tabla, placaj sau placi sintetice; cel mai mult se foloseste cartonul si placile sintetice deoarece sunt mai ieftine si se modeleaza mai usor. Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton sau din material de plastic cu grosimea de 0,5-2 cm.Procesul de reproducere al tiparelor in sabloane se efectueaza cu ajutorul unor rulete si cuprinde urmatoarele faze de lucru -asezarea tiparului pe suprafata placii de carton; -imprimarea conturului pe cartonul destinat sablonului cu ajutorul ruletei; -decuparea cartonului pe linie si obtinerea sablonului respectiv. Cartonul se taie manual cu foarfecele sau mecanic cu masinile de taiat carton.Pentru efectuarea controlului la uzura sabloanele sunt marcate pe margine cu ajutorul unui dispozitiv special.

abloanele reprezint datele de ieire din cadrul activitii de proiectare constructiv a unui model, forma i dimensiunile acestora determin forma i dimensiunile reperelor croite, care, ulterior, prin realizarea penselor, coasere, tratamente umidotermice permit obinerea formei spaiale a produsului de mbrcminte. Dup modul de utilizare abloanele se clasific astfel: abloane originare, construite pentru modelul etalon, pentru tipodimensiunea medie, din gama de mrimi a modelului, reprezint rezultatul final al etapei de construcie a tiparelor de model; abloane etalon, rezult n urma gradrii pentru toate tipodimensiunile n care se va confeciona modelul, pentru toate tipurile de materii prime din care este structurat acesta. abloane de lucru i de control, copii ale abloanelor etalon, confecionate din materiale rezistente la uzur i cu o bun stabilitate dimensional n vederea utilizrii lor n diferite operaii ale procesului de fabricaie: executarea ncadrrilor, croirea dup contur, verificarea reperelor croite, verificarea dimensional a reperelor dup termolipire, la unele operaii ajuttoare: poziionarea unor elemente constructive, falduri, cute, buzunare, butoniere, nasturi. Dup modul de construcie, abloanele pot fi: abloane principale reprezint abloanele pentru reperele produsului executate din materialul de baz( faa, spatele, cordonul, mneca), ele fiind copii ale tiparelor de model definitivate prin includerea rezervelor de custuri, de tivuri i adaosuri tehnologice specifice. abloane derivate sunt abloane care se obin pe baza abloanelor principale, pentru repere care se execut tot din materialul de baz (bizetul, amformul, liul pentru pantaloni, etc), sau se croiesc din materiale de cptueal, de ntrire sau termoizolatoare. abloane ajuttoare sunt utilizate n procesul de confecionare a produsului pentru stabilirea poziiei unor elemente buzunare, clape; precizarea poziiei butonierelor, nasturilor; pentru verificarea corectarea unor linii de contur rever, cant, terminaia inferioar, rscroiala mnecii a cror form i dimensiuni trebuie pstrat cu nalt precizie n produsul finit.

Pe abloane se trec urmtoarele date: Modelul cruia i corespunde ablonul respectiv Materialul (de baz, cptueal, ntritur) i caracteristicile acestuia (uni, carouri). Tipodimensiunea Direcia de amplasare pe material direcia nominal i abaterile admise de la aceasta. Rezervele de custuri i de tivuri, Adncimea penselor netiate, a cutelor faldurilor, sensul de ndoire a materialului. Poziia unor semne de control necesare la mbinarea cu alte repere sau elemente ale produsului. Zonele n care se aplic modelarea prin tratament umidotermic sau se realizeaz ncreirea detaliilor. Construcia abloanelor principale abloanele principale se obin prin definitivarea abloanelor de model prin suplimentarea acestora cu adaosuri tehnologice Ateh=Acus+Ater+ATUT (cm)

Acus adaosul pentru custuri, depinde de: lugimea liniei de contur, grosimea materialelor, gradul de destrmare al acestora, tipul custurii, poziia relativ a straturilor n asamblare. Pentru custuri longitudinale, rezerva de coasere=1 cm Pentru contururi curbe 0,8-1 cm Ater adaosul pentru terminaii, depinde de model, modul de finalizare a tivului, structura de straturi Tivul la terminaie=4 cm ATUT adaosul pentru tratament umidotermic Construcia abloanelor derivate abloanele derivate se construiesc pornind de la abloanele principale i servesc la croirea unor repere din materialul de baz faa de guler, bizetul, punga inferioar, cptueal, ntritur. Construcia abloanelor de cptueal se realizeaz pe baza abloanelor principale ale reperelor ce se cptuesc, mrimea adaosurilor pentru construcia acestora se stabilete pe baza cunoaterii proprietilor fizico-mecanice contracia la tratament umidotermic, alungirea la ntindere ale materialului de baz i a celui de cptueal. Cantitatea cu care este necesar suplimentarea ablonului principal se stabilete cu relaia: h=Acus+Afald+Ac Acus adaosul pentru custur Afald adaos pentru fald Ac adaos pentru compensarea comportrii materialului la tratament umidotermic Ac=Ac capt-Ac mat b Ac capt adaosul pentru compensarea comportrii cptuelii la tratament umidotermic Ac capt=0,5 LiCUcapt/100 Ac mat b - adaosul pentru compensarea comportrii materialului de baz la tratament umidotermic Ac mat b=0,5 LiCUmat b/100 Li lungimea elementului de produs pentru care se dimensioneaz ablonul de cptueal Cu coeficientul de contracie pe direcia urzelii a cptuelii,sau materialului de baz

CAPITOLUL III : NORMA INTERN III . 1 Alegerea materialelor de baz i auxiliare

Modelul ales pentru Fusta in clini, prin linia de croial, calitatea materiei prime asigur rolul estetic i funcional pentru un produs lejer de primavara - var. Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare. Acestea au roluri diferite si se pot folosi in functie de specificul produsului la care se aplica,de destinatia acestuia in procesul purtarii. Dupa importanta in componenta produsului materialele pot fi de faza si auxiliare. Materialele de baza Au rolul principal in componenta unui obiect vestimentar, el indeplineste functia principala la un produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.Se pot folosi tesaturi,tricoturi,blanuri ,piele sintetica,naturala. Materialele auxiliare Sunt acele materiale care in functie de model pot lipsi din componenta produsului: captuselile,intariturile,furniturile,garniturile Materialul de baza: Principalele caracteristici ale materialelor utilizate pentru confecionarea produsului Fusta evazata, pot fi grupate astfel: Cerine de exploatare: rezisten la traciune i alungire, rezisten la uzur prin frecare, rezisten la obosire, rezisten la sfiere. Cerine igienice: permeabilitate la aer, la vapori, conductibilitate termic, rezistena culorii la transpiraie, hidrofilie, higroscopicitate, antimurdrire, antistatizare. Cerine estetice: stabilitate dimensional (splare, clcare, comportare la solveni organici), revenire din ifonare, elasticitate, flexibilitate, drapaj, tueu, culoare corespunztoare modei din acest var, capacitate de pstrare a pliului, fr pilling. Pentru confectionarea fustei s-a utilizat o tesatura din poliester. Proprietile fibrelor de poliester Fibrele de PES prezint urmtoarele proprieti: Rezisten la traciune ridicat, ceea ce confer esturilor durabilitate ridicat Rezisten la abraziune Absorbie redus de ap i umiditate, se usuc foarte uor, Rezisten la ifonare Tueu plcut, clduros, un bun confort la purtare, Rezisten la aciunea cldurii, culoarea fibrelor fiind puin influenat de temperaturi mai ridicate de lucru, Bune izolatoare termic, Rezistena bun la aciunea luminii i intemperiilor Posibilitatea de stabilizare dimensional sub aciunea cldurii, permind obinerea de pliseuri, dungi durabile sau splarea produselor fr pericol de deformare, Rezisten la aciunea solvenilor organici, anorganici Rezisten bun la aciunea microorganismelor, insectelor, independent de coninutul de ap din fibr, Principalele dezavantaje ale materialelor care au n amestec fibre scurte de PES sunt: ncrcare cu electricitate static, ceea ce genereaz greuti n procesul de prelucrare textil i n timpul purtrii, Tendina pronunat de a forma pilling (datorit rezistenei la traciune i frecare ridicat).

n tratamentele de finisare final se recomand aburire moderat, presare ridicat i vacuum suficient.

Materiale auxiliare: Cptueala dubleaz detaliile, mrindu-le rezistena la purtare, ifonare, pstrnd n timp forma acestora, imbuntind valoarea de prezentare a produsului i parametrii de confort. Materialul utilizat trebuie s fie lucios, pentru ca produsul s alunece uor, s permit mularea cu uurin pe corpul purttorului, s rspund urmtoarelor cerine: Rezisten la frecare Drapaj, flexibilitate, tueu Permeabilitate la vapori, Permeabilitate la aer, Higroscopicitate, hidrofilie. Stabilitate dimensional la clcat splat, Stabilitate dimensional la tratamente umidotermice, Stabilitate la transpiraie, Stabilitatea colorantului. Materialul de ntrire: - dubleaz gulerul, cordonul, cu scopul de a mri rezistena la purtare, ifonare, mbuntind valoarea de prezentare a produsului finit, parametrii de confort, permind modelarea mbrcmintei pe conformaia corpului. Pentru modelul ales propun utilizarea unei inserii cu termoadeziv, materialul este mai uor, mai ieftin, permite croirea pe orice direcie se fixeaz uor prin clcare de materialul de baz, prezint stabilitate dimensional, este neifonabil, rezistent la ntindere pe orice direcie, se poate decupa n orice form. Inseria cu temoadeziv prezint Mas redus Stabilitate dimensional la splare, clcare, Stabilitate dimensional la solveni organici. Permeabilitate la transpiraie i la aer, Rezisten; la scmoare i frecare. Ata de cusut: - este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea imbracamintei sau pentru alte scopuri. In industria de confectii,ata de cusut se produce din fibre naturale sau sintetice,clasificandu-se astfel : 1)Dupa destinatie in procesul de confectionare ata pentru cusaturi tighel avand finetea in Nm :48/ ;54/3, sau exprimata in text (T) :21x3 ;19x3 ;12x3, se foloseste la cusaturile de imbinare sau de fixare,ata pentru butoniere cu finetea in Nm :54x2 ;85x2x3 ;100x2x3 ;sau in text (T) 19x2x3 ;12x2x3 ;este o ata mai groasa,luciosa si rezistenta la frecare. 2)Dupa natura fibrelor din care se produce ata poate fi ata din bumbac care se intrebuinteaza la coaserea imbracamintei din tesaturi de tricoturi,produse din fire de bumbac sau tip bumbac.

III . 2 Stabilirea utilajelor necesare

Pentru custura tighel simplu:

ZJ8800A-D3 Masina simpla cu taietor de fir, intarire, ridicare piciorus

* 1 ac, cusatura rigida, transport inferior * taietor de fir * retractor de fir * intarire automata * ridicare automata a piciorusului * ac DB x 1 , greifer mic * pentru materiale usoare - medii * viteza: max. 5500 imp/min * ungere automata * stop motor cu panou de comanda a parametrilor

Pentru custura de surfilare:

Masina de cusut BROTHER : FB N210

2 ace, 4 fire, transport diferential cu reglaj rapid, pasul intre 0,9-3,8mm, viteza max.6700 imp/min, distanta dintre ace 2,2 mm sau 3 mm, latimea cusaturii de surfilat optionala 5mm, 6mm sau 7 mm , ungere automata

Pentru coaserea nasturilor:

Masina de cusut BROTHER : BE-438D

Masina electronica pentru cusut nasturi,cusatura rigida cu doua fire ,DirectDrive Masina de cusut nasturi cu 2 , 3 sau 4 gauri(22 tipuri de coasere diferite preprogramate cuposibilitate adaugarii pina la 50 de tipuri cusatura rigida (tip 301) diametrul nasturelui 8-20mm(standard) ;optional clema pt diametre de 30 mm numarul de impunsaturi pe nasture 6 , 7 ,8 , 10 , 12 , 16 sau 20 mecanism de transport cu motor pas cu pas(acuratete de coasere 0.05 mm/puls) inaltimea de ridicare a clemei de lucru 13 mm(cu actionare elctromagnetica) viteza maxima de coasere 2700 imp/min. comanda de coborire a piciorusului de presare si de incepere a coaserii simultana sau optional decalata taietor automat de fir,stergator automat de fir , ungere automata posibila programare in ciclu(9 cicluri,fiecare cu cite 15 programe) Mas Masina electronica de cusut butoniera cu cap

Pentru

Masina de cusut BROTHER :

coaserea butonierelo r:

RH 9820 00

rotund,cu cusatura dublu lant cu 2 fire - viteza de coasere 2500 rpm(maxima obtinuta pina in prezent pe plan mondial),permite reducerea timpilor de operare cu cca 35% - prevazuta cu taietor automat de fir superior tip scurt - lungime butoniera cu cap rotund 8-50 mm - lungime butoniera dreapta 5-50 mm - cu fir de intarire forpas(aparanta perlata) - dotata cu microprocesor pentru programarea a 9 tipuri diferite de butoniere, apelarea oricarei variante de butoniera stocate in memorie se face prin simpla apasare a unui buton - adincime de lucru mare(distanta de lucru in spatele acului 120mm) - cu panou de operare pe blat,cu ecran LCD,taste shortcut,contor productie - se pot realiza pina la 9 programe in ciclu,fiecare program cu cite 9 pasi - se poate realiza butoniera cu cap rotund sau fara cap rotund - se poate realiza butoniera cu sau fara fir de intarire - se poate realiza butoniera cu sau fara cheita longitudinala - se poate executa cheita transversala ,cu lungimi de max 20 mm - este posibila taierea mijlocului de butoniera inainte sau dupa coasere, sau fara taiere (ex. in cazul butonierelor ornamentale de pe coltul de rever si mineci) Fier de calcat industrial Rezistenta in talpa cu incarcare (800W) joasa si o suprafata mare pentru schimbul de caldura. Talpa sudata, cu gauri concentrate in varf, pentru a obtine un jet Jet de abur puternic, fr ntrerupere, cu un rezervor de ap de 1,4 litri Puternic, dar surprinztor de compact, acest fier de clcat produce permanent flux de abur de nalt presiune, fcnd clcarea rapid i facil. Datorit rezervorului de ap detaabil de 1,4 litri, putei clca fr ntrerupere ore n ir. Masa de calcat universala 141x36 cm, cu aspiratie si incalzire electrica, 220V, 650W, temperatura mesei reglata cu termostat, motor aspiratie 0.5 CP, cu suport siliconic pentru fier calcat si brat sustinere cabluri; La cerere masa poate fi echipata special pentru conectare la un sistem central de aspiratie si/sau alimentare cu aburi

Pentru calcat si finisare finala:

CAPITOLUL IV : NORMA DE CONSUM IV . 1 Elaborarea ncadrrii

Condiii tehnice impuse la ncadrarea abloanelor abloanele constituie elemente ale documentaie tehnice care determin construcia, forma i dimensiunile reperelor unui produs, condiiile tehnice de croire i prelucrare ale acestora. abloanele se execut pentru toate reperele care intr n structura produsului. ablonarea este operaia de ncadrare i conturare a abloanelor direct pe suprafaa panului, sau de aezare a acestora pe un strat de estur cu caracteristicile geometrice indicate n documentaia tehnic a produsului. ncadrrile n miniatur din documentaia tehnic a produselor reprezint elementul principal care st la baza operaiei de ablonare. Metode de ablonare: o Simpl cuprind completul de abloane pentru un produs, acestea pot fi aezate pe toat limea materialului sau pe material dublat. Aceast modalitate de ncadrare se utilizeaz doar pentru croirea prototipului sau pentru lichidarea lansrilor, consumul de materie prim este mare. o Combinat cuprind dou sau mai multe complete de abloane, de mrimi diferite, sau modele diferite, cuplarea acestora avnd ca efect economii de material. Alegerea tipodimensiunilor ce se vor ncadra combinat se realizeaz pe baza cunoaterii volumului de produse preconizate a se realiza la fiecare tipodimensiune, specificate n dispoziia de lansare.

Condiii tehnice n operaia de ablonare: Pe esturile care au desene ntr-o anumit direcie, abloanele detaliilor ce urmeaz a fi ncheiate se aeaz astfel nct s existe o continuitate a desenului pe piesele asamblate. Pentru esturile cu fibre lungi de suprafa orientate ntr-un singur sens catifele, pluuri, esturi scmoate, sau pentru esturile cu diferene de luciu, toate abloanele se aeaz pe direcia adoptat pentru produsul respectiv. abloanele se aeaz astfel nct direcia nominal indicat pe acestea s coincid cu direcia de maxim rezisten a materialului. abloanele se aeaz pe esturi astfel nct direcia forelor de ntindere care acioneaz asupra esturii n timpul purtrii produsului s coincid cu direcia urzelii la esturi i cu direcia irurilor de ochiuri la tricoturi. Se aeaz mai nti abloanele pentru detaliile mari, n locurile rmase libere se aeaz abloanele pentru detaliile mici. Aezarea abloanelor se face astfel nct pierderile de material s fie minime. (executarea unor detalii din dou sau mai multe piese, aezarea abloanelor cu linii curbe lng abloanele cu dimensiuni mai mici).

Metode de ncadrare: Din punct de vedere al utilizrii materialului pentru efectuarea ncadrrii se disting urmtoarele situaii:

 Materialul este folosit pe ntreaga lime pentru materialele cu limi mici. Pe foaia de material se contureaz toate componentele modelului. Materialul este dublat pentru materialele de lime mare sau tricoturi tubulare. Pe material se ncadreaz numai o jumtate din reperele pereche, reperele singulare, dar care prezint o ax de simetrie, se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a materialului., durata efecturii ncadrrii este mai mic, nu se valorific pe deplin limea materialului datorit neregularitii n lime a materialului i datorit marginii ndoite. La alturarea abloanelor n ncadrare trebuie avut n vedere forma contururilor ce se altur, se evit alturarea unui contur curb de unul liniar. Pentru o mai bun utilizare a suprafeei materialului se admite divizarea unor repere, care nu se vd pe faa produsului, locul divizrii trebuie marcat pe ablonul reperului respectiv, se adaug rezervele de coasere necesare pentru asamblare.

Formarea combinatiilor Aceasta operatie are ca scop stabilirea formatiilor in care se amplaseaza sabloanele pe suprafata materialelor de croit.Acest proces se desfasoara manual pe mese de lucru, in cadrul serviciului tehnic al intreprinderii. Pentru determinarea consumului de tesaturi si tricoturi la un produs de inbracaminte se aseaza si se traseaza conturul sabloanelor pe materialul de croit pe intreaga latime a materialului, astfel incat spatiile ramase ne ocupate intre sabloane sa fie cat mai mic.In acest fel se obtine un consum rational. Operatia de amplasare a sabloanelor pe material se numeste incadrare si poate fi realizata prin diferite procedee ca: - incadrari simple in care pe suprafata materialului se amplaseaza sablonul unui singur produs; -incadrari combinate in care pe suprafata materialului se amplaseaza sabloanele a doua sau mai multe produse. Din practica industriala s-a stabilit ca incadrarile combinate sunt mult mai avantajoase deoarece asigura diverse posibilitati de incadrare care permit reducerea consumului de material.Incadrarile simple se aplica numai pentru utilizarea rationala a cupoanelor fiind in proportie de -10%. Incadrarile combinate se inpart in: -incadrari combinate in aceasi marime de sabloane respectiv 48II cu 48II sau 50II cu 50II; -incadrarile combinate din aceasi marime dar din modele diferite (modelul A si modelul B) de exemplu 48IIA cu 48IIB; Astfel de incadrari se folosesc numai atunci cand la unele modele rezulta la croit deseuri in cantitati mari.In astfel de cazuri modelele care se combina trbuie planificate in aceleasi cantitati si confectionate din acelasi mteriale. -incadrari combinate de marimi diferite ale aceluiasi produs cum ar fi: 48I cu46III.

IV . 2 Calculul normei i indicatorilor de eficien Norma de consum reprezint cantitatea de materie prim de baz, secundar sau auxiliar care se poate consuma pentru realizarea unui singur exemplar dintr-un produs dat. Norma de consum este influenat de urmtorii factori: Model, linia modei, din care rezult geometria elementelor tiparelor, forma i numrul pieselor. Caracteristicile esturii sau tricotului utilizat: structur, desen, lime, contracie, elasticitate. Numrul de produse ncadrate combinat; Tehnologia de confecionare: rezerve de custuri, sensul aezrii tiparelor, etc. Pentru determinarea consumului specific de materie prim de baz se determin suprafaa de ncadrare, cu urmtoarea relaie: S aria total a ncadrrii, L lungimea de ncadrare (m), l limea esturii (m). Dac pe pan se ncadreaz Cs= produse identice, valoarea consumului specific se calculeaz cu relaia: Cs=
L (m) n

S (m2) sau n

Calculul suprafetei incadrarii se face pe baza dimensiunilor rezultate la incadrare:

Suprafata sabloanelor: Metoda de calcul al suprafetei sabloanelor Suprafata sabloanelor difera ca forma si marime , de la produs la produs , si de la o marime la alta.Suprafata sabloaneloe se obtine prin insumarea suprafetelor tuturor detaliilor care constitue produsul respectiv.Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei de material consumat la croirea produselor.Suprafata sabloanelor este folosita in calculul eficientei consumurilor de materii prime si auxiliare. Pentru calculul ariei suprafetelor se folosesc diferite metode.In continuare este descrisa metida calculului geometric fiindcea mai usoara metoda deoarece nu necesita instrumente speciale de masurarea suprafetelor. Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sabloanelor in figuri geometrice cunoscute, iar ariile suprafetelor determinate se insumeaza si se obtine aria suprafetei detaliului respectiv. Relatia de calcul a ariei suprafetelor sabloanelor pentru un produs de imbracaminte este S=S1+S2+- - - ---+Sn, in care S este aria suprafetei sabloanelor care constitue produsul in centimetri patrati; S1,S2,- - - -, Sn reprezinta ariile suprafetelor detaliilor componente. S1=a1+a2+- - - - +an S1=aria suprafetei detaliului 1 a1; a2; - - - -; an =aria figurilor geometrice din care este alcatuit detaliul 1. Detaliul Fata Spate Betelie Suptafata totala fusta Suprafata/ reper Nr. repere/ detaliu 2 2 1 Suprafata totala /detaliu

Coeficientul de utilizare K se determina in functie de suprafata sabloanelor folosite la combinatie si aria incadrarii determinate anterior. Coeficientul de utilizare:

Aria suprafetelor pierdute se calculeaza in functie de aria incadrarii si suprafata totala a sabloanelor din combinatie.

Pierderile P se calculeaza in functie de suprafata totala a materialului nefolosit si aria incadrarii.

CAPITOLUL V : PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECIONARE V . 1 ntocmirea procesului tehnologic

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produs definit .Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului, organizarea productiei face parte din pregatirea fabricatiei.Procesul tehnologic de fabricare are ca scop stabilirea operatiilor, ordinea in care acestea se executa si indicatorii tehnico-economici de fabricatie. A.Structura pocesului tehnologic Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din operatiile tehnologice, care trebuie efectuate in succesiunea cronologica. Operatia este partea din procesul tehnologic in care obiectul muncii se transforna calitativ si cantitativ.Aceasta transformare se poate face cu mijloace manuale sau mecanizate intr-un timp de lucru variabil in functie de complexitatea lucrarii. In procesul tehnologic de confectionare se intalnesc operatii tehnologice de pregatire a lucrarilor, de coasere manuala, mecanizata sau termo-chimica, precum si operatii de tratare mido-tehnica. Operatiile pot fi impartite faze de lucru. Miscarea este o parte din inmanuire care reprezinta cel mai simplu element al procesului de munca din activitatea executantului.Miscarea ca element structural al procesului tehnologic consta dintr-o deplasare, luare de contact cu semifabricatul, prinderea utilajelor, a sculelor si a contactelor de comanda la instalatii. Operatiile pregatitoare cuprind lucrari ca:rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. a detaliilor ce urmeaza a fi prelucrate.Aceste operatii sunt cuprinse in toate etapele procesului tehnologic si ale proceselor industriale. Operatia de coasere mecanizata se efectueaza cu masini clasice sau speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor. Operatiile de tratare umido-termica pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei. Aceste operatii pot fii: de descalcare, de calcare, de presare sau de aburire. B.Elaborarea procesului tehnologic - are ca scop stabilirea succesiuni lucrarilor si a operatiilor tehnologice necesare la confectionarea unui produs. La elaborarea procesului tehnologic se au in vedere asigurarea realizarii muncii precum eliminarea din operatii a unor manuiri si faze de lucru neproductive. Activitatea de elaborare a unui proces tehnologic, stabilirea operatiilor si calculul indicatorilor procesului tehnologic.

Pregatirea detaliilor tehnologice. In cadrul acestei etape de lucru se efectueaza urmatoarele lucruri: Analizarea produsului prin care se urmareste determinarea caracteristicilor si stabilirea utilajului necesar confectionarii. Alegerea sistemului de confectionare avandu-se in vedere complexitatea produsului si continuitatea productiei.In acest sens pentru comenzi mari se recomanda procesul PROD SINCRON, iar pentru comenzi mai mici mini tehnologice. Calculele preliminarii ce se efectueaza in legatura cu determinarea productiei realizate pe

schinb, a timpului mediu de executie si a defalcarii planului de productie pe schimburi si unitati de productie.Aceste elemente sunt necesare pentru stabilirea indicatorilor, procesului tehnologic. Stabilirea operatiilor Procesul tehnologic se intocmeste sub forma unui tabel in componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico-economice ale produsului de confectionat Felul operatiei se stabileste in functie de utilajele folosite si se simbolizeaza prin litere: -m pentru operatia manuala; -M pentru operatia mecanizata; -C pentru operatia de calcare. C. Calculul indicatorilor procesului tehnologic Acest calcul se face dupa stabilirea operatiilor pe baza continutului cuprins in procesul tehnologic.Calculul cuprinde un tabel centralizator referitor la timpul de lucru la personalul utilizat in desfasurarea procesului tehnologic si la costul manoperei rezultate din procesul de lucru elaborat.

Proces tehnologic de confectionare a produsului fusta in patru clini

Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Denumirea operatiei Asamblarea detaliilor Asambleaza reperele fata Asambleaza reperele spate Sutfileaza cusaturile anterioare Aplica fermoarul in cusatura laterala stanga Descalca toate cusaturile anterioare Fixeaza agatatorile in dreptul cusaturilor laterale Aplica dosul bentitei din talie cu prima cusatura de fixare Fixeaza capetele de rezervele de coasere si fermoar Executa a doua cusaturade fixare a bentitei din talie Verifica egalitatea cusaturilor laterale Surfileaza fusta la terminatie Executa tivul prin fixare cu o cusatura ascunsa Calca final produsul Curata produsul de ate Controleaza final produsul

Utilaj necesar Masina simpla de cusut Masina simpla de cusut Masina de surfilat triplok Masina simpla de cusut Presa de calcat Masina simpla de cusut Masina simpla de cusut Masina simpla de cusut Masina simpla de cusut Operatie manuala Masina de surfilat triplok Masina simpla de cusut Presa de calcat Operatie manuala Operatie manuala

CAPITOLUL VI : SNTATE I SECURITATE N MUNC

Msuri de protecia muncii la confecionare i finisare Tehnica securitii muncii elaboreaz msurile destinate mbuntirii condiiilor de lucru pentru eliminarea pericolelor de accidentare, mbolnviri profesionale, explozii. Protecia muncii face parte integrant din procesul de munc i reprezint totalitatea msurilor care trebuie s se ia pentru a permite muncitorilor s-i realizeze sarcinile de producie n cele mai bune condiii, adic s asigure nlturarea tuturor factorilor ce ar putea da loc la accidente de munc. Calificarea nalt, ofer muncitorilor posibilitatea s foloseasc uneltele i instalaiile n cele mai bune condiii tehnice, s sisteze i s nlture n timp deficienele, excluzndu-se astfel riscurile de accidentare. Practica a artat c n unele procese tehnologice dei omul este bine pregtit profesional, iar maina n care lucreaz este corespunztoare din punct de vedere tehnic, apar accidente de munc datorit prezenei unor gaze toxice, a pulberilor vtmtoare, a iluminatului necorespunztor, zgomotului. De asemenea sunt accidente de munc care se datoresc indisciplinei la locul de munc n ceea ce privete respectarea procesului tehnologic i a normelor de protecia muncii, atitudinilor de a subaprecia pericolul i a neglijenei. Mecanizarea proceselor tehnologice are drept urmare nlocuirea muncii fizice grele cu maini care trebuie conduse i controlate. Mecanizarea impune un ritm i o vitez de munc, corespunztoare unei creteri a productivitii muncii. Este necesar ca odat cu introducerea n practic a proceselor mecanizate i automatizate s se ia o serie de msuri: amplasarea utilajelor, mainilor i instalaiilor se face n funcie de fluxul tehnologic cel mai raional, astfel nct s se asigure un circuit ct mai scurt al materialelor sau al pieselor de prelucrat, evitndu-se ncrucirile n timpul transportului acestora. Utilajele, mainile i instalaiile vor fi amplasate astfel nct s se creeze treceri i ci de circulaie ntre ele care se vor marca vizibil, pe margine prin dungi de culore alb. n cazul cnd se lucreaz simultan la mai multe maini, utilaje sau instalaii, se va asigura muncitorului posibilitatea de urmrire comod i fr pericole a funcionrii acestora n condiiile impuse de procesul tehnologic. La deplasarea utilajelor, mainilor i instalaiilor se va prevedea i spaiul ocupat de materiale, semifabricate, produse finite sau deeuri astfel nct s nu se afecteze suprafaa liber de munc a muncitorului. La amplasarea utilajelor de la care pot avea loc degajri de nociviti, se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea accidentelor sau mbolnvirilor muncitorilor. Categoriile accidentelor de munc Dup natura obiectului care a provocat accidentarea, acestea se clasific n mai multe categorii. Accidente mecanice datorate unei aciuni mecanice asupra corpului: lovirilor, strivirilor, smulgerilor, tieturilor, cderilor. Aceste accidente pot fi produse de angrenaje, tije, manivele, transmisii, obiecte n cdere. n industria de confecii cele mai frecvente pot fi: nepturile produse de acele de la mainile de cusut, tieturile de la mainile de croit, strivirile de presele de clcat sau de croit i cu diferite alte obiecte. Accidente chimice muncitorii intr deseori n contact cu o serie de acizi: acidul sulfuric, clorhidric, azotic. Aceste substane chimice acioneaz asupra pielei i asupra ochiului sau cilor respiratorii. Aciunea lor se datorete n general accidentelor, contactul cu organismul este ntmpltor. Acizii puternici modific esuturile, provoac arsuri care merg pn la rni adnci. Accidente electrice - - n cazul n care omul este supus aciunii curentului electric, datorit contractrii muchilor, omul nu se poate elibera singur de acest aciune. Important este traseul pe care l strbate curentul electric prin organism. Electrocutrile pot avea loc n urmtoarele situaii: Atingerea ntmpltoare a unor eleemente metalice aflate sub tensiunea de lucru. Atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru, dar care au cptat tensiunea datorit unei deteriorri a izolaiei,

 Atingerea simultan a dou puncte de pe sol aflate la poteniale diferite. Accidente termice pot fi cauzate de venirea n contact direct a muncitorului cu o suprafa nclzit: cazane cu abur, conducte de legtur, utilaje, suprafee de contact a preselor. Scopul instalaiilor termice este de a asigura o temperatur corespunztoare activitii ce se desfoar n halele de lucru precum i la utilajele care folosesc abur sub presiune pentru procesul tehnologic, ele asigur nclzirea, ventilaia, umidificarea dup normele stabilite. n procesul tehnologic aburul sub presiune este trimis prin conducte, de la centrala termic la utilajele care-l folosesc direct printr-o suprafa de contact cu produsul sau semifabricatul. Dat fiind temperatura mare (150 C) i presiunea ridicat aburul este foarte periculos dac nu sunt respectate toate instruciunile de tehnica securitii muncii. La proiectarea instalaiilor mecanice sub presiune se vor prevedea toate msurile necesare care s permit exploatarea i controlul funcionrii acestor instalaii n condiii de securitate a muncii Conductele mbinate cu flane, prin care se transport fluidul sub presiune, care pot provoca arsuri, vor fi prevzutecu manoane de protecie, conform standardelor n vigoare. La cazanele cu abur se vor verifica starea i umplerea corect a tubului de siguran, iar la cazanele cu ap cald prevzute cu supape se va verifica funcionarea corect a supapelor de siguran. Se va controla starea aprtoarelor contra arsurilor la corpurile nclzitoare, care funcioneaz cu ap fierbinte sau cu abur de presiune medie. n industria de confecii sunt specifice norme de tehnica securitii muncii i protecia muncii, pentru mainile simple, mainile speciale de cust, mainile fixe de croit, mainile mobile, presele de clcat, maini de clcat. n afara accidentelor indicate, ce se pot preveni respectnd norme specifice fabricilor de confecii, apare i poluarea cu zgomote, vibraii a numeroaselor locuri de munc. Zgomotul i vibraiile care depesc anumite limite afecteaz caracteristicile funcionale i de siguran ale utilajelor i calitatea produselor, prezint efecte nocive cu grave consecine pe plan medico-sanitar prin afectarea sntii i capacitii de munc a muncitorilor. Accidentele de munc la confecionarea i finisarea mbrcmintei se pot preveni printr-o serie de msuri determinate de cauzele ce le pot produce i de utilajele care funcioneaz n aceste secii. La masinile de cusut: Se verifica inainte de a incepe lucrul daca : Masa e bine fixata pe suportii de sustinere Capul masini e bine fixat pe masa Motorul este fixat la locul sau Placa acului e fixata in suruburi Masina e unsa si curatata Instalatia electrica e corespunzatoare si exisata in functiune impamantarea In timpul lucrului : La ac trebuie sa exise aparatoare,la fel si rotile care antreneaza cureaua Acele trebuie sa fie corespunzatoare pentru a se evita ruperile Nu se lasa diferite obiecte pe masa masiniin timpul functionarii In timpul funcionarii masini nu se pune mana pe volanti In timpul lucrului la masina nu se vorbeste si se pastreaza o distanta intre masina si capul lucratorului de 30cm Intrerupatorul trebuie sa aiba capacul protector si masina la sfarsitul programului va fi deconectata de la sursa de curent electric Masinile de calcat si presele Pentru masinile de calcat se urmaresc: stecherul,codonul masinii sa fie corespuzatoare ,sa nu existe improvizatii fierul sa se incalzeasca usor , sa nu existe probleme la introducerea in priza temperatura fierului nu se incearca cu mana fierul nu se stropeste cu apa pe suprafata de lucru pentru a nu creea abur prizele sunt impamantate

 muncitorul va fi imbracat corespunzator si va calca pe un covor de cauciuc pentru a evita electocutarea reparatiile le fac persoane specializate Pentru presele de calcat se urmareste:: sa nu se atinga corpul presei cu mana ,pt a nu se produce arsuri sa nu se stropeasca suprafata de lucru a presei ,pentru a nu produce abur care sa accidenteze muncitorul sa fie legata la pamant conductele de abur sa fie bine izolate reparatiile la face persaonal specializat,dupa ce presele au fost scoase de bub tensiune si presiune Conditii generale cunosterea normelor de tehnica securitatii muncii; salariatii se vor prezenta la lucru sanatosi,odihniti,si nu vor fi sub actiunea bauturilor alcoolice inainte de inceperea lucrului muncitorului va verifica daca utilajele,aggregate ,masinile se gasesc in stare buna de functionare; ori ce defectiune,manifestata prin zgomot,miros,vibratii,se anunta pentru remediere,nu se folosesc masini defecte muncitorii vor purta echipament de protectie nu se folosesc utilajele care nu sunt protejate cu aparatori de protectie,sau nu sunt legate la pamant este interzisa aglomerarea locului de munca cu obicte,unelte se evita formarea petelor de ulei si se pastreaza curatenia la locul de munca este interzisa stationarea pe caile de acces a materialelor care nu sunt necesare productiei masinile nu se repara cand sunt in functiune capul muncitorului sta la 30 cm de capul masinii de cusut muncitorii nu se odihnesc pe langa stive,rafturi,nu intra in alte sectoare fara acceptul sefului la parasirea locului de munca se intrerupe alimentarea masinii cu c urent electric,se informeaza seful in cazul producerii unui accident,avarii,cand se sesizeaza inceputul unui incendiu muncitorul anunta seful locului de munca la terminarea lucrului salariatii sunt obligati sa opreasca utilajele de la alimentarea cu curent electric salariatii vor respecta normelor de protectie a muncii specifice fiecarui utilaj la locul de munca trebuie sa existe conditii optime de lucru pentru gasirea mihloacelor de apararea si mentinerea capacitatii de munca prin economie de miscarii in timpul lucrului,pozitia de lucru,climatul interior al sectie,lumina si culoarea la locul de munca,zgomatul utilajele trebuie amplasate rational pentru a creea un spatiu optim de circulatie a produselor si personalului pozitia de lucru trebuie sa fie confortabila umiditatea si temperatura influenteaza procesul de productie si personalul pentru prevenirea incendiilor trebuiesc cunoscute cauzele:energia electrica(folosita necorespunzator),corpurilor incandescente(resouri,radioatoare,tigari),actiuni mecanice(loviri,izbituri ale corpurilor metalice ce pot provoca scantei),foc deschis pentru inlaturarea pericolului de incendiu se descopera din timp cauzele,si se respecta masurile de prevenire,se evacueaza desurile in locuri amenajate,aparatele electrice se supravegheaza in timpul folosiriilor,se interzice iluminatul cu lumanari,chibriturile,lampi cu petrol cauzatoare de explozii,in incaperile in care exista foc deschis se interzice depozitarea de deseuri texile sau folosirea de substanta inflamabila. Msurile de prevenire a accidentelor mecanice produse de utilaje sunt:

 Echiparea personalului cu mbrcmintea de protecie stabilit prin normele de protecie a muncii halat, basmale, pantofi cu toc jos. Curirea mainii de scam i praf la terminarea i nceperea schimbului. Verificarea strii de funcionare a mainilor de cusut, a pieselor la nceperea schimbului i a dispozitivelor de protecie; Sesizarea tuturor defeciunilor constatate la utilajul deservit n timpul funcionrii. nceperea lucrului i deservirea mainii de cusut cu minile ude sunt strict interzise. Reparaiile i reglrile speciale se fac numai de personal specializat, n timpul staionrii mainii. Oprirea mainilor automate se face prin pedal, fr a se interveni cu mna de ctre muncitor. Pentru intervenii i deservirea mainii se vor utiliza scule corespunztoare i n stare de bun funcionare. Aglomerarea mainii cu scule i dispozitive sau detalii de prelucrat este strict interzis, se pot produce accidente. Se interzice pstrarea lubrefianilor lng mainile de cusut. Pentru prevenirea accidentelor n timpul prelucrrii prin tratament umidotermic sunt necesare urmtoarele msuri: Se verific starea de funcionare a presei sau mainii de clcat naintea nceperii lucrului. Presele i mainile de clcat cu ntreruptoare sau dispozitive defecte nu se pun n funciune dect dup remedierea acestora. Acionarea butoanelor de contact electric nu se face cu mna umed fiind pericol de electrocutare. Punerea n funciune a preselor se face cu ambele mini, pentru a se evita prinderea minii ntre de ctre presa propriu zis. Operaiile de reglare, ntreinere a preselor se vor efectua numai n timpul staionrii, cu sursa de alimentare electric decuplat Reglrile i reparaiile utilajelor de clcat se vor efectua numai de personal calificat pentru aceste operaii. Pentru protejarea minilor operatorului, presele de clcat trebuie dotate cu dispozitive de siguran pe baz de celul fotoelectric. n timpul procesului de confecionare i finisare a mbrcmintei se pot produce accidente chimice i intoxicaii n operaiile de termocolare a semifabricatelor, la coaserea materialelor textile. Pentru prevenirea accidentelor chimice se vor lua urmtoarele msuri: Manipularea substanelor chimice se va facecnform instruciunilor de folosire i manevrare. Utilizarea instalaiilor de ventilaie pentru eliminarea gazelor, nlocuind aerul viciat cu aerul proaspt.

Bibliografie
1. Manuale Scolare-Pregatirea de baza in industria usoara, Editura Oscar print 2003 -Cultura de specialitate texile-pielarie, Editura Oscar Print 2006 -Tehnologii textile si de confectii, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1989 -Calitatea si fiabilitatea produselor, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1999 2. Normele de prevenire si stingerea incendiilor 1988 3. Normele de tehnica a securitatii,de protectie si igiena muncii pentru industria textila 4. Protectia imbracamintei, Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti-autor Gh Ciontea 5. Utilajul si tehnologia meseriei confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi, Editura Didactica si Pedagogica-bucuresti 1994-autor Gh Ciontea 6. Tehnolohia confectionarii textile si calcule in confectii, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti-autor Gh Ciontea 7. Structura si proiectarea tesaturilor, Editura Tehnica 1964 8. Bazele Tehnologiei confectiilor texile, Editura Performantica Iasi-autor Mitu Stan 9. Manual Croitorului 10. Croirea pentru toti, Editura Tehnica 1988-autor E Ciuca 11. Croirea pentru femei, Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti 12. Ingineria confectiilor textile Procese si masinii, Editura Performantica-autor V Papaghiuc