SNTATE ORAL

C 1
SNTATEA ORAL DETERMINANT ESENIAL AL CALITII VIEII
Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) a definit sntatea drept o stare complet de
bine din punct de vedere fizic, mental i social i nu doar absena bolii sau infirmitii
(1!").
#Msura $n care o persoan sau un grup sunt capabile s $i satisfac nevoile de baz,
dar i modul $n care sunt capabile s se transforme pentru a se adapta la mediul
ambiant% (OMS, 1&!)
'efiniia recent dat de O.M.S.( #Sntatea oral este o stare eliberat de durere
cronic a regiunii orale i faciale, de cancer oral i $n regiunea g)tului, de e*istena
leziunilor orale, a defectelor congenitale (despicturile de buz i palat), de boli
parodontale, de leziuni cariose i pierderea unitilor dentare i alte afectri i tulburri
care pot afecta cavitatea oral%.
S+n+tatea oral+ $nseamn+ mai mult dec)t dini s+n+toi, accentul fiind pus din ce $n ce
mai pregnant pe implicaiile psi,o-sociale i de calitate a vieii.
DimensiuniIe sntii (./les i Simnett, 1)
1. Sntate fizic 0 funcionaIitatea organismuIui.
2. Sntate mentaI 0 abiIitatea de a gndi cIar i coerent.
3. Sntate emoionaI 0 recunoaterea i exprimarea emoiiIor (fric, bucurie,
suprare)
4. Sntate sociaI 0 abiIitatea de a forma i menine reIaii interumane.
5. Sntate spirituaI 0 existena principiiIor personaIe de comportament.
6. Sntate $n relaie cu mediuI 0 integrare n mediuI nconjurtor.
InterreIaia sntate oraI sntate generaI caIitatea vieii
principiul de caIitate a vieii Iegat de starea de sntate generaI (,ealt,-related
1ualit2 of life)
3feciunile din sfera cranio-facial pot afecta at)t de mult aceti parametri $nc)t duc la
alterri $n perceperea(
imaginii proprii (self-image);
propriei consideraii (self-esteem);
strii de bine (well being)
CaIitatea vieii
concept muItidiscipIinar care incIude:
O durata de via4
O absena bolii, a simptomatologiei,
O absena discomfortului i a durerii4
O funcii adecvate( fizic, emoional i social4
O percepia unei stri adecvate de sntate4
O satisfacia legat de sntate4
O absena dezavanta5elor sociale sau culturale corelate cu sntatea.
valoare apreciat subiectiv de individ, grupuri, societi, legat de durata de
supravieuire, modificat de starea funcional, percepii, oportuniti sociale i
influenat de boal, tratament sau politic.
sentimentul general al individului de fericire i satisfacie
toate aspectele vieii( sntate, recreaie, cultur, drepturi, sistem de valori, credine i
aspiraii
corelaia $ntre sntate i calitatea vieii - patru factori i modul $n care acetia
afecteaz starea de bine a individului i anume(
O factori funcionali,
O factori psi,ologici (aspectul i $ncrederea $n sine),
O factori sociali (interaciunea cu ceilali, comunicarea)
O e*periena durerii 6 discomfortului
EvaIuarea caIitii vieii
cercetare - instrumente de msur a calitii vieii
$ngri5irile de sntate i accesul la $ngri5ire
nivel personal influeneaz decizia pacientului sau a medicului privind alegerea
tratamentului,
la nivel social conduce la $nelegerea nevoilor celorlali
poate influena i deciziile la nivel politic
calitatea vieii devine un instrument de $nelegere i conturare a practicii clinice,
cercetrii, educaiei pentru sntate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de
comunitate
Determinanii sntii
7alonde a definit determinanii sntii(
O biologia uman,
O stilul de via8
O mediul $ncon5urtor
O organizarea serviciilor de sntate.
Abordarea O.M.S. privind strategiiIe preventive i de promovare a sntii
Programul Global O.M.S. pentru sntate oral (20 0 3 )
poIitici de sntate oraI, pentru controlul eficient a factoriIor de risc comuni, ce pot
fi modificati, reprezentati de stilul de via (igiena oral , dieta nesanogen, consumul
e*cesiv de alcool, fumatul, etc) pentru(
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a
sanatatii, pun)nd accent pe grupuriIe popuIationaIe dezavantajate din trile
dezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sntate in curs de tranzitie.
prioritatea cea mai mare - $mbuntirea snttii orale a copiilor si v)rstnicilor
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale 9:;),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
accente - <educerea inegalitilor e*istente $n starea de s+n+tate a populaiei cauzate
de diferenele de venit i nivelul de educaie al individului.
<educerea inegalitilor - prin abordarea populaiei int cu cel mai mare factor de risc
pentru bolile orale i creterea accesului la sistemele de ingri5iri primare e*istente.
=na dintre responsabilitile ma5ore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinelor
bolilor orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular la populaia cu risc
crescut)
C 2
PRINCIPII ACTUALE PRIVIND CONCEPEREA I IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE
SNTATE ORAL
Definiie PROGRAM DE SNTATE ORAL: Succesiune de activiti $ntreprinse
pentru a $mbunti unul sau mai multe aspecte ale strii de sntate oral ale unui grup
populaional.
Strategia O.M.S. de promovare a sntii oraIe
se bazeaz pe sloganul #g)ndete global - acioneaz local%
aciunile trebuie focalizate pe(
4 identificarea determinanilor sntii
4 implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sntii
4 crearea unor baze de date care s permit evaluarea programelor aflate $n derulare
4 stabilirea unor relaii naionale i internaionale de sc,imb de e*perien privind
promovarea sntii orale.
ProgrameIe de sntate oraI variaz $n funcie de(
4 tipul de problem de sntate oral
4 grupa de v)rst creia se adreseaz
4 factorii de risc ai grupului populaional
4 perioada de derulare
4 nivelul de mobilizare a comunitii.
Tipuri de programe de promovare a sntii:
4 >rograme internaionale conduse de organizaii internaionale (O.M.S., ?.'.:., 3.'.3.).
4 >rograme naionale 0 guvern, organizaii profesionale naionale
4 >rograme locale 0 organizaii politice sau profesionale locale.
Un program de sntate oraI cuprinde:
4 etapa de cercetare - descrierea, evaluarea i e*plicarea tiinific a unui aspect de
sntate oral la nivelul unui grup populaional
4 stabiIirea design-uIui i iniierea programuIui
4 impIementarea programuIui
4 meninerea i consoIidarea programuIui
4 extinderea i adaptarea programului la noile cerine.
ModeIuI EwIes i Simnett (1999) de reaIizare a unui program de sntate cuprinde
7 etape:
1. :dentificarea necesitilor i prioritilor
@. Stabilirea scopului i obiectivelor
A. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului i obiectivelor
!. :dentificarea resurselor
B. >lanificarea metodelor de evaluare
C. Stabilirea planului de aciune
". SD3<D8 :mplementarea programului
Definirea popuIaiei int: precolari, colari, liceeni, v)rstnici, gravide, aduli, , etc., cu accent
asupra grupelor dezavanta5ate( indivizii instituionalizai (copii sau v)rstnici $n cmine, azile,
etc)4 persoane cu dizabiliti, etc
Identificarea necesitiIor i prioritiIor:
4 'ate privind problema de sntate - determinarea gravitii i e*tinderii afeciunii
respective, precum i stabilirea grupelor de risc - (fie clinice tip O.M.S.)
4 'ate demografice (profilul colectivitii) - instrumente sociologice (c,estionar, interviu,
focus grup)
numrul indivizilor din populaia int i distribuia geografic
status-ul soco-economic
condiii de via
adresabilitatea ctre serviciile medicale publice
starea general de sntate
4 'ate privind status-ul educaional 0 instrumente sociologice (c,estionar, interviu, focus
grup)
cunotine
atitudini i comportamente.
StabiIirea scopuIui i obiectiveIor:
Ee vrem s obinemF
=nde vrem s a5ungemF
Stabilirea celor mai eficiente metode.
Prioritti i obiective:
4 >rioritate 0 cea mai important problem de sntate. .*.( <educerea prevalenei cariei
dentare la copii, reducerea prevalenei cancerului oral, $mbuntirea cunotinelor sau
deprinderilor legate de sntatea oral, etc
4 Obiective 0 elurile pe care ne propunem s le obinem la sf)ritul programului.
.* ( $mbuntirea cunotinelor despre igiena oral cu AGH4 scderea incidenei cariei
dentare cu 1BH4 promovarea responsabilitii personale, familiale si comunitare pentru
pstrarea snttii4 $ncura5area stilurilor sntoase de via i posibilitatea de a face alegeri
sntoase $n campusurile colare.
StabiIirea metodeIor de impIementare: .*emple( fluorizarea apei potabile4 administrarea de
soluii sau tablete cu ?4 sigilri4 fluorizri locale4 controlul plcii microbiene dentare (peria5e
profesionale sau peria5 personal asistat).
AIegerea metodeIor de educaie: In funcie de problema educaional identificat $n faza de
evaluare si de v)rsta grupului int. .*emple(
4 e*puneri, demonstraii,
4 diapozitive, 5ocuri
4 5ucarea unui rol (teatru)
4 teatru de ppusi,
4 postere,
4 mass media (D;, internet, radio), 5ocuri video.
Identificarea i obinerea resurseIor:
A. Resurse din interioruI comunitii:
- umane( profesori, prini, medici colari
- materiaIe( sli clas, D;, retroproiector, video, computere, costume pentru teatru
B. Resurse din exterioruI comunitii:
- fonduri de la guvern, ministere
- sponsorizri de la O.J.K., asociaii profesionale internaionale sau locale.
AnaIiza SWOT
4 PuncteIe tari
4 PuncteIe sIabe (IipsuriIe)
4 OportunitiIe
4 AmeninriIe (constrngeriIe)
Constrngeri(- poIitici guvernamentale sau ale asociatiilor profesionale restrictive4 limitarea
resurseIor i timpuIui4 lipsa faciIitiIor4 atitudini ostiIe in colectivitate4 caracteristici socio-
economice, culturale i educaionale ale colectivitii.
Monitorizarea programuIui:
1. Monitorizarea activitilor programului
@. Monitorizarea forei de munc
A. Monitorizarea facilitilor i a ec,ipamentelor.
EvaIuarea programuIui:
4 >ermite s msurm progresuI obinut la final i eficiena fiecrei activiti
4 >ermite identificarea probIemeIor aprute $n cursul derulrii programului i soIuiiIe
acestora
4 >ermite obinerea unor concIuzii feedback.
C 3 i 4
ANCHETE EPIDEMIOLOGICE
4 EpidemioIogia: #Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate
de sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control
problemele de sanatate% (7ast, 1&&)
4 3nalizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si
aspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
NiveIeIe si etapeIe cercetarii epidemioIogice
4 3. Jivelul cunoasterii (e*plicatiei)- cercetarea fundamentala.
4 L. Jivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
.tape (
3. 1. :nitierea procesului etiologic4
@. :nitierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog
A. 'epistarea clinica a bolii4
!. Supraveg,erea bolii.
L. 1. >rofila*ia primara 0 evitarea initierii si declansarii procesului patologi
@. >rofila*ia secundara 0 evitarea depistarii tardive a bolilor
A. >rofila*ia tertiara 0 evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
DomeniiIe de studiu aIe epidemioIogiei
4 EtioIogia boIiIor - identificarea unor metode preventive (impactul
factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata in
multifactorialitatea etiologiei bolilor).
4 IstoricuI (evoIutia) boIiIor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor
epidemiologice in practica medicala)
4 Descrierea starii de sanatate a grupuriIor popuIationaIe 0 utila pentru
identificarea unor programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si
urmarirea evolutiei bolilor.
4 EvaIuarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate publica, a
masurilor preventive si de promovare a sanatatii.
Tipuri de studii epidemioIogice
4 A. Studii observationaIe ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de
sanatate, fara a interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii anaIitice
4 B. Studii experimentaIe (interventie) 0 tentative de sc,imbare a unui element al bolii
(e*punerea sau progresul) prin tratament.
Studii descriptive
4 nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre e*punere si
efect sau prezenta inferentelor de tip cauzal
4 descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si M boala ale comunitatilor
(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)
4 parametrii utilizati( morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata,
etc.
ApIicatiiIe ancheteIor descriptive
4 .valuarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei4
4 >lanificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice4
4 .laborarea unor programe4
4 ?ormularea unor ipoteze epidemiologice4
4 'escrierea istoriei naturale a bolilor4
4 'escrierea spectrului bolilor pentru a anumita afectiune.4
Tipuri de studii descriptive
4 Seriile de cazuri
4 Studii ecologice (corelationale)
4 Studii in sectiune (transversale)
Studii transversaIe (in sectiune)
4 determina prevaIenta unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si efectuI,
problema principala fiind determinarea cronoIogiei expunere-efect4
4 se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand e*punerile ce
reprezinta caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-
economica ) - evaluarea nevoilor de sanatate a populatiilor4
4 recomandari de standardizare internationala a metodelor de anc,eta, alegerea
corespunzatoare a esantionului, conceperea corecta a instrumenteIor de ancheta
(c,estionarul, interviul).
ScreeninguI
4 examinare de masa, consta in aplicarea unor procedee si te,nici de investigatie
asupra unui grup populational pentru identificarea de prezumtie a unei boIi, anomaIii
sau factori de risc;
4 depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profila*ie secundara4
Ipoteze: 1.intr-o populatie e*ista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi
neresimtite, nee*primate sau nesatisfacute4
@. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie mai
eficiente si eficace.
4 Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test de screening se
imparte intr-un Iot de persoane probabiI boInave si un Iot de persoane probabiI
sanatoase.
Criterii de aIegere aIe boIiIor obiectuI screeninguIui
4 boala sa constituie o probIema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare(
evolutie fatala, invaliditate, absenteism)4
4 boala sa fie deceIabiIa in faza de Iatenta sau in formele de debut
asimptomatic4
4 sa e*iste teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de
catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare4
4 sa e*iste faciIitati disponibiIe pentru cei depistati cu boala4
4 tratamentul si supraveg,erea sa fie acceptate de bolnavi4
4 costul actiunii sa nu fie e*agerat de mare.
4 sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de
aplicare al testului.
PerformanteIe testeIor de screening
Loal prezenta Loal absent
4 Dest
pozitiv
4 Dest
negativ
4 VaIiditatea -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuie
sa identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). >oate fi interna
sau externa.
a
>ozitiv adevarat
b
?als pozitiv
c
?als negativ
d
Jegativ adevarat
4 Senzitivitatea- procenta5ul rezultatelor pozitive $n masa bolnavilor (complementara cu
proportia fals-negativilor).Sn = a/a+c x100. O proba cu senzitivitate mare va determina
o proportie a fals-negativilor mica.
4 Specificitatea 0 este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au
boala procenta5ul rezultatelor negative $n masa nonbolnavilor (complementara cu
proportia fals-pozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-
negativilor mica.Sp N d/d+b 100 sau RN/NB 100, unde <J sunt real negativii
(persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative), iar JL sunt nonbolnavii.
Specificitatea este complementar cu proporia fals-pozitivilor (RN/NB+FP/NB=1).
4 ReproductibiIitatea - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului.
4 VaIoarea predictiva:
VPO N probabilitatea prezentei unei bolicand testul este O. ;>ON aMaOb*1GG
VP- N probabilitatea absentei unei boli cand testul este - . ;>-N dMdOc*1GG
StudiiIe anaIitice cauta argumente in favoarea existentei unei asociatii de tip
cauzaI
4 EfectuI apare numai in prezenta unuiM unor anumiti factori4
4 Asocierea este prezenta in momente diferite la aceleasiM diferite populatii4
4 FactoruI de risc presupus precede intotdeauna boala si are o perioada de actiune
(latenta)4
4 Forta asocierii ?<Mboala se masoara prin <<4
4 .*ista o variatie a frecventei boIii odata cu intensitateaM agresivitateaM durata de
e*punere la ?<.
Tipuri de studii epidemioIogice anaIitice
4 Studiile caz-control (anamnestice)
4 Studiile de co,orta 1. >rospective
@. <etrospective
Studii tip caz-controI (anamnestice)
4 1. cercetarea cauzeIor boIiIor, in special a celor rare si muItifactoriaIe, cu Iatenta
mare.
Proiectarea stuiului!
1. SeIectionarea IoturiIor
4 a. alegerea cazuriIor de boaIa (sau cu variabila studiata) dintre eligibili cu
formularea criteriilor de diagnostic4
4 b. alegerea cazuriIor de controI (test) compus din persoane care sa
esantioneze prevalenta de e*punere din populatie care a generat cazurile4
4 c. raportuI grup test-martor 0 depinde de prevalenta e*punerii in grupul martor,
marimea riscului relativ si de erori4
4 in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de @-A martori pentru un caz
(cresterea puterii testului de comparare).
4 2. CuIegerea informatiiIor 0 determinarea situatiei e*punerii dupa aparitia bolii
(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu a5utorul studiilor de bioc,imie.
4 3. Masurarea asociatiei ?<- boala prin determinarea riscului relativ (<<) si riscul
atribuibil populatiei4
4 4. AnaIiza si interpretarea dateIor - statistic
StudiiIe de cohorta (de incidenta, de urmarire sau etioIogice)
4 Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un grup
expus si unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a starii
de boala.
4 ScopuI (
- a dovedi e*istentaM nu a unei asociatii epidemioIogice de tip cauzal(
- a efectua inferente de tip cauzaI
- a verifica daca o ipoteza epidemioIogica, formulata in urma unor
observatii clinice, a unor anc,ete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau faIsa.
3nc,etele prospective
4 Permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor e risc.
4 I. 1. SeIectionarea IotuIui test( - in functie de susceptibiIitatea de a face boaIa (FR)
- in urma unui studiu de prevalenta
- populatii captive( scolari, militari, ,andicapati
- grupuri profesionale e*puse unui risc profesional
4 I. 2. AIegerea IotuIui de comparare (martor):
- grup intern, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1)
- grup extern, ce provine din alta populatie (model de tip @)
II. CuIegerea informatiiIor
- direct, prin observare, e*amen clinic, paraclinic si interviu4
- indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la e*punerea
colectiva a unei populatii al un factor de risc
4 III. Urmarirea subiectiIor- aceleasi procedee pentru grupul e*pus ca si perntru cel
nee*pus
4 IV. Masurarea si anaIiza dateIor
- frecventa bolii
- forta asociatiei epidemiologice 0 RR= a x d/ b x c
- egal cu 1 - nu e*ista asociatie ?<-L
-P1 0 e*ista asociatie ?<-L
-Q1 0 factorul studiat nu este de risc, ci de protectie.
- impactul actiunii ?< in populatie 0 riscuI atribuibiI in popuIatie
4 V. Interpretarea rezuItateIor
Anchete epidemioIogice experimentaIe
4 :mplica tentativa de a sc,imba o variabiIa la un grup (comunitate), sc,imbarea unei
componente a stiIuIui de viata sau incercarea unui nou tratament.
4 ConsideratiiIe etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin protocol.
4 .*perimente tip ( -"simpIu orb" 0 erori datorate cunoasterii de catre e*perimentator
a lotului caruia i se administreaza produsul activ
- "dubIu orb" 0 preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor
Metode de ancheta in caria dentara. Domenii:
4 Descrierea tenintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului cariei
dentare pe grupe de varsta) si in special ecelarea factorilor e risc ai cariei dentare
in comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii si a etapelor
anchetelor epidemiologice din bolile cronice.
Tipuri de anchete: anc"ete trans#ersale (e pre#alenta)
anc"ete ca$- control
anc"ete e co"orta
anc"ete ecologice
anc"ete epiemiologice e%perimentale

Comparatia aparitiei boIiIor
4 A. Comparatia absoIuta
1. Diferenta de risc (risc atribuibil, e*ces de risc) 0 diferenta dintre ratele de aparitie
ale fenomenului la grupul e*pus si la cel nee*pus
2. Fractiunea atribuibiIa 0 raportul dintre diferenta de risc si rata de aparitie la
populatia e*pusa.
3. RiscuI atribuibiI popuIatiei 0 rata in e*ces a bolii care poate fi atribuita e*punerii.
4 B. Comparatia reIativa
RiscuI reIativ (raportuI riscuIui)
4 raportul dintre riscul de aparitie al bolii la persoanele e*puse fata de riscul de
aparitie la persoanele nee*puse.
4 este un indicator mai bun al intensitatii unei asocieri decat diferenta de risc,
deoarece este e*primat in raport cu nivelul de baza al aparitiei
4 este folosit pentru evaluarea probabilitatii ca o asociere sa reprezinte o reIatie
cauzaIa.
Statistica apIicata in studiiIe epidemioIogice
4 Esantionarea - selectarea randomizata a indivizilor care vor constitui esantionul luat in
studiu, utilizat pentru estimarea caracteristicilor populatiei de baza.
4 Testarea ipotezei 0 metoda folosita de epidemiologi si statisticieni pentru a determina
probabilitatea (>) ca diferentele observate intre date sa fie datorate in intregime erorilor
de esantiona5, adica intamplarii.
4 3cceptarea sau respingerea ipotezei zero depinde de situarea lui p in functie de nivelul
de semnificatie ales (G.G1 sau G.GB).
Teste de semnificatie statistica
4 TestuI statistic z: compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza atunci cand
se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate.
4 TestuI statistic t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar cea a
esantionului (s).
4 TestuI chi-patrat se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a testa
ipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata de alta.
4 CoreIatia - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se prin
coeficientul de coreIaia bivariat, respectiv coeficientuI Pearson (r) si coeficientuI
Spearman
4 Regresia 0 model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.
Erori posibiIe in studiiIe epidemioIogice
A. Erori intampIatoare - neconcordantele datorate e*clusiv intamplarii dintre
observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei.
- nu pot fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din
populatie si nici o masuratoare nu este perfect e*acta, dar pot fi reduse prin masurarea atenta
a e*punerii si a rezultatului.
EroriIe de esantionaj 0pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiuni
semnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martor-activ.
B. Erori sistematice
4 1. Eroarea de seIectare 0 diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor luate
in studiu si cele care nu sunt selectionate.
- auto-selectarii participantilor la studiu
@. Eroare de masurare - masuratoriIe individuale sau cIasificariIe boIiIor si
ale expuneriIor sunt ine*acte
- probele grupului e*pus si ale grupului martor sunt
analizate de Iaboratoare diferite care nu dispun de suficiente masuri de controI aIe caIitatii
sau laboratoarele produc rezuItate diferite cand se analizeaza aceleasi probe.
C 5.
ABORDRILE SNTII ORALE
- IndividuaI
- Comunitar
&. 'borarea ini#iual
E ResponsabiIitatea individuaI
A. Igienizarea oraI ziInic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului dentar 0
prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei
-ptr. persoanele cu <E scazut este suficienta (pasta ?)
- ptr. cei cu <E mediu sau crescut- suplimentata cu mi5loace
suplimentare ( clatiri cu sol. ?, sigilari, fluorizare profesionala
- ptr. prevenirea afectiunilor parodontale( mi5loace ad5uvante de
indepartare a >'M( firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de gura, etc
B. StiIuI de via -'ieta
- Eonsumul de alcool si tutun
- 3dresabilitatea catre cabinetele dentare monitori2area starii
de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni (abordare minim invaziva)
E ResponsabiIitatea personaIuIui medicaI dentar:
- evaIuarea starii de sanatate oraIa ( in conte*tul sanatatii generale O stil de viata,
comportament, mediu e*tern)
- metode moderne de dg ( laserfluorescenta, testele diagnostice (microbiologice,
imunologice, genetice)
- evaIuarea necesaruIui de tratament
- abordarea terapeutica individuaIizata incadrarea intr-o grupa de risc
E Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni(
- agenti etiologici
- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici)
- comportament, mediu e*tern
- timp
Factorii de risc ai cariei dentare
3. Fizici (bioIogici)(
e*periena carioas anterioar
modificri de structur ale smaltului
zone anatomice dentare susceptibile
,ipoplazia de smal
nivel crescut SM
carii de biberon $n antecedente
factori genetici
B. BoIi generaIe sau tratamente care pot infIuena riscuI carios
diet special bogat $n carbo,idrai,
administrare frecvent de medicamente cu coninut crescut de za,r,
scderea flu*ului salivar datorit iradierii sau medicaiei,
boli autoimune 0 sindrom S5Rgren
radioterapia $n teritoriul buco-ma*ilo-facial
purtarea aparatelor ortodontice
E. Socio-demografici (
venitul familiei
v)rsta mamei
etnia
ocupaia prinilor
rangul copilului
numr mare membrii $n familie
mediul rural sau urban
statut de emigrant
lipsa serviciului
lipsa $ngri5irii materne
sntate oral inadecvat a prinilor
fluorizare suboptimal
nivel crescut al SM la prini.
'. ComportamentaIi (
lipsa alptrii naturale
frecvena alptatului
folosirea biberonului $n timpul somnului sau la cerere, cu buturi $ndulcite
v)rsta primului control
diet si orar alimentar inadecvate (gustri frecvente, cantitate mare de dulciuri i
produse de patiserie)
igien oral necorespunztoare (frecvena peria5ului, v)rsta $nceperii peria5ului,lipsa
pastei cu ?, te,nica incorecta, )
vizite neregulate la cabinet si an*ietatea crescut
lipsa supervizrii peria5ului de ctre prini
peria5 i flossing neregulat al mamei
transfer salivar maternal la copil
bulimie
adresabilitatea mamei ctre cabinetul de medicin dentar
vizionarea D; $n timpul meselor.
Dieta
CopiIuI mic -potenialul cariogen al dietei -adugarea za,rului $n lapte i
ceai, de buturile rcoritoare $ndulcite, dar mai ales de modelul de consum al
acestor alimente( lsarea biberonului peste noapte
StudiiIe - zahruI ( frecvena i cantitatea consumat) i amidonuI sunt factori
de risc importani n apariia cariei dentare
<ecomandri - diet bogat $n fructe, legume i cereale integrale i srac $n za,r
liber i grsimi
Luturile carbogazoase 0carie i eroziunea dentar
'ulti- reucerea numrului pri$elor alimentare( a cantit)ii alimentelor *i a
buturilor cariogene( e#it+nu-le ,n special ,ntre mesele principale
ni#elului critic al $a"rului n diet - 10 kg/persoan/an
frecvena aportuIui de zahr s fie Iimitat Ia maxim 4 ori sau pe zi,
cantitatea Q4055 g/zi
un numr de " prize de alimente i buturi poate fi considerat sigur $n condiiile
meninerii unei igiene orale corespunztoare i a folosirii pastelor de dini cu ? de @
ori pe zi (conform unui studiu recent al 7eeds 'ental :nstituteM
-actorii e protec)ie
E 'ispensarizare frecvent cu controlul placii dentare, igienizare profesional
E 3cces la ingri5irile de specialitate i educaie pentru igien corect
E Supraveg,erea condiiilor favorizante
E <educerea nivelului SM
E :ntervenii preventive (sigilri, fluorizari profesionale)
E ?luorizare optim sistemic sau local
E >revenirea obiceiului de sugere biberon
E <educerea frecvenei gustrilor
E <educerea cantitii i frecvenei consumului de dulciuri
E :giena oral corespunztoare
E :giena oral i starea sntii optime a parinilor
E Substituieni de saliv
Parametrii utili$a)i ,n e#aluarea riscului carios
Earacteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios ( Sn, Sp, VP+, VP-
'. .%perien)a carioas anterioar
- uzual cel mai semnificativ predictor singular, $ns nu este suficient, nici la nivel de
grup, nici individual. .*primata prin(
1.PrevaIena cariei - balana dintre factorii de rezistan i atac $n prezent i trecut,
e*primat prin indicii 'M?D, 'M?S, dmft, dmfs i S:E.
2. Prezena IeziuniIor incipiente, precavitare (studiu realizat $n Koteborg la adolesc
de 1B-1C ani a demonstrat superioritatea corelaiei lez. incipiente- cresterea '?S, faa de
celelali indicatori).
3. StatusuI dentiiei primare i a M1- cel mai bun predictor pentru evaluarea
riscului carios, comparativ cu testele salivare, microbiologice si socio-comportamentale.
(<E crescut dac e*ist o cretere carioas de cel puin 1 leziune nouaMan, luand $n
considerare variaia '?S i lez. precavitare , $n locul unui set mai e*tins de date ( Mart,aler,
Steiner, 11).
4. Cea mai bun combinaie de predictori ai creterii carioase( # numr mic de
molari indemni din dentiia primar%, #numr mare de leziuni precavitare la M1% (Mart,aler,
Steiner si 9elfenstin, 1@).
/. 0este sali#are 1 teste iagnostice
1. Rata fIuxuIui saIivar (stimulat i nestimulat) vezi tab. @
2. Capacitatea tampon saIivar
3. Determinarea niveIuIui StreptococuIui mutans 0 semnificativ corelat cu statusul
carios (modelul lui MarSov pentru stabilirea limitei demarcaie $ntre grupul risc inferior
spre unul superior N 1G puterea C E?=Mml saliva)- vezi scorurile din tab. A
4. Determinarea niveIuIui LactobaciIiIor 0 ad5uvant pentru consilierea privind dieta
necariogen si motivarea pacienilor, predictor bun pentru cariile radiculare, singular nu
este suficient de semnificativ
5. Determinarea concentraiei Candida AIbicans
6. TestuI sucrazei -determinarea activitii sucrozei salivare
9ansen i colab (1!) au concluzionat 0 testele salivare au doar o slab sau
moderat abilitate de predicie, $mbintiri semnificative pot fi aduse dac rezultatele mai
multor teste sunt incluse $ntr o analiz de regresie treptat
Sunt comercializate sub form de benzi, uor de aplicat, $ns preul ridicat nu
permite folosirea pe scar e*tins.
- validitatea unui test in predictia riscului carios ( Sn, Sp, ;>O, ;>-
Rata de acumuIare a pIcii microbiene dentare- Eantitatea de plac acumulat
(dup peria5 dentar) $n @! de ore $n lipsa oricrei msuri de igien oral
Scor 'escriere
1 1%-10% suprafete
2 11%-20% suprafete
3 21%-30% suprafete
4 31%-40% suprafete
5 >40% suprafete
RiscuI carios n funcie de SM i rata de acumuIare a PMD (PFRI)
Dab. 1
Deste salivare (factori salivari si microbiologici)(
O flu*ul, v)scozitatea si consistena salivei nestimulate
O p9-ul salivei nestimulate
O capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate
O nivelul Streptococilor mutans
O nivelul 7actobacililor din saliva colectat
SCOR EXPLICAII
G
Secreie salivar normal P 1,1
mlMmin
1
Secreie salivar cuprins $ntre
G,-1,1 mlMmin, sczut fa de
normal
@
Secreie salivar sczut,
cuprins $ntre G,B-G, mlMmin
A
Secreie salivar foarte sczut
(*erostomie) Q G,BmlMmin
Dab. @
SCOR EXPLICAII
G
Jumr foarte mic de Streptococus mutans $n
saliv (Q 1G.GGG E?=Mml)
1
Jivel sczut de Streptococus mutans $n saliv
( 1G.GGG -1GG.GGG E?=Mml)
@
Jumr mare de Streptococus mutans $n saliv.
(1GG.GGG -1GGG.GGG E?=Mml)
A
Jumr foarte mare de Streptococus mutans $n
saliv. (P 1GGG.GGG E?=Mml)
Dab. A
Teste saIivare i microbioIogice - reaIizate n cabinet
(KE Saliva-E,ecS Mutans)
- Concentraia SM -un rol important in initierea cariilor dentare, este util pentru evaluarea
riscului cariogen al pacienilor.
- Dimpul de prelevare este de c)teva secunde, iar rezultatele concrete testului se obin intre
B - 1B minute
KE Saliva-E,ecS Luffer -flu*ul, v)scozitatea p9 i capacitatea tampon a salivei
nestimulate
GC PIaque Indicator Kit
-v)rsta i acidogenitatea plcii bacteriene in doar B minute,
- ofera o imagine clar a zonelor $n care e*ista acumulare de plac
-face diferena $ntre placa bacterian nou format i placa matur.
2. -actori e iet( igien oral *i socio-emografici
1. Dieta.
E =nele studii demonstraz o legtur evident $ntre ingestia de carbo,idrai i prevalena
cariei( 9olbrooS 1B), altele o relaie slab sau ine*istent (<ugg-Kunn 1&!).S-a
demonstrat c <E crete odata cu consumul de za,r doar atunci cand igiena este
deficitar (KibsonTUilliams 1)
E <ezultatele unui revie/ (LurtH>ai, @GG1) arat c relaia consum de za,r i apariia
cariei este mult mai atenuat $n era modern a e*punerii la fluoruri decat este $n trecut.
2. Igiena oraI (ControIuI pIacii dentare).
E .fectul msurilor de igienizare oral aupra cariilor a fost controversat $n multe revie/uri
(Lellini 1&1), ulterior s-a demonstrat c placa dentar este un ?< pentru carie
(.milsonTVrasse 1&B), iar metodele mecanice de igienizare realizate de ec,ipa
dentar sunt eficiente $n reducerea <E (3*elsson 1A).
E S-a demonstrat c peria5ul dentar este eficient $n reducerea <E doar $n combinaie cu
pasta fluorizat ( Lrat,all 1C).
E >eria5ul dentar realizat regulat cu pasta de dini fluorizat are un impact mult mai mare
asupra cariei la copii decat restricionarea alimentelor ce conin za,r.
3. -luori$area apei potabile este recunoscut drept msur de sntate public i
implementat $n multe comunitai, e*istand o eviden puternic a eficienei i
siguranei sale, demonstrat din studii numeroase, fiind recunoscut efectul benefic
particular $n cazul copiilor deprivai material, cu <isc carios crescut.
3. -actori socio- emografici ! #enit( profesia prin)ilor( structura familiei( meiul
social( euca)ie( etc.
Kibson i Uilliams $n 1 , $ntr-un studiu realizat la copiii de B i 1@ ani din & ri ale =...
arat c indivizii cu S.S ridicat au mai puine carii decat cei cu S.S sczut, (indicatorii de risc
fiind clasa social a familiei, obiceiul de fumtor al mamei, nr. frai al copiilor de B ani).
Eercetrile privind obiceiurile de igien oral, consumul de gustri dulci i utilizarea
fluorurilor $n 11 ri din =... (9onSala 1G) arat c 5umtate dintre adolesceni consumau
dulciuri cel puin zilnic, $n contrast cu cei din rile nordice, unde consumul este mult sczut,
utilizarea pastelor fluorurate are cele mai ridicate valori, iar frecvena peria5ului a fost cea mai
ridicat $n Suedia i .lveia, cu o frecven mult mai redus la biei decat la fete.
.. /oli generale asociate sau i$abilit)i
E Modificri $n formarea sau compoziia salivei ( boli autoimune, S:'3, diabet, b.
>arSinson, fibroza cistica, 9D3, senilitatea, depresia endogena, tratata cu
antidepresive, tumori craniene, cicatrice postc,irurgicale, tumori ale glandelor salivare,
sialolite, sialoadenite)
E Modificri ale obiceiurilor alimentare, cu potenial cariogen i administrarea
medicamentelor (cu coninut crescut de za,r sau cu efect in,ibitor salivar)(
anticolinergice, anti,ipertensive, analgetice, neuroleptice, antidepresive, antiasmatice,
diuretice, citostatice, somnifere, medicaie anti >arSinson, etc.
E <adiaii care afecteaz regiunea capului i gatului, conducand la distrugerea glandelor
salivare
E Loli din prima copilrie care influenraz formarea smalului
E 'izabiliti fizice sau psi,ice
ModeIe de evaIuare aIe RiscuIui Carios
1. 3soc. 'entara 3mericana (3'3) (1!) - 3nderson, Lrat,all
@. 3'3 (1B) - Earies <isS 3ssessment (E<3)
A. Eariograma (Lrat,all) (1C)
!. 3'3 (@GG@) - Managementul cariei prin evaluarea riscului carios (E3ML<3)
3'3- >reviser (@GGA)
ModeIuI 1
CIasificarea grupeIor de risc
Scor finaI Risc
< 9 Mic
-11 Mediu
P1@ Mare
Nr crt Factori de risc Scoruri
1 Carii n dentin 6
2 Carii n smaI 4
3 Restaurri (<12 Iuni) 3
4 >5 dini abseni sau restaurai 2
5 Igien oraI precar 2
6 Diet cariogen 2
7 FIuorizri neadecvate 2
8 FIux saIivar sczut 2
9 Pacient necooperant 2
10 Restaurri incorecte 2
11 ProfessionaI Prevention in Dentistry
(Anderson
1
>rofessional >revention in 'entistr2 (3nderson M. 9., Lrat,all '., 1!
CIaseIe de risc carios
Risc carios 0
Factori etioIogici:
E Streptococcus mutans negativ4
E nivele sczute de lactobacili $n saliv (Q 1G.GGG E?=Mml)4
E rata de formare a >L sczut sau foarte sczut.
E >revalena cariei( suprafete ocluzale fr leziuni carioase, suprafee
restaurate la molari.
E :ncidena cariei G.
E :ndicatori de risc e*terni, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc4 nuli.
E :ndicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc4
nuli.
Factori preventivi:
E standard de igien oral foarte bun4
E folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor4
E dieta e*celent4
E ingri5iri oro-dentare preventive regulate4
Risc carios sczut
Factori etioIogici(
E Streptococcus mutans Q 1GG.GGG E?=Mml4
E nivele sczute de lactobacili $n saliv (Q 1G.GGG E?=Mml)4
E rata de formare a >L sczut sau foarte sczut.
E >revalena cariei( $ntre @G 0 AB ani c)teva carii ocluzale sau suprafee
restaurate la molari.
E :ncidena cariei4 mai puin de o suprafa cariat la mai puin de B ani
E :ndicatori de risc e*terni, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc( redui sau nuli
E :ndicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc(
redui sau nuli
Factori preventivi(
E standard de igien oral bun4
E folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor4
E diet bun4
E $ngri5iri oro-dentare preventive regulate.
Risc carios moderat
Factori etioIogici:
E Streptococcus mutans P 1GG.GGG E?=Mml4
E nivel crescut de lactobacili $n saliv ( 1G.GGG E?=Mml)4
E rata de formare a >L moderat sau mare.
E >revalena cariei mare( $ntre @G 0 AB ani pot fi prezente leziuni
carioase sau restaurri , cele mai multe ocluzale i c)teva pe
suprafeele apro*imale posterioare.
E :ncidena cariei( mare, mai mult de o suprafa cu leziune carioas pe
an.
E :ndicatori de risc e*terni, factori de risc (
E frecvena mare de consum a produselor za,aroase (clearance
prelungit)4
E nivel socio-economic necorespunztor.
E :ndicatori de risc interni, factori de risc (
E reducerea secreiei salivare stimulate4
E capacitate tampon redus4
E rspuns imunologic redus.
Factori preventivi:
E standard de igien oral deficitar4
E folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor4
E regim alimentar deficitar4
E $ngri5iri oro-dentare preventive neregulate.
Risc carios mare

Factori etioIogici(
E Streptococcus mutans P 1.GGG.GGG E?=Mml4
E nivele crescute de lactobacili $n saliv ( P1GG.GGG E?=Mml)4
E rata de formare a >L mare sau foarte mare.
E >revalena cariei foarte mare( $ntre @G 0 AB ani prezint mai mult de un
dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontic sau
rdcini fracturate $n trecut), restaurri ocluzale, cele mai multe
suprafee apro*imale, includ incisivul ma*ilar i suprafeele orale4
E :ncidena cariei( foarte mare, mai mult de dou noi suprafee cariate
pe an.
E :ndicatori de risc e*terni, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc( frecvena foarte mare de consum a produselor za,aroase(
E nivel socio-economic sczut sau foarte sczut (nivel educaional
sczut)
E utilizarea medicamentelor ,iposialice4
E indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc(
E rata secreiei salivare foarte sczut sau *erostomie4
E capacitate tampon foarte redus4
E boli cronice care duc la *erostomie (sdr. S5Rgren)4
E rspuns imunologic sever compromis.
Factori preventivi(
E standard de igien oral foarte sczut4
E folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor4
E regim alimentar mult deficitar.
E Ingri5iri oro-dentare preventive neregulate sau absente.
ModeIuI 2. EvaIuarea riscuIui carios Caries Risk Assessment ADA
(1995)
Risc sczut :
E ?r leziuni noi sau leziuni incipiente $n ultimul an
Risc mediu:
E O leziune nouMincipientMrecurent in ultimul an
E ?isuri in gropie ad)nci sau lipsite de coalescen
E .*periena carioas mare la prini sau frai
E Earii in antecedente $n fisuri sau gropitele ocluzale
E Earii aprute $n copilaria timpurie
E :giena oral defectuoas
E ;izite neregulate la cabinetul dentar
E .*punere neadecvat la fluoruri
<adiotransparene pro*imal
Risc crescut
E 'ou sau mai multe leziuni noiMincipiente
sau recurente sau dou dintre urmtoarele condiii(
E ?isuri si gropie ad)nci sau lipsite de coalescen
E >arini sau frai cu rat carioas mare
E Earii in antecedente $n fisuri sau gropiele ocluzale
E Earii aprute in copilria timpurie
E .*puneri frecvente la za,r
E ?lu* salivar sczut
E :giena oral defectuoas
E ;izite neregulate la cabinetul dentar
E .*punere neadecvat la fluoruri
<adiotransparene pro*imal
ModeIuI 3. Cariograma (BrathaII, 1996)
un program computerizat, interactiv si educational
E Eonceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si
predispun la aparitia E', fiind un g,id in incercarea de estimare a <E4
E Scopul sau este de demonstrare grafica a riscuIui carios, e*primat
prin #Sansa de a evita noile carii #, ilustrand in ce proportie afecteaza
diferiti factori aceasta sansa si de a incura5a aplicarea metodelor de
preventie inainte de aparitia noilor leziuni4
E ?actorii cuprinsi in evaluare sunt ( 45ieta6 (sectorul albastru),
4/acterii6 (rosu), 4Susceptibilitate6 , alcatuit din programul de
fIuorizare, capacitatea tampon saIivara si rata fIuxuIui saIivar
(Lleu) si 42ircumstante6 , constituit din experienta carioasa
anterioara si boIiIe generaIe asociate( galben). 4Sansa actuala e
e#itare a cariilor6 este reprezentata de sectorul verde, iar
dimensiunea sa arata marimea riscuIui carios.
E Se poate demonstra modul in care se poate reduce #Sansa% prin
actiunea asupra factorilor de risc , sc,imband scorurile pentru fiecare
factor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a riscului
carios.
ansa Sansa de a evita noi
Ieziuni in viitor
'iet 0frecvena si coninutul meselor si gustrilor
Lacterii 0cantitatea de plac microbian si tipul de bacterii
Susceptibilitate 0 rezistena dinilor (fluorizare) si caracteristicile salivei
Eircumstane 0 e*periena carioas anterioar i bolile
generale si condiiile asociate
ModeIuI 4. ManagementuI cariei prin evaIuarea riscuIui carios(CAMBRA)
E elaborat $n @GG@ a fost de un grup de e*peri din S.=.3.
E contine fia de evaluare (indicatori de risc, factori de risc si de
protectie) i recomandri de procedee terapeutice.
E primul pas este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea
nevoii de interventie terapeutic, fiind o parte integrant a planului de
tratament.
E pe baza evaluarii riscului carios se completeaz recomandrile
terapeutice, ce constituie punctul de plecare pentru conturarea
planului de tratament.
E analiza global a $ncadrrii pacientului $n grupa de risc $n funcie de
balana dintre indicatoriiM factorii de risc i factorii de protecie, prin
determinarea numrului i a severittii indicatorilorM factorilor de risc
Pacienii din grupuI de risc sczut
E Strategia de management 0
meninerea balanei $n favoarea factorilor de protecie
pacienii s fie contientizai de posibilitatea modificrii $n timp a
riscului carios

E >eriodic, la fiecare edin de control este necesar reevaluarea
riscului carios, datorit unei posibile sc,imbri $n igiena oral,
flu*ului salivar
nivelurilor bacteriene,
dietei,
folosirii fluorurilor.
E 3ceti pacieni au nevoie, $n general, de mai puin supervizare
profesional pentru urmrirea cariei dentare (pot fi urmriti din punct
de vedere parodontal sau pentru alte condiii orale), frecvena vizitelor
la cabinet i a e*aminrii radiografice este sczut la acest grup.
Pacienii din grupa de risc moderat
E analiz a balanei $ntre factorii identificai $n evaluarea riscului carios,
balana carioas poate fi uor inclinat spre grupul cu risc crescut.

E Se recomand(
E peria5e profesionale periodice4
E consiliere pentru o diet necariogen4
E terapia de fluorizare poate fi adaugat pentru a fi siguri ca balana se
inclin ctre oprirea evoluiei bolii carioase ( cltiri orale cu soluii
fluorurate)
E dispensarizare cu evaluarea radiografica pentru activitatea carioas
mai frecvent dec)t pentru cei din grupul de risc sczut (apro*imativ o
dat la 1&-@! luni -efectuarea <* cu film mucat, perioada fiind
stabilit $n funcie de factorii de risc prezeni i evaluarea clinicianului).
E educaie pentru sntate, $n vederea sc,imbrii atitudinilor i
practicilor de igienizare personal favorabile meninerii sntii
dentare4
Pacienii din grupa de risc crescut
E Standardele obligatorii pentru aceti pacieni sunt(
E realizarea periodic a testelor microbiologice
E tratamentelor antimicrobiene
E peria5e profesionale periodice
E utilizarea pastei de dinti cu 1,1H ?
E aplicarea lacurilor cu Ja? BH
E utilizarea gumei de mestecat cu *2litol
E consiliere pentru o diet necariogen
E educaie pentru sntate
E sigilri ca metod de prevenire a cariei $n anuri i fosete ocluzale
E dispensarizare (frecvena e*aminrilor clinice i radiologice periodice
este mai mare, fiind de dorit o datMC luni sau o datMan).
Pacienii din grupa de risc extrem
E pacienii cu risc crescut care prezint suplimentar nevoi speciale sau
prezint afectare salivar de tip ,iposalivaie sever.
E trebuie urmrii i condui mai agresiv dec)t cei din grupa precedent.
E Se pune accent pe (
refacerea capacitii tampon salivare
refacerea rezervei de calciu i fosfai necesare remineralizrii
leziunilor necavitare
adiional sunt recomandate terapii de cltiri orale cu rol de
tampon (de e*emplu bicarbonat de Ja) pentru refacerea i
purificarea funciilor tampon salivare i paste de dinti cu calciu
i fosfati -componentele salivare normale necesare
remineralizrii structurilor dentare.
Etape cheie aIe tratamentuIui MI
E :dentificarea factorilor de risc
E >revenia reapariiei factorilor de risc
E <estaurare minim invaziv
E Eontrol periodic $n funcie de susceptibilitatea pacientului
E >rincipiile M: (
:dentificarea i evaluarea incipient a tuturor factorilor cu
potenial cariogen
>revenirea apariiei cariilor prin eliminarea sau minimalizarea
factorilor de risc
<efacerea smalului demineralizat i prote5area sa $mpotriva
viitoarelor atacuri (Doot, mousse si M: >aste >lus si :EOJ)
Eonsilierea pacientului referitor la perioadele de control $n
funcie de susceptibilitatea apariiei cariilor
C6.
EVALUAREA RISCULUI AFECTIUNILOR PARODONTALE I A
CANCERULUI ORAL
Bibliografie:
1. Dumitrache A. i colab. Concepte i tendinte n sntatea oral.
Ed. Universitar Carol Davila. Buc. 2!
2. Dumitrache A" #$rescu %" &'eatcu (" &tanciu D" )emelcea A.
Strategii preventive adaptate grupelor de risc pentru afeciunile
orale. 211
*. +++.,reviser.com
-. htt,.//service.,reviser.com/aa,/de'ault.as,0
&&. 'borarea S .O . la ni#el comunitar
E Sntatea unei colectiviti i a mediului $n care indivizii ii defoar activitatea.
E Sntatea public entar - tiina i practica prevenirii afeciunilor orale, promovrii
sntii orale i $mbuntirii calitii vieii prin efortul organizat al societii.
E 7tiin)a - identificarea problemelor de sntate oral ale populaiei, stabilirea cauzei i
efectelor acestora i planificarea unor intervenii eficiente.
E Practica - aplicarea unor soluii eficiente de rezolvare a problemelor de sntate oral
ale populaiei
AbordriIe sntii oraIe (Young i StriffIer, 2000) - diferente intre practica individuala
si cea a sanatatii publice.
Sntatea oraI - Abordare interdiscipIinar (DomeniiIe)
E 'emografia
E .pidemiologia
E Statistica
E Wtiine biomedicale.
E Wtiine sociale i comportamentale
E Wtiina mediului e*terior organismului
E Managementul i administraia serviciilor de sntate.
ImpIicarea decidentuIui poIitic
E .lement c,eie $n asigurarea serviciilor de sntate la nivel comunitar i populaional.
E dup anul 1G s-a realizat o $mbuntire $n aceast privin $n rile din centrul i sud-
estul .uropei, nivelul este situat mult sub cel din rile din vestul i nordul .uropei

C 7.
SOCIOLOGIE MEDICAL
Definiia( Studiaz bazele sociale ale sntii i $mbolnvirii, interdependena dintre factorii
sociali i starea de boal sau de sntate a populaiei, precum i influena strii de sntate
sau de boal asupra vieii sociale a indivizilor i grupurilor umane.
ScopuI: Studierea definiiilor sociale ale bolii, a practicilor care se refer la boal, a instituiilor
care au ca sarcin $ngri5irea i restabilirea sntii, a statutului social al bolnavilor i
comportamentul bolnavului.
DireciiIe de cercetare aIe socioIogiei medicaIe:
X .tiologia social a bolii4
X Eomportamentele sociale ale terapiei i readaptrii4
X Medicina ca instituie social4
X Sociologia $nvm)ntului medical.
ObiectiveIe prioritare aIe socioIogiei medicaIe:
X Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii4
X <elaiile medicale i sociale $n grupurile mici4
X Lazele economice ale serviciilor medicale4
X :nfluena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei4
X Eone*iunea $ntre structura social i boal4
X :nfluena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra strii
de sntate i rspunsul societii la sntate i $mbolnvire.
CIasificarea obiectiveIor socioIogiei medicaIe
1. ObiectivuI medicaI
Spi5inul medicinei sociale $n sesizarea factorilor sociali care pot declana boala sau pot
prezerva sntatea. .ste un instrument de cercetare i observaie pentru medicina social i,
prin aportul observaional, pentru epidemiologie.
2. ObiectivuI economic
Sociologia medical realizeaz studii privitoare la costurile $ngri5irilor medicale, consumul de
medicamente, c,eltuielile individuale i de buget, studii utile pentru planificarea aciunilor de
sntate sub aspectul ofertei i cererii de $ngri5iri de sntate.
3. ObiectivuI socioIogic
>rin analiza problemelor de sntate este vizat cunoaterea societii.
E)mpul medical este privit ca un loc privilegiat care codific regulile ce prezideaz
comportamentul indivizilor i al grupurilor sociale.

/oala *i sntatea
X Loala este definit diferit din perspectiva interesului social(
X Medicii o definesc riguros conform unor standarde tiinifice, $n urma anamnezei i
investigaiilor clinice i paraclinice4 medicii legitimeaz o persoan ca fiind bolnav i astfel $i
creeaz un nou rol social.
Sntatea din mai muIte perspective:
X BioIogic( starea unui organism neatins de boal $n care toate aparatele i sistemele
funcioneaz normal (organism $n ,omeostazie), $n care funciile vitale au loc insensibil sau cu
plcere (>. ;aler2).
X Psihic( armonia dintre comportamentul cotidian i valorile fundamentale ale vieii asimilate de
individ (personalitate autorealizat 0 Maslo/, 1"C).
X SociaI( starea organismului $n care capacitile individuale sunt optime pentru ca persoana
s-i $ndeplineasc $n mod adecvat rolurile.
Definiia O.M.S.
X Sntatea este starea complet de bunstare fizic, mental i social care nu se reduce la
absena bolii sau infirmittii4 deinerea celei mai bune stri de sntate de care este capabil o
persoan uman este unul din drepturile fundamentale ale omului.
X
.ste privit at)t individual c)t i colectiv, ca o trebuin i ca un drept, ca scop i obiectiv
politic ce trebuie realizat de ctre stat, sntatea fiind o component indispensabil a
dezvoltrii sociale.
OperaionaIizarea conceptuIui
X :ndicatori socio-demografici( morbiditatea, mortalitatea, disconfortul, insatisfacia, deficienele,
,andicapul, indicele de dezvoltare uman.
X :ndicele de dezvoltare uman desemneaz starea unei colectivitai condiionat de trei
parametrii( sperana de viat la natereMprodusul intern brut ($n =S')Mrata de alfabetizare a
persoanelor adulte. <om)nia - indice"C.@ (Kermania B.&, Yaponia .A).
Definiia socioIogic a boIii i sntii (dup Parsons):
1 Loala i sntatea se definesc $n raport cu problema devianei, conformitii i
controlului social.
1 Loala - form de devian de la normal, iar sntatea - comportament normal,
conformist.
1 Societatea instituionaIizeaz deviana i se bazeaz pe corpul medical ca pe un grup
profesional care este capabil s o trateze4
1 Loala i sntatea nu pot fi privite dec)t prin raportare la fiina uman care este un tot
unitar (fiin biologic, psi,ic, social).
Cteva definiii date conceptuIui de sntate
X Eonceptul de sntate are dimensiuni biologice i psi,ologice4
X Semnificaia cunoate variaii $n funcie de grupuri, clase sociale sau de populaii4
X Sntatea este $neleas $n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav.
X .ste privit de patolog ca o stare de integritate, de ctre clinician ca pe o lips de simptome
i de bolnav ca o stare de bien-etre (3tanasiu 1&A).
Aciuni pentru ameIiorarea sntii
Activiti pentru atingerea obiectiveIor sanitare n S.U.A.:
Z n domeniul serviciilor sanitare preventive!
Z n domeniul aprrii snt"ii!
Z n domeniul promovrii snt"ii.
n majoritatea programeIor de sntate se disting obiectiveIe prioritare privitoare Ia
cinci mari teme:
X Starea de sntate a popula"iei!
X Promovarea snt"ii!
X Serviciile sanitare!
X #nova"ia medical!
X Domeniul datelor.
BibIiografie
1. 7upu :, [anc :. Sociologie medical. .ditura >olirom, :ai 1
@. 'umitrac,e M3, Sfeatcu :<, Luzea EM, 'umitracu 7E, 7ambescu 'K. $oncepte %i
tendinte n sntatea oral. .ditura =niversitar #Earol 'avila%, Lucureti @GG.

C 8 i 9
EVALUAREA NECESITILOR DE TRATAMENT
ConceptuI de necesitate reprezint centruI pIanificrii programeIor de sntate (E.
9anganu, :. 'nil, @GG@)
EvaIuarea necesitiIor de sntate oraI:
1 Se poate realiza numai de ctre personal specializat i bine pregtit $n domeniul
comunitar i al planificrii activitilor comunitare4
1 .ste $n str)ns corelaie cu ideea de utilizare ra"ional a resurselor umane %i materiale!
1 >ercepia necesitii este legat de percep"ia strii de sntate sau de boal.
ConceptuI de necessitate: 3 definiii
1 Donabedian (1"A)( %stare a individului care $l face s solicite $ngri5ire, transform)ndu-l
$ntr-un potenial utilizator al serviciilor de sntate%.
1 $ooper (1"B)( #o modificare a strii de sntate apreciat de ctre un specialist ca
necesit)nd tratament%.
1 &athe'( %nevoia de $ngri5iri medicale apare atunci c)nd individul prezint o afeciune
sau disfuncie pentru care e*ist un tratament sau o $ngri5ire eficient i acceptabil%.
TerminoIogia propus de Bradshow (1972): 5 definii
1. Nevoia normativ - necesitatea $n accepiunea e*perilor, specialitilor4
2. Nevoia simit - dorina $n accepiunea individului
3. Nevoia exprimat - punerea $n practic a nevoii simite de ctre individ prin solicitarea
asistenei de specialitate4
4. Nevoia comparat - comparaia $ntre $ngri5irile sanitare primite de ctre indivizi diferii, dar
cu caracteristici similare4
5. Nevoia nesatisfcut - diferena $ntre ceea ce s-a oferit i ceea ce se cerea $n realitate.
R.M. Acheson (1978)
1 \'ac o parte dintre cei care necesit tratament ar primi $ngri5iri complete, pentru ceilali
nu ar mai rm)ne nimic4 nu putem fi $n acelai timp i nemsurat de generoi i
ec,itabili%.
1 3stfel, s-a propus utilizarea urmtoarelor eIemente cheie care permit estimarea
necesaruIui:
I. UtiIitatea proceduriIor disponibiIe i resurseIe necesare;
II. Trebuie s se in cont de necesitatea tratamentuIui, de eficiena i
costuriIe acestuia;
III. Trebuie evaIuate i incIuse rezuItateIe care stau Ia baza necesitii;
IV. Aceste rezuItate se refer Ia morbiditate, durere, disconfort, disfuncie,
incapacitate, handicap i mortaIitate.
<elaia $ntre disfuncie, inapacitate i ,andicap este una continu (E. 9anganu, :.
'nil, @GG@) i atrage atenia asupra importanei aspectelor socio-psi,ologice ale evalurii
necesitilor de tratament i e*plic de ce pacieni cu disfuncii orale asemntoare solicit
asisten de specialitate diferit $n timp, unii mai devreme, alii mai t)rziu, iar alii deloc.
Disfuncia: reprezint o pierdere sau anomalie a unei funcii mentale, fizice sau bioc,imice,
prezent de la natere sau dob)ndit ca urmare a unei boli sau agresiuni la nivelul cavitii
orale (edentaia, parodontopatia, malocluziile).
Limitarea funcionaI este o restricie a funciei care apare la nivelul organismului sau a
unuia dintre componentele sale. Ju toate disfunciile duc la limitare funcional.
Incapacitatea reprezint orice limitare sau absen a capacitii de a $ndeplini sarcini sau
roluri sociale pe care se consider c indivizii, $n general, trebuie s le $ndeplineasc (3.M.
>ope i 3.<. Darlov, 11).
HandicapuI este dezavanta5ul manifestat de o persoan care are o disfuncie sau o
incapacitate i care nu poate face fa solicitrilor societii din care face parte. 9andicapul
rezult $n urma interaciunii dintre disfuncia fizic, adaptarea la aceast disfuncie i mediul
fizic i social (>. Uood, 1"B4 M.<. Lur2, 1"&4 O.M.S. 1&G).
Abordarea n practica curent
- Jecesitatea normativ de $ngri5iri de sntate poate fi divizat $n necesiti de( diagnostic,
prevenie, disfuncie sau incapacitate.
- Se deosebesc dou etape $n tratament - una imediat, a afeciunilor care sunt imediat
decelabile i tratamentul de $ntreinere sau de meninere.
Indicii cIinici: DMFT, CPITN i SiC( In broura O.M.S. privind supraveg,erea sntii orale
(1&") necesarul de tratament restaurativ i parodontal este apreciat $n funcie de numrul de
suprafee care necesit obturaie, aplicare de microproteze sau e*tracie i respectiv pe baza
indicelui E>:DJ.
IndiceIe CPI (Community PeriodontaI Index), anterior numit CPITN (CPI of
Treatment Need) cuprinde A indicatori clinici( s)ngerarea, prezena tartrului i
profunzimea pungilor parodontale (se pleaca de la premiza evolutiv a afeciunii
parodontale)4 'inii e*aminai sunt( 1", 1C, 11, @C, @", !", !C, A1, AC, A".
5M--08eft e*prim numrul mediu de dini cariai ('), abseni (M) i obturai (?) pentru
un subiect e*aminat (dent. perm i temporar). 3lctuit din trei componente( dinte
cariat ('Md)4 absent de cauz carioas (MMe)4 dinte obturat (?Mf). Msurarea prevalenei
cariei dentare prin numrul de suprafee dentare afectate ('M?-S) prezint un grad mai
mare de acuratee dec)t msurarea prin numrul de dini afectai ('M?-D). .*.( un dinte
cu cinci suprafee dentare afectate de carie va avea aceeas: contribuie la valoarea
final a indicelui 'M?-D ca i un dinte care are numai o suprafa afectat.
IndiceIe Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) SiC. @GGG, >rof. 'ouglas
Lratt,all a propus introducerea unui nou indice 0pentru a atrage atenia asupra
indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui 'M?D. SiE reprezint valoarea medie a
indicelui E3O-' la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice.
Ealcularea indicelui SiE are o importan deosebit i $n aprecierea necesitilor de
tratament, deoarece la aceast treime cu valorile cele mai mari ale indicelui 'M?D se
impune luarea de msuri preventive suplimentare.
LimiteIe aprecierii normative:
1 #=tilizarea indicilor E>:DJ i 'M? nu mai este suficient deoarece nu furnizeaz nici
un fel de informaii cu privire la funcionalitatea cavitii orale sau a organismului ca
$ntreg i nici cu privire la simptomele subiective cum ar fi durerea sau disconfortul%
(7oSer, 1&).
1 3precierea normativ (clinic) este limitant pentru c nu orice entitate clinic necesit
tratament imediat (e*. malocluziile, e*tracia molarului de minte).
Depirea IimiteIor abordrii pe baza pIanuIui de tratament
1 'efiniia clar a noiunilor de disfuncie, incapacitate, ,andicap, implicarea componentei
#impact social% (Eo,en, 1"C).
1 Yudecata necesarului pe alte baze dec)t indicii clinici individuali, indicatorii socio-dentari
care cuantific consecinele interveniilor i ale strii de afectare prin boal.
De ce au aprut indicii socio-dentari?
1 >entru o evaluare realist a tramentelor necesare reconsider)nd binomul medic-
pacient4
1 >entru cuprinderea dimensiunilor funcionale i sociale ale afeciunilor oro - dentare4
1 >entru evaluarea factorilor motivaionali care determin predispoziia populaiei la
$mbolnviri i influeneaz eficiena tratamentului i promovarea sntii.
tiine care au condus Ia dezvoItarea indicatoriIor socio - dentari (ISD): psi,ologia,
sociologia, tiinele economice, biostatistica.
EvoIuia conceptuIui de ISD
1 .valurile tradiionale utilizeaz cu predilecie indici cIinici, cu toate c e*ist
alternative de msurare a impacteIor socio-dentare ale sntii orale asupra calitii
vieii pentru evaluarea necesitilor.
1 7.V. Eo,en i Y.'. Yago - indicatori socio-dentari (1976); consider c cea mai mare
contribuie a medicinei dentare este s $mbunteasc calitatea vieii (funcionalitatea
fizic, psi,ologic i social sunt importante $n evaluarea sntii orale).
1 :S' sunt o msur a impactului afeciunilor orale asupra activitilor obinuite.
1 3feciunile dentare - originea $n modelele sociale sau comportamentale i pot fi
prevenite prin mi5loace sociale sau educaionale (comportamentale).
1 'omeniile de definire a scalelor sunt( durerea, alimentaia, nelinitea, suferina, auto-
$ngri5irea, contactul social, viaa de relaie, care au ca idee de pornire disfuncia,
incapacitatea, ,andicapul.
1 Deoreticienii domeniului folosesc metode variate de investigare - scala sau c,estionarul,
care pot fi i asociate.
1 7eao, Eus,ing, Kooc,, <osenberg, 'olan (KO93:).
1 :S' trebuie s fie valizi, reproductibili, s aib valoare predictiv, s cuprind relaia
cauz - efect $n modelul teoretic simplu.
Momente importante n evoIuia conceptuIui de indicator socio dentar:
- 11, E,en stabileste indicatorul numit calitatea vieii bazat pe o serie de evaluri
biologice ale strii de sntate oral i care cuprinde 3 scaIe referitoare la(
1 simptomatologie
confort
nivel funcional (cu o component special pentru purttorii de aparate gnato -
protetice).
- .voluia indicatorilor bazai pe conceptele de disfuncie, incapacitate, ,andicap a
continuat p)n $n 1!, c)nd Slade si Spencer au propus un #profil al impactului
sntii orale% (OHIP) care cuprinde ! de elemente grupate $n 7 scaIe referitoare la(
1 limitarea funcional (reducerea capacitii masticatorii, de e*.)
1 durerea fizic (durerea dentar)
1 disconfortul psi,ologic (alterarea strii de bine)
1 incapacitatea fizic (evitarea anumitor alimente)
1 incapacitatea psi,ologic (alterarea statusului emoional i afectiv prin scderea
funciilor cognitive4 scderea ateniei)
1 incapacitatea social (evitarea contactelor sociale)
1 ,andicapul (neputina de a se conforma rolurilor sociale).
Pentru evaIuarea rspunsuriIor, se foIosete scaIa Likert, cu 5 dimensiuni:
:. niciodat+ (scor G)4
::. rareori (scor 1)4
:::. ocazional (scor @)4
:;. destul de des (scor A)4
;. foarte des (scor !).
.*ist i o variant simplificat a indicelui O9:> 0 1!, care conine doar 1! itemi,
aspectele analizate fiind $ns aceleai.
3lice Murariu, E. 9anganu, :. 'nil, (ssesing the ps)hchometrics properties of the
*ral +ealth #mpact Profile-,-.<evista Medico-E,irurgical a Societii de Medici i
Jaturaliti, :ai, @GG&, vol. 11@, nr.1.Supliment 1, 1AA-1A&.
14. Au fost situaii cnd problemele bucale nu v-au permis s desfurai nici o activitate?
1.!in aceleai motive considerai c viaa v este mai puin satisfctoare? ". #andicap
1$. Avei dificulti %n efectuarea anumitor aciviti &ilnice?
11. 'roblemele stomatologice v determin o stare de iritabilitate? (. !i&abilitate social
1). * simii +enai i evitai compania altor persoane?
,. !in cau&a problemelor stomatologice avei dificulti de a v rela-a? .. !i&abilitate psi/ologic
0. Ai fost nevoit s %ntrerupei masa din cau&a problemelor dentare?
".1onsiderai c dieta este nesatisfctoare din cau&a problemelor dentare? 4. !i&abilitate fi&ic
(. Avei o stare de %ncordare datorat problemelor stomatologice?
..* considerai vinovat de situaia e-istent %n cavitatea oral? . !isconfort psi/ologic
4. Avei o stare de disconfort sau de durere %n timpul masticaiei?
. 2uferii de dureri la nivelul cavitii orale? $. !urere fi&ic
$. Avei modificri ale gustului?
1. Avei dificulti de vorbire? 1. 3imitare funcional
45678B97: !:;852:<58
CaIitatea vieii Iegat de sntatea oraI
(OraI HeaIth ReIated QuaIity of Life OHQOL) (Kressin, 1997)
1 capacitatea de a m)nca i satisfacia legat+ de consumul de alimente4
1 aspectul estetic4
1 vorbirea corect+4
1 starea general+ de s+n+tate i sentimental general de bine4
1 somnul i capacitatea de rela*are4
1 viaa social+4
1 viaa afectiv+.
1 z)mbetul4
1 $ncrederea4
1 lipsa gri5ilor4
1 buna dispoziie4
1 capacitatea de a munci4
1 venitul4
1 personalitatea4
1 confortul4
1 respiraia.
ScaIa de msurare a impactuIui are 5 dimensiuni:
1 foarte bun4
1 bun4
1 nici un efect4
1 slab4
1 foarte slab.
Geriatric OraI HeaIth Assessment Instrument - GOHAI
K.A. Atchison, T.A. DoIan, 1990
- cuprinde 12 itemi care reflect trei dimensiuni considerate a avea impact asupra sntii
orale(
1 limitarea funcional4
1 durereaMdisconfortul4
1 impactul psi,o-social.
- ScaIa de msurare a impactului prezint A dimensiuni( $ntotdeauna, c)teodat i niciodat.
1. limitarea cantitii sau diversitii alimentelor din cauza problemelor dentare4
@. alterarea funciei masticatorii4
A. alterarea deglutiiei4
!. alterarea vorbirii4
B. disconfortul4
C. limitarea contactelor interpersonale4
". sentimentul de insatisfacie legat de aspectul dinilor4
&. folosirea de medicamente pentru combaterea durerii din regiunea oro-facial4
. sentimentul de $ngri5orare legat de afeciunile oro-dentare4
1G. nervozitatea cauzat de afeciuni oro-dentare4
11. sentimentul de st)n5eneal la contactul cu ali indivizi4
1@. sensibilitatea dentarMgingival la stimuli termici i c,imici
CHESTIONARUL DAS
(DentaI Anxiety ScaIe) - Corah, 1969
1 Mai 5os sunt enumerate o seam de atitudini i stri sufleteti prin care trec oamenii
care merg la tratamente stomatologice. 3legei varianta de rspuns care vi se potrivete
cel mai bine la fiecare din cele ! $ntrebri i marcai-o cu un \]%, $n csuele de rspuns
corespunztoare. ; rugm ca la fiecare $ntrebare s alegei o singur variant de
rspuns. E,estionarul este anonim i este folosit pentru cercetarea tiinific medical.
1 ;)rsta ^^ ani
1 Se*ul _ M _ ?
1 >rofesiaMocupaia ^^^^^^^
1 ; mulumim pentru bunvoin8
e2 &unt at3t de 4n5ri6orat7a2" 4nc3t trans,ir i mi se 'ace ru
d2 &unt 4n5ri6orat72 i an0ios7oas2
c2 &unt 4ncordat72
b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat72
a2 &unt rela0at72
$. 1e fel de stri sufleteti v %ncearc atunci cnd ateptai s v
vin rndul s intrai %n cabinet pentru tratament?
e2 &unt 4n5ro$it72 de ce mi se va 4nt3m,la m3ine la stomatolo5
d2 9 tem ca va 'i ceva ne,lcut i dureros
c2 &unt ,u8in 4n5ri6orat72 de ce mi se va 4nt3m,la m3ine
b2 :u m interesea$ ce mi se va 4nt3m,la
a2 ; ,rivesc ca ,e o e0,erien8 ,lcut
1. !ac trebuie s mergei mine la stomatolog= ce fel de stri
sufleteti v %ncearc?
4ntrebare
e2 &unt at3t de 4n5ri6orat72" 4nc3t trans,ir i mi se 'ace ru
d2 &unt 4n5ri6orat72 i an0ios7oas2
c2 &unt 4ncordat72
b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat72
a2 9 simt rela0at72 i 'r 5ri6
4. 1um v simii atunci cnd v aflai %n scaunul stomatologic= iar
medicul %i pregtete instrumentele pentru detartra+?
e2 &unt at3t de 4n5ri6orat72" 4nc3t trans,ir i mi se 'ace ru
d2 &unt 4n5ri6orat72 i an0ios7oas2
c2 &unt 4ncordat72
b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat72
a2 9 simt rela0at72
. 1e stri sufleteti v %ncearc atunci cnd v aflai %n scaunul
stomatologic= iar medicul %i pregtete fre&a pentru lucru?
1 Eotare( variantele de raspuns se coteaz astfel( a) - 1 punct4 b) - @ puncte4 c) - A
puncte4 d) - ! puncte4 e) - B puncte.
1 Scorurile totale $ntre !-@G
1 :nterpretare( Scorurile intre !-1@ puncte nu prezint semnificaie clinic, dar scorurile
totale $ntre 1A-1! puncte sunt $ngri5ortoare pentru medicul stomatolog i pacient, $n
timp ce scoruriIe de 15 i peste aceast vaIoare denot un pacient cu grad ridicat
de anxietate.
MDAS
Humphris GM, Morrison T, Lindsay SJE. (1995). The modified dentaI
anxiety scaIe: vaIidation and United Kingdom norms. 2ommunit9 ental
"ealt";12:143-150
'ental 3n*iet2 Scale
ScaIa de indiferen fa de sntatea dentar (DentaI Indifference ScaIe)
1 Scal+ de m+surare a indiferenei fa+ de s+n+tatea oral+, manifestat+ prin complian+
redus+ privind recomand+rile de meninere a s+n+t+ii orale i frecven+ redus+ a
vizitelor la cabinetul dentar din alte motive dec)t frica fa+ de tratamentul dentar.
1 :ndivizii care manifest+ an*ietate fa+ de tratamentul dentar sunt e*clui din lot.
1 3 fost validat+ de Juttall $n Scoia, $n 1C. 3re & $ntreb+ri, cu un num+r total de AA de
itemuri.
1 Eontribuia fiec+rei $ntreb+ri la scorul general se face $n funcie de r+spunsurile alese.
ImpactuI sntii oraIe asupra activitii ziInice (OraI Impact on DaiIy Performance
OIDP) (AduIyanon, Sheiman, 1997)
1 O:'>
1 E,ild O:'> (11-1@ ani)
1 3precierea necesitilor de sntate
1 >lanificarea serviciilor de asisten dentar
1 >revalena i severitatea impactului asupra activitilor zilnice
1 Eorelaii cu aprecierea clinic.
8 activiti ziInice (fizice, psihice, sociaIe) pot fi menionate:
1. alimentaia4
@. vorbirea4
A. practicile de igien+ oral+4
!. somnul i rela*area4
B. z)mbetul, r)sul i dezvelirea f+r+ 5en+ a dinilor4
C. meninerea st+rii emoionale uzuale, f+r+ st+ri de iritare4
". $ndeplinirea rolurilor sociale4
&. pl+cerea de a veni $n contact cu oamenii.
1 Aprecierea caIitii vieii n reIaie cu sntatea oraI este necesar pentru a
introduce i aIte dimensiuni dect ceIe normative, care refIect doar aspecteIe
cIinice aIe boIii.
1 MsuriIe subiective sunt Ia feI de importante deoarece arat percepia individuIui
asupra caIitii vieii.
1 InstrumenteIe de evaIuare a caIitii vieii trebuie foIosite mpreun cu indicatorii
cIinici.
Determinarea necesitiIor stomatoIogice cuprinde:
1 'imensiune clinic bazat pe istoricul simptomatologiei
1 .valuarea disfunciilor pentru evaluarea impactului
1 'eterminri privind disfuncionalitatea social
1 >reteniile individului - percepii asupra normalului
1 .valuarea tendinei individului de a $ntreprinde aciuni de prevenie, mentalitti,
cunotinte i atitudini $n ceea ce privete comportamentul de sntate
1 <ecomandarea unui tratament sau a unor ingri5iri eficiente i acceptabile
1 3ptitudini necesare pentru acordarea acestora.
BibIiografie:
1. Stomatologie comunitar%. 9anganu S., 'nil :., .d. De,nica-:nfo, E,iinu,
@GG@
@. #Eoncepte i tendinte $n sntatea oral%. .d. =niversitar #Earol 'avila%,
Lucureti @GG
A. #Sntatea oral 0 determinant esenial al calitii vieii%. Dimi D. .d.
>erformantica, :ai @GGB.
C 10.
PROMOVAREA SANATATII ORALE
S3J3D3D.3-EOJE.>D .EO7OK:E
4Starea completa e bine fi$ic( mental si social si nu numai absenta bolii sau a
infirmitatii.6 (definitia *.&.S. din ,/-0)
1*(2( - apartine doar teritoriului biologiei
S(3(T(T4( - apartine domeniului biologiei. sociologiei si psihologiei. referindu-se si
la sentimente. trairi. comportamente si calitatea vietii.
S(3(T(T4( - dimensiune esentiala a calitatii #ietii. ce implica oportunitatea de a
face alegeri si de a obtine satisfactie in #iata.
-resursa care da posibilitatea indivizilor sa conuca si chiar sa sc"imbe
meiul incon:urator. presupunand libertate e alegere.
E3=[.7. 3?.ED:=J:7O< O<37.
'fectiunile orale ( caria. boala parodontala. cancerul oral. afectiunile mucozale.
afectiunile (T&. salivare si traumatice) au drept factori cau$ali : ieta bogata in
$a"ar( aportul inaec#at e fluor( igiena orala efectu-oasa( fumatul( alcoolul(
stressul si accientele.
'fectiunile orale au origini primare economice( sociale si politice
'.?:J:D:3 ><OMO;3<:: S3J3D3D::
*rice efort planificat destinat :
- realizarii de politici publice fa#ori$ante.
- creerii meiilor fa#orabile consolidarii comportamentelor sanogene.
- dezvoltarii abilitatilor personale si
- reorientarii ser#iciilor meicale pentru obtinerea starii e sanatate.
Strategia ce abordeaza sanatatea individului. legata de stilul sau e #iata. iar pe de
alta parte are o aborare politica . reprezentata de interventii benefice asupra
meiului . care sustin mourile sanogene de viata si previn sau interzic mourile
nesaonogene e #iata.
Stiinta care permite ini#i$ilor separat si comunitatilor sa creasca controlul asupra
eterminantilor sanatatii si astfel sa isi imbunatateasca starea de sanatate.
Strategia de meiere intre ini#i$i si meiul incon:urator( combinind alegerea
personala cu responsabilitea sociala pentru sanatate.
,/5- 2alonde a introdus conceptul de promovare a sanatatii - D4T46&#3(3T##
S(3(T(T##
;. /&O<OG&' =M'>'
2. O?G'>&@'0&&<. 5. &>G?&A&?. '
S'>'0'0&&
3. 2OMPO?0'M.>0=< S&
S0&<=< 5. B&'0'
3. M.5&=< &>2O>A=?'0O?
3LO<'3<.3 M.':E373 - Eentrata pe boala, fiind preocupata cu identificarea agentilor
patogeni si repararea efectelor bolii
-are o intelegere limitata a etiologiei bolii si a determinantilor sanatatii, neacordand
atentie influentei stilului de viata, comunitatii si factorilor de mediu in determinismul bolii
3LO<'3<.3 EOM>O<D3M.JD373
1olile populatiei moderne sunt determinate mai degraba de comportamente
personale riscante pentru sanatate (stil e #iata ) decit de influenta meiului
incon:urator.
6esponsabilitatea profesionistilor si a guvernanatilor este de a asigura accesul la
informatia necesara schimbarii comportamentelor nesanogene prin eucatia pentru
sanatate.
3LO<'3<.3 SOE:O-3ML:.JD373
(cuza conitiile sociale( economice si influentele culturale pentru mentinerea unui
comportament nesanogen si scaderea controlului indivizilor asupra sanatatii.
Deprivarea materiala. stressul. lipsa suportului social. conditii de locuit. munca si
recreere necorespunzatoare . poluarea. lipsa suportului social-efecte negative asupra
sanatatii
$*3$4PT4 (24 P6*&*7(6## S(3(T(T##
Moelul traitional meical realizat prin eucatia pentru sanatate era preocupat
doar de starea e sanatate sau boala fi$ica. ignorind starea de sanatate mentala.
spirituala si sociala.
4ste descris ca un model ce 8udeca si blama pacientii. facindu-i sa se simta #ino#ati si
escura:inu-i.
'borarea contemporana a promovarii sanatatii orale ia in considerare e9istenta
unor factori e risc comuni : dieta neechilibrata. bogata in zahar. igiena orala
defectuoasa. fumatul. alcoolul. stressul si accidentele.
(fectiunile orale au raacini primare sociale. politice si economice si pot fi
controlate efectiv doar prin politici publice aec#ate
Moelul socio-ecologic pune accent pe influentele pe care le au asupra sanatatii:
meiul e #iata (fi$ic si social)
stilul e #iata si comportamentul personal
accesul la ser#iciile e ingri:ire a sanatatii.
'20&B&0'0& SP.2&-&2. P?OMOB'?&& S'>'0'0&&
Publicate in :$arta de la *tta'a pentru promovarea sanatatii; *.&.S. (,/0<) :
,. 2rearea meiilor fa#orabile mentinerii sanatatii.
=. 'ctiuni politice publice ce pot promova stiluri de viata sanogene.
>. Sustinerea actiunilor comunitatii.
-. 5e$#oltarea abilitatilor personale pentru intreprinderea actiunilor benefice sanatatii prin
actiuni e eucatie pentru sanatate.
?. ?eorientarea ser#iciilor e sanatate . din furni$area ser#iciilor terapeutice in actiuni
destinate pre#enirii imbolna#irilor si eucarii membrilor comunitatii in vederea pastrarii si
imbunatatirii sanatatii.
; . 2?.'?.' M.5&&<O? -'BO?'/&<. M.>0&>.?&& S'>'0'0&&
subliniaza legatura intrinseca dintre sanatate si meiul fi$ic si social in care traiesc
indivizii. ce poate favoriza alegerea unui mod de viata sanatos
e9emple : inter$icerea fumatului la locul de munca si in locurile publice. restrictia
consumului e alimente si bauturi ce contin $a"ar in campusurile scolare.
2. '20&=>& PO<&0&2. P=/<&2.
Politica a ietei destinata reducerii consumului de zahar
Strategie comunitara de imbunatatire a igienei orale si corporale
Politica impotri#a fumatului
Politica e reucere a accientelor
Politica e fluori$are a apei
Politica de asigurare a accesului la ser#iciile e profila%ie orala.
3. S=S0&>.?.' '20&=>&<O? 2OM=>&0'0&&
cresterea abilitatii comunitatilor in recunoaserea si schimbarea aspectelor mediului
fizic si social care sunt daunatoare sanatatii si descura8area comportamentelor riscante.
implementarea fluori$arii apei in multe comunitati a fost posibila doar fiindca
profesionostii stomatologi au fost capabili sa convinga politicienii locali de necesitatea si
avanta8ele adoptarii acestei masuri.
<O2'0&&<. &> 2'?. S. ?.'<&@.'@' P?OMOB'?.' S'>'0'0&& O?'<.
;. 2abinetele stomatologice- meici si '.P. prin educatia individuala a pacientului
2. Ser#iciile e stomatologie comunitara -programe e eucatie si programe e
pre#enire a afectiunilor orale
3. Spitale si ispensare- meicii gen. si peiatri prin educatie pentru sanatate
3. -armacii- farmacistii pot consilia clientii cu privire la folosirea mi8loacelor speciale de
igienizare. ape de gura. solutii pentru ingri8irea protezelor. alegerea medicamentelor fara zahar
C. Maternitati - educatia pentru sanatate orala a gra#ielor. in spitale pentru boli cronice.
in a$ile pentru batrani. in camine pentru copii "anicapati
D. Scoli si grainite
E. Bi$ite la omiciliu @ adresate parintilor care nu iau contact cu cabinetele scolare
F. <ocul e munca - educatia adultilor privind prevenirea afectiunilor orale ( cancerul oral.
parodontopatia. caria dentara. etc)
G. Mass meia - constientizarea publicului larg
P?&>2&P&&<. P?OMOB'?&& S'>'0'0&& - *rganizatia &ondiala a Sanatatii (,/0< )
,. Promovarea sanatatii nu implica doar actiuni inreptate catre ini#i$i bolna#i sau catre
cei ce pre$inta risc e imbolna#ire. ci implica intreaga populatie in conte%tul #ietii
cotiiene.
=. Promovarea sanatatii actioneaza asupra eterminantilor sanatatii. fiind necesara o
colaborare strinsa intre mai multe sectoare ale societatii (sanitar. economic. social. politic.
relatii publice .etc)
>. Promovarea sanatatii implica participarea efecti#a a publicului larg. necesitand efinirea
problemelor( luarea eci$iilor in comunitati si implementarea noilor tipare pentru
comportamentele sanogene (practicarea acestora de catre membrii comunitatii)
-. Promovarea sanatatii nu este un ser#iciu meical. desi apartine sectorului sanatatii si
sectorului social.
?. Profesionistii din domeniul sanatatii (medici. asistente de profila9ie. asistente medicale) au
o contributie eosebita in domeniul eucatiei pentru sanatate si a influentarii
comportamentelor fata e sanatate a ini#i$ilor.
S2OP=< P?OMOB'?&& S'>'0'0&&
Sporirea accesului la ser#iciile e sanatate pentru toti membrii comunitatii
?eucerea inegalitatilor intre ini#i$i in domeniul sanatatii
2resterea oportunitatilor e imbunatatire a starii e sanatate pentru intreaga
populatie.
E 11.
CI DE TRANSMITERE A MESAJULUI N PROMOVAREA SNTII
ORALE
Mesa5 sanogen
Dransmiterea mesa5ului - comunicarea
Ei de transmitere
Concepte cheie n promovarea sntii:
O .galitatea i ec,itatea - sntate pentru toi
O >utere de aciune 0 organizaii $nsrcinate cu pstrarea i promovarea sntii
O Susinere politic - activitate de lobb2 0 influena sistemului sanitar $n politic.
#Eomunic)nd $l influenezi pe cellalt%, 3le* Mucc,ielli
.ducaia i promovarea sntii sunt acte de comunicare
.ducaie cu rezultate mulumitoare N suprapunerea sferelor de informaie
Suprapunere N compatibilitatea informaiei de transmis cu codurile receptorului
3cesta $nseamn(
Mesa5 potrivit pentru publicul int
Eale eficient de transmitere
Mesa5 conceput special pentru specificul cii.
Modele de comunicare Modele de comunicare
ModeIuI Shannon ModeIuI Shannon Weaver Weaver
Emitor
Receptor Mesaj
canaI canaI
Eodarea
mesa5ului
Decodarea
mesajuIui
Lruia5888 Lruia5888
Feed - back
'istorsionareF
Cine particip Ia promovarea sntii oraIe, creand mesajuI sanogen, destinat
schimbarii comportamentuIui? (mix de marketing sociaI):
Medicii dentisti din practica privata si publica
:nstitutii abilitate (MS, 3S>ML, =M?), 3sociatii profesionale (=J3S, 3MS>><, etc)
>roducatori (Oral L, Eolgate, Llend a Med)
AIegerea canaIuIui n funcie de:
>ublicul cruia i se adreseaz
[ona de interes a c,estiunii de transmis
>artenerii sociali i media
Luget
Ci - canaIe de transmitere a mesajuIui:
Ci interpersonaIe - comunicare proxemic, kinezic: conferine, Iecii
Ci mediatizate - comunicare teIematic
Te9t - scris - imagine tiprit: articole. bro%uri. afi%e. pliante. reviste comunitare
Spot audio: emisiune. ad. comercial. social
Spot t.v. emisiune specializat. film. ad.comercial
$anale multimedia. site-uri comunitare. advertising. rubrici pentru consumator.
Comunicarea mediatizat:
3vanta5e( prestigiu mare $n societile tradiionale4 audien mare N .ficien $n mas
1 Dv, radio (medii calde)
1 >res scris
1 :nternet (medii reci)
'ezavanta5e( Eost88 i ?eed-bacS-ul este greu de evaluat.
MesajuI ajunge Ia pubIic prin (D.L. WiIcox, 1992):
Mi5loace vorbite( discuii, discursuri, interviuri radio, conferine de pres, zvonuri, casete
audio cu documentare, relatri, E', ';', spoturi audio de pe internet
Mi5loace scrise( tire sau relatare de pres, articole din presa scris, ziare sau publicaii
periodice, cri, e-mail, ne/sletters, :nternet, :ntranet
Mi5loace vizuale( tire sau reporta5 D;, casete video, ';', filme, clipuri, interviuri
televizate, fotografii, teleconferine, grafice, picturi.
Eficiena mesajuIui de sntate:
3ciuni bugetate, pltite
>rograme sociale mari
<eclamele firmelor care v)nd produse pentru sntate oral
Spaii gratuite pentru difuzarea mesa5ului
O Eampanii de imagine ale instituiilor de sntate, asociaii.
Eampanii de relaii publice ale firmelor productoare
ExempIe de ci de transmitere a mesajuIui pentru sntatea oraI
Lroura
3fiul
Site-uri de internet ale asociaiilor dentare
?ilmul publicitar #Kive Vids a Smile%.
BibIiografie:
1. $omunicare %i educa"ie n sntatea oral. Moraru <, 'umitrac,e 3. .ditura Eerma,
Lucureti, @GG!.
@. $oncepte %i tendin"e n sntatea oral. 'umitrac,e M3, Sfeatcu :<, Luzea EM,
'umitracu 7E, 7ambescu 'K. .d. =niversitar \Earol 'avila%, Lucureti @GG.