Caracterizarea lui Ghita din Moara cu Noroc de Ioan Slavici

CARACTERIZAREA LUI GHI din Moara cu Noroc de Ioan Slavici Ghi triete o dram psihologic concretizat prin trei nfrngeri/ pierderi: ncrederea n sine, ncrederea celorlali n el i ncrederea Anei, soia lui, n el. Consecinele nefaste ale setei de navuire i procesul nstrinrii de familie sunt magistral analizate de Slavici, autorul aducnd n prim-plan conflictul dintre fondul uman cinstit al lui Ghi i dorina de a face avere alturi de Lic. La nceput, crciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului i al aventurii, i nu o palid umbr hamletic, pierdut ntr-un peisaj autohton"(Magdalena Popescu). El hotrte schimbarea, luarea n arend a crciumii de la Moara cu noroc. Ghi este capul familiei pe care ncearc s o conduc spre bunstare. Atta timp ct se dovedete un om de aciune, mobil, cu iniiativ, lucrurile merg bine. Crciuma aduce profit, iar familia triete n armonie. Bun meseria, om harnic, blnd i cumsecade, Ghi dorete s agoniseasc atia bani ct s-i angajeze vreo zece calfe crora s le poat da de crpit cizmele oamenilor. Aspiraia lui e fireasc i nu:i depete puterile. Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc tulbur echilibrul familiei, dar i pe cel interior, al lui Ghi. Cu toate c i d seama c Lic reprezint un pericol pentru el i familia lui, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o exercit asupra lui, mai ales c tentaia mbogirii, dar i a existenei n afara normelor etice sunt enorme: se gndea la ctigul pe care l-ar putea face n tovria lui Lic, vedea banii grmad naintea sa i i se mpienjeneau parc ochii". Cu toate acestea, Ghi i ia toate msurile de precauie mpotriva lui Lic: merge la Arad s-i cumpere dou pistoale, i ia doi cini pe care i asmute mpotriva turmelor de porci i angajeaz o slug credincioas, pe Mari, un ungur nalt ca un brad". Din momentul apariiei lui Lic, ncepe procesul iremediabil de nstrinare a lui Ghi fa de familie. Gesturile, gndurile, faptele personajului, trdeaz conflictul interior i se constituie ntr-o magistral caracterizare indirect. Naratorul surprinde n mod direct transformrile personajului: Ghi devine de tot ursuz", se aprindea pentru oriice lucru de nimic", nu mai zmbea ca mai nainte, ci rdea cu hohot, nct i venea s te sperii de el", iar cnd se mai juca, rar, cu Ana, i pierdea repede cumptul i-i lsa urme vinete pe bra" (caracterizare direct). Devine mohort, violent, i plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neneleasa fa de Ana, se poart brutal cu cei mici. La un moment dat, Ghi ajunge s regrete faptul c are familie i copii i c nu-i poate asuma total riscul mbogirii alturi de Lic. Prin intermediul monologului interior sunt redate gndurile i frmntrile personajului, realizndu-se n felul acesta autocaracterizarea: Ei! Ce s-mi fac?... Aa m-a lsat Dumnezeu!... Ce s-mi fac dac e n mine ceva mai tare dect voina mea? Nici cocoatul nu e nsui vinovat c are cocoae n spinare". Sub pretextul c o voin superioar i coordoneaz gndurile i aciunile, Ghi devine la, fricos i subordonat n totalitate Smdului. n plus, se ndeprteaz din ce n ce mai mult de Ana (i era parc n-a vzut-o demult i parc era s se despart de dnsa"), aruncnd-o n braele smdului: Joac, muiere, parc are s-i ia ceva din frumusee", i

spune Ghi Anei, ntr-un rnd. Ghi este caracterizat n mod direct de Lic. Acesta i d seama c Ghi e om de ndejde i chiar i spune acest lucru: Tu eti om, Ghi, om cu mult ur n sufletul tu, i eti om cu minte: dac te-a avea tovar pe tine, a rade i de dracul i de mum-sa. M simt chiar eu mai vrednic cnd m tiu alturea cu un om ca tine". Totui Smdului nu-i convine un om pe care s nu-1 in de fric i de aceea treptat distruge imaginea celorlali despre crciumar ca om onest i cinstit. Astfel, Ghi se trezete implicat fr voie n jefuirea arendaului i n uciderea unei femei. Este nchis i i se d drumul acas numai pe chezie". La proces jur strmb, devenind n felul acesta complicele lui Lic. Are totui momente de sinceritate, de remucare, cnd cere iertare soiei i copiilor: Iart-m, Ano! i zise el. lart-m cel puin tu, cci eu n-am s m iert ct voi tri pe faa pmntului Ai avut tat om de frunte, ai neamuri oameni de treab i ai ajuns s-i vezi brbatul naintea judectorilor". Axa vieii lui morale se frnge; se simte nstrinat de toi i de toate. Arestul i judecata i provoac mustrri de contiin pentru modul n care s-a purtat. De ruinea lumii, de dragul soiei i al copiilor, se gndete c ar fi mai bine s plece de la Moara cu noroc. ncepe s colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer n totalitate nici fa de acesta. Ghi i ofer probe n ceea ce privete vinovia Smdului numai dup ce i poate opri jumtate din sumele aduse de acesta. Ghi ajunge pe ultima treapt a degradrii morale n momentul n care, orbit de furie i dispus s fac orice pentru a se rzbuna pe Lic, i arunc soia, la srbtorile Patelui, drept momeal, n braele Smdului. Sper pn n ultimul moment c se va produce o minune i c Ana va rezista influenei malefice a smdului. Dezgustat ns de laitatea lui Ghi care se nstrinase de ea i de familie, ntr-un gest de rzbunare, Ana i se druiete lui Lic, deoarece, n ciuda nelegiuirilor comise, Lic e om", pe cnd Ghi nu e dect muiere mbrcat n haine brbteti". Sentimentul lui [Ghi] fa de Ana e unul mprit ntre vanitate masculin i dragoste"(Magdalena Popescu). De aceea n momentul n care i d seama c soia 1-a nelat, Ghi o ucide pe Ana, ncercnd s o scape de chinul pcatului. La rndul lui, Ghi este ucis de Ru, din ordinul lui Lic. Ghi depete limita normal a unui om care aspir spre o fireasc satisfacie material i social. Patima pentru bani i fascinaia diabolic a personalitii Smdului l determin s ajung pe ultima treapt a degradrii morale. Sfritul lui i al celor care-1 nconjoar este n mod inevitabil tragic.

Caracterizarea lui Ghita din nuvela "Moara cu noroc"

Q:
Intreaba despre Caracterizarea lui Ghita din nuvela "Moara cu noroc"

Distributia functiilor intre personajele unui grup este esentiala in proza lui Slavici. Omul reprezinta tensiunea unor impulsuri contrare. Dar aceste impulsuri nu sunt pur interioare, ele capata forme personalizate, corporalizeaza in alti oameni. Ana e iubirea-datorie, Pintea-legea, Lica-aventura confirmativa. Pentru a iesi din conflictul de motivatii, eroul ar trebui sa prefere asocierea cu unul singur dintre impulsurile care ii sparg coerenta. Moara cu noroc este drama unui ins care nu indrazneste sa faca supremul gest al umilintei: sa se recunoasca asa cum e in fata altuia, predandu-se de fapt aceluia. Ghita e indecis si labil, dar vrea sa pastreze pentru Ana aparenta barbatului tare si sigur pe el ; Ghita il uraste si il vinde pe Lica, dar joaca fata de el comedia co mplicitatii subordonate ; Ghita colaboreaza cu jandarmul Pintea, oferindu-i toate probele vinovatiei lui Lica, dar pastreaza jumatatae din banii furati pe care i-i incredinteaza samadaul. De la inceput, Ghita e infatisat prin eul social, ca suma a raporturilor dintre el si grupul in care se oglindeste. Ciubotarul-carciumar e omul care hotaraste in numele celorlalti si primul sau act in desfasurarea nuvelei e tocmai unul de decizie grava. Alcatuita din femei si copii, mica celula familiala acorda barbatului dreptul de si obligatia exclusiva de a decide in numele ei. El e familia sa, pe umerii lui apasa uriasa raspundere a destinului viitor. Barbatul are iluzia deplinei libertati de-a voi, definandu-se prin practicarea acesteia, care il caracterizeaza ca personalitate. Personajul e aici si numai aici unitar, omogen. Ghita, privit tot timpul din interior, nu va fi nicodata descris in aparenta lui fizica. Samadaul se autodescrie, dar faptele si calificarile sunt atat de vagi, incat insasi indeterminarea lor contine o insidioasa amenintare. El pastreaza aparenta conventiei reciproc acceptate, dar astfel se preface a actiona in baza unui acord pe care nu l-a obtinut niciodata. Personalitatea carciumarului este anulata prin chiar aceasta eliminare a optarii lui subintelese. Pe de-o parte, Ghita trebuie sa respecte contractul asumat fata de familia sa, a carei raspundere intreaga o poarta. Pe de alta parte, Ghita e legat de opinia publica, fata de care trebuie sa figureze ca un om onest, tare si de incredere. Pornirea lui cea mai adanca este aceea de a colabora cu samadaul, si n udoar de dragul castigului, dar si de dorul primejdiei. Tensiunile sufletesti care ii imping deciziile intr-o directie sau alta sunt asadar trei : obligatia confirmativa iubire fata de familie, oglindirea in opnia obstei, castigul-aventura. Treptat, sotia, copiii, batrana, fiintele carora Ghita li se daruise pana atunci, fara precupetire, incep sa-i apara ca niste adversari tacuti, neclari. Ei sunt obstacolul cel mai tenace dintre sine si samadau, cu atat mai puternici, cu cat sunt mai neaparati, pretinzand ocrotirea si

inlantuindu-l cu inocenta lor fragila. Carciumarul, ca om cuminte, posedand simtul practic dar si pec el al riscului, inclina ratiuonal sa colaboreze cu samadaul. Colaborarea dintre cei doi barbati ar fi intarat in ordinea lucrurilor daca nu ar fi intervenit marea vanitate a carciumarului, ce se opune vehementei vointe de putere a carei satisfacere o cauta samadaul. Astfel principalul conflict al nuvelei nu este acela dintre iubire si arghirofolie, intre virtute si pacat, ci intre vanitate ca manifestare a individualitai si negarea ei prin constrangere autoritara.

Caracterizarea personajului Ghita din opera Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici-prima parte
Q:
Intreaba despre Caracterizarea personajului Ghita din opera Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici-prima parte

Personaj principal, protagonist, multidimensional, dinamic. Modalitati de caracterizare: - caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje, autocaracterizarea; - caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin comentariul naratorial; portret caracterologic; prin mediul in care traieste personajul; prin monolog interior. In structura personajului se reunesc doua perspective esentiale: realismul psihologic si clasicismul. Evolutia lui Ghita e prezentata dintr-o perspectiva realist-psihologica. Viziunea de ansamblu, care priveste destinele tuturor personajelor importante, e clasica. Disponibilitatea lui Ioan Slavici pentru analiza psihologica se observa si din modul in care sunt construite personajele nuvelei Moara cu noroc. Ghit a face parte din triunghiul" de personaje care domina nuvela, impreuna cu Ana, sotia sa, si cu Lica Samadaul. In structura personajului se reunesc doua perspective esentiale: realismul psihologic si clasicismul. Evolutia personajului e prezentata dintr-o perspectiva realistpsihologica. Viziunea de ansamblu, care priveste destinele tuturor personajelor importante, e clasica. Fraza cu care incepe nuvela e esentiala pentru intelegerea dramei pe care o va trai ulterior Ghita: Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit". Cuvintele rostite de soacra lui Ghita, mama Anei, suna ca o sentinta. Conflictul ce-l va macina pe Ghita va pomi de la punerea in opozitie a bogatiei cu linistea colibei". Personajul cumpara hanul Moara cu noroc". Locul in care e asezata Moara" are semnificatia lui. E un loc izolat, unde dramele se vor petrece cu intensitate maxima. Conturarea personajelor va deveni pregnanta, cititorul avand sentimentul ca priveste o tragedie. Carciumarul Ghita se asaza in drumul porcarilor, unde se castiga bani multi, si

se pune la mijloc intre ordinea juridica a statului si legislatia mutuala a hotilor" (G. Calinescu). Pentru scurt timp afacerea lui Ghita prospera, el devenind un om cunoscut si hanul un loc cautat: "Abia trecusera dar cateva luni dupa St. Gheorghe, si drumetii mai umblati nu ziceau ca o sa faca popas la Moara cu noroc, ci ca se vor opri la Ghita. si toata lumea stia cine e Ghita si unde e Ghita, iar acolo, in vale, intre pripor si locurile rele, nu mai era Moara cu noroc ci carciuma lui Ghita". Om destoinic, Ghita transforma hanul dintr-o ruina intr-un loc cunoscut. Dar fericirea e de scurta durata, pentru ca la Moara cu noroc" isi face aparitia Lica Samadaul. Intruchipare a spiritului malefic, Lica incearca sa-l convinga pe Ghita sa devina partas al faradelegilor sale. De la acceptarea propunerilor lui Lica incepe involutia lui Ghita. Analiza caderii" lui Ghita este facuta cu maiestrie. Personajul cedeaza pas cu pas in fata cererilor lui Lica, scufundanduse in compromis si imoralitate. Ghita traieste o puternica drama interioara.

Caracterizarea personajului Ghita din opera Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici-a doua parte
Q:
Intreaba despre Caracterizarea personajului Ghita din opera Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici-a doua parte

Puterea sa, acea putere a omului cinstit pe de-a intregul, se naruie progresiv. Minciuna il face pe Ghita complicele lui Lica si-i erodeaza in-crederea in sine. Solutia de a pleca de la han este evitata, Ghita fiind atras de puterea banului: "Dara Ghita nu voia sa plece; nu-l lasa inima sa paraseasca locul la care in scurt timp putea sa se faca om cu stare". Nevoit sa disi-muleze, Ghita devine tot mai retras. El pierde treptat relatiile pe care de fapt doreste cel mai mult sa le pastreze intacte, cele din interiorul familiei sale. Acceptand sa devina complicele lui Lica, Ghita se lasa, pentru scurt timp, condus de vointa acestuia. Personajul intelege insa ca singurul mod de a invinge raul este divulgarea faradelegilor lui Lica. Pentru a invinge raul care-l corupsese, Ghita e in stare sa sa crifice orice. O vina apasatoare ii face existenta insuportabila. Sentimentul vinei, esential in intreaga proza a lui Slavici, apropie opera autorului ardelean de radacinile clasice ale literaturii, de tragedia greaca. In genere, toate actiunile pe care le savarseste Ghita pentru a scapa de sub im-periul raului trebuie privite din perspectiva tragicului. Zbaterea sa prelungita, tensiunea sa interioara, ating un punct de varf atunci cand alege sa revina de partea legii si sa-l deconspire pe Lica. Intre rau, reprezentat de Lica, si lege, reprezentata de jandarmul Pintea, Ghita se situeaza pana la urma de partea legii. Sacrificiul este suprem. Pentru a-l atrage pe Lica, Ghita isi lasa sotia prada acestuia. Plecand la Ineu, el mediteaza: "Daca e rau ce fac, nu puteam sa fac altfel". Gestul extrem al personajului starneste admiratia jandarmului Pintea: Tare om esti tu, Ghita, grai Pintea pe ganduri. Si eu il urasc pe Lica; dar n-as fi putut sa arunc o nevasta ca a ta drept momeala in cursa cu care

vreau eu sa-l prind'. Nimic nu e mai important ca ispasirea pedepsei, ca rascumpararea vinei. De aceea, ura pentru Lica nu e decat element secundar. Primeaza cedarea lui Ghita, abdicarea in fata raului si a minciunii. Ea genereaza, in fond, si setea de razbunare. Personajul este menit sa implineasca un destin tragic. Din nou destinul joaca un rol de prim-plan, asa cum se intampla in intreaga opera a lui Slavici. Existenta lui Ghita se naruie. Moartea devine unica alternativa. Ura ajungand la paroxism, acum era momentul ca Ghita sa razbune totul. Este modul tragic in motivarea inevitabilei caderi prin actiunea exterioara, ceruta de constructia interioara" (E. Todoran). Iar actiunea exterioara" inseamna uciderea sotiei sale, urmata de propria-i moarte: Simt numai ca mi sa pus ceva de-a curmezisul in cap si ca nu mai pot trai, iara pe tine nu pot sa te las vie in urma mea". Ghita o omoara pe Ana si este omorat imediat de Raut, omul lui Lica. Destinul este implinit. Spusele batranei, mama Anei, apar in finalul nuvelei ca o confirmare ca filosofia de viata a personajelor lui Slavici este cea a lui ce ti-e scris in frunte ti-e pus". Simbolic, Moara cu noroc", scena" tragediei, arde. Privind hanul transformat in cenusa, batrana plange cu lacrimi alinatoare": Se vede c-au lasat ferestrele deschise! zise ea intr-un tarziu. Simteam eu ca nu are sa iasa bine: dar asa le-a fost data!" Purtator al vinei morale, Ghita moare. Moartea sa sugereaza ca nimic nu este mai presus de legea morala, conditie esentiala a existentei lumii.