TESUTUL EPITELIAL

esutul epitelial este caracterizat prin celule care au, in general forma paralelipipedica sau prismatica, cu foarte putina substana intercelulara, nct sunt strns legate intre ele. In epitelii, substana intercelulara este deci o substana cimentat. esutul epitelial se gsete in organism, fie la suprafaa, intrnd in alctuirea straturilor externe ale pielii, fie cptuind unele caviti ale corpului sau ale unor organe. In ceea ce privete originea esutului epitelial, trebuie remarcat faptul ca el poate lua natere din oricare dintre cele trei foite germinative. Astfel, cunoatem . epitelii de origine ectodermica, cum este epiteliul epidermic, ependimar, plexurile coroide etc !. . epitelii de origine endodermica, cum este epiteliul diferitelor segmente ale tractului digestiv si epiteliului glandular al pancreasului exocrin, ". . epitelii origine mezodermica, cum este epiteliul care intra in alctuirea pleurei, a peritoneului si a pericardului. #elulele esutului epitelial prezint o citoplasma densa, a crei structura variaz cu funcia pe care o ndeplinete epiteliul respectiv. $ucleul este bine dezvoltat si are o forma legata de forma celulei. Dup modul de grupare a celulelor, esuturile epiteliale se pot mprii in doua categorii % .& epitelii in care celulele sunt dispuse intr&un singur strat si, de aceea, se numesc epitelii unistratificate sau epitelii simple 'de exemplu, epiteliul bron(iilor mici)* !.& epitelii in care celulele sunt dispuse in mai multe straturi si, de aceea, se numesc epitelii stratificate 'de exemplu, epidermul). +up aezarea lor si dup funcia pe care o ndeplinesc, epiteliile se mpart in patru categorii %& epitelii de acoperire, &epitelii glandulare, & epitelii de resorbie & epitelii senzoriale.

EPITELIILE DE ACOPERIRE ,unt epiteliile care acoper suprafaa corpului sau cptuesc cavitile corpului sau ale unor organe. -le sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr&un singur strat sau in mai multe straturi, alctuind epitelii simple si epitelii stratificate. ,implu sau stratificat, epiteliul de acoperire se spri.in pe un esut con.uctiv numit corion, de care este separat printr&o membrana bazala, o formaiune cu structura si grosime variabila. /a partea libera, celulele epiteliale de acoperire au o membrana ngroata numita cuticula. /a unele epitelii cuticula este prevzuta cu cili sau flageli. 1. EPITELIILE DE ACOPERIRE SIMPLE Aceste epitelii se pot prezenta sub trei aspecte % a. -0I1-/I2/ ,I30/2 0A4I3-$15, In epiteliul simplu pavimentos, celulele sunt turtite, de forma unor lame 'solzi), cu contur poligonal, si sunt dispuse intr&un singur strat avnd aspectul plcilor unui pava. . -le sunt aezate pe o membrana bazala care le solidarizeaz intre ele. Acest epiteliu este destul de rspndit in organism. -l se gsete, de exemplu, in alctuirea interna a vaselor sanguine si limfatice si a peretelui capilarelor sanguine si limfatice si se numete, in acest caz, endoteliu ascular * celulele endoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos, spri.inite pe o membrana bazala, cu suprafaa libera foarte lunecoasa care a.uta micarea sngelui. -ndoteliul vascular al capilarelor realizeaz o mare suprafaa de sc(imb intre snge si spatiile intracelulare. -piteliul simplu pavimentos se gsete si in alctuirea membranelor seroase 'pleura, pericard, peritoneu), unde poarta numele de mezoteliu sau esut seromembranos. #elulele mezoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos. 5 membrana seroasa este formata din doua lame de esut con.uctiv. b. -0I1-/I2/ ,I30/2 06I,3A1I# In epiteliul simplu prismatic celulele au forma prismatica sau cilindrica si sunt dispuse cu axul longitudinal perpendicular pe suprafaa epiteliului. Acest epiteliu se gsete in tubul digestiv, de la cardie pana la rect, in trompele uterine, in bron(iile mici si in canalele unor glande. 2nele epitelii prismatice simple sunt prevzute cu cili vibratili, cum sunt acelea din trompele uterine.
!

c. -0I1-/I2/ 0,-2+5,16A1I7I#A1 -ste tot un epiteliu simplu, ale crui celule au insa forme si dimensiuni diferite si din aceasta cauza pa stratificate 0utem stabili destul de uor ca e un epiteliu simplu, ntruct se spri.in pe membrana bazala. 2n astfel de epiteliu se gsete in tra(ee, in bron(iile mari, in mucoasa nazala, respiratorie etc. EPITELIILE DE ACOPERIRE STRATIFICATE +up natura stratului superficial al epiteliului celui mai deprtat de membrana bazala, epiteliile de acoperire stratificate se pot grupa in doua categorii % epiteliul stratificat pavimentos si epiteliul stratificat prismatic. a. -0I1-/I2/ ,16A1I7I#A1 0A4I3-$15, -piteliul stratificat pavimentos este format din mai multe straturi de celule, dintre care stratul superficial, este alctuit din celule pavimentoase 'turtite). #elelalte staturi au celule cu forme diferite. +e obicei, stratul cel mai profund este un strat generator, ale crui celule se divid tangenial si formeaz spre exterior straturi noi. -l se afla aezat pe o membrana bazala. -piteliul stratificat pavimentos se gsete in piele, formnd epidermul, in mucoasa bucala, esofagiana, laringiana, in uretra, cornee etc. 0entru epiderm este caracteristic faptul ca celulele cele mai superficiale se turtesc foarte mult si devin cornoase, desprinzndu&se de pe suprafaa pielii, proces care se numete exfoliere 'descuamare) b. -0I1-/I2/ ,16A1I7I#A1 06I,3A1I# -piteliul stratificat prismatic este format din mai multe straturi de celule, stratul superficial fiind alctuit din celule prismatice sau cilindrice, uneori prevzute cu cili. Asemenea epiteliu este puin rspndit in organism. 8l gsim la baza epiglotei si pe fata superioara a valului palatin etc. esuturile epiteliale de acoperire au rol de protecie mecanica aa cum este, de exemplu, cazul epidermului. 0ot ndeplini insa si alte roluri destul de importante, ca, de exemplu, rolul de bariera, cum este cazul epiteliului vezicii urinare, care mpiedica ptrunderea in organism a unor substane din urina. EPITELIILE !LA"D#LARE -piteliile glandulare sunt formate din celule capabile sa produc anumite substane, pe care le elimina in mediul lor ncon.urtor. +e obicei, celule glandulare se grupeaz, formnd organe speciale numite glande *
"

uneori insa, ele rmn ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca, de exemplu, in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul tra(eei, alctuind celulele mucoase. #-/2/- -9#6-15A6- ,I #-/2/- ,-#6-15A6+up felul cum funcioneaz, celulele epiteliului glandular se pot mpari in % celule excretoare si celule secretoare. 2nele celule glandulare iau din mediul lor substane nefolositoare provenite din metabolismul celular, pe care le elimina, fr sa le transforme * acestea se numesc celule excretoare, iar glandele in alctuirea crora intra asemenea celule se numesc glande excretoare. Aa sunt, de exemplu, glandele sudoripare. Alte celule glandulare au caracteristic faptul ca iau din snge anumite substane, din care elaboreaz alte substane, cu totul deosebite * acestea poarta denumirea de celule secretoare, care formeaz glande secretoare, cum sunt glandele digestive si glandele endocrine. :/A$+-/- -95#6I$:landele exocrine sau glandele cu secreie externa sunt caracterizate prin aceea ca produsul eliminat de celulele glandulare se scurge printr&un canal, fie afara din corp, fie intr&o cavitate a corpului. 5 glanda exocrina prezint, in general, doua pri % o parte formata din celule glandulare, care se numete adenomer si o parte formata dintr&un conduct, care se numete canal excretor. +up forma adenomerului, glandele exocrine se mpart in trei categorii % glande tubuloase, glande acinoase si glande tubuloacinoase. A. :/A$+- 12;2/5A,,unt caracterizate printr&un adenomer de forma tubulara care se desc(ide la suprafaa unui epiteliu sau se continua cu un canal excretor. :landele tubuloase pot fi simple sau ramificate. :landele tubuloase simple au adenomerul ca un tub simplu, neramificat. /a unele, adenomerul este drept 'fig. <, A), ca la glandele /ieber=u(n din mucoasa intestinului subire. /a altele, adenomerul prezint extremitatea profunda rsucita in forma de g(em, purtnd denumirea de glomerul 'fig. <, ;)* asemenea glande se numesc glande glomerate, cum sunt glandele sudoripare. :landele tubuloase ramificate au adenomerul tubulos, ramificat ca la glandele pilorice din mucoasa stomacala
>

;. :/A$+-/- A#I$5A,,e mai numesc si glande alveolare. ,unt caracterizate prin aceea ca adenomerul are forma unei vezicule dispuse la extremitatea interna a unui canal excretor, vezicula care se numete acin glandular. +up numrul acinilor, glandele acinoase pot fi % simple sau compuse. :landele acinoase simple au adenomerul format numai dintr&un singur acin glandular, a crui cavitate se continua cu canalul excretor 'fig. ?, A) * ca exemplu de glanda acinoasa simpla citam glandele sebacee mici. :landele acinoase compuse sunt caracterizate prin existenta mai multor acini glandulari. +up forma canalului excretor, aceste glande se mpart in % glande acinoase compuse neramificate si glande acinoase compuse ramificate. :landele acinoase compuse neramificate au un canal excretor simplu, dar in lungul sau si la captul intern se desc(id numeroi acini glandulari % ca de exemplu citam glandele 3elbomius, situate pe marginea ploapelor. :landele acinoase compuse ramificate au canalul excretor ramificat, fiecare ramura terminndu&se cu un acin. 7orma acinilor este variabila. * +e obicei, acinii acestor glande au forma alungita, intermediara intre tub si vezicula, si atunci glanda se numete tubuloacinoasa * din aceasta categorie citam glanda parotida si pancreasul exocrin. :/A$+-/- -$+5#6I$:landele endocrine sau glandele cu secreie interna sunt organe formate din celule glandulare, care produc substane numite (ormoni, cu rol foarte important in desfurarea funciilor organismului. Aceste glande se caracterizeaz prin aceea ca nu au un canal excretor prin care (ormonul sa se scurg din glanda. In sc(imb, glandele endocrine au o puternica vascularizaie, datorita creia (ormonul este luat de snge, prin osmoza, si transportat in tot organismul. Aezarea celulelor glandulare poate fi diferita. In unele glande, aceste celule formeaz vezicule in care se vars (ormonul, de unde este luat de snge % astfel sunt dispuse celulele glandulare in glanda tiroida. In alte glande, celulele glandulare formeaz cordoane, ca, de exemplu, in medulosuprarenala sau grm.oare de celule, ca nite insule, cum sunt dispuse in pancreas 'insulele / angerbans). 1rebuie remarcat ca exista si celule glandulare capabile sa secrete doua feluri de produse % un produs, care ptrunde in snge , si un alt produs care se vars printr&un canal excretor * acesta este cazul celulelor (epatice. esutul glandular este foarte rspndit in organism si .oaca un rol foarte important in viata acestuia, att prin substanele de secreie, care a.uta
@

la ndeplinirea funciilor organismului, cat si prin substanele de excreie, care sunt substane vtmtoare organismului si trebuie deci eliminate. -0I1-/II/- +- 6-,56;1IIn procesul de resorbie, celulele epiteliale primesc prin polul apical diferite substane care, dup ce strbat celula, o prsesc prin polul bazal, trecnd in interstiiile con.uctive, unde se gsesc capilarele sanguine. 3embrana polului apical se caracterizeaz prin existenta aa&numitului platou striat. 3icroscopul electronic ne arata ca platoul striat este alctuit din nite microvilozitati 'microvili), care nu sunt altceva dect expansiuni citoplasmatice. Acestea realizeaz o suprafaa enorma de absorbtie. Astfel de epitelii nt$lnim la mucoasa intestinului su%ire, a tu%ilor urinari si la me&oteliul peritoneal' -0I1-/II/- ,-$A56IA/,unt epitelii care s&au difereniat pentru a recepiona excitaii din mediul ncon.urtor. -le sunt formate din doua feluri de celule % celule senzoriale si celule de susinere. .#elulele senzoriale sunt celule epitelial care s&au difereniat pentru a recepiona diferite informaii din mediul ncon.urtor si a determina, prin aceasta, excitaia celulelor nervoase cu care se afla in legtura. -le se gsesc, deci, in contact cu mediul ncon.urtor si cu celulele nervoase. $umai in aceste condiii de dubla legtura celulele senzoriale pot funciona. +ei au aceiai origine 'ectoderma) ca si celulele nervoase, totui se deosebesc de acestea * in timp ce celulele senzoriale pot recepiona excitaii, dar nu le pot conduce, celulele nervoase pot sa conduc excitaiile din mediu, dar nu le pot recepiona * datorita acestor deosebiri, cele doua feluri de celule se completeaz reciproc din punct de vedere funcional. 0entru a ndeplini aceasta funcie, celulele senzoriale s&au difereniat din punct de vedere morfologic si structural. #elulele senzoriale s&au specializat pentru recepionarea unor anumii excitani si intra in alctuirea organelor de simt. ,e descriu mai multe tipuri de celule senzoriale care corespund diferitelor organe de simt % #elulele senzoriale tactile se gsesc in ptura mucoasa a epidermului. #elula senzoriala tactila este o celula turtita paralel cu suprafaa epidermului. -a este in legtura cu terminaiile nervoase intraepidermice si recepioneaz excitaiile mecanice din mediu. #elulele senzorial gustative se gsesc in mugurii gustativi in epiteliul mucoasei linguale si sunt fusiforme. aceste celule sunt aezate cu o extremitate pe membrana bazala a epiteliului, fiind ncon.urata de terminaii nervoase, iar extremitatea opusa se termina printr&un fir'cil). #elulele
<

gustative recepioneaz excitaiile provocate de anumite substane 'sapide) care se pot solubiliza. #elulele senzoriale auditive sau celulele senzoriale fonoreceptoare aparin epiteliului din care este format organul #orti 'din urec(ea interna).#elula fonoreceptoare are forma de para 'piriforma) si este aezata cu extremitatea subiata spre membrana bazala, pe care n&o atinge * extremitatea opusa, ndreptata spre suprafaa organului #orti, este prevzuta cu periori rigizi care sunt proemineni pe suprafaa acelui organ. 0artea subiata a celulei fonoreceptoare este ncon.urata de terminaiile nervoase ale ramurii co(leare a nervului acusticovestibular. Aceste celule sunt excitate de anumite vibraii. #elulele senzoriale statoreceptoare se gsesc in epiteliul petelor 'maculelor) auditive din utricula si sacula, si in crestele auditive din ampulele canalelor semicirculare. #elula statoreceptoare prezint asemnri cu celula auditiva, fiind tot piriforma. /a extremitatea libera are peri lungi, unii intr&un mnunc(i numit par acustic. -xtremitatea subire este ncon.urata de terminaii ale ramurii vestibulare a nervului acusticovestibular. Au mai fost descrise ca celule senzoriale celulele olfactive si celulele vizuale. 1rebuie insa sa remarcam ca aceste celule nu pot fi considerate ca celule senzoriale, pentru ca ele sunt celule nervoase. (((( !.#elule de susinere. Al doilea constituent al epiteliilor senzoriale l reprezint celulele de susinere. Acestea sunt celule epiteliale care se gsesc intre celulele senzoriale si au rol de protecie . -piteliile senzoriale .oaca un rol foarte important in viata organismului, ntruct contribuie la realizarea relaiilor lui cu mediul ncon.urtor.

1esut cuboidal simplu

4ilozitate intestinala

1esut epit(elial polistratificat

1esut scuamos stratificat

Alveola pulmonara