You are on page 1of 9

Motivaia reprezint poate unul din cele mai importante procese psihice din perspectiva activitii de munc, fiind

acel motor care ndeamn spre performan. n absena motivaiei, dotarea aptitudinal, chiar remarcabil, va rmne nefructificat, pe cnd , dotarea aptitudinal mai modest, poate fi suplinit de o motivaie puternic

Salariul poate fi privit din doua puncte de vedere: 1.Pentru posesorul de capital (intreprinzator), salariul constituie adesea cel mai important element al costurilor, principalul sau post de cheltuieli 2. -Pentru posesorul de forta de munca (angajat), salariul reprezinta un venit, principalul mijloc de existenta a sa si a familiei sale, iar reactia acestuia va fi de a incerca sa maximizeze salariul nu numai pentru a obtine un minim de subzistenta, ci pentru a obtine o remunerare cat mai mare. I.2 Aspecte teoretice si legale privind timpul de munca si de odihna Dupa incheierea contractului lucratorul este obligat sa respecte timpul efectiv de lucru stabilit prin lege.Desfasurarea activitatiicu respectarea unui anumit program de lucru reprezinta una din trasaturile specifice ale raportului juridic de munca. Totodata, munca trebuie sa aiba un caracter de continuitate si sa fie prestata intr-un numar minim de ore pe zi ; daca nu depaseste 2 ore sau norma pe zi, activitatea trebuie sa fie considerata ca are loc pe baza unui contract civil. Dispozitiile legale care reglementeza timpul de munca si timpul de odihna au caracter imperativ, orice derogare de la normele pe carele contine este inadmisibila.(Pe langa principiul general enuntat la articolul 18 din Codul Muncii, in articolul 9 din Legea 6/1992 se prevede : orice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul concediului de odihna este interzisa . Aceasta dispozitie este reluata in articolul 59 alineatul 5 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 2000-2001. Clasificarea timpului de munca Timpul de munca poate fi impartit in doua categorii: - timpul de munca care se incadreza in programul de lucru sau durata normala a muncii;- timpul peste programul de lucru sau peste durata normala a muncii;

Salariul reprezinta suma primita pentru munca desfasurata sau pentru rezultatele obtinute de un angajat intr0o anumita unitate de timp Salariul de baza sau tarifar - nu este altceva decat partea principala a salariului total, ce se cuvine persoanei incadrate pentru munca prestata conform pregatirii pe care o are, intr-un anumit loc de munca. Salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat, in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucratorilor ce revin postului in care este incadrat cu pregatirea profesionala; Salariul nominal - consta in suma de bani pe care salariatul o primeste efectiv pentru munca depusa; Salariul real - reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata, la un moment dat, cu salariul nominal.Aceasta cantitate difera de la o perioada la alta si de la o piata la alta. In mod normal, raportul dintre salariul nominal si salariul real trebuie sa fie aceeasi, adica in diferiteperioade cu aceesi suma de bani primita pentru munca depusa sa se poata procura aceeasi cantitate de bunuri si servicii.Dar sunt numeroase situatiile cand au acelasi salariu nominal sau chiar cu unul mai mare sunt cumparate mai putine bunuri decat intr-o perioada anterioara. Intr-adevar, atunci cand salariul nominal creste, dar creste si costul alimentelor, al obiectelor de imbracaminte, al altor bunuri de prima necesitate, in realitate, salariul real scade, ceea ce evident, afecteaza nivelul de viata al salariilor si al famiilor lor.Este ceea ce se petrece incepand cu anul 1990 in tara noastra.Salariile nominale au crescut spectaculos, dar preturile de consum s-au ridicat intr-o masura mult mai mare. Salariul colectiv - este atribuit in mod global tuturor salariatiilor unei intreprinderi, ca participare la rezultatele acesteia (la beneficii ) sau prin diferite facilitati. Salariul social - reprezinta aceea parte din venitul national, prin care societatea, in ansamblul sau, intervine pentru a sporii veniturile unor categorii de salariati sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confrunta cu riscuri mai mari, cum sunt accidente de munca, bolile profesionale, somajul.

Adaosurile si sporurile - la salariul de baza se acorda numai in raport cu rezultatele obtinute, conditiile concrete in care se desfasoara activitatea si, dupa caz, vechimea in munca. Adaosurile si sporurile la salariul de baza formeaza partea variabila a salariului, pentru ca se platesc numai in raport cu performantele individuale ale fiecarui salariat (rezultatele obtinute in munca); pentru timpul in care munca este prestata in anumite conditii deosebite (pentru compensarea, pe aceasta cale, a efortului depus in plus sau a riscului ridicat pe care il presupune munca ); daca existenta dobandita pe durata vechimii in munca se concretizeaza in cresterea economica a muncii prestate; Premiile - sunt sume de bani acordate angajatiilor, in mod diferentiat, pentru realizari deosebite. Pot exista premii individule pentru performante deosebite si premii anule pentru toti angajatii organizatiei, din realizarile globale ale acesteia.Comisioanele reprezinta sumele calculate ca procent din vanzari sau incasari.Participarea la profit reprezinta sumele de bani obtinute de catre angajati, ca procente din profit, in functie de contributia la rezultatele firmei. Salariul minim brut pe tara Prin salariul minim (s-a stabilit prin Raportul reuniunii expertilor convocati de Consiliul de administratie al Organizatiei Internationale a Muncii, cu ocazia celui de-a 168-a sesiuni a sa care a avut loc la Geneva, februarie-martie 1967 ) se intelege : nivelul de remuneratie sub care nu se va putea cobora nici in drept, nici in fapt, indiferent cum ar fi modul sau de calcul; este salariul care, in fiecare tara are forta legii si care este aplicabil sub pedeapsa sanctiunilor penale sau a altor sanctiuni specifice. Salariul minim este considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente, imbracaminte, educatie, etc., ale salariatilor, tinand cont de dezvoltarea economica si cultura a fiecarei tari.Legea nr. 14/1991 a salarizarii dispune ca salariul de baza minim pe tara se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatului .Salariile de baza determinate prin negociere precum si cele stabilite prin hotarare a Guvernului, sau prin legi, nu pot fi mai mici decat salariul de baza minim pe tara aprobat pentru un program normal de munca.

Obligatia persoanelor juridice si fizice care angajeaza personal salariat cu contract de munca este de a garanta in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu nivelul salariului de baza minim brut pe tara. -Recompensele indirecte- se refera la facilitatile personalului, atat pe perioada angajarii cat si dupa aceea, datorita statutului de fost angajat. Recompensele indirecte sunt foarte diverse, pornind de la plata concediului de odihna, a ajutorului de somaj, pana la pensii sau dividente , obtinute ca actionari ai firmei. Pricipiile generale ale sistemelor de salarizare In elaborarea oricarui sistem de salarizare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele principii generale: A) Formarea salariului este supusa mecanismelor pietei si implicarii agentilor economicosociali Salariul, rezulta in principal din raportul care se formeaza pe piata muncii intre cererea si oferta de forta de munca, cele doua componente ale sale care se influenteaza reciproc determinand prin variatiile lor variatii ale salariului. Mecanismele de stabilire ale salariului insa nu sunt acelea ale concurentei perfecte sau ale economiei liberei concurente, cand nivelul salariului se determina numai in raport cu cererea si oferta. Pricipiile generale ale sistemelor de salarizare In elaborarea oricarui sistem de salarizare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele principii generale: A) Formarea salariului este supusa mecanismelor pietei si implicarii agentilor economicosociali Salariul, rezulta in principal din raportul care se formeaza pe piata muncii intre cererea si oferta de forta de munca, cele doua componente ale sale care se influenteaza reciproc determinand prin variatiile lor variatii ale salariului. Mecanismele de stabilire ale salariului insa nu sunt acelea ale concurentei perfecte sau ale economiei liberei concurente, cand nivelul salariului se determina numai in raport cu cererea si oferta.

Principiul existentei sau fixarii salariilor minime In articolul 23 al Declaratiei universale a drepturilor omului se arata ca:orice om care munceste are dreptul la o retributie echitabila si satisfacatoare care sa-I asigure atat lui, cat si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala. La munca egala salariul egal Este unul din principiile de baza ale salarizarii, care are o utilitate practica deosebita deoarece ofera punctul de plecare pentru determinarea salariilor. Acest principiu este enuntat in articolul 23 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, in care se arata ca: Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la un salariu egal pentru o munca egala. De asemenea, Constitutia tarii noastre consfinteste principiul salariului egal la munca egala, fara nici un fel de discriminare de varsta, sex, rasa, religie, convingeri politice, origine. Principiul salarizarii dupa cantitatea muncii Acest principiu se reflecta in sistemul de salarizare prin faptul ca salariile sunt exprimate pe numar total de ore de munca dintr-o luna sau pe o singura ora. De asemenea, prin intermediul normelor de munca, a caror forma de exprimare trebuie sa corespunda specificului productiei si formei de salarizare adoptate, se poate calcula, cand este cazul, salarizarea pentru diferite operatii, lucrari sau produse. Principiul salarizarii in functie de nivelul de calificare profesionala Un asemenea sistem are avantajul simplitatii deoarece ofera posibilitatea de a avea o concodanta relativ simpla intre calificarea profesionala si lucrarile de realizat. In practica insa, atunci cand calificarea trebuie tradusa in nivel de productie, s-a constatat ca nu intotdeauna calificarea profesionala este adaptata utilizarii sau cerintelor. In aceste conditii, salarizarea corespunzatoare unei calificari risca a fi supraevaluata, in timp ce pentru alte caliicari, risca a fi subevaluata. Calificarea poate fi un mijloc discret pentru a plati in plus sau in minus o categorie de calificare. Recunoasterea calificarii poate varia in functie de raportul de forte sau in functie de politica de gestiune a personalului.

Principiul salarizarii dupa calitatea muncii Desi aplicarea principiului salarizarii in functie de nivelul de calificare profesionala satisface in majoritatea cazurilor si cerintele cointeresarii pentru prestarea unei munci superioare calitativ, este totusi necesar sa se puna un accent dosebit in construirea unui sistem de salarizare bazat pe stimularea muncii de calitate superioara, deoarece pot exita situatii in care doi lucratori cu aceeasi calificare sa dea rezultate diferite din punct de vedere al calitatii. Aplicarea principiului salarizarizarii dupa calitatea muncii se reflecta in sistemul de salarizare prin prevederea unor premii pentru realizarea pe perioade indelungate de produse superioare calitativ sau a altor premii speciale pentru calitate.

Principiul salarizarii in functie de conditiile de munca In conceperea oricarui sistem de salarizare trebuie sa se tina seama si de conditiile in care se presteaza munca, acordandu-se salarii mai mai celor care isi desfasoara activitatea in conditii mai grele de munca, diferenta de salarizare reprezentand cheltuielile mai mari, strict necesare refacerii sau reproductiei fortei de munca. Daca munca respectiva nu ar fi remunerata corespunzator, atunci evident ca ar scadea cointeresarea salariatilor pentru efectuarea de munci grele si foarte grele. Principiul liberalizarii salariilor Determinarea salariilor se realizeaza intr-o libertate destul de mare atat din punct de vedere legal, cat si contractual. Statele au lasat partenerii sociali sa decida asupra continutului negocierilor cu privire la salarii, limitand la strictul necesar prevederile legislatiei muncii in acest domeniu (precizarea limitei minime a unor drepturi sau a limitei maxime a unor obligatii), restul problemelor fiind lasate la liberul acord de vointa partilor. Caracterul confidential al salariului Aplicarea acestui principiu inseamna interzicerea comunicarii altor persoane a salariilor individuale sau a castigurilor totale realizate de angajatii organizatiei avute in vedere.

. Indexarea si compensarea salariilor Indexarea si compensarea salariilor reprezinta un principiu al sistemului de salarizare impus de cresterea costului vietii, ca in majoritatea costurilor cu economia de piata [In unele tari: (Belgia, Danemarca, Israel, Islanda, Italia, Luxemburg) se practica sistemul indexarii generalizate, in altele (Canada, SUA, Franta, Elvetia) indexarea se aplica doar la o parte a salariatilor (de regula la cei cu venituri mai mici). Sunt si tari, insa, in care nu se practica indexarea (Germania, Austria, Japonia, Suedia)]. Indexarea este considerata una din modalitatile si procedeele practice de organizare si realizare a progresiei salariilor in raport cu rezultatele productiei firmei, ramurei si ale economiei nationale in general; prin intermediul sau se realizeaza corelatia dintre salarii si Preturi; Costul vietii; Productivitate; Venitul national; Cresterea economica.

Functia principala a indexarii este prevenirea eroziunii puterii de cumparare, atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai. Exista din acest punct de vedere asemanare intre inexarea si compensarea salariilor, ambele avand acelasi rol. De altfel, de multe ori ele au fost reglementate (si acordate) impreuna uneori confundandu-se. Compensarea, insa, reprezinta suma de bani cu care se majoreaza salariile individuale, ca urmare a cresterii preturilor de consum si a tarifelor la produsele si serviciile la care se retrage subventia. In tara noastra, indexarea (ca si compensarea) initial, mai precis pana la adoptarea Hotararii Guvernului nr.20/1996, a privit salariile personalului societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, regiile autonome si institutiilor publice.In cazul celorlalte unitati (societati comerciale cu capital privat), protectia sociala a salariatilor nu s-a asigurat in mod

direct prin intermediul indexarii, ci prin cel al stabilirii salariului de baza minim brut pe tara. Dar, s-a recomandat ca masurile cu privire la indexarea salariilor la societatile comerciale cu capital majoritar de stat sa se aplice si unitatilor cu capital majoritar privat, cooperatiste si obstesti, in scopul protectiei sociale a salariatilor. Prin contractul coleciv de munca la nivel national insa, a fost prevazuta indexarea incepand cu anul 1996 in cazul unitatilor in care salariile se negociaza. Compensarea si indexarea salariilor, precum si a altor venituri, ale populatiei au fost stabilite initial prin Hotararea Guvernului nr.1163/1990,in acordarea unei sume fixe lunare de 750 lei lunar net, cu incepere de la 1 Noiembrie 1990 (data la care a inceput prima etapa a liberalizarii preturilor) In scopul analizei evolutiei efective si prognozate a preturilor de consum si drept consecinta, pentru determinarea coieficientilor de indexare, avand in vedere evolutia acestor preturi si aproductiei la nivelul economiei nationale prin Hotararea de Guvern nr.843/1991 a fost infiintata Comisia Nationala pentru indexare.Acesta este un organ consultativ care supune Guvernului propuneri cu privire la indexarea slariilor, ajutorului de somaj, pensiilor de asigurari sociale de stat, militare si veterani de razboi (inclusiv de urmas) si a altor venituri ale populatiei. Urmare a indexarii, patronul va recalcula tarifele sau, respectiv, cotele de manopera, pe unitatea de produs sau valorica, corespunzator formelor de organizare a muncii si de salarizare aplicate in unitate. I.3.4. Formele de salarizare Formele de salarizare sunt acele modalitati sau procedee prin intermediul carora se determina marimea, dinamica salariilor individuale sub ce forma ar fi platite. Formele de salarizare realieaza legatura intre marimea rezultatului muncii, partea ce revine salariatilor, activitatea depusa de ei si alte elemente economice, sociale, psihologice sau de alta natura. Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta in contractul colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.

Pe parcursul evolutiei sale salariul a cunoscut diverse forme de plata. In esenta, ele se pot reduce la trei forme de baza:a) salariul dupa timpul lucrat sau in regie;b) salariul in acord; c)salariul mixt;

You might also like