RAO International Publishing Company, Bucuresti, 2000. Traducere din limba engle !

Irina "egrea ###########################################################################

Cronicile din "arnia $ CA%&TORI' P' (AR' C) *+ORI ,' +I-

Cli.e /taples %e0is

C)PRI"/

1. Tabloul din dormitor 2. %a bordul cor!biei *+ori de i2. Insulele p!r!site 3. Ce a 4!cut Caspian acolo $. 5urtuna si ce a iesit din ea

6. A.enturile lui 'ustace 7. Cum s#a s48rsit a.entura 9. ,ou! p!tanii din care au sc!pat ca prin urechile acului :. Insula glasurilor 10. Cartea .r!;itorului 11. %!butele#de#plus sunt 4ericite 12. Insula <ntunecoas! 12. Cei trei adormiti 13. =nceputul cap!tului lumii 1$. (inunile (!rii#de#pe#)rm! 16. Tocmai la cap!tul lumii "otit! biobibliogra4ic!

Capitolul 1 TAB%O)% ,I" ,OR(ITOR

A 4ost odat! un b!iat pe care <l chema 'ustace Clarence /crubb >scrubby ? r!u, r!ut!cios@ mic de stat, pipernicitA, si aproape c! <si merita numele. P!rintii <l strigau 'ustace Clarence, iar pro4esorii # /crubb. "u .! pot spune cum i se adresau prietenii, 4iindc! nu a.ea nici unul. "u le spunea tat!lui si mamei lui *tat!- si *mam!-, ci Barold si Alberta. 'rau niste persoane 4oarte moderne si luminate la minte. Cegetarieni si ne4um!tori, nu consumau b!uturi alcoolice si purtau un anumit gen de ru4!rie de corp. =n casa lor erau 4oarte putine mobile, len;eria de pat era sumar!, iar 4erestrele st!teau tot timpul deschise.

%ui 'ustace Clarence <i pl!ceau animalele, <n special scarabeul, dac! erau morti si prinsi cu acul pe un carton. =i pl!ceau c!rtile, dac! erau c!rti de in4ormatie si a.eau po e cu silo uri de cereale si copii str!ini 4oarte grasi, care 4!ceau gimnastic! <n scoli model.

'ustace Clarence nu#i putea su4eri pe .erii lui, cei patru 4rati Pe.ensie, Peter, /usan, 'dmund si %ucy. ,ar s#a bucurat mult c8nda a4lat c! 'dmund si %ucy .eneau s! stea la ei. /i asta 4iindc!, <n sinea lui, <i pl!cea s! 4ac! pe se4ul si pe birul@ or, desi era tare pirpiriu si nu i#ar 4i putut tine piept <nrr#o <nc!ierare nici m!car lui %ucy, dar!mite lui 'dmund, stia c! eDist! eci de metode de a#i s8c8i pe altii, dac! esti la tine acas! si ei sunt doar musa4iri.

'dmund si %ucy nu .roiau nicidecum s! .in! s! stea la unchiul Barold si la m!tusa Alberta. "umai c! e4ecti. n#a.eau <ncotro. Tata urma s! tin! niste prelegeri <n America, timp de saispre ece s!pt!m8ni <n .ara aceea, iar mama mergea cu el, 4iindc! nu mai a.usese o .acant! ade.!rat! de ece ani de ile.

Peter muncea din greu pentru un eDamen si trebuia s!#si petreac! .acanta meditindu#se cu b!tr8nul pro4esor EirFe, <n a c!rui cas! cei patru copii a.useser! niste a.enturi minunate mai demult, <n anii de r! boi. ,ac! ar mai 4i locuit <nc! <n acea cas!, i#ar 4i chemat pe toti s! stea la el. ,e atunci <ns!, s!r!cise si tr!ia <nrr#o c!scioar!, <n care nu eDista dec8t un singur dormitor de oaspeti. Pe de alt! parte, ar 4i costat prea multi bani ca p!rintii s!#i ia si pe ceilalti trei copii <n America, deoarece /usan plecase.

Oamenii mari o socoteau pe /usan cea mai 4rumusic! din 4amilie, dar nu era deloc bun! la scoal! Gdesi, altminteri, 4oarte matur! pentru .8rsta eiH, iar mama icea c! *ar pro4ita mult mai mult dec8t cei mici de pe urma unei c!l!torii <n America-. 'dmund si %ucy <ncercau s! nu o in.idie e pe /usan pentru norocul de care a.ea parte, <ns! era <ngro itor s! 4ie ne.oiti s!#si petreac! .acanta de .ar! la m!tusa lor. *' si mai r!u, <ns!, pentru mine, icea 'dmund, 4iindc! tu m!car .ei a.ea camera ta, pe c8nd eu .a trebui s! stau <n acelasi dormitor cu <mputitul !la de 'ustace-.

Po.estea <ncepe <ntr#o dup!#amia !, c8nd 'dmund si %ucy i butiser! s! 4ure c8te.a minute pretioase pentru a r!m8ne singuri. /i, 4ireste, .orbeau despre "arnia, care era numele t!r8mului lor tainic si nestiut de nimeni. (a;oritatea dintre noi, presupun, a.em un t!r8m tainic, <ns! pentru noi acesta este doar un t!r8m imaginar, <n aceast! pri.int!, 'dmund si %ucy erau mai norocosi dec8t alti oameni. T!r8mul lor tainic eDista aie.ea. 5useser! de;a acolo de dou! ori@ nu <n ;oac! sau <n .is, ci <n realitate. A;unseser! acolo prin Cra;!, care este singura cale de a p!trunde <n "arnia. /i li se 4!g!duise <n "arnia sau, <n 4ine, li se d!duse speranta c! <ntr#o

bun! i a.eau s! se <ntoarc! acolo. C! puteti <nchipui c8t de mult discutau despre asta, c8nd g!seau prile;ul.

'rau <n camera lui %ucy, unde st!teau pe pat si se uitau la un tablou at8rnat pe peretele din 4at!. 'ra singurul tablou din cas! care le pl!cea. (!tusa Alberta nu#l putea su4eri Gde aceea si 4usese surghiunit <ntr#o od!it! dosnic! de la eta;H, <ns! nu se putea descotorosi de el, 4iindc! <l primise <n dar de nunt! de la o persoan! pe care nu .oia s#o ;igneasc!.

Tabloul <n4!tisa o corabie # o corabie care plutea drept spre tine. Prora era su4lat! cu aur si a.ea 4orma unui cap de balaur cu botul larg deschis. A.ea doar un singur catarg si o singur! p8n ! mare si p!trat!, de culoare purpurie. P!rtile laterale ale cor!biei # ceea ce se .edea din ele acolo unde se terminau aripile aurii ale balaurului # erau .er i. Casul tocmai se cocotase pe creasta unui 4abulos .al a uriu, al c!rui p8ntece <n.olburat se rostogolea spre tine, plin de spum! si cl!buci mari. /e .edea limpede cum corabia na.iga iute, sub ra4alele unui .8nt .ioi, <nclinat! usor pe partea babordului. GApropo, dac! a.eti de g8nd s! cititi p8n! la urm! aceast! po.este si dac! nu stiti de;a, n#ar strica s! b!gati la cap c! partea st8ng! a unei cor!bii, c8nd te uiti din 4at!, se numeste babord, iar partea dreapt! tribord.H Toat! lumina soarelui c!dea pe corabie <n acea parte, iar apa pe acea parte era plina de iri !ri .er i si purpurii. Pe cealalt! parte, a.ea o tent! de albastru <nchis, de la umbra cor!biei.

# =ntrebarea e, ise 'dmund, dac! nu#i mai r!u s! pri.esti o corabie narnian!, c8nd stii bine c! nu poti a;unge la ea.

# P8n! si pri.itul e mai bun dec8t nimic, spuse %ucy. Oh, si c8t de narnian! e corabia asta.

# Tot cu ;ocul !la al .ostruI spuse 'ustace Clarence, care tr!sese cu urechea la us! si acum intrase <n!untru, r8n;ind. Anul trecut, c8nd locuise la 4amilia Pe.ensie, 4!cuse ce 4!cuse si i butise s!#i aud! pe toti .orbind despre "arnia, pl!c8ndu#i s!#i tachine e pe aceast! tem!. /e g8ndea, 4ireste, c! n!scociser! totul@ si, 4iind prea n!t!r!u ca s! poat! n!scoci si el ce.a, nu pri.ea cu ochi buni toat! po.estea asta.

# Pre enta ta nu e dorit! aici, ise 'dmund, t!ios.

# =ncerc s! m! g8ndesc la o poe ioar!, spuse 'ustace. Ce.a de genulJ

"iste pustani care s#au ;ucat de#a "arnia /#au 4!cut treptat tot mai natantoli.

# P!i, una la m8n!, "arnia nu rimea ! cu natantoli, ise %ucy.

# ' o asonant!, spuse 'ustace.

# "u care cum.a s!#l <ntrebi ce#i aia o aso#sc8r#tamb!lanie, spuse 'dmund. Abia asteapt! s!#i pui <ntrebarea asta. "u i nimic, c! poate asa pleac!.

Con4runtat cu o asemenea primire, orice b!iat ar 4i sp!lat putina sau si#ar 4i iesit din pepeni. "u <ns! si 'ustace. A r!mas locului, teleleu, r8n;ind cu gura p8n! la urechi, dup! care s#a tre it din nou .orbindJ

# C! place tabloul !laI <ntreb! el.

# Pentru numele lui ,umne eu, nu#l l!sa s! <nceap! s! turuie despre art! si chestii din astea, se gr!bi 'dmund s! ic!. "umai c! %ucy, care era 4oarte sincer!, apucase s! spun!J

# ,a. (ie <mi place 4oarte mult.

# ' in4ect, ise 'ustace.

# Car!#te si n#ai s!#l mai .e i, spuse 'dmund.

# /i de ce <ti placeI o descusu 'ustace pe %ucy.

# P!i, <n primul r8nd, <ncepu#%ucy, <mi place 4iindc! ai impresia c! <ntr#ade.!r corabia se misc!. Iar apa pare lichid! de#ade.!rat. Iar .alurile par c! se ridic! si coboar! de#ade.!rat.

,esigur, 'ustace a.ea o sumedenie de r!spunsuri la aceste a4irmatii, numai c! t!cea m8lc. (oti.ul era 4aptul c! eDact <n acea clip! se uit! la .aluri si constat! c! <ti d!deau e4ecti. sen atia c! se ridicau si coborau. "u mersese dec8t o singur! dat! cu .aporul Gsi atunci doar p8n! la Insula KightH, c8nd a.usese un r!u de mare <ngro itor. C! 8nd .alurile din tablou, i se 4!cu din nou great!. /e cam <n.er i la 4at!, <ncu#met8ndu#se <ns! s! se mai uite o dat!. ,up! care, toti trei copiii r!maser! holbati si cu gura c!scat!.

Ce .edeau ei poate 4i greu de cre ut c8nd citesti tip!rit pe h8rtie, <ns! era aproape la 4el de greu de cre ut si dac! .edeai cu ochii t!i ce se <nt8mpla. =n tablou, totul se misca. ,ar nu era nicidecum ca la cinema@ culorile erau prea reale, clare si naturale. C888;, <n .aluri se <n4igea prora cor!biei si sus t8snea o tromb! de stropi <nspumati. /i, pe urm!, hop, <n sus .alul <n spatele cor!biei, de se .edeau <n s48rsit c8rma si puntea, care disp!reau iar!si c8nd un nou .al se n!pustea spre .as si prora iesea iar la i.eal!, <n acelasi moment, un caiet care era pe pat l8ng! 'dmund <ncepu s!#si 48l48ie paginile, se ridic! si porni plutind prin aer spre peretele din spatele b!iatului, iar %ucy simti cum p!rul <i biciuieste obra;ii, asa cum se <nttmpl! pe o i .8ntoas!. /i era o i .8ntoas!@ numai c! .8ntul su4la din tablou spre ei. /i, brusc, o dat! cu .8ntul <ncepur! gomotele # bu4niturile .alurilor, plesc!itul apei ce se i bea de laturile cor!biei, .8;8itul si .uietul asur itor 4!cut de aer si de ap!. (irosul, <ns!, mirosul acela s!lbatic si s!rat o con.inse pe %ucy c! nu .isa.

# Ast8mp!rati#.!, se au i glasul lui 'ustace, pitig!iat de spaim! si de t84n!. =ncetati cu gluma asta proast!. Ast8mp!rati#.!. Am s! .! spun Albertei. )ouuL

Ceilalti doi erau mult mai obisnuiti cu a.enturile, <ns!, eDact c8nd 'ustace Clarence spunea *)ouu-, eDclamar! si ei *)ouu-. (oti.ul era 4aptul c!, din ram!, t8snise a4ar! o tr8mb! urias! de ap! s!rat! si rece, <mprosc8ndu#i dra.!n, de <nlemnir! cu r!su4larea t!iat! si u i leoarc! p8n! la piele.

# Am s! sparg <n buc!ti porc!ria asta, strig! 'ustace@ apoi, <ns!, se petrecur! simultan c8te.a lucruri. 'ustace se n!pusti spre tablou, 'dmund, care se pricepea c8t de c8t la .r!;i, t8sni dup! el, pre.enindu#l s! aib! gri;! si s! nu 4ie prost. %ucy <l <ns4ac! de cealalt! parte, 4iind t8r8t! <n 4at!. Iar acum, ori ei se micsorar! prea mult, ori tabloul se 4!cuse mult mai mare. 'ustace s!ri <ncerc8nd s!#l smulg! de pe perete, <ns! se tre i postat <n picioare pe ram!@ <n 4ata lui nu era un geam, ci marea ade.!rat!, cu .8nt si .aluri, ce se i beau de ram!, de parc! ar 4i 4ost o

st8nc!. /e !p!ci de tot si se prinse de ceilalti doi, care s!riser! sus l8ng! el. /e b!tur!, url8nd, c8te.a clipe, dar eDact c8nd credeau c! <si rec!p!taser! echilibrul, se tre ir! <n.!luiti de un imens bri ant albastru, care <i lu! pe sus, tr!g8ndu#i <n ;os, <n mare. Tip!tul disperat al lui 'ustace se curm! brusc, c8nd gura i se umplu de ap!.

%ucy multumea cerului c! <si d!duse toat! silinta la <not <n ultimul trimestru. ' ade.!rat c! s#ar 4i descurcat mult mai bine dac! ar 4i dat mai <ncet din m8ini, iar pe deasupra apa era mult mai rece dec8t p!rea pe c8nd era doar un tablou. Oricum, tin8nd capul sus, .8rli din picioare ca s! scape de panto4i, asa cum se cu.ine s! 4ac! oricine cade <mbr!cat <ntr#o ap! ad8nc!. Ba chiar st!tea cu gura <nchis! si cu ochii deschisi. 'rau <n continuare destul de aproape de corabie@ %ucy .edea sus de tot, deasupra lor, 4lancul .erde al .asu#

lui si oameni care se uitau la ea de pe punte. Apoi, cum si era de asteptat, 'ustace se ag!t! panicat de ea si am8ndoi se duser! drept la 4und.

C8nd iesir! din nou la supra4at!, !ri o siluet! alb! care se i.ise din apele m!rii, )ng! corabie. 'dmund era acum 4oarte aproape de ea, c!lc8nd apa, si <l prinsese de brate pe 'ustace, care biera sinistru ca din gur! de sarpe. Apoi, altcine.a, cu un chip .ag cunoscut, <si strecur! o m8n! pe sub ea, din cealalt! parte. ,e pe corabie se au eau tipete, nenum!rate capete se <nghesuiau unele <n altele peste parapet, de unde se .8rleau 4r8nghii. ,up! aceea urm! un r!stimp care i se p!ru 4oarte lung, c8nd se <n.ineti la 4at! si dintii <ncepur! s!#i cl!nt!ne <n gur!. =n realitate, r!stimpul acesta nu 4usese chiar at8t de lung@ oamenii asteptau momentul c8nd s! o poat! trage pe punte, 4!r! s! eDiste riscul de a 4i tr8ntit! si i bit! de corabie, <n ciuda str!daniilor lor admirabile, tot s#a ales cu o .8n!taie la genunchi, cum s#a putut .edea c8nd s#a tre it <n 4inal <n picioare, pe .as, siroind de ap! si d8rd8ind de mama 4ocului. ,up! ea, <l s!ltar!, opintindu# se, pe 'dmund, iar apoi pe ne4ericitul de 'ustace. )ltimul ap!ru str!inul, un b!iat cu p!rul b!lai, mai mare cu c8ti.a ani dec8t ea.

# Cas # Cas # CaspianL rosti %ucy, g848ind, de <ndat! ce i buti s!#si mai trag! su4letul. C!ci chiar Caspian era@ Caspian, b!iatul care era regele "arniei si pe care <l a;utaser! s! urce pe tron <n timpul ultimei lor .i ite. 'dmund <l recunoscu si el imediat, <si d!dur! toti m8na, b!t8ndu#se pe um!r 4oarte <nc8ntati.

# ,ar cine e prietenul .ostruI <ntreb! aproape numaidec8t Caspian, <ntorc8ndu#se spre 'ustace, cu 8mbetul lui .oios. "umai c! 'ustace pl8ngea mult mai r!u dec8t s#ar 4i cu.enit s! pl8ng! un b!iat de .8rsta lui, care nu p!tise nimic altce.a dec8t c! se 4!cuse ciuciulete, si biera <n gura mareJ Creau s! plec. Creau <napoi. "u#mi placeL

# Crei s! pleciI 4!cu Caspian. )ndeI

'ustace se duse glont spre marginea cor!biei, ca si cum s#ar 4i asteptat s! .ad! rama tabloului sp8n u#rat! deasupra m!rii si s! !reasc! .reun coltisor din dormitorul lui %ucy. "u#i .! ur! ochii dec8t .aluri albastre, cu creste <nspumate, si un cer a uriu mai pal, ambele <ntin 8ndu#se la nes48rsit p8n! <n are, h!t, departe. Poate nici n#ar trebui s!#l condamn!m dac! <i tres!ri inima <n piept si i se 4!cu brusc r!u.

# BeiL Rynel4L <l strig! Caspian pe unul dintre marinari. Adu niste .in cu mirodenii pentru maiest!tile lor. ' bine s! beti ce.a ca s! .! <nc!l iti, dup! ce .#ati udat at8t de r!u. %e spunea lui 'dmund si lui %ucy *(aiest!tile lor-, 4iindc! ei, <mpreun! cu Peter si /usan 4useser! demult de tot regi si regine ai "arniei. Timpul <n "arnia curge alt4el dec8t la noi.

,ac! petreci o sut! de ani <n "arnia, te <ntorci totusi <n lumea noastr! eDact la aceeasi or! din aceeasi i <n care ai plecat. /i apoi, dac! re.ii <n "arnia dup! ce ai petrecut o s!pt!m8n! aici, se prea poate s! constati c! au trecut o mie de ani narnieni, sau doar o i, ori c! timpul a stat <n loc. "#ai cum s! stii eDact c8t, p8n! nu a;ungi acolo. ,rept urmare, c8nd 4ratii Pe.ensie se <ntorseser! <n "arnia ultima oar! <n cea de#a doua lor .i it!, a 4ost Gpentru narnieniH ca si cum Regele Arthur ar 4i re.enit <n Anglia, cum iceau unii c! se .a <nttmpla. Iar eu icJ cu c8t mai repede, cu at8t mai bine.

Rynel4 se <ntoarse aduc8nd .inul cu mirodenii aburind <ntr#un clondir si patru cupe de argint. 'ra eDact ce ti#ai 4i putut dori pe lume <n acea clip!, <nc8t, sorbind din minunata licoare, %ucy si 'dmund simteau cum c!ldura li se prelinge p8n! <n .8r4ul degetelor de la picioare. 'ustace, ins!, se str!mba si 4!cea mutre, bomb!nea si scuipa .inul a4ar!, p8n! i se 4!cu r!u din nou si <ncepu iar!si s! se smiorc!ie, <ntreb8nd dac! n#a.eau cacao granulat! cu .itamine, pe care s! i#o di ol.e <n ap! distilat!, si insistind ca, oricum, s! 4ie l!sat la t!rm la urm!toarea oprire.

# (are m!sc!rici to.ar!sul !sta de drum pe care ni l#ai adus, 4rate, <i sopti Caspian lui 'dmund, chicotind@ dar p8n! s! mai apuce s! adauge ce.a, 'ustace i bucni iar!si.

# OohL PtiuL Ce naiba mai e si aiaL %uati oroarea asta de#aici.

,e data asta, i se putea g!si e4ecti. o scu ! c! se simtea oarecum surprins. Ce.a <ntr#ade.!r 4oarte ciudat iesise din cabina de pe pupa si se apropia agale de ei. Puteai s! ici c! e Msi <ntr# ade.!r era # un /oarece. ,ar nu un soarece ca oricare, ci unul care mergea pe picioarele dind!r!t si m!sura cam ;um!tate de metru <n!ltime. ,e ;ur <mpre;urul capului, a.ea o band! 4in! de aur, petrecut! la urechi <ntr#o parte pe dedesubt, iar <n cealalt! parte pe deasupra, <n care era <n4ipt! o pan! lung!, staco;ie. GCum blana /oarecelui era 4oarte <nchis! la culoare, aproape neagr!, e4ectul era puternic si i bitor.H /t!tea cu laba st8ng! re emat! de pl!selele unei s!bii, lung! aproape c8t coada lui. P!sea gra. pe puntea care se leg!na, p!str8ndu#si per4ect echilibrul, cu gesturi gratioase si elegante. %ucy si 'dmund <l recunoscur! imediat pe Pispirici, cel mai .itea dintre toate animalele .orbitoare din "arnia, si totodat! /oarecele /e4. ,ob8ndise o glorie nemuritoare <n a doua B!t!lie de la Beruna. %ucy t8n;ea, asa cum i se <ntimplase <ntotdeauna, s!#l ia pe Pispirici <n brate si s!#l str8ng! la pieptul ei. /tia, <ns!, prea bine c! n#ar 4i putut a.ea parte niciodat! de aceast! pl!cereJ l#ar 4i ;ignit pro4und. /e multumi, asadar, s! se lase <n genunchi ca s! poat! .orbi cu el.

Pispiprici puse <n 4at! piciorul st8ng, <l trase <n spate pe dreptul, 4!cu o plec!ciune, <i s!rut! m8na, se <ndrept! de spate, <si r!suci must!tile si rosti cu .ocea lui ascutit! si pitig!iat!J

# )milul dumnea.oastr! ser.itor, (aiestate. /i al Regelui 'dmund, deopotri.!. G%a care 4!cu o nou! plec!ciune.H "imic nu mai lipsea acestei minunate a.enturi, dec8t pre enta (aiest!tilor .oastre.

# P4ui, luati#l de#aici, se .!ic!rea 'ustace. "u pot s! su4!r soarecii. /i n#am suportat niciodat! animalele dresate. /unt proaste, .ulgare si # si sentimentale.

# /! <nteleg oare, <i ise Pispirici lui %ucy dup! ce se holbase lung la 'ustace, c! aceast! persoan! nespus de mo;ic! se a4l! sub protectia (aiest!tii .oastreI 5iindc!, dac! nu...

=n acea clip!, %ucy si 'dmund traser! am8ndoi un str!nut.

# Ce prost s8ht s! .! tin aici <n picioare, cu hainele astea ude pe .oi, spuse Caspian. Baideti ;os s! .! schimbati. %ucy, am s!#ti dau cabina mea, 4ireste, <ns! din p!cate n#am straie 4emeiesti la bord. Ca trebui s! te descurci cu niste .esminte de#ale mele. Baide, Pispirici, 4ii b!iat bun si arat!#le drumul.

# Pentru a 4i pe placul unei doamne, ise Pispirici, renunti p8n! si la o chestiune de onoare # m!car pe moment # la care se uit! 4oarte aspru la 'ustace.

Caspian <i <mpinse de la spate, orindu#i, asa c! <n c8te.a minute %ucy se tre i intr8nd pe us! <n cabina de la pupa. /e <ndr!gosti de ea numaidec8t # cele trei 4erestre p!trate care d!deau spre apa albastr! si <n.olburata din spatele cor!biei, banchetele ;oase si capitonate pe trei din laturile mesei, lampa de argint care se leg!na deasupra Gopera Piticilor, <si d!du ea seama imediat dup! 4inetea si delicatetea lucr!turiiH si imaginea aurie a %eului Aslan pe peretele din 4at!, mai sus de us!. Toate astea le sesi ! <ntr#o clipit!, c!ci Caspian deschise numaidec8t o us! dinspre tribord si iseJ

# Asta o s! 4ie camera ta, %ucy. =mi iau doar niste lucruri uscate # scotocea <ntr#unul dintre cu4ere <n timp ce .orbea # si pe urm! te las s! te schimbi. Arunc! pe us! a4ar! hainele ude, ca s! pun pe cine.a s! ti le duc! la cambu !, s! se usuce.

%ucy se simtea ca acas!, de parc! ar 4i locuit <n cabina lui Caspian de s!pt!m8ni <n sir, iar miscarea cor!biei n#o nelinistea, <ntruc8t pe .remuri, c8nd 4usese regin! <n "arnia, c!l!torise mult pe mare. Cabina era 4oarte mic!, dar .esel! si str!lucitoare de la lambriurile pictate 4rumos Gnumai p!s!ri, animale, balauri rosii si .it! de .ieH@ od!ita sclipea de cur!tenie. Bainele lui Caspian <i erau prea mari, <ns! p8n! la urm! i buti s! se descurce. Cu panto4ii, sandalele si ci mele lui de ap! n#a.ea ce 4ace, nepotri.indu#i#se practic deloc, dar n#o deran;a s! umble descult! pe corabie. ,up! ce se <mbr!c!, se uit! a4ar! pe 4ereastr! la apa care .uia <nspumat! pe l8ng! .as si trase ad8nc aer <n piept 'ra absolut con.ins! c! a.eau s! petreac! de minune.

Capitolul 2 %A BOR,)% COR&BI'I *+ORI ,' +I-

# Ah, %ucy, ai .enit, ise Caspian. Tocmai te N asteptam. Ti#l pre int pe c!pitanul meu, lordul ,rinian.

)n b!rbat brunet puse genunchiul <n p!m8nt si <i s!rut! m8na. ,e 4at! mai erau doar Pispirici si 'dmund.

# )nde e 'ustaceI <ntreb! %ucy.

# =n pat, ise 'dmund, si nu cred c!#l putem a;uta cum.a. ,ac! <ncerci s! 4ii dr!gut cu el, nu#i 4aci dec8t si mai r!u.

# P8n! una alta, spuse Caspian, .rem s! st!m de .orb!.

# Pe Oupiter, sigur c! da, spuse 'dmund. /i, <n primul r8nd, despre timp. A trecut un an dup! timpul nostru de c8nd ne#am desp!rtit de tine <nainte de <ncoronare. C8t a <nsemnat asta ca durat! <n "arniaI

# 'Dact trei ani, ise Caspian.

# Totul merge bineI se interes! 'dmund.

# ,oar nu cre i c! mi#as 4i l!sat eu regatul si s! plec pe mare dac! totul n#ar 4i 4ost <n regul!, <i r!spunse Regele. "u mai eDist! acum nici o <ntelegere <ntre Telmarinieni, Pitici, lighioane .orbitoare, 5auni si tot restul. Iar pe uriasii !ia scandalagii de la granit! i#am b!tut .ara trecut! at8t de dra.!n, <nc8t acum ne pl!tesc biruri grele. /i am o persoan! minunat! pe care o las ca Regent, c8nd sunt plecat # Bunil!, Piticul, <l mai tineti minteI

# ,ragul de Bunil!, ise %ucy, cum s! nu#l tin minteIL "ici c#ai 4i putut 4ace o alegere mai bun!.

# Credincios ca un c8ine, ,oamn!, si .itea ca un ca un /oarece, spuse ,rinian. 'ra s! spun! *ca un leu-, <ns! obser.ase c! Pispirici st!tea cu ochii pironiti la el.

# /i <ncotro ne <ndrept!mI <ntreb! 'dmund.

# P!i, <ncepu Caspian, e o po.este cam lung!. Poate .! mai amintiti c!, atunci c8nd eram mic, unchiul meu, u urpatorul (ira , s#a descotorosit de sapte prieteni de#ai tatii Gcare ar 4i putut s!# mi tin! parteaH trimit8ndu#i s! eDplore e necunoscutele (!ri R!s!ritene a4late dincolo de Insulele P!r!site.

# ,a, ise %ucy, si nici unul dintre ei nu s#a mai <ntors .reodat!.

# =ntocmai. 'i bine, <n iua <ncoron!rii mele, cu aprobarea lui Aslan, am 4!cu leg!m8ntul ca, <n ca ul <n care restabilesc pacea <n "arnia, s! na.ighe spre r!s!rit timp de un an si o i pentru a#i g!si pe prietenii tat!lui meu sau pentru a a4la dac! au murit, urm8nd ast4el s!#i r! bun, dac! <mi st! <n putint!. Iat! numele lorJ %ordul Re.ilian, %ordul Bern, %ordul Argo , %ordul (a.ramorn, %ordul Octesian, %ordul Restimar si # oh, si <nc! unul, cu un nume pe care nu i butesc s! mi#l amintesc.

# %ordul Rhoop, /ire, spuse ,rinian.

# Rhoop, Rhoop, sigur c! da, ise Caspian. Aceasta este principala mea intentie, <ns! Pispirici tinteste la ce.a si mai cute !tor. Toti ochii se <ntoarser! spre /oarece.

# Cute !tor ca spiritul meu, spuse el. ,esi poate m!runt ca statura mea. ,e ce n#am <ncerca s! a;ungem tocmai p8n! la cap!tul de r!s!rit al lumiiIL /i ce#am putea oare g!si acoloI 'u, unul, m! astept s! g!sim tara lui Aslan. (arele %eu .ine la noi <ntotdeauna dinspre est, peste m!ri si t!ri.

# Ce idee nemaipomenit!, eDclam! 'dmund, coplesit de admiratie.

# ,ar chiar cre i, inter.eni %ucy, c! tara lui Aslan e <ntr#ade.!r o tar! # adic! genul de tar! spre care s! poti .reodat! na.igal

# "u stiu, ,oamn!, ise Pispirici. ,ar iat! cum stau lucrurile. C8nd eram <n leag!n, o nim4! a p!durii, o ,riad!, mi#a recitat aceste .ersuriJ

Acolo unde cerul se <nt8lneste cu marea, Acolo unde .alurile nu mai sunt ca sarea, Pispirici, dulceata mea, scrutea ! area /i#n dep!rt!rile m!rete .ei a4la c!tarea. R!s!ritul eDtrem <ti este sal.area.

"u stiu ce <nseamn!, <ns! .ra;a acestor cu.inte m#a urm!rit toat! .iata.

,up! o scurt! t!cere, %ucy <ntreb!J

# /i unde ne a4l!m acum, CaspianI

# C!pitanul <ti poate spune mai bine dec8t mine, ise Caspian. Asa c! ,rinian <si scoase harta si o <ntinse pe mas!.

# Iat! po itia <n care ne g!sim, 4!cu el, ar!tind cu degetul. /au, <n 4ine, po itia <n care ne g!seam a i, la amia !. Am a.ut un .8nt bun dinspre Cair Para.el si ne#am <ndreptat usor spre nord c!tre Palma, unde am a;uns a doua i. Am stat <n port o s!pt!m8n!, <ntruc8t ,ucele din Palma a organi at un m!ret turnir pentru (aiestatea sa, care a dat ;os din sa nenum!rati ca.aleri...

# /i m#am ales si eu cu niste c! !turi ur8te, ,rinian. (ai am si acum .8n!t!ile de pe urma lor, se b!g! <n .orb! Caspian.

# ...si a dat ;os din sa nenum!rati ca.aleri, repet! ,rinian, 8mbind cu gura p8n! la urechi. "oi ne g8ndeam c! ,ucelui i#ar pl!cea dac! (aiestatea sa Regele s#ar <nsura cu 4iic!#sa, numai c! n#a iesit nimic.

# ' sasie si are pistrui, ise Caspian.

# Oh, biata 4at!, o c!ina %ucy.

# /i am plecat din Palma, continu! ,rinian, si timp de aproape dou! ile am a.ut o mare at8t de calin!, de a trebuit s! .8slim, dup! care am a.ut din nou .8nt bun, dar tot n#am a;uns <n Terebinthia dec8t <n a patra i de c8nd am p!r!sit Palma. Iar acolo regele lor ne#a trimis o solie, pre.enindu#ne s! acost!m <ntruc8t <n Terebinthia era o mare molim!, asa c! am ocolit promontoriul si am tras <ntr#un gol4ulet, unde ne#am apro.i ionat cu ap!. Pe urm! am 4ost ne.oiti s! r!m8nem <n rad! trei ile p8n! s#a pornit un .8nt dinspre sud#est si am plecat spre Cele /apte Insule. ,up! trei ile de na.igat <n larg, un .as corsar Gdup! .elatur!, din TerebinthiaH ne#a a;uns din urm!, dar, c8nd a constatat c! suntem bine <narmati, si#a .! ut de drum dup! c8te.a schimburi de s!geti din ambele p!rti...

# Ba ar 4i trebuit s!#l urm!rim, s! urc!m la bordul lui si s!#i sp8n ur!m pe toti nemernicii !ia, ise Pispirici.

# ...iar dup! alte cinci ile ne#am apropiat de (uil, insula situat! cel mai la .est dintre Cele /apte Insule. Apoi am trecut prin str8mtoare, .8slind, iar pe la as4intit am a;uns la Redha.en, pe insula Brenn, unde am 4ost osp!tati, cu dragoste, si am primit merinde si ap!, c8t ne#a po4tit inima. Am plecat din Redha.en acum sase ile si am a.ut o .ite ! nemaipomenit de bun!, asa c! n!d!;duiesc s! putem .edea Insulele P!r!site poim8ine. Pe scurt, ne a4l!m de aproape trei eci de ile pe mare si, de c8nd am plecat din "arnia, am parcurs peste patru sute de leghe.

# /i dup! Insulele alea P!r!siteI se interes! %ucy.

# "imeni nu stie, (aiestatea .oastr!, <i r!spunse ,rinian. ,oar dac! ne .or spune locuitorii acelor insule.

# Pe .remea noastr! habar n#a.eau, ise 'dmund.

# P!i, a.entura <ncepe, asadar, cu ade.!rat dup! Insulele P!r!site, remarc! Pispirici.

Caspian le propuse apoi s! le arate, e.entual, corabia <nainte de cin!, <ns! %ucy, pe care o mustra constiinta, iseJ

# Cred c! ar trebui s! m! duc s! .!d ce 4ace 'ustace. ' oribil s! ai r!u de mare, s! stiti. ,ac! as a.ea la mine licoarea aceea <nt!ritoare, l#as 4ace bine numaidec!t.

# ,ar chiar o ai, ise Caspian. )itasem practic de ea. Ai uitat#o la plecare, iar eu m#am g8ndit c! ar putea 4i considerat! o licoare regeasc!, asa c! am adus#o aici # de cum.a cre i c! e bine s! 4ie irosit! pe o chestie m!runt! cum e r!ul de mare.

# "u iau dec8t o pic!tur!, spuse %ucy. Caspian deschise unul dintre cu4erele de sub

banchet!, de unde scoase 4rumoasa sticlut! de clestar, de care %ucy <si aducea aminte at8t de bine.

# Primeste <napoi ce#ti apartine, Regino, ise el. ,up! care, iesir! din cabin! a4ar!, sub ra ele soarelui.

Puntea a.ea dou! trape mari si lungi, <nainte si dup! catarg, ambele 4iind deschise, asa cum se <nt8mpla <ntotdeauna pe .reme 4rumoas!, pentru ca lumina si aerul s! p!trund! p8n! <n ad8ncul cor!biei. Caspian <i conduse pe o scar! <n trapa de dup! catarg.

/e tre ir! <ntr#o <nc!pere mare, cu banchete de .8slit dintr#o parte <n cealalt!@ lumina p!trundea printre g!urile pentru .8sle, d!ntuind ;uc!us! pe ta.an. 5ireste c! .asul lui Caspian nu era o gro !.enie din aceea # o galer! .8slit! de scla.i. C8slele erau 4olosite doar c8nd nu eDista .8nt prielnic ori c8nd se intra si se iesea din porturi, si toat! lumea GeDceptie 4!c8nd Pispirici, care a.ea picioarele prea scurteH tr!sese adesea la rame, c8nd trebuia. Pe p!rtile laterale, spatiul de sub banchete 4usese l!sat liber pentru picioarele .8slasilor, <ns! <n mi;locul <nc!perii se a4la un

4el de groap!, ad8nc! p8n! ;os <n cal!, plin! cu tot 4elul de lucruriJ saci de 4!in!, butoiase cu ap! si bere, halci de porc a4umat, borcane cu miere, burdu4uri pline cu .in, mere, nuci, br!n eturi, biscuiti, napi si buc!ti de sl!nin!. ,e ta.an # adic!, de sub punte # atimau sunci si 4unii de ceap!, precum si hamace <n care se odihneau marinarii, c8nd nu 4!ceau de cart Caspian <i conduse mai <ncolo, p!sind peste 4iecare banc!@ oricum, el p!sea, <ns! %ucy p!sea cum.a s!rind, iar Pispirici s!rea de#a binelea. Tot asa a;unser! la un perete desp!rtitor. Caspian deschise usa si intrar! <ntr#o cabin! care ocupa spatiul din pupa de sub cabinele de pe punte. "u era, desigur, la 4el de 4rumoas!. 'ra o <nc!pere 4oarte ;oas!, iar p!rtile laterale se curbau <n ;os, apropiindu#se at8t de mult, <nc8t aproape c! nici nu eDista podea@ si, cu toate c! a.ea 4erestre cu geamuri groase, acestea nu erau 4!cute s! se deschid!, <ntruc8t se a4lau sub ap!. ,e 4apt, eDact <n acel moment, cum corabia a.ea tanga; mare, geamurile astea ba se 4!ceau aurii de la ra ele soarelui, ba se colorau <ntr#un .erde cetos de la apa m!rii.

# "oi doi o s! st!m aici, 'dmund, spuse Caspian. =i l!s!m rubedeniei tale cuseta de dormit si nou! ne atirn!m niste hamace.

# O rog st!ruitor pe (aiestatea .oastr!... ise ,rinian.

# "u, nu stau cu camaradul t!u, spuse Caspian, am l!murit asta. Tu si Rhince GRhince era camaradulH conduceti corabia si .#ati chinui degeaba noapte de noapte c8nd noi c8nt!m .oiosi sau st!m de po.esti, asa

c! trebuie s! dormi <n cabina de deasupra, de la babord. Regelui 'dmund si mie ne .a 4i 4oarte comod aici, ;os. ,ar cum se simte str!inulI

'ustace, 4oarte .erde la 4at! si bosum4lat r!u, <ntreb! dac! eDista .reun semn c! 4urtuna se mai potolise cum.a. ,ar Caspian spuseJ *Care 4urtunaIL-, iar ,rinian i bucni <n hohote de r8s.

# 5urtun!, t8n!rul meu st!p8n, se pr!p!dea el de r8s. C8nd de mult n#am .! ut o i mai senin! si mai 4rumoas! ca astaL

# Cine#i !staI <ntreb! 'ustace, t84nos. /! plece. (! toac! la creieri cu .ocea lui.

# Ti#am adus s! iei ce.a, ca s! te simti mai bine, 'ustace, spuse %ucy.

# Oh, plecati de#aici si lasati#m! <n pace, morm!i 'ustace. ,ar tot lu! o <nghititur! din sticlut! si, desi icea c! era o porc!rie Gc8nd %ucy destupase sticluta, cabina se umpluse de un miros deliciosH, e limpede c! la c8te.a clipe dup! ce <nghitise din licoare <i re.eni culoarea <n obra;i, si pesemne c! se simtea mai bine 4iindc!, <n loc s! se smiorc!ie c! nu suporta 4urtuna si c! <l durea capul, <ncepu s! pretind! s! 4ie l!sat la t!rm, a4irm8nd c! <n primul port a.ea *s! depun! pl8ngere- <mpotri.a lor la consulatul britanic, <ns! c8nd Pispirici <l <ntreb! ce era aia *pl8ngeresi cum o depuneai GPispirici credea c! era o nou! modalitate de a pune la punct o lupt! corp la corpH, 'ustace nu g!si altce.a de spus dec8tJ *Bm, po4tim de .e i, cum de e posibil s! nu stii asa ce.aL- P8n! la urm!, i butir! s!#l con.ing! pe 'ustace c! na.igau cu toate p8n ele sus spre cea mai apropiat! coast! pe care o cunosteau si c! a#l trimite <napoi la Cambridge # unde locuia unchiul Barold # era la 4el de greu ca si cum ar 4i trebuit s!#l eDpedie e drept pe lun!. ,up! aceea, a acceptat moroc!nos s!#si pun! hainele curate care i se preg!tiser! si s! .in! pe punte.

Caspian continu! s! le arate corabia, desi .! user! de;a aproape totul. )rcar! pe teug! si .! ur! stra;a care st!tea pe un 4el de ra4t <n g8tle;ul balaurului aurit, pri.ind a4ar! prin botul deschis al lighioanei, <n teug! se a4lau cambu a Gsau buc!t!ria cor!bieiH si niste <nc!peri pentru nostrom, dulgher, buc!tar si arcasul se4. ,ac! .i se pare ciudat c! aici cambu a era <n pror! si .! si <nchipuiti cum 4umul de la horn plutea <napoi peste punte, nu uitati c! aceasta era o corabie, si nu un .apor, unde eDist! <ntotdeauna un .8nt 4rontal. Pe o corabie .8ntul bate din spate, asa c! orice miros este <mpins c8t mai <n 4at! cu putint!. A;unser! <n turela de pe catarg, iar la <nceput se cam speriar! simtindu#se leg!nati <ncolo si <ncoace, sus de tot, de unde putea p!rea tare mic! si 4oarte departe, dedesubt <ti d!deai seama c! dac! se <nt8mpla s! ca i de acolo, nu era absolut deloc obligatoriu s! nimeresti neap!rat pe punte, si nu drept <n ap!. Plecar! mai departe, pe puntea de la pupa, unde Rhince era de ser.iciu, <mpreun! cu <nc! un tip, la 4usul c8rmei, iar <n spatele acesteia se <n!lta coada balaurului, poleit! sclipitor, <n care, <n!untru, de ;ur <mpre;ur, se a4la o mic! banchet!. "umele cor!biei era *+ori de i-. 'ra tare micut! <n comparatie cu na.ele noastre sau chiar cu oricare dintre .asele Gluntre, dromon, carac! si galionH eDistente <n "arnia pe .remea c8nd %ucy si 'dmund domniser! acolo sub Peter, (arele Rege, c!ci c8t timp c8rmuiser! str!mosii lui Caspian toat! na.igatia <ncetase aproape complet. C8nd unchiul lui, (ira u urpatorul, <i trimisese pe mare pe cei sapte lor i, acestia 4useser! ne.oiti s! cumpere o corabie galmian!, pe care anga;aser! marinari din Palma. Acum, <ns!, Caspian <ncepuse s!#i <n.ete pa narnieni s! 4ie iar!si na.igatori pe mare, iar *+ori de i- era cea mai 4rumoas! corabie pe care o construise deocamdat!. 'ra at8t de mic!, <nc8t <n 4ata catargului nu mai r!m8nea aproape nici o portiune liber! pe punte <ntre trapa central!, barca .asului pe o latur! si cosul cu g!ini G%ucy hr!nea g!inileH pe cealalt! latur!, <n 4elul ei era, <ns!, o 4rumusete, o *domnit!- cum spun marinarii, cu )nii per4ecte, culori pure, cu .erge, 4unii si suruburi lucrate cu m!iestrie. Pe 'ustace, 4ireste, nu#l multumea nimic, bomb!nind <ntruna si ridic8nd <n sl!.i pacheboturile, b!rcile cu motor, aeroplanele si submarinele G*Ca si cum ar P a.ut cum.a habar de ele-, morm!ia 'dmundH, <ns! ceilalti doi

erau <nc8ntati de *+ori de i-@ si c8nd, re.enind <n cabin! la cin!, au putut admira cerul spre apus str!luminat de as4intitul rosu, c8nd au simtit 4ream!tul cor!biei si, pe bu e, gustul s!rat al m!rii, c8nd s#au g8ndit la tinuturile necunoscute din marginea r!s!ritean! a lumii, %ucy si#a dat seama c! de 4ericire nici nu mai putea .orbi. Ce era <n mintea lui 'ustace ar 4i cel mai bine s! red!m cu propriile lui cu.inte, c!ci atunci c8nd si#au primit toti hainele <napoi, bine uscate, a doua i dimineat!, b!iatul si#a scos numaidec8t un carnetel negru cu un creion si s#a apucat s! tin! un ;urnal. A.ea <ntotdeauna la el acest carnetel <n care <si <nsemna notele de la scoal!, c!ci, dac! nu se sinchisea mai deloc de nici un obiect <n sine, <i p!sa <n schimb 4oarte mult de note, obisnuind chiar s! se duc! la altii si s! le ic!J *)ite c8t am luat eu. Tu c8t ai luatI- <ns!, cum p!rea putin probabil ca pe *+ori de i- s! capete multe note, <ncepu un ;urnal. Iat! prima lui <nsemnare.

*7 august. /unt de dou! eci si patru de ore pe barca asta nesu4erit!, doar dac! nu .ise cum.a. Tot timpul a 4!cut ra.agii o 4urtun! <nsp!im8nt!toare Gbine c! nu am r!u de mareH. Caluri uriase se rostogolesc mereu peste parapet si, de nenum!rate ori, am .! ut barca asta pr!p!dit! aproape <nghitit! de ap!. Toii ceilalti se pre4ac c! nu obser.! nimic din toate astea, ori din l!ud!rosenie, ori 4iindc! Barold ice c! una dintre cele mai mari lasit!ti pe carele .e i la oamenii de r8nd este c! <nchid ochii la 5apte. ' curat! nebunie s! iesi pe mare cu o porc!rie paradit! ca asta. "u cu mult mai mare dec8t o barc! de sal.are. /i, 4ireste, absolut rudimentar! <n!untru. "u tu salon, radio, s!li de baie sau se longuri pe punte. (#au t8r8tpe ea peste tot asear! si ti se 4!cea pur si simplu great! au indu#l pe Caspian cum se 4!lea cu pocitania lui de barc! de ;uc!rie, de parc! ar P 4ost Queen (ary. Am <ncercat s!#i po.estesc cum arat! na.ele ade.!rate, dar e prea greu de cap. '. si %., bine<nteles, nu m#au sustinut deloc. Cred c! o 4etit! ca %ucy nu <si d! seama de prime;die, iar '. =l linguseste pe C., cum 4ace toat! lumea aici. =i spun *Rege-. I#am spus c! eu sunt republican-, iar el m#a <ntrebat ce <nseamn! astaL Parc! n#ar a.ea habar de nimic. "ici nu mai pomenesc de 4aptul c! mi s#a dat cea mai proast! cabin! de pe barca asta, temnit! sadea, <n timp ce %ucy s#a ales cu ditamai camera pe punte, numai pentru ea, o <nc!pere destul de dr!gut! <n comparatie cu celelalte chestii de pe#aici. C. ice c! a 4!cut asa 4iindc! e 4at!. Am <ncercat s!#l 4ac s! priceap! ce spune Alberta, c! toate mo4turile de genul !sta nu 4ac dec8t s! le <n;oseasc! pe 4ete, dar e prea greu de cap. Oricum, n#ar 4i eDclus s! constate c! am s! m! <mboln!.esc dac! mai stau mult <n gaura aia. '. ice c! n#ar trebui s! Pu asa de c8rcotas, din moment ce C. st! acolo cu noi, ca s!#i 4ac! loc lui %ucy. Ceea ce <nseamn! c! .a 4i si mai <nghesuit, si mai r!u acolo. C8tpe#aci s! uit s! spun c! mai e si o chestie cu un /oarece, care e de o neobr! are <ngro itoare cu toat! lumea. Ceilalti n#au dec8t s!#i permit!, treaba lor, dar eu <i rup coada dac! <ndr! neste s!#mi 4ac! mie asa ce.a. (8ncarea este si ea <ngro itoare.-

/candalul <ntre 'ustace si Pispirici a i bucnit mai repede dec8t ar 4i 4ost de asteptat, <nainte de pr8n , <n iua urm!toare, c8nd ceilalti st!teau la mas! si asteptau Gmarea <ti 4ace po4t! de m8ncareH, 'ustace d!du bu na <n!untru, 4r8ng8ndu#si m8inile si bier8ndJ

# Bruta aia pri !rit! era s! m! omoare. Insist s! 4ie tinut! sub control. As putea s! te dau <n ;udecat!, Caspian. As putea s!#ti poruncesc s! o nimicesti.

=n aceeasi clip!, ap!ru si Pispirici. A.ea sabia scoas! si <si <n4oiase must!tile cu un aer crunt, <ns! altminteri era politicos ca <ntotdeauna.

# C! cer tuturor iertare, ise el, si <n special (aiest!tii sale. ,ac! as 4i stiut c! se re4ugia ! aici, as 4i asteptat un moment mai propice ca s!#l <n.!t minte.

# Ce naiba se <ntimpl!I eDclam! 'dmund.

Iat! ce se <nt8mplase de 4apt. %ui Pispirici, care a.ea tot timpul impresia c! na.a nu <nainta destul de repede, <i pl!cea s! stea pe parapet, <n 4at! de tot, aproape de capul balaurului, pri.ind pierdut spre !rile r!s!ritene si 4redon8nd <ncetisor, cu gl!sciorul lui pitig!iat, c8ntecul 4!cut de ,riad! pentru el. "u se tinea niciodat! de nimic, oric8t de tare s#ar 4i leg!nat corabia, p!str8ndu#si echilibrul 4!r! nici un 4el de di4icultate@ asta poate si din cau a co ii lui lungi, care at8rna pe punte, <n ;osul parapetului. Toti cei a4lati la bord erau <n.!tati cu acest obicei, care le pl!cea marinarilor, c!ci atunci c8nd 4!ceau de cart mai a.eau si ei cu cine schimba o .orb!. Cum s#a <ntimplat de eDact 'ustace a alunecat, <mpiedic8ndu#se si rostogolindu#se de#a dura tocmai <n 4at!, p8n! la teug! Gnu c!p!tase <nc! *picioare de marinar-H, n#am a4lat niciodat!. Poate spera s! .ad! <n are uscatul, sau poate .oia s! dea o rait! pe la buc!t!rie s! mai sterpeleasc! niscai.a m8ncare. Oricum, de <ndat! ce a .! ut coada aia lung! atirn8nd <n ;os # pesemne destul de tentant! # s#a g8ndit c8t ar 4i de minunat s! o <ns4ace dra.!n si s!#l g8lt8ie bine pe Pispirici <n sus si <n ;os, de .reo dou! ori, dup! care s#o ia la 4ug! r8 8nd. %a <nceput, planul a 4unctionat aparent de minune. /oarecele nu era cu mult mai greu dec8t o pisic! mare. C8t ai clipi din ochi, 'ustace <l mulse de pe balustrad!, si ce caraghios ar!ta Gse g8ndea 'ustaceH cu l!butele alea r!sucite <n a4ar! si cu botul deschis. ,in p!cate <ns!, Pispirici, care .! use moartea cu ochii de nenum!rate ori, nu#si pierdu nici o clip! cump!tul. /i nici <ndem8narea. "u#i usor s!#ti scoti sabia din teac! atunci c8nd te g8lt8ie cine.a prin aer tin8ndu#te de coad!, <ns! el a i butit Asa c!, aleg8ndu#se cu dou! <mpuns!turi oribile <n m8n!, 'ustace d!du drumul la coad!. /i nici c8t ai ice peste, /oarecele t8sni <n sus ca o minge, d8nd nas <n nas cu el, <n timp ce o chestie oribil de ascutit!, lung! si str!lucitoare, ca un 4el de

4rig!ruie, <i era 4luturat! <ncolo si <ncoace, la numai c8ti.a centimetri de burt!. GAsta pentru soareci, <n "arnia, <nseamn! unde.a sub cing!toare, 4iindc! n#au cum s! a;ung! mai sus.H

# =ncetea !, bolborosi 'ustace, pleac! de#aici. Ia chestia aia de Img! mine. ' periculos, <ncetea !, n#au iIL Am s! te spun lui Caspian. Am s!#i ic s!#ti pun! botnit! si s! te lege 4edeles.

# Tu de ce nu#ti scoti sabia, miseluleL chiteai /oarecele. /coate arma si lupt!, c! alt4el te <n.inetesc tot cu latul s!biei.

# "#am sabie, ise 'ustace. /unt un paci4ist. "u cred <n lupte.

# /! <nteleg oare, spuse Pispirici, retr!g8ndu#si c8te.a clipe sabia si .orbind 4oarte gra., c! n#ai de g8nd s!#mi dai satis4actieI

# "u <nteleg ce .rei s! spui, ise 'ustace, 4rec8ndu#si m8na de durere. ,ac! nu esti <n stare s! gusti o glum!, nu merit! s!#mi bat capul cu tine.

# P!i, atunci, ia .e i ce *gust- are asta, i#o tr8nti Pispirici, si asta # s! <n.eti cum s! te porti # si c8t respect se cu.ine s!#i ar!ti unui ca.aler # si unui /oarece # si co ii unui /oarece # si de 4iecare dat! <i mai ardea lui 'ustace c8te o lo.itur! dra.!n! cu latul s!biei, care era subtire, din otel c!lit de bun! calitate, suplu si e4icient ca o nuia. 'ustace GdesigurH urma cursurile unei scoli unde nu se practica pedeapsa corporal!, asa c! sen atia era absolut nou! pentru el. Acesta a 4ost si moti.ul pentru care, <n ciuda 4aptului c! nu a.ea deprinderea de a p!si de in.olt pe puntea unei cor!bii care se leg!na, nu i#a luat nici un minut ca s! boare practic de la teug!, s! str!bat! ca .8ntul toat! distanta p8n! la cabin! si s! dea bu na <n!untru, urm!rit cu <n4ocare de Pispirici. %ui 'ustace i se p!rea <ntr#ade.!r c! at8t sabia, c8t si urm!rirea <l 4rigeau ca 4ocul. Ba dup! cum simtea pe piele, parc! l#ar 4i ars cine.a cu 4ierul rosu.

"#a 4ost prea greu s! se re ol.e problema, de <ndat! ce 'ustace a priceput c! toat! lumea lua <n serios ideea unui duel, iar Caspian se o4erea s!#i <mprumute o sabie, <n timp ce ,rinian si 'dmund discutau dac! n#ar 4i 4ost nimerit s! 4ie cum.a de a.anta;at, <ntr#un 4el sau altul, pentru a compensa 4aptul c! era mult mai <nalt si mai mare dec8t Pispirici. 'ustace se scu ! moroc!nos si plec! <mpreun! cu %ucy, care se o4erise s!#i spele si s!#i banda;e e m8na, dup! care se .8r< <n cuseta lui. A.u gri;! s! se lungeasc! pe o parte.

Capitolul 2 I"/)%'%' P&R&/IT'

# P!m8nt la ori ontL url! omul de la pror!. %ucy, care st!tuse la taclale cu Rhince sus pe dunet!, cobor< scara trop!ind m!runt si se n!pusti <n 4at!. Ceni dup! ea numaidec8t si 'dmund, iar acolo <i g!sir! pe Caspian, ,rinian si Pispirici, care se a4lau de;a pe teug!. 'ra o dimineat! 4riguroas!, cu un cer 4oarte sters si o mare 4oarte bleumarin, cu mici c8rlionti de spum!, iar colo, ce.a mai departe spre tri#bord, se a4la cea mai apropiat! dintre Insulele P!r!site, 5elimath, ca o colin! .erde si ;oas! crescut! din ap!@ <n spatele ei, ce.a mai departe, se !reau pantele cenusii ale suratei ei, ,oorn.

# 5elimath, esti neschimbat!L /i tu, ,oorn, la 4elL eDclam! %ucy, b!t8nd din palme. Oh, 'dmund, ce mult a trecut de c8nd le#am .! ut ultima oar!L

# "#am <nteles niciodat! de ce apartin "arniei, ise Caspian. /! le 4i cucerit, oare, Peter, (arele RegeI

# Oh, nu, <i r!spunse 'dmund. Au 4ost ale "arniei dinainte de noi # de pe .remea Cr!;itoarei Albe.

GApropo, n#am a4lat niciodat! cum de aceste insule <ndep!rtate au intrat <n proprietatea coroanei "arniei@ dac! a4lu .reodat! si dac! po.estea pare c8t de c8t interesant!, am s! .#o spun <n alt! carte.H

# )rmea ! s! ancor!m aici, /ireI se interes! ,rinian.

# "u cred c! ne#ar 4i de prea mult 4olos s! tragem la t!rmul insulei 5elimath, remarc! 'dmund. Pe .remea noastr!, era aproape nelocuit!, iar dup! cum arat! nu cred ca situatia s! se 4i schimbat cum.a. (a;oritatea populatiei tr!ia pe ,oorn, iar o mic! parte dintre locuitori erau de g!sit pe A.ra # a treia dintre insule@ deocamdat! de aici nu se .ede. Pe 5elimath, cresteau doar oi.

# Atunci, presupun c! .a trebui s! ocolim promontoriul !sta, ise ,rinian, si s! acost!m <n ,oorn. Asta <nseamn! c! .a trebui s! .8slim.

# Ce p!cat c! nu ne oprim pe 5elimath, ise %ucy. (i#ar pl!cea tare mult s! m! plimb pe#acolo. ' at8t de pustiu # dar o pustietate 4rumoas!, mult! iarb!, tri4oi si un aer marin tare pl!cut.

# /i mie mi#ar pl!cea s!#mi de mortesc picioarele acum, ise Caspian. Ia stati un pic. Ce#ar 4i s! ne ducem la t!rm cu o barc!, pe care o trimitem <napoi, dup! care tra.ers!m pe ;os insula 5elimath si astept!m ca *+ori de i- s! .in! s! ne ia din cealalt! parteIL

,ac! pe atunci Caspian ar 4i a.ut eDperienta pe care a dob8ndit#o mai t8r iu <n aceast! c!l!torie, n#ar 4i 4!cut propunerea asta@ <ns!, <n acea clip!, ideea p!rea eDcelent!.

# Oh, hai s! 4acem asa, ise %ucy.

# Cii si tu, nu#i asaI <l <ntreb! Caspian pe 'ustace, care ap!ruse pe punte cu m8na banda;at!.

# Orice, numai s! cobor de pe barca asta a4urisit!, ise 'ustace.

# A4urisit!I se mir! ,rinian. Cum adic!I

# =ntr#o tar! ci.ili at!, cum e aceea din care .in eu, <i eDplic! 'ustace, cor!biile sunt at8t de mari <nc8t, atunci c8nd esti <n!untru, habar n#ai c! te a4li de 4apt pe mare.

# =n ca ul !sta, poti 4oarte bine r!m8ne la mal, <i spuse Caspian. ,rinian, spune#le, te rog, s! coboare barca

Regele, /oarecele, cei doi 4rati Pe.ensie si 'ustace se suir! cu totii <n barc!, <ndreptindu#se spre pla;a insulei 5elimath. ,up! ce barca plec! <napoi, de data asta cu a;utorul .8slelor, se <ntoarser! toti si pri.ir! <n ;ur. R!maser! surprinsi constat8nd c8t de mic! p!rea corabia *+ori de i-.

%ucy era desigur descult!, <ntruc8t <si .8rlise panto4ii din picioare c8nd <nota, <ns! nu era mare sco4al! s! calci pe o iarb! at8t de deas! si moale. Ce pl!cere s! p!sesti din nou pe uscat, s! mirosi p!m8ntul si ierburile, chiar dac! la <nceput li se p!rea c! terenul le s!lta sub picioare ca o corabie, asa cum <ndeobste se <nt8mpl! s! ai sen atia c8nd ai c!l!torit mult pe mare. 'ra mult mai cald aici dec8t la bordul cor!biei, iar lui %ucy <i pl!cea tare mult s! mearg! prin nisip. )nde.a c8nta o cioc8rlie.

A;unser! spre mi;locul insulei si <ncepur! s! urce un deal destul de abrupt, desi nu prea <nalt. ,in .8r4, desigur, pri.ir! <n urm! si .! ur! corabia lor, *+ori de i-, sclipind ca o imens! insect! str!lucitoare si <naint!nd <ncet spre nord#.est, cu a;utorul .8slelor. ,up! aceea, trecur! peste coama dealului si nu mai .! ur! corabia.

=n 4ata lor se asternea acum insula ,oorn, desp!rtit! de 5elimath printr#o limb! de mare lat! cam de o mil!@ <n spatele acesteia, ce.a mai la st8nga, se a4la insula A.ra. "arro0ha.en, micul or!sel alb de pe ,oorn, se .edea per4ect.

# 'i, po4tim, ce mai e si astaI eDclam! 'dmund, brusc.

=n .alea .erde spre care coborau, .reo sase#sapte b!rbati netes!lati si neciopliti, <narmasi cu totii, st!teau ;os l8ng! un copac.

# /! nu le spuneti cine suntem, ise Caspian.

# /i, m! rog, de ce nu, (aiestatea taI <ntreb! Pispirici, care consimtise s! mearg! c!lare pe um!rul lui %ucy.

# (i#a trecut prin minte adineaori, <i r!spunse Caspian, c! e posibil ca nimeni de#aici s! nu mai 4i au it de mult! .reme de "arnia. "u#i eDclus, asadar, s! nu recunoasc! <nc! suprematia noastr!, <n care ca e destul de riscant s! te pre inti ca Rege.

# A.em s!bii, /ire, spuse Pispirici.

# ,a, Pispirici, stiu c! a.em, <i d!du dreptate Caspian. ,ar <n ca c! ar 4i .orba s! recucerim cele trei insule, as pre4era s! m! <ntorc cu o armat! ce.a mai mare.

/e apropiaser! destul de mult de str!ini, iar unul dintre ei # un 4l!c!u .oinic si brunet # le strig!J Bun! dimineata tuturorL

# Bun! dimineata si .ou!, <i r!spunse Caspian. (ai eDist! .reun gu.ernator al Insulelor P!r!siteI

# Ba bine c! nu, ise omul, Pu.ernatorul Pumpas. Prisosinta sa este la "arro0ha.en. ,ar stati s! beti cu noi.

Caspian <i multumi, desi nici lui, nici celorlati nu le prea pl!cea cum ar!tau noile lor cunostinte, si se ase ar! cu totii. ,ar nici nu apucar! bine s! ridice cupele la gur! c! tipul cu p!rul negru le 4!cu un semn din cap camara ilor lui si, c8t ai ice peste, toti cei cinci musa4iri se tre ir! prinsi str8ns <n clestele unor brate .8n;oase. )rmar! c8te.a clipe de lupt!, <ns! a.anta;ul era de o singur! parte, asa c!, <n scurt timp, se .! ur! de armati si cu m8inile bine legate la spate # cu eDceptia lui Pispirici, care se 4r8ngea si se r!sucea, musc8nd 4urios, <n pumnul celui care <l tinea capti..

# Ai gri;! cu lighioana, TacFs, <i spuse c!petenia. /! nu p!teasc! ce.a. Pun r!m!sag c! pe !sta .om scoate cel mai bun pret.

# %asuleL (iseluleL chiteai Pispirici. Ia s! te .edem dac! <ndr! nesti s!#mi dai sabia si s!#mi de legi labele.

# 'i, naL 4luier! negustorul de scla.i Gc!ci chiar asta eraH. Animalul .orbesteL "#as 4i cre ut c! e posibil asa ce.a. /! 4iu al naibii dac! nu cap!t pe putin dou! sute de semilune pe el. G/emiluna calormenilor, care este principala moned! prin acele locuri, .alorea ! cam o treime de )r!.H

# Prin urmare, asta esti, ise Caspian. R!pitor si negustor de scla.i. /!#ti 4ie rusine.

# 'i, usurel, usurel, ise negustorul de scla.i. Pliscul mai mic. 'sti cuminte, e bine pentru toat! lumea, pricepiI "u 4ac asta ca sa m! distre . Trebuie s!#mi c8stig si eu eDistenta ca oricare altul.

# )nde o s! ne ducetiI <ntreb! %ucy, rostind cu.intele cu oarecare greutate.

# %a "arro0ha.en, <i replic! negustorul de scla.i. (8inee ide.t8rg.

# ' acolo .reun consul britanicI <ntreb! 'ustace.

# Creun ceIL se mir! omul.

5!r! s!#i lase, <ns!, lui 'ustace r!ga ul de a <ncerca s!#i eDplice, negustorul de scla.i spuse secJ

# 'i, gata, m#am s!turat de tr!nc!neala asta. /oarecele e o dulceat!, pe l8ng! !sta care poate scoate din minti si o stan! de piatr!. /#o lu!m din loc, b!ieti.

,up! aceea, cei patru pri onieri 4ur! legati cu 4unii <mpreun!, nu cu cru ime, <ns! bine str8ns, 4iind pusi s! mearg! pe ;os spre t!rm. Pispirici era dus <n brate. /ub amenintarea de a 4i legat la bot, <ncetase cu muscatul, <ns! turuia necontenit, iar %ucy e4ecti. se minuna cum de era posibil ca un om s! suporte s! i se spun! tot ce#i spunea /oarecele negustorului de scla.i, <ns! negustorul de scla.i, <n loc s! proteste e, spunea doarJ*Bai, continu!-, ori de c8te ori Pispirici se oprea s!#si trag! su4letul, ad!ugind din c8nd <n c8nd *Parc!#i o pies! de teatru-, sauJ *'i

dr!cie, mai c!#ti .ine s! cre i c! stie ce spuneL- oriJ *%#a dresat .reunul dintre .oiI- Chestia asta <l <n4urie at8t de tare pe Pispirici, <nc8t, p8n! la urm!, toate lucrurile pe care se g8ndea s! le spun! deodat! aproape c! <l su4ocar!, asa c! <n cele din urm! amuti de tot.

C8nd au cobor8t pe t!rmul care d!dea spre insula ,oom, au dat peste un s!tuc@ pe pla;!, se a4la o barc! lung!, iar ce.a mai departe, o corabie murdar! si plin! de noroi.

# Bai, pustanilor, ise negustorul de scla.i. ,ac! sunteti cuminti si nu 4aceti t!r!boi, n#o s! p!titi nimic. Toat! lumea la bord.

=n acel moment, un b!rbos chipes iesi dintr#o cas! Gun han, cred euH si iseJ

# Bei, Pug, tot mar4! de#aia de#a taI "egustorul de scla.i, pe care se pare c!#l chema

Pug, 4!cu o plec!ciune p8n! la p!m8nt si rosti cu un glas nespus de mieros si lingusitorJ

# ,a, (!ria ta.

# C8t .rei pe b!iatuR !laI <ntreb! cel!lalt, ar!tind spre Caspian.

# Ah, ise Pug, stiam eu c! (!ria ta .ei alege ce#i mai bun. "u .reau s! o <nsel pe (!ria ta cu mar4! de calitate proasta. Pentru b!iatul !sta, am 4!cut un 4el de pasiune. Am prins drag de el, pe cu.8nt. /unt at8t de milos, <nc8t n#ar 4i trebuit s! 4ac meseria asta. Oricum, pentru un client cum e (!ria ta...

# /pune pretul, surpitur!, ise st!p8nul, aspru. "#am che4 de tr!nc!nelile tale de negustor <mputit.

# Trei sute de semilune, st!p8ne, pentru .enerata persoan! a (!riei tale, <ns! pentru oricine altcine.a...

# =ti dau o sut! cinci eci.

# Oh, .! rog, .! rog 4rumos, inter.eni %ucy. Orice ar 4i, dar nu ne desp!rtiti# "ici nu stiti... ,ar se opri, .! 8nd c! nici m!car acum Caspian nu .oia s! se a4le cine era.

# ,eci o sut! cinci eci de semilune, ise st!p8nul. C8t despre tine, 4etito, <mi pare r!u c! nu .! pot cump!ra pe toti. ,e leag!#l pe b!iat, Pug. /i, bag! de seam!, poart!#te 4rumos cu ceilalti p8n! <i dai, c!ci altminteri .a 4i r!u de tine.

# 'i, bra.oL eDclam! Pug. )nde s#a mai pomenit negustor care s!#si trate e mar4a mai bine dec8t mineIL Bei, audI P!i, m! port cu ei ca si cum ar 4i copiii mei.

# Ceea ce nu#i departe de ade.!r, morm!i cel!lalt, sumbru.

Cenise si momentul cumplit al desp!rtirii. Caspian a 4ost de legat, iar noul lui st!p8n i#a spusJ *Pe#aici, b!iete-, iar %ucy a i bucnit <n pl8ns si 'dmund s#a 4!cut li.id la 4at!. =ns! Caspian pri.i peste um!r si iseJ

# Bei, 4runtea sus. /unt sigur c! p8n! la urm! totul se .a termina cu bine. %a re.edere.

# Baide, !u asa, domnisorico, ise Pug. "u#mi <ncepe acum cu smiorc!iala ca s! ar!ti si4onat! la tirg. 5ii 4etit! cuminte si n#ai s! p!testi nimic, pricepiI

Apoi, au 4ost dusi cu barca p8n! la corabia cu scla.i, unde au 4ost pusi s! coboare <ntr#o hrub! lung!, destul de <ntunecoas! si nicidecum curat!, plin! de alti ne4ericiti pri onieri@ c!ci Pug era, 4ireste, pirat si tocmai se <ntorsese dintr#un raid prin insule, captur8nd c8t putuse de mult. Copiii nu .! ur! acolo pe nimeni cunoscut@ pri onierii erau <n cea mai mare parte din Palma si Terebinthia. /i se ase ar! pe paie, <ntreb8ndu#se ce se <ntimplase cu Caspian si <ncerc8nd s!#l 4ac! pe 'ustace s! nu mai .orbeasc! de parc! toat! lumea era .ino.at!, <n a4ar! de el.

=ntre timp Caspian <si petrecea timpul mult mai interesant Omul care <l cump!rase <l conduse pe o mic! alee dintre dou! case, iesind apoi pe un spatiu deschis, <n spatele satului. Pe urm! se <ntoarse cu 4ata la el.

# /! nu#ti 4ie 4ric! de mine, b!iete, ise el. Am s! m! port 4rumos cu tine. Te#am cump!rat pentru chipul t!u. =mi amintesti de cine.a.

# Pot s! te <ntreb de cine anume, st!p8neI ise Caspian.

# =mi amintesti de domnul meu, Regele Caspian din "arnia.

Caspian se hot!r< atunci s! riste totul dintr#o mutare.

# /t!p8ne, ise el. 'u sunt domnul t!u. /unt Caspian, Regele "arniei.

# (#ai luat cam repede, spuse omul. ,e unde stiu eu c! spui ade.!rulI

# =n primul r8nd dup! 4elul cum ar!t la 4at!, ise Caspian. =n al doilea r8nd, 4iindc! din sase <ncerc!ri pot ghici cine esti. 'sti unul dintre cei sapte lor i din "arnia pe care unchiul (ira i#a trimis pe mare si <n c!utarea c!rora am pornit eu # Argo , Bern, Octesian, Restimar, (a.ramorn, si # si # pe ceilal8i i#am uitat. /i, <n s48rsit, dac! %umin!tia ta <mi .ei da o sabie, .oi do.edi <n duel cinstit cu oricine c! eu sunt Caspian, 4iul lui Caspian, Regele legiuit al "arniei, st!p8n <n Cair Para.el si <mp!rat al Insulelor P!r!site.

# Pe cu.8nt, !u asa, eDclam! omul, e chiar glasul si 4elul de a .orbi al tat!lui s!u. /upusul t!u credincios # (aiestate. /i, chiar acolo, pe c8mp, <ngenunche si s!rut! m8na Regelui.

# Banii cheltuiti de %umin!tia ta pentru persoana noastr! .or 4i recuperati din .istierie, ise Caspian.

# "#au a;uns <nc! <n punga lui Pug, /ire, spuse %ordul Bern, c!ci el era. /i nici nu .or a;unge .reodat!, cred eu. %#am <nduiosat de nenum!rate ori pe Prisosinta sa gu.ernatorul si l#am con.ins s! curme acest tra4ic ordinar cu carne omeneasc!.

# %ord Bern, spuse Caspian, trebuie s! discut!m despre starea acestor insule. ,ar, mai <nt8i, po.esteste#mi %umin!tia ta ce#ai p!tit.

# Am s! 4iu scurt, /ire, ise Bem. Am a;uns p8n! aici cu cei sase camara i ai mei, m#am <ndr!gostit de o 4at! din insule si am simtit c! m! s!turasem de mare. /i n#a.ea nici un rost s! re.in <n "arnia, at8ta .reme c8t unchiul (aiest!tii tale a.ea 4r8iele c8rmuirii. Asa c! m#am <nsurat, iar de atunci locuiesc aici.

# /i cum e gu.ernatorul PumpasI Recunoaste <n continuare c! Regele "arniei <i e st!p8n si domnitorI

# Cu .orba, da. Totul se 4ace <n numele Regelui, <ns! nu cred c! i#ar con.eni s! se tre easc! pe cap cu <nsusi Regele "arniei. Iar dac! (aiestatea ta ai ap!rea <n 4ata lui singur si ne<narmat # ei bine, n#ar re4u a s!#si <ndeplineasc! obligatiile de .asal, <ns! s#ar pre4ace c! nu te crede. Ciata <n!ltimii tale ar 4i <n prime;die. Ce alai are maiestatea ta pe ap!I

# Corabia mea, care ocoleste acum insula, ise Caspian. ,ac! se a;unge la lupt!, suntem cam trei eci de oameni care m8nuim spada. "u cre i c! ar 4i bine s! lu!m corabia mea si s! t!b!r8m pe Pug, care mi#a luat pri onieri prietenii, ca s!#i eliberamI

# "u te#as po.!tui s! 4aci asa, <i r!spunse Bern. ,e <ndat! ce i bucneste o lupt!, te poti astepta ca dou!#trei cor!bii s! plece din "arro0ha.en ca s!#l sal.e e pe Pug. (aiestatea ta trebuie s! le arate c! are mult mai mult! 4ort! si putere dec8t <n realitate si s! bage spaima#n ei prin numele de*Rege-. /! nu se a;ung! la lupt! direct!. Pumpas e slab de <nger si poate 4i cu usurint! epatat si intimidat

,up! ce mai discutar! un pic, Caspian si Bern cobor8r! pe coast! ce.a mai la .est de sat, iar acolo Caspian sun! din corn. G"u era .orba de m!retul corn .r!;it al "arniei, cornul Reginei /usanJ pe acesta i#l l!sase acas! regentului Bunil!, s!#l 4oloseasc! de cum.a asupra t!rii se ab!tea .reo n!past! <n lipsa RegeluiH. ,rinian, care 4!cea de stra;! astept8nd un semnal, recunoscu numaidec8t cornul regesc, iar *+ori de i- porni de <ndat! spre t!rm. Apoi, barca se

<ndrept! din nou spre mal si <n c8te.a momente, Caspian si %ordul Bern a;unser! pe punte, unde <i eDplicar! toat! situatia lui ,rinian. 'l, ca si Caspian, .oia s! deplase e imediat corabia *+ori de i- l8ng! .asul de scla.i, pe care ar 4i urmat s!#l aborde e, <ns! Bern 4!cu aceeasi obiectie.

# C8rmeste corabia drept spre str8mtoare, c!pitane, <i ise Bern, iar apoi ocoleste p8n! la A.ra, unde se a4l! mosiile mele. ,ar mai <nt8i arborea ! stindardul Regelui, agat! a4ar! toate scuturile si trimite pe turela de pe catarg c8t mai multi oameni. /i cam la cinci arunc!turi de s!geat! de aici, c8nd ai la babord mare <ntins!, d! drumul la c8te.a semnale.

# /emnaleIL C!tre cineI <ntreb! ,rinian.

# P!i, c!tre toate celelalte cor!bii pe care nu le a.em, dar de care n#ar strica s!#l 4acem pe Pumpas s! cread! c! dispunem.

# Oh, am priceput, ise ,rinian 4rec8ndu#si m8inile. Iar ei or s! desci4re e semnalele. Ce s! spun <n eleI Toat! 4lota ocoleste pe la sud de A.ra si se adun! la...

# Bernstead, ise %ordul Bern. ' eDcelent asa. ,ac! ar eDista <ntr#ade.!r aceste cor!bii, nici nu s#ar putea .edea din "arro0ha.en.

%ui Caspian <i p!rea tare r!u c! ceilalti !ceau neputinciosi <n hruba cor!biei de scla.i a lui Pug, <ns! cu toate astea <i pl!cu tare mult cum <si petrecu restul ilei. T8r iu <n acea dup!#amia ! G4iindc! trebuiser! s! <nainte e doar cu a;utorul .8slelorH, c8rmind la dreapta pentru a ocoli cap!tul nord#estic al insulei ,oorn si apoi la st8nga din nou pe l8ng! A.ra, p!trunser! <n cele din urm! <ntr#un port bun pe t!rmul sudic al insulei A.ra, unde p!m8nturile lui Bem cobo#, r!u <n pant! dulce p8n! la marginea apei. Oamenii lui Bern, dintre care pe multi <i .! ur! lucr8nd la c8mp, erau liberi, asa c! pe mosie domneau 4ericirea si prosperitatea. Aici cobor8r! cu totii pe t!rm, 4iind osp!tati <mp!r!teste <ntr#o cas! ;oas!, cu multi st8lpi, care d!dea spre gol4.

Bern, amabila sa sotie si 4iicele lor .oioase <i <n.eselir! pe cinste, <ns! dup! ce se <nsera, Bern uimise un sol cu barca la ,oorn s! porunceasc! niste preg!tiri Gn#a preci at ce anume eDactH, pentru iua urm!toare.

Capitolul 3 C' A 5&C)T CA/PIA" ACO%O

A doua i dimineat!, %ordul Bem <si chem! oaspetii de.reme si, dup! micul de;un, <l rag! pe Caspian s! le porunceasc! oamenilor s!i s! se <mbrace <n ale din cap p8n!#n picioare.

# /i, mai cu seam!, ad!ug! el, ai gri;! ca totul s! 4ie <n bun! r8nduial! si s! sclipeasc! de cur!tenie, ca si cum ar 4i dimineata dinaintea primei b!t!lii dintr#un mare r! boi purtat <ntre regi nobili, la care toat! lumea pri.este ca la spectacol.

+is si 4!cut@ dup! care, 4olosind trei b!rci, Caspian, oamenii lui, Bem si c8ti.a supusi de#ai s!i au pornit spre "arro0ha.en.

C8nd a;unser! la pontonul "arro0ha.en, Caspian obser.! c! acolo <i astepta, s!#i <nt8mpine, o mare multime de oameni.

# Pentru asta am trimis solia de asear!, ise Bern. /unt toti prieteni de#ai mei si oameni de ispra.!.

,e <ndat! ce Caspian a p!sit pe mal, multimea a i bucnit <n urale, strig8ndJ *"arniaL "arniaL Tr!iasc! Regele-, <n acelasi timp # aceasta dator8ndu#se tot solilor lui Bern # clopotele au <nceput s! bat! din nenum!rate p!rti ale orasului. Apoi, Caspian ceru s! se ridice stindardul regal si s! se sune din goarn!, iar toti b!rbatii <si scoaser! sabia, cu un aer .esel dar ne<nduplecat@ pornir! imediat <n mars pe strada care p!rea c! se g8lt8ie, iar armurile lor str!luceau Gc!ci era o dimineat! <nsorit!H, <nc8t aproape c! nici nu te puteai uita la acel spectacol orbitor.

%a <nceput, singurii oameni care au o.ationat au 4ost cei pre.eniti de solul lui Bern, cei care stiau ce se <ntimpl! si .oiau s! se <nt8mple asa. Pe urm!, <ns!, li se al!turar! toti copiii, 4iindc! le pl!ceau de4il!rile si nu prea a.useser! parte de ele. ,up! aceea, li se al!turar! toti ele.ii 4iindc! si lor le pl!ceau de4il!rile, iar <n plus, socoteau ei, cu at4ta t!r!boi si ar.!, putin probabil s! se mai 4ac! scoal! <n aceea dimineat!. /i, apoi, toate b!tr8nele scoaser! capul pe la usi si 4erestre, sporo.!ind <ntre ele si aclam8nd din su4let, c!ci, nu#i asa, .edeau un rege, or ce#i un gu.ernator <n comparatie cu un .l!star regescIL /i toate tinerele 4ete se al!turar! din acelasi moti. si, de asemenea, deoarece Caspian, ,rinian si ceilalti erau at8t de chipesi.

,up! care, toti tinerii .enir! si ei s! .ad! la ce se uitau 4emeile, asa c! atunci c8nd Caspian a;unse la portile castelului, aproape <ntreg orasul striga si aclama@ iar de unde st!tea el <n castel, 4oindu#se 4!r! nici un rost si 4!c8ndu#si de lucru de m8ntuial! la registre, norme, regulamente si socoteli, Pumpas au i g!l!gia de a4ar!.

%a poarta castelului, gornistul lui Caspian su4l! un sunet prelung si strig!J *,eschideti pentru Regele "arniei, care a .enit s!#l .i ite e pe credinciosul si preaiubitul s!u ser.itor, gu.ernatorul Insulelor P!r!site-. Pe .remea aceea, totul <n insule se 4!cea negli;ent si de ordonat. "u se deschise dec8t usita din spate, de unde iesi un indi.id ciu4ulit si si4onat, pe cap cu o .echitur! de p!l!rie <mputit!, <n loc de coi4, iar <n m8n! cu o sulit! rablagit! si ruginit!. *"u#i .oiRa pisosinsa-, morm!i el, ceea ce pe graiul lui pocit .oia s! <nsemne *"u e .oie la Prisosinta sa-.

# "ici o <ntre.edere 4!r! programare dec8t <ntre nou! si ece a doua s8mb!t! din lun!.

# /coate#ti p!l!ria <n 4ata "arniei, ;igodie, tun! %ordul Bern, si <i arse una cu dosul m!nusii de 4ier de#i bur! din cap ;oarsa aia de p!l!rie.

# 'iLI Ce#i astaI <ng8n! usierul, <ns! nimeni nu#l lu! <n seam!. ,oi dintre oamenii lui Caspian p!sir! <n!untru pe usit! si dup! ce se luptar! putin cu niste bare si !.oare Gc!ci totul era ruginitH, deschiser! larg ambele canaturi ale portii. Apoi, Regele si alaiul s!u intrar! <n curte. Aici, c8te.a g!r i ale gu.ernatorului umblau teleleu de colo#colo, iar altele Gma;oritatea sterg8ndu#se la gur!H ieseau <mpiedic8ndu#se pe di4erite usi. ,esi armurile lor erau <ntr#o stare ;alnic!, oamenii !stia ar 4i luptat totusi cu d8r enie, dac! ar 4i 4ost bine condusi sau ar 4i stiut ce se <nt8mpl!@ prin urmare, aceasta era clipa periculoas!. Caspian nu le l!s! r!ga ul s! se g8ndeasc!. # )nde e c!pitanulI <ntreb! el.

# 'u sunt, mai mult sau mai putin, dac! m! pot 4ace <nteles, ise un tinerel molatic si destul de spilcuit, care nu purta armur!.

# ,orinta noastr! este, spuse Caspian, ca .i ita noastr! regal! pe t!r8mul nostru din Insulele P!r!site s! 4ie, dac! se poate, un prile; de bucurie, si nu de teroare, pentru supusii nostri leali. ,ac! n#ar 4i asa, as a.ea ce.a de spus, despre halul <n care se a4l! armurile si armele oamenilor t!i. Acum, <ns!, te iert. Porunceste s! se deschid! un butoi cu .in, pentru ca oamenii t!i s! bea <n s!n!tatea noastr!. (8ine, <ns!, la amia !, .reau s!#i .!d aici <n aceast! curte ar!tind ca niste osteni, si nu ca o sleaht! de haimanale. Ocup!#te de asta, pentru a ne scuti de durerea unei nemultumiri ad8nci.

C!pitanul se holba cu gura c!scat!, <ns! Bern strig! imediatJ

# ,e trei ori )RA pentru RegeL

/oldatii care pricepuser! m!car c! a.eau s! capete un butoi cu .in, chiar dac! din restul nu <nteleseser! nimic, aclamar! din r!sputeri. Caspian porunci, apoi, ca aproape toti oamenii s!i s! r!m8n! <n curte. 'l, <mpreun! cu Bern, ,rinian si alti patru intrar! <n hol.

Intr#un cap!t de mas!, cu di.ersi secretari <n ;ur, st!tea Prisosinta sa, Pu.ernatorul Insulelor P!r!site. Pumpas a.ea o mutr! sup!r!cioas!, cu un p!r care 4usese c8nd.a rosco.an, iar acum era aproape c!runt. Ridic! pri.irea c8nd intrar! str!inii, dup! care cobor< ochii spre h8rtiile de pe mas!, spun8nd automatJ

# "ici o <ntre.edere 4!r! programare, dec8t <ntre nou! si ece a doua s8mb!t! din lun!.

Caspian d!du din cap spre Bern, dup! care se trase <ntr#o parte. Bern si ,rinian 4!cur! un pas <n 4at!, apuc8nd 4iecare de un colt al mesei. O ridicar! si o a .8rlir! spre perete, unde se r!sturn!, <mpr!stiind pe ;os o cascad! de scrisori, dosare, c!lim!ri, tocuri, cear! de peceti si documente. ,up! care, 4!r! brutalitate, dar 4erm, ca si cum m8inile lor ar 4i 4ost niste clesti de otel, <l smulser! pe Pumpas de pe ;ilt si <l proptir! cu picioarele pe podea, cam la un metru ;um!tate mai <ncolo, cu 4ata spre scaun. Caspian se ase ! numaidec8t pe ;ilt, cu sabia scoas! din teac! si pus! peste genunchi.

# %umin!tia ta, ise el, pironindu#si ochii pe Pumpas. "u ne#ai 4!cut tocmai primirea la care ne asteptam. 'u sunt Regele "arniei.

# "u se pomeneste nimic despre asta <n corespondent!, ise gu.ernatorul. "imic <n d!rile de seam!. "#am 4ost <nstiintat despre asa ce.a. Absolut neregulamentar. /unt dispus s! anali e orice cerere...

# Iar noi suntem aici pentru a cerceta 4elul <n care Prisosinta ta <ti <ndeplinesti 4unctia, continu! Caspian. 'Dist! dou! aspecte <n pri.inta c!rora solicit <n special o eDplicatie, <n primul r8nd, nu am nici un act din care s! re ulte c! birul datorat de aceste Insule coroanei narniene a mai 4ost primit de circa o sut! cinci eci de ani.

# Aceast! chestiune trebuie pus! <n discutie la Consiliul ce .a a.ea loc luna .iitoare, spuse Pumpas. ,ac! se .otea ! <n unanimitate pentru <n4iintarea unei comisii de anchet! care s! <ntocmeasc! un raport pri.ind istoricul 4inanciar al insulelor, ce ar urma s! 4ie pre entat la prima sedint! de la anul, nu .!d de ce...

# Am g!sit, totodat!, scris 4oarte clar <n legile noastre, continu! Caspian, c! dac! birul nu este pl!tit, atunci <ntreaga datorie trebuie achitat! de Pu.ernatorul Insulelor P!r!site din propriul bu unar.

Acestea 4iind ise, Pumpas de.eni cu ade.!rat atent.

# Oh, asa ce.a e absolut eDclus, spuse el. ' .orba de o imposibilitate economic! # !!! # cred c! (aiestatea .oastr! glumeste, pesemne.

=n sinea lui, se <ntreba dac! eDista .reo modalitate de a se descotorosi de acesti musa4iri nepo4titi. /! 4i stiut el c! Regele Caspian n#a.ea cu el dec8t o singur! corabie, ar 4i .orbit deocamdat! mieros, sper8nd c! noaptea s!#i <mpresoare pe toti si s!#i ucid!. C! use, <ns!, o corabie de r! boi na.ig8nd prin str8mtoare ieri si remarcase semnalele pe care le transmisese, cum presupunea el # celorlalte .ase din 4lot!. "u#si d!duse seama atunci c! era .orba de corabia Regelui, <ntruc8t .8ntul nu su4la su4icient de puternic pentru a um4la stindardul regesc, l!s8nd s! se .ad! leul auriu, asa c! asteptase noi des4!sur!ri de 4orte. Acum, <si <nchipuia c! Regele Caspian adusese la Bernstead o <ntreag! 4lot!. "u si#ar 4i imaginat Pumpas nici <n

ruptul capului c! cine.a ar 4i putut p!si <n "arro0ha.en pentru a cuceri insulele nea.8nd cu el nici cinci eci de oameni@ era limpede c! nu s#ar 4i putut <nchipui niciodat! 4!c8nd asa ce.a.

# =n al doilea r8nd, ise Caspian, de ce ai <ng!duit s! se de .olte aici acest negot cu scla.i, oribil si ne4iresc, care este contrar .echilor obiceiuri si u ante din dominioanele noastre.

# "ecesar, de nee.itat, spuse Prisosinta sa. O parte esential! a de .olt!rii economice a insulelor, .! asigur. Prosperitatea din momentul de 4at! depinde de acest lucru.

# Pentru ce ai ne.oie de scla.iI

# Pentru eDport, (aiestatea ta. Pe cei mai multi <i .indem calormenilor@ si mai a.em si alte piete. /untem un mare centru al acestui tip de negot.

# Cu alte cu.inte, spuse Caspian, nu ai ne.oie de ei. /pune#mi la ce ser.esc, <n a4ara 4aptului de a burdusi cu bani bu unarele unora de teapa lui PugI

# T<n8nd cont de .8rsta 4raged! a (aiest!tii .oastre, ise Pumpas, cu ceea ce se .oia a 4i un 8mbet p!rintesc, .! .ine greu probabil s! <ntelegeti problema economic! implicat! aici. Am statistici, am gra4ice, am...

# Oric8t de 4raged! ar 4i .8rsta mea, ripost! Caspian, am con.ingerea c! <nteleg <ntru totul negotul cu scla.i, la 4el de bine ca si Prisosinta ta. /i nu .!d c! ar aduce <n insule carne, p8ine, .in, cherestea, .ar !, c!rti, instrumente mu icale, cai, armuri sau c8te si mai c8te alte lucruri necesare. Indi4erent, <ns!, dac! ar aduce sau nu, acest negot trebuie s! 4ie curmat.

# Asta ar <nsemna, <ns!, s! <ntoarcem timpul <napoi, 4!cu gu.ernatorul, cu glasul sugrumat. "#ati au it de progres, de de .oltareI

M %e#am .! ut pe am8ndou! <ntr#un ou, spuse Caspian. %a asa ce.a, <n "arnia, noi icem *(erge#prost-. Acest negot trebuie s! <ncete e.

# "u#mi pot asuma responsabilitatea unei asemenea m!suri, spuse Pumpas.

# Prea bine, atunci, <i r!spunse Caspian, te eliber!m din 4unctie. %umin!tia ta, lord Bern, .ino <ncoace.

/i, p8n! ca Pumpas s! se dumireasc! ce se <nt8mpl!, Bern <ngenunche de;a cu m8inile <ntre m8inile Regelui, 4!c8nd leg!m8ntul de a gu.erna <n Insulele P!r!site <n con4ormitate cu .echile obiceiuri, drepturi, u ante si legi ale "amiei. Iar Caspian rostiJ

# Cred c! ne#am cam s!turat de gu.ernatori, si <l 4!cu pe Bern duce, ,ucele Insulelor P!r!site.

# =n ceea ce te pri.este, %umin!tia ta, <i spuse el lui Pumpas, te iert de datoria pentru bir. =ns!, p8n! m8ine la amia !, tu si oamenii t!i trebuie s! disp!reti din castel, care acum este resedinta ,ucelui.

# )ite ce e, toate bune si 4rumoase, ise unul dintre secretarii lui Pumpas, dar ce#ar 4i, domnilor, s! <ncetati cu mascarada asta si s! ne apuc!m de treab!, <ntrebarea care se ridic! este de 4apt...

# =ntrebarea este, spuse ,ucele, dac! tu si restul prostimii o s! plecati .8ntati <n b!taie sau nu. ,epinde ce pre4erati.

,up! ce l!murir! toate astea 4rumos, Caspian porunci s! li se aduc! niste cai, din cei c8ti.a care se g!seau la castel, asa prost <ngri;iti cum erau, iar el, <mpreun! cu Bern, ,rinian si alti c8ti.a plecar! c!lare <n oras, spre t8rgul de scla.i. Acesta se a4la <ntr#o cl!dire ;oas! si lung! l8ng! port, iar scena pe care o descoperir! <n!untru sem!na 4oarte mult cu oricare alt! licitatie@ adic!, <n 4ata unei gloate imense, Pug, pe o plat4orm!, biera cu glasul r!gusitJ

# /i#acum, domnilor, lotul dou! eci si trei. )n minunat t!ran din Terebinthia, potri.it pentru a munci <n min! sau la galere. "#are nici dou! eci si cinci de ani. "ici un dinte stricat <n gur!. )n 4l!c!u .8n;os si tare cumsecade. /coate#i c!masa, TacFs, s! .ad! si domnii. Ia uitati#.! ce mai muschiL )itati#.! la pieptul lui. +ece semilune de la domnul din colt. Cred c! glumiti, domnuleL

Cincispre eceL Optspre eceL Optspre ece se licitea ! pentru lotul dou! eci si trei. Cine plusea ! peste optspre eceI ,ou! eci si unu. (ultumesc, domnule. /#au o4erit dou! eci si unu...

Pug, <ns!, se opri holb8ndu#se cu gura c!scat! c8nd .! u persona;ele care se cocotaser! pe plat4orm!, orn!indu#si armurile.

# =ngenuncheati cu totii <n 4ata Regelui "arniei, ise ,ucele. Toat! lumea au ise !ng!nitul si trop!itul cailor a4ar!, iar la urechile multora a;unsese .onul despre debarcare si despre <nt8mpl!rile de la castel. (a;oritatea se supuse.

Recalcitrantii se tre ir! <mpinsi cu 4orta <n ;os de cei de l8ng! ei. )nii se apucar! s! aclame.

# Ca trebui s! pl!testi cu .iata, Pug, 4iindc! ai cute at s! pui m8na pe persoana noastr! regal!, ise Caspian. =ti este, <ns!, iertat! ignoranta. "egotul cu scla.i a 4ost inter is <n toate dominioanele noastre acum un s4ert de ceas. =i proclam liberi pe toti scla.ii din acest t8rg.

Ridic! m8na pentru a curma o.atiile scla.ilor si continu!J

# )nde sunt prietenii meiI

# ,ulceata aia mic! si domnisorul !la dr!gutI <ntreb! Pug, cu un 8mbet mieros. P!i, au 4ost <nh!tati numaidec8t...

# Aici suntem, aici suntem, strigar! %ucy si 'dmund <ntr#un glas.

# =n slu;ba ta, /ire, chiteai Pispirici din alt colt. 5useser! .8nduti cu totii, <ns! indi.i ii care <i cump!raser! r!m!seser! <n continuare, .r8nd s! licite e si pentru alti scla.i, asa c! nu 4useser! <nc! luati de acolo. (ultimea se d!du la o parte, croind cale liber! celor trei, care d!dur! m8na gomotos cu Caspian, salut8ndu#l cu entu iasm. "umaidec8t se apropiar! doi negustori din Calormen. Calormenii sunt 4oarte oachesi si b!rbosi. Poart! niste mantii cu 4alduri mari si turbane portocalii si sunt un popor str!.echi, <ntelept, bogat, cu.iincios si crud. I se

<nchinar! lui Caspian cu temenele adinei, 4!c8ndu#i complimente stu4oase, despre 48nt8nile prosperit!tii care irig! gr!dinile prudentei si ale .irtutii # <n 4ine, chestii de genul !sta #, <ns!, desigur, ce .oiau ei era s!#si recapete banii pe care <i d!duser!.

# 'ste absolut corect, domnilor, ise Caspian. Toti cei care au cump!rat scla.i ast! i trebuie s!# si primeasc! banii <napoi. Pug, scoate ce ai <ncasat, p8n! la ultima letcaie Go letcaie este a patru ecea parte dintr#o semilun!H.

# Oare (aiestatea sa .rea s! m! aduc! <n sap! de lemnI se ;elui Pug.

# Ai tr!it toat! .iata de pe urma inimilor s4!r8mate, ise Caspian, iar dac! a;ungi <n sap! de lemn, s! stii c! oricum e mai bine s! 4ii cersetor, dec8t scla.. ,ar unde#i cel!lalt prieten al meuI

# Oh, !laI ise Pug. Pe !la ia#l si ic mersi. Bine c! scap de el. ,e c8nd sunt eu pe lume, n#am .! ut asa un sti4t pe piat!. P8n! la urm!, l#am pret!luit la cinci semilune, si tot nu l#a .rut nimeni. %#am b!gat pe gratis cu alte loturi, dar tot degeaba. "ici s! n#aud! de el. "ici s! nu#l .ad!. TacFs, scoate#l a4ar! pe Bosum4lici.

/i#asa, 'ustace <si 4!cu aparitia, <ntr#ade.!r bosum4lat r!u@ c!ci, desi nimeni nu si#ar dori s! 4ie .8ndut ca scla., pesemne c! e si mai deprimant s! 4ii un 4el de scla. de cor.oad! si nimeni s! nu .rea s! te cumpere. /e duse spre Caspian si iseJ

# P!i, da. Ca de obicei. Tu te#ai distrat cine stie pe unde, <n timp ce noi eram pri onieri. Presupun c! nici n#ai a4lat m!car dac! eDist! un consulat britanic. Bine<nteles c! nu.

=n seara aceea, se osp!tar! copios <n castelul din "arro0ha.en, dup! care Pispirici iseJ

# (8ine <ncep ade.!ratele noastre a.enturiL

/i, 4!c8nd c8te o plec!ciune 4iec!ruia, se duse la culcare.

"ici .orb!, <ns!, s! poat! <ncepe a doua i ce.a de genul !sta. C!ci acum se preg!teau s! lase <n urma lor toate t!r8muiile si m!rile cunoscute, asa c! trebuiau 4!cute preg!tiri temeinice. Corabia *+ori de i- a 4ost golit! si tras! pe uscat de opt cai, pe niste rulouri, iar 4iecare p!rticic! si 4iecare coltisor au 4ost cercetate minutios de c!tre cei mai <ndem8natici constructori de na.e. Apoi, corabia a 4ost din nou lansat! la ap!, 4!c8ndu#i#se apro.i ionarea cu merinde si ap! # pentru .reo dou! eci si opt de ile.

Chiar si asa, <ns!, cum remarc! 'dmund cu am!r!ciune, nu puteau s!#si permit! dec8t dou! s!pt!m8ni de na.igat spre r!s!rit, dup! care erau ne.oiti s! renunte la c!ut!rile lor.

=n tot acest timp, Caspian n#a pierdut oca ia de a discuta cu toti c!pitanii b!tr8ni pe care i#a putut g!si <n "arro0ha.en, pentru a a4la dac! stiau sau dac! au iser! cum.a despre eDistenta .reunui t!r8m mult mai le est. A l!sat s! curg! nenum!rate butoiase din berea castelului <n g8tle;ul unor tipi b!tuti de .8nturi si 4urtuni, cu b!rbi c!runte si scurte si ochi 4oarte albastri, aleg8ndu#se <n schimb cu o sumedenie de po.esti gogonate si 4antastice, <ns! aceia care p!reau cei mai sinceri n#ar 4i b!gat deloc m8na <n 4oc c! ar mai 4i eDistat uscat dincolo de Insulele P!r!site, iar multi socoteau c! dac! na.igai departe, spre r!s!rit, intrai <n .alurile unei m!ri 4!r! pic de p!m8nt, care se rotea perpetuu <n ;urul marginii lumii # */i acolo, b!nui eu, e locul unde prietenii (aiest!tii tale s#au dus la 4und-. Ceilalti po.esteau ba aconii crunte despre insule locuite de oameni 4!r! cap, insule plutitoare, trombe de ap! si 4ocuri care ardeau de#a lungul apei. "umai unul, spre <nc8ntarea lui Pispirici, a isJ Oar dincolo de asta, e tara lui Aslan. "umai c! e dincolo de cap!tul lumii, iar .oi nu .eti putea a;unge p8n! acolo.- C8nd au <ncercat, <ns!, s!#l descoas! mai mult, n#au putut scoate de la el dec8t c! au ise de toate astea de la tat!l lui.

Bern stia doar c! <i .! use pe cei sase to.ar!si ai lui na.ig8nd spre est, dup! care nu mai au ise nimic despre ei. A spus asta c8nd st!tea cu Caspian pe cel mai <nalt punct de pe insula A.ra, de unde contem#plau oceanul spre r!s!rit.

# Am .enit adesea aici, dimineata, spuse ,ucele, si am .! ut soarele ridic8ndu#se din mare, iar uneori mi se p!rea c! nu sunt mai mult de c8te.a mile p8n! la el. /i m#am tot <ntrebat ce 4ac prietenii mei si m#am mai <ntrebat ce se a4l! dincolo de acel ori ont. "imic, mai mult ca sigur, dar cu toate astea mi#e rusine c! am r!mas aici. ,ar, totodat!, tare mult as .rea ca (aiestatea ta s! nu plece <ntr#acolo. /#ar putea s! a.em ne.oie de a;utorul t!u aici. ,es4iintarea negotului cu scla.i poate duce la tulbur!ri@ pre.!d r! boi cu calormenii. /t!p8ne, mai g8ndeste#te, rogu# te.

# Am 4!cut un leg!m8nt, ,uce, ise Caspian. /i, oricum, ce as putea s!#i spun lui PispiriciI

Capitolul $ 5)RT)"A /I C' A I'/IT ,I" 'A

,up! aproape trei s!pt!m8ni de la debarcare, *+ori de i- a 4ost scoas! la remorc! din portul "arro0ha.en. /#au rostit cu.inte solemne de r!mas bun si s#a str8ns o mare multime de oameni pentru a asista la plecare. C8nd Caspian si#a rostit ultimul discurs adresat locuitorilor din Insulele P!r!site si s#a desp!rtit de ,uce si de 4amilia acestuia, s#au au it o.atii si s#au .!rsat lacrimi, <ns! c8nd corabia, cu p8n a ei purpurie 4lutur8nd molcom, s#a mai <ndep!rtat de t!rm, iar sunetul goarnei lui Caspian se au ea din ce <n ce mai stins peste ap!, toat! lumea a amutit. Pe urm!, corabia a intrat <n b!taia .8ntului. P8n a s#a um4lat, remorcherul s#a desprins si a pornit, .8slind, <napoi, <n timp ce primul .al ade.!rat s#a ridicat sub prora cor!biei *+ori de i-, readuc8nd#o la .iat!. (arinarii care nu erau de cart au cobor8t sub punte, ,rinian a preluat prima tur! de gard! pe punte la pupa, iar corabia s#a <ntors spre r!s!rit, ocolind pe la sud insula A.ra.

)rm!toarele c8te.a ile au 4ost <nc8nt!toare. %ucy se socotea cea mai norocoas! 4at! din lume, c8nd se tre ea <n 4iecare dimineat! si .edea cum apa sc!ldat! de ra ele soarelui se oglindea pe ta.anul cabinei si c8nd pri.ea <n ;ur la toate lucrurile noi si dr!gute pe care si le luase din Insulele P!r!site # ci me de ap!, coturni, pelerine, pieptare si esar4e. /i, pe urm!, iesea pe punte si pri.ea de pe teug! marea, din ce <n ce mai albastr! pe i ce trecea@ tr!gea <n piept aerul s!rat, din ce <n ce mai cald de la o dimineat! la alta. ,up! aceea, urma micul de;un, iar pe mare ai o 4oame de lup.

=si petrecea o bun! bucat! din timp st8nd pe b!ncuta din pupa si ;uc8nd sah cu Pispirici. 'ra tare amu ant s!#l .e i cum ridic! piesele, mult prea mari pentru el, cu am8ndou! labele, si cum se cocota pe .8r4ul degetelor dac! trebuia s! 4ac! o mutare spre mi;locul tablei. Ouca bine, iar c8nd nu uita ce 4!cea, c8stiga mai <ntotdeauna. ,in c8nd <n c8nd, <ns!, se mai <ntimpla ca %ucy s! c8stige, 4iindc! /oarecele 4!cea cine stie ce ba aconie, pun8nd, de pild!, calul <n dubla

b!taie a reginei si a turei. Acest lucru se <nttmpla deoarece, pe moment, uita c! era .orba de un ;oc de sah, <nchipuindu#si <n schimb c! a.ea de#a 4ace cu o b!t!lie real!, moti. pentru care calul actiona eDact cum ar 4i 4!cut el <ntr#o situatie similar!. C!ci mintea lui era plin! de actiuni disperate, de misiuni pe .iat! si pe moarte, de situatii c8nd trebuia s! riste p8n! la cap!t.

"umai c! perioada aceasta pl!cut! n#a durat, <ntr#o bun! sear!, pri.ind dinspre pupa <nd!r!t la d8ra lung! si <n.olburat! pe care o l!sau <n urm!, %ucy .! u c! nori negri si grosi se <ngr!m!deau spre .est, cu mare .ite !. ,up! aceea, perdeaua de nori se s48sie, iar prin sp!rtur! se re.!rs! as4intitul portocaliu. Toate .alurile din spatele lor c!p!tau parc! 4orme neobisnuite, iar marea a.ea o culoare sp!l!cit! sau g!lbuie, ca un 4el de p8n ! murdar!. Aerul se r!ci. Corabia se misca oarecum stin;enit!, ca si cum ar 4i simtit prime;dia din spatele ei. Cela catargului, ba st!tea moale si dreapt!, ba se <n4oia .iolent <n timp ce remarca aceste lucruri si se minuna de schimbarea sinistr! care ap!ruse chiar <n .uietul .8ntului, ,rinian strig!J *Toti marinarii pe punte-, <n c8te.a clipe, toat! lumea se puse iute <n miscare, <nchiser! trapele, stinser! 4ocul la buc!t!rie, str8nser! tertarola la .el!. P8n! s! termine, 4urtuna se de l!ntui. %ui %ucy i se p!rea c! <n mare se s!pase o .ale imens!, eDact <n 4ata prorei, si c! se n!pusteau <n ea, ad8nc, cum n#ar 4i cre ut niciodat! c! era posibil. O colin! urias! de ap! cenusie, mult mai <nalt! dec8t catargul, se repe i spre ei@ cre ur! c! .enise s4!rsitul, <ns! se tre ir! a .8rliti drept <n .8r4ul tala ului. Pe urm!, corabia <ncepu parc! s! se <n.8rteasc! <n loc. O cascad! de ap! se re.!rsa peste punte@ pupa si teuga erau ca dou! insule, cu o mare crunt! <ntre ele. /us de tot, marinarii st!teau <ntinsi pe .erg! <ncerc8nd cu disperare s! tin! .ela sub control. O 4unie rupt! st!tea <ntins! paralel, <n b!taia .8ntului, dreapt! si teap!n! ca un .!trai.

# ,uceti#.! dedesubt, doamn!, bier! ,rinian. Iar %ucy, care stia c! pasagerii # si pasagerele # 4!r! eDperient! pe mare sunt o ade.!rat! pacoste pentru echipa;, se supuse 4!r! s! cr8cneasc!. "u era, <ns!, chiar at8t de simplu. *+ori de i- st!tea cumplit de <nclinat! spre tribord, iar puntea 4orma o pant! ca acoperisul unei case. Trebui s! se catere pe l8ng! .8r4ul sc!rii, tin8ndu#se de balustrad!, si apoi s! stea locului pentru a l!sa doi oameni s! urce, ca p8n! la urm! s! i buteasc! si ea s! coboare. Bine c! se tinea str8ns de balustrad!, 4iindc! atunci c8nd a;unse la cap!tul de ;os al sc!rii un .al puternic m!tur! puntea, ud8nd#o pe %ucy pe umeri. 'ra de;a leoarc! de la stropii de ploaie, numai c! de data asta i se 4!cu 4rig de#a binelea. ,up! aceea, se n!pusti ca o s!geat! spre usa cabinei si intr! <n!untru, uitind pentru c8te.a momente de pri.elistea aceea <nsp!im8nt!toare pe care o .! use a4ar!, cu na.a care se ducea amenint!tor de repede <n h!ul <ntunecos@ <n schimb, aici ;os, .acarmul cumplit de p8r8ituri, gemete, pocnete, dr!ng!nit, urlete si bubuituri r!suna mult mai alarmant dec8t pe punte.

/i a tinut#o <ntruna asa toat! iua urm!toare, si pe urm! <nc! o i <ntreag!. 5urtuna a continuat s! se de l!ntuie n!prasnic, de nici nu#ti mai aminteai c! 4usese .reodat! si alt4el. /i tot timpul trebuiau s! 4ie trei oameni la 4usul c8rmei, care de#abia reuseau s! p!stre e directia. /i tot

timpul trebuiau s! 4ie oameni la pomp!. /i nimeni nu s#a odihnit o clip! m!car, nu s#a g!tit si nu s#a putut usca nimic, iar un om a c! ut peste bord si dus a 4ost, iar soarele nu l#au .! ut deloc.

C8nd totul s#a ispr!.it, 'ustace a 4!cut urm!toarea <nsemnare <n ;urnal.

*2 septembrie. Prima i, de#o .esnicie, c8nd am i butit sa scriu ce.a. Treispre ece ile si treispre ece nopti am 4ost la cheremul unui uragan. /tiu precis, 4iindc! am tinut socoteala cu mare atentie, desi ceilalti ic c! n#au 4ost dec8t dou!spre ece. ,r!gut, nu#i asa, s! 4aci o c!l!torie prime;dioas! pe mare, cu niste oameni care nici m!car nu stiu s! numere corectL A 4ost sinistru, hurducat <n sus si <n ;os de .aluri enorme, ceas dup! ceas, de obicei leoarc! p8n! la piele, 4!r! nici m!car s! <ncerce cine.a s! ne dea o mas! ca lumea. "ici nu mai pomenesc de 4aptul c! nu eDist! radiotelegra4 si nici m!car posibilitatea de a lansa .reo rachet!, prin urmare nici o sans! de a semnala cui.a c! a.em ne.oie de a;utor. /e do.edeste ast4el c8t! dreptate am a.ut c8ndle#am spus c! e curat! nebunie s! pleci pe mare cu un hRghean pr!p!dit ca !sta. R!u ar 4i 4ost si dac! as 4i c!l!torit cu niste persoane cumsecade, dar!mite asa, cu niste draci <mpie#litati cu <n4!tisare omeneasc!. Caspian si 'dmund sunt pur si simplu brutali cu mine. =n noaptea c8nd s#a pierdut catargul Gn#a mai r!mas acum dec8t un ciotH, desi nu#mi era bine deloc, m#au 4ortat s! .in pe punte si s! muncesc ca un rob. %ucy s#a b!gat si ea <n .orb!, ic8nd c! Pispirici ardea de ner!bdare s! .in! si el, numai c! e prea mic pentru asta. (! mir c! nu#si d! seama c! tot ce 4ace dihania asta mic! e ca s!#si dea aere. Chiar si la .8rsta ei era de asteptat s! aib! mai mult! minte. Ast! i, blestem!tia asta de barc! st! drept <n s48rsit, a r!s!rit si soarele si am b!tut apa <n piu! cu totii ce s! 4acem. (8ncare a.eam destul!, ma;oritatea niste porc!rii, care ne pot a;unge pentru saispre ece ile. GPe or!t!nii le#a m!turat apa peste bord. Oricum, din cau a 4urtunii totn#armai P ouat.H Problema cea mare e apa. /e pare c! dou! butoaie s#au cr!pat si sunt goale. GAceeasi e4icient! tipic narnian!.H Cu ratii mici, un s4ert de litru 4iecare ilnic, ne a;unge pentru dou!spre ece ile. G'Dist! rom si .in din belsug, dar p8n! si ei <si dau seama c! astea le#ar4ace si mai r!u sete.H

,ac! am putea, desigur, cel mai <ntelept lucru ar 4i s! .ir!m numaidec8t spre apus si s! pornim c!tre Insulele P!r!site. "umai c! ne#a luat optspre ece ile s! a;ungem unde suntem, <mpinsi nebuneste de o 4urtun! n!prasnic!. Chiar si cu .8nt dinspre r!s!rit, tot ne#arlua mult mai mult s! ne <ntoarcem. /i, deocamdat!, nu#i nici un semn c! am putea a.ea .8nt dinspre r!s!rit # de 4apt nu bate .8ntul deloc. C8t pri.este .arianta de a .8sli, ar dura prea mult, iar Caspian ice c! oamenii n#au 4ort! s! .8sleasc! dac! beau doar un s4ert de ap! pe i. Am con.ingerea c! se <nseal!. Am <ncercat s! le spun c! transpiratia te r!coreste si c!, ast4el, oamenii ar a.ea ne.oie de mai putin! ap! dac! ar munci. "#a luat <n seam! ce i#am spus, asa cum 4ace <ntotdeauna c8nd nu stie ce s! r!spund!. Ceilalti au .otat cu totii pentru ideea de a merge mai departe, <n speranta de a g!si .reo bucat! de uscat. Am considerat de datoria mea s! le atrag atentia c!,

<n 4ond, nu stim dac! eDist! pam8nt <n directia pe care am ales#o si am <ncercat s!#i 4ac s! priceap! pericolul de a#ti 4!uri ilu ii, <n loc s! .in! cu un plan mai bun, au a.ut tupeul s! m! <ntrebe pe mine ce propun s! 4acem. Asa c! le#am eDplicat 4legmatic si c! eu am 4ost r!pit si dus <n aceasta c!l!torie cretin! 4!r! consimt!m8ntul meu, ceea ce <nsemna c! nu era nicidecum treaba mea s!#i scot pe ei din <ncurc!tur!.

3 septembrie. (are <n continuare domoal!. Portii 4oarte mici de m8ncare, iar eu cap!t mai putin dec8t toti. Caspian e 4oarte iscusit c8nd .ine .orba s! se ser.easc! la mas! si crede c! eu nu obser.L ,in nu stiu ce moti., %ucy a <ncercat s! m! <mpace, o4erindu#mi un pic din 4ar4uria ei, <ns! m!garul !la de 'dmund, b!g!ret cum e, n#a l!sat#o. /oarele arde destul de tare (i#a 4ost cumplit de sete toat! seara.

$ septembrie. (area e <n continuare domoal! si e 4oarte cald. (#am simtit groa nic toat! iua si sunt sigur c! am 4ebr!. Bine<nteles c! nu le#a dat prin minte s! ia un termometru la bord.

6 septembrie. +i oribil!. (#am tre it noaptea constient c! ard si c! trebuie s! beau ap!. Asta ar 4i spus orice medic. ,umne eu mi#e martor c! n#as <ncerca nici <n ruptul capului s! obtin .reun a.anta; pe nedrept, <ns! <n .iata mea nu mi#am <nchipuit c! aceast! rationali are a apei se poate aplica si <n ca ul unui om bolna.. ,e 4apt, ar 4i trebuit s!#i scol pe ceilalti si s! le cer un pic de ap!, numai c! m#am g8ndit c! ar 4i egoist din partea mea s!#i tre esc din somn. Asa c! m#am dat ;os din pat, mi#am luat cana si am iesit <n .8r4ul picioarelor din gaura neagr! unde dormeam, a.8nd mare gri;! s! nu#i deran;e pe Caspian si pe 'dmund, care au dormit 4oarte prost de c8nd a <nceput arsita si s#a redus ratia de ap!. =ntotdeauna <ncerc s!#i mena;e pe ceilalti, indi4erent dac! se poart! 4rumos cu mine sau nu. Am intrat asadar <n camera mare, dac! asta se poate numi camer!, acolo unde sunt b!ncile de .8slit si baga;ele. Chestia aia cu ap! se a4l! aici. Totul mergea strun!, <ns! nici n#am apucat s! scot o can! plin!, c! m#a si prins iscoada aia mic! de Pispirici. Am <ncercat s!#i eDplic c! .oiam s! ies pe punte s! iau o gur! de aer curat Gtreaba cu apa nu a.ea nici o leg!tur! cu elH, iar el m#a <ntrebat de ce plecasem cu cana. A 4!cut un asemenea t!r!boi, <nc8t a tre it toat! sandramaua aia de corabie. /#au purtat cu mine re.olt!tor. Am <ntrebat, asa cum ar 4i 4!cut oricine, ce c!uta Pispirici 4urisat pe l8ng! butoiul cu ap!, <n toiul noptii. 'l a is c!, 4iind prea mic pentru a 4i de 4olos pe punte, 4!cea de stra;! la ap! <n 4iecare noapte ca s! se poat! odihni ceilalti. Acum urmea ! nedreptatea lor p!c!toas!J toti l#au cre ut pe el. 'i, po4timL

A trebuit s!#mi cer scu e, c!ci altminteri bruta aia mic! si periculoas! s#ar4i repe it cu sabia la mine.

Pe urm!, Caspian si#a dat arama pe 4at! si, purtindu#se ca un tiran brutal, a strigat <n gura mare, s! aud! toti, c! oricine .a 4i prins S4ur8ndT apa So .a <ncasa de dou! eci de oriT. Babar n#a.eam ce <nsemna asta, darmi#a eDplicat 'dmund. /e 4ace asa <n c!rtile alea pe care le citesc 4ratii Pe.ensie.

,up! aceast! amenintare las!, Caspian a <ntors 4oaia si a <nceput s! 4ac! pe protectorul. +icea c! <i p!rea r!u c! nu m! simteam bine si c! toat! lumea a.ea 4ebr! si ardea, dar c! trebuia s! ne str!duim cu totii din r!sputeri etc. etc. )n m!gar <ng8m4at si sc8rbos. Ast! i, am stat <n pat toat! iua.

7 septembrie. )n pic de .8nt a i, dar tot dinspre .est. Am str!b!tut c8te.a mile spre est cu o parte din .el! prins! de ceea ce ,rinian numeste un catarg impro.i at # adic! bompresul pus <n sus si legat Gei ic Sprins cu 4r4nghiaTH de ciotul catargului ade.!rat, <n continuare, mi#e teribil de sete.

9 septembrie. "a.igam mai departe spre est. /tau acum toata iua <n priciul meu si, p8n! .in la culcare cei doi draci <mpielitati, nu .!d pe nimeni <n a4ar! de %ucy, care <mi d! un pic din ratia ei de ap!. +ice c! 4etelor nu li se 4ace asa de sete ca b!ietilor. Asa mi#am is si eu adesea, numai c! s#ar cu.eni ca pe mare s! se stie limpede acest lucru.

: septembrie. +!rim uscat@ un munte 4oarte <nalt, unde.a 4oarte departe spre sud#est.

10 septembrie. (untele se .ede mai mare si mai clar, <ns! e tot 4oarte departe. Pesc!rusi ast! i, pentru prima oar!, dup! nici nu mai stiu c8t timp.

11 septembrie. Am prins niste peste, care s#a m8ncatla de;un. Am aruncat ancora cam pe la 7 p.m. =ntr#un gol4 al acestei insule muntoase, unde apa are o ad8ncime de trei st8n;eni. Idiotul !la de Caspian nu ne#a l!sat s! cobor8m pe mal 4iindc! se <ntuneca si <i era 4ric! de barbari si de 4iare s!lbatice, <n seara asta, ratie suplimentar! de ap!.-

Ce <i astepta pe aceast! insul! a.ea s!#l pri.easc! pe 'ustace mai mult dec8t pe oricare altul, <ns! nu se poate spune cu cu.intele lui, <ntruc8t dup! 11 septembrie a uitat mult! .reme s! mai scrie <n ;urnal.

C8nd s#a 4!cut dimineat!, cu un aer cenusiu ap!s!tor, dar cu o !puseal! su4ocant!, a.enturierii au descoperit c! se a4lau <ntr#un gol4 <mpresurat de 4ale e abrupte si de st8nci ascutite, ce te duceau cu g8ndul la 4iordurile nor.egiene, <n 4ata lor, la cap!tul gol4ului, eDista o portiune de p!m8nt neted pe care cresteau <nghesuiti nenum!rati copaci, ca niste cedri, printre care curgea repede un p8r8u. ,incolo de acest cr8ng, se .edea un pieptis r8pos ce se <ncheia printr#o creast! imtat!, dup! care se !rea <ntunecimea unor munti ce se pierdeau printre norii plumburii, de nu le mai desluseai piscurile. /t8ncile a4late mai aproape, de o parte si de cealalt! a gol4ului, erau br! date ici si colo de dungi albe despre care toat! lumea b!nuia c! erau cascade, desi de la o asemenea distant! nu se .edea c! s#ar misca si nici nu 4!ceau .reun gomot Peste tot domnea o liniste des!.8rsit!, iar apa din gol4 era neted! ca oglinda, <n ea se re4lectau toate detaliile st8ncilor. Poate c! <ntr#un tablou scena aceasta ar 4i 4ost 4rumoas!, <ns! <n .iata real! p!rea destul de ap!s!toare. "u era un t!r8m primitor cu musa4irii.

5!c8nd dou! drumuri cu barca plin!, toat! lumea a cobor8t pe mal@ au b!ut ap! si s#au des4!tat sp!l8n#du#se <n r8u, au m8ncat si s#au odihnit, dup! care Caspian a trimis patru oameni <napoi s! p! easc! .asul, iar ceilalti si#au <nceput iua de munc!. A.eau de 4!cut o multime de lucruri. Butoiasele trebuiau aduse la mal, cele cr!pate urm8nd, pe c8t posibil, s! 4ie reparate, iar apoi umplute toate cu ap!@ trebuia dobor8t un copac # un pin, dac! g!seau #, din care s! se 4ac! un nou catarg@ trebuiau reparate .elele@ urma s! se organi e e o echip! care s! plece la .8n!toare pe insul!@ hainele trebuiau sp!late si c8rpite@ iar nenum!ratele mici sp!rturi de pe corabie trebuiau si ele reparate. C!ci *+ori de i- # iar lucrul acesta era mai e.ident acum, c8nd .edeau na.a de la distant! # nu mai sem!na aproape deloc cu corabia elegant! care plecase din "arro0ha.en. Ar!ta ca o hardughie paradit! si sp!l!cit!, pe care oricine ar 4i putut s#o con4unde cu o e.ap!. "ici o4iterii si echipa;ul nu ar!tau mai bine # slabi, pali i, cu ochii rosii de nesomn si drentuiti.

/t8nd lungit sub un copac si au ind toate planurile astea, lui 'ustace i se puse un ghem <n stomac. Chiar n#or s! se odihneasc! delocI /e p!rea c! prima i pe uscatul dup! care t8n;iser! atita a.ea s! 4ie la 4el de di4icil! si trudnic! pe c8t se ar!taser! toate ilele pe mare. Pe urm! <i .eni o idee nemaipomenit!. "u se uita nimeni # sporo.!iau cu totii despre corabia lor, ca si cum le#ar 4i pl!cut a4urisenia aia. Ce#ar 4i, pur si simplu, s#o stearg!I Putea s! se plimbe spre interiorul insulei, s! g!seasc! un loc r!coros, cu aer curat si tare, sus <n munti, unde s! trag! un somn pe cinste, dup! care s! nu se <ntoarc! la ceilalti dec8t atunci c8nd se <ncheia iua de munc!. /imtea c! i#ar prinde tare bine. Trebuia, <ns!, s! aib! gri;! s! repere e mereu po itia gol4ului, ca s! se poat! <ntoarce usor la t!rm. "u care cum.a s! se r!t!ceasc! si s! r!m8n! uitat <n tinutul !sta.

=si puse planul numaidec!t <n actiune. /e ridic! tiptil si o lu! printre copaci, a.8nd gri;! s! p!seasc! agale si de in.olt, ast4el <nc8t oricine l#ar 4i .! ut n#a.ea dec8t s!#si <nchipuie c! <si mai de mortea si el picioarele. R!mase surprins constat8nd c8t de repede se stinsese <n urma lui gomotul con.ersatiei, <n p!durea .erde si <ntunecoas!, unde !puseala crestea, domnind o liniste des!.8rsit!. Cur8nd, <si d!du seama c! se putea <ncumeta s! mearg! mai repede si mai hot!r8t.

Cu mersul acesta iute, iesi repede din p!dure, <n 4ata lui, terenul <ncepea s! 4orme e o pant! abrupt!. Cum iarba era uscat! si alunecoas!, trebuia s! se 4oloseasc! si de m8ini pentru a se c!t!ra si, cu toate c! g848ia si <si stergea mereu sudoarea de pe 4runte, se c! nea din r!sputeri s! urce pieptisul r8pos. Ceea ce do.edea, apropo, c! noua sa eDistent!, oric8t de putin b!nuia el, <i prinsese de;a tare bine@ 'ustace cel dinainte, 'ustace b!iatul lui Barold si al Albertei ar 4i renuntat la urcus dup! nici ece minute.

=ncetul cu <ncetul, odihnindu#se de c8te.a ori, a;unse pe creast!. /e asteptase ca de aici pri.elistea s! se deschid! spre centrul insulei, numai c! se adunaser! nori grosi si ap!s!tori, iar o mare de ceat! se rostogolea tot mai aproape, <mpresur8ndu#l din toate p!rtile. /e ase ! si pri.i <n spate. 'ra acum a4it de sus, <nc8t gol4ul de dedesubt p!rea 4oarte mic, <ncon;urat de nes48rsite mile de mare. Apoi, negura de pe munti, deas! dar nu si rece, <l <ncon;ur! de pretutindeni, asa c! se lungi pe ;os, sucindu#se de pe o parte pe cealalt! ca s!#si g!seasc! o po itie c8t mai con4ortabil! si bucur8ndu#se de clipele pe care le tr!ia.

"u prea se bucur! <ns!, sau oricum nu pentru mult! .reme. Pentru prima oar! <n .iat!, poate, i se 4!cu ur8% %a <nceput, sentimentul acesta e.olua 4oarte lent. Pe urm! <l cuprinse <ngri;orarea, nestiind c8t era ceasul. "u se au ea nici un gomot. Brusc, <i trecu prin minte c! poate st!tea lungit acolo de ceasuri <ntregi. ,ac! ceilalti plecaser! de;aIL Cine stie dac! nu cum.a <l l!saser! <nadins s! se r!t!ceasc! de ei, ca s! <l 4ac! uitat acoloIL T8sni <n picioare speriat si <ncepu s! coboare.

%a <nceput merse prea repede, alunec8nd pe panta acoperit! de iarb! si duc8ndu#se la .ale c8te un metru#doi. Pe urm!, se g8ndi c! se <ndep!rtase prea mult spre st8nga # or, urc8nd pe partea aceea .! use niste pr!p!stii. Asa c! se cat!r! <napoi, <ncerc8nd s! se apropie c8t mai mult de locul de unde pornise, dup! care <ncepu iar!si s! coboare, tin8nd#o mereu spre dreapta. Pe urm!, lucrurile parc! se mai <ndreptar!, <nainta 4oarte prudent, <ntruc8t de#abia dac! .edea la un metru <n 4at!, iar <n ;urul lui domnea <n continuare aceeasi liniste des!.8rsit!. Tare e nepl!cut s! 4ii ne.oit s! mergi cu prudent!, c8nd o .oce <n!untrul t!u <ti tot repet!J *Pr!beste#te, gr!beste#te, gr!beste#te-. C!ci, din clip! <n clip!, <l obseda din ce <n ce mai mult ideea c! ar 4i putut 4i abandonat pe insul!. ,ac! i#ar 4i cunoscut c8t de c8t pe Caspian si pe 4ratii Pe.ensie, ar 4i stiut, 4ireste, c! ei n#ar 4i 4ost niciodat! <n stare s! 4ac! asa ce.a. =si b!gase <ns! <n cap c! erau cu totii niste draci <mpielitati cu <n4!tisare omeneasc!.

# =n s48rsitL ise 'ustace, c8nd se rostogoli p8n! ;os pe niste bolo.ani misc!tori Ggrohotis, cum i se iceH si se tre i pe loc drept. Bun, unde#or 4i copacii !iaI C!d ce.a <ntunecos <n 4at!. 'i, p!i cred c! se ridic! ceata.

=ntr#ade.!r. ,in cau a luminii din ce <n ce mai puternice, 'ustace <ncepu s! clipeasc!. Ceata se ridic!. /e a4la <ntr#o .ale complet necunoscut!, iar marea nu se .edea pe nic!ieri.

Capitolul 6 AC'"T)RI%' %)I ')/TAC'

'Dact <n acel moment, ceilalti se sp!lau pe m8ini si pe 4at! <n r8u, preg!tindu#se pentru mas! si odihn!. Trei arcasi, alesi pentru 4aptul c! tr!geau cel mai bine, urcaser! pe dealurile de la nord de gol4 si se <ntorseser! <nc!rcati cu dou! capre s!lbatice, care acum se rumeneau deasupra 4ocului. Caspian poruncise s! se aduc! pe mal un butoias cu .in, un .in tare din Archenland, pe care trebuia s!#l bei cu ap!, asa c! era din belsug pentru toti. (unciser! bine si a.eau dreptul

s! se .eseleasc! la mas!. "umai dup! ce luar! a doua oar! din 4riptura de capr!, 'dmund se tre i s! <ntrebeJ *Pe unde#o 4i pacostea aia de 'ustaceI-

=n tot acest r!stimp, 'ustace se holba cu ochi mari la .alea aceea necunoscut!. 5iind teribil de <ngust! si de ad8nc!, <ncon;urat! de pr!p!stii perpendiculare, sem!na cu o groap! urias! sau cu un sant. Pe 4undul .!ii, se .edea iarb! pres!rat! cu bolo.ani, iar ici si colo 'ustace !ri portiuni arse si <nnegrite, aidoma celor de l8ng! sina de cale 4erat!, .ara c8nd e arsit! mare. Cam la cincispre ece metri, se a4la un ia cu ap! limpede si lin!. %a <nceput, <n .alea aceea nu eDista nimic altce.a@ nici un animal, nici o pas!re, nici o g8nganie. /oarele dogorea 4ierbinte, iar peste marginile .!ii piscurile si crestele muntilor p!reau c! pri.esc <n ;os m8nioase.

'ustace <si d!du seama, desigur, c! din cau a cetii cobor8se gresit pe cealalt! parte a dealului abrupt, asa c! se r!suci <n loc numaidec8t, preg!tindu#se s#o ia <napoi. "umai c! pri.elistea care i se asternea <n 4ata ochilor <l 4!cu s! se cutremure. A.usese, pare#se, uimitorul noroc de a nimeri singura cale posibil! de a cobor< # o 48sie lung! de p!m8nt, acoperit! cu iarb!, oribil de po.8rnit! si de <ngust!, cu pr!p!stii pe ambele p!rti. "u eDista alt drum pe care s! se poat! <ntoarce. 'ra oare <n stare, <ns!, s! r! beasc! pe#acolo . acum, c8nd .! use cum ar!ta loculI /imtea c! <l ia cu ameteal!, numai g8ndindu#se la asa ce.a.

/e r!suci din nou <n loc, g8ndindu#se c!, oricum, n#ar strica mai <nt8i s! bea niste ap! din ia . ,e <ndat! <ns! ce se <ntoarse, preg!tindu#se s! p!seasc! <n .ale, au i un gomot <n spatele lui. "u era cine stie ce gomot, numai c! r!suna puternic <n linistea aceea net!rmurit!. Timp de o secund!, <ncremeni locului. Pe urm!, <ntoarse capul si se uit!.

%a poalele st8ncii, nitel spre st8nga, se a4la o gaur! ;oas! si <ntunecoas! # pesemne intrarea <ntr#o pester!. Iar de acolo ieseau dou! 4iricele subtiri de 4um. /i pietrele de sub .!g!una neagr! se miscau Gde unde si gomotul pe care <l au iseH, ca si cum ce.a s#ar 4i tr8ntit pe <ntuneric <n spatele lor.

Ce.a se t8ra. (ai r!u chiar, ce.a iesea a4ar!. 'dmund, %ucy sau .oi .#ati 4i dat seama numaidec8t despre ce era .orba, <ns! 'ustace nu citise nici o carte potri.it!. Chestia care iesea din pester! era ce.a ce nu#si <nchipuise m!car .reodat! # un bot prelung de culoarea plumbului, niste ochi rosii si posomoriti, un corp lung si moale, 4!r! pene sau blan!, care se tira pe ;os, picioarele <ndoite de la <ncheieturi mai sus dec8t spatele, ca la p!ian;eni, gheare <n4ior!toare, aripi de liliac care scr8sneau 4rec8ndu#se de pietre, metri <ntregi de coad!. /i cele dou! d8re de 4um ieseau din n!ri. "u rosti <n sinea lui cu.8ntul Balaur. ,ar si 4!c8nd acest lucru, situatia tot nu s#ar 4i <mbun!t!tit.

,ac! ar 4i stiut <ns! c8te ce.a despre balauri, poate c! ar 4i r!mas oarecum surprins de comportamentul acestui balaur. "u st!tea <n 4und b!t8nd din aripi si nici nu scuipa 4l!c!ri pe gur!. 5umul din n!ri sem!na cu 4umul scos de un 4oc care nu .a dura prea mult. /i nici nu s#ar 4i is c! <l obser.ase pe 'ustace. /e misca 4oarte lent spre ia # <ncet si cu multe pau e. Chiar si asa speriat cum era, 'ustace intui c! a.ea <n 4ata ochilor o lighioan! b!tr8n! si trist!. /e <ntreba dac! s! se <ncumete s! t8sneasc! pe pant! <n sus. ,ac!, <ns!, au ind gomot, lighioana <ntorcea capulIL Poate se mai si <n.iora. ,ac! doar se pre4!ceaI Oricum, la ce bun s! <ncerci s! scapi c!t!r8ndu#te de o ;i.in! care poate buraI

%ighioana a;unse la ia , unde l!s! s!#i alunece b!rbia sol oas! si oribil! peste pietris, ca s! beaJ nu apuc! <ns! s! bea, c!ci din g8tle; <i iesi un tip!t groa nic, cronc!nit si cl!nt!nit, iar dup! c8te.a bateri si .8rcoliri, balaurul se rostogoli pe o parte, <ncremenind lungit, cu o ghear! <n aer. ,in botul larg deschis, <i tisni un pic de s8nge <nchis la culoare. 5umul din n!ri se 4!cu negru, plutind departe prin aer. ,up! care se opri.

(ult! .reme 'ustace nu <ndr! ni s! se miste. Poate c! !sta era siretlicul ;i.inei, 4elul <n care <i am!gea pe c!l!tori, duc8ndu#i la pier anie. "umai c! nu puteai astepta asa la nes48rsit. /e apropie cu un pas, apoi cu doi, dup! care se opri din nou. Balaurul st!tea nemiscat@ remarc!, totodat!, c! din ochi <i pierise 4ocul acela rosu. =n cele din urm!, a;unse l8ng! el@ a.ea acum con.ingerea c! lighioana murise, <n4iorat, atinse balaurul cu m8na@ nu se <nt8mpl! nimic.

'ustace tr!ia un asemenea sentiment de usurare <nc8t <i .enea s! r8d! <n gura mare. =ncepu s! aib! sen atia c! se luptase si omor8se balaurul, uit8nd c!, de 4apt, doar asistase la moartea lui. Calc! peste el si se duse la ia , s! bea, c!ci !puseala de.enise insuportabil!. "u se mir! c8nd au i bubuituri de tunet. Aproape imediat soarele disp!ru si, p8n! s! termine de b!ut cu nesat, <ncepu s! plou! cu pic!turi mari.

Clima pe aceast! insul! era tare nepl!cut!, <n nici un minut, 'ustace se pomeni ud p8n! la piele si pe ;um!tate orbit de ploaie cum nu .e i niciodat! prin 'uropa. "#a.ea nici un sens s! <ncerce s! urce din .ale, at8ta timp c8t ploua asa de groa nic. Porni glont spre singurul ad!post pe care <l !rea # pestera balaurului. Acolo, se lungi pe ;os, <ncerc8nd s!#si recapete su4lul.

Cei mai multi dintre noi stiu la ce te poti astepta s! g!sesti <n b8rlogul unui balaur, dar, asa cum am mai spus, 'ustace nu citise dec8t c!rti nepotri.ite. P!seai <n ele .rute si ne.rute despre eDporturi, importuri, gu.erne si cheltuieli, dar la capitolul balauri erau tare slabe. ,e aceea 'ustace r!mase 4oarte nedumerit de supra4ata pe care st!tea lungit. )nele buc!ti erau prea

<ntep!toare pentru a 4i pietre si prea dure pentru a 4i ghimpi@ mai erau si chestii rotunde si turtite, iar toate astea orn!iau c8nd se 4oia pe ele. %a gura pesterii era su4icient! lumin! pentru a cerceta despre ce era .orba. /i, 4ireste, 'ustace descoperi c! <n!untru era ceea ce oricare dintre noi i#ar 4i putut spune dinainte # o comoar!J coroane Gastea erau obiectele acelea <ntep!toareH, monede, inele, br!t!ri, lingouri, cupe, platouri si nestemate.

'ustace Gspre deosebire de ma;oritatea b!ietilorH nu se sinchisise niciodat! prea mult de comori, <ns! de data asta sesi ! numaidec8t c8t de 4olositoare i#ar 4i o asemenea a.utie <n noua lume <n care 4!cuse prostia s! intre de#a berbeleacul prin tabloul din dormitorul de#acas! al lui %ucy. *&stia pe#aici n#au impo ite, ise el, si nu trebuie s! predai comoara la gu.ern. Cu o parte din chestiile astea, as putea tr!i decent aici # poate <n Calormen. Pare cea mai putin dubioas! dintre toate t!rile astea. Oare c8t as putea c!raI )ite, br!tara asta # chestiile alea de pe ea sunt pesemne diamante # mi#o pun la m8n!. (i#e cam mare, dar dac! o <mping <n sus, p8n! peste cot, nu#mi mai cade. Pe urm!, <mi umplu bu unarele cu diamante # sunt mai usoare dec8t aurul. C8t o s! mai dure e oare ploaia asta in4ernal!I- /e mut! pe morman <ntr#un loc ce.a mai con4ortabil, unde erau <n special monede, preg!tindu#se s! astepte. "umai c! dup! o sperietur! <n4ior!toare si, mai cu seam!, c8nd sperietura asta <n4ior!toare a ap!rut dup! ce#ai cutreierat muntii, te simti nespus de ostenit. Asa c! 'ustace adormi.

Pe c8nd dormea bustean si s4or!ia, ceilalti terminaser! de m8ncat si erau alarmati de#a binelea <n pri.inta lui. /trigar!J *'ustaceL 'ustaceL )uu#uuL- p8n! r!gusir!, iar Caspian sun! din corn.

# "u#i pe nic!ieri prin prea;m!, c!ci altminteri ar 4i au it, ise %ucy, alb! ca .arul la 4at!.

# 'i, dr!cia draculuiL eDclam! 'dmund. Ce naiba l#o 4i apucat s#o stearg! asaI

# ,ar trebuie s! 4acem ce.a, spuse %ucy. Poate s#a r!t!cit, sau a c! ut <ntr#o groap! ori l#au capturat niste barbari.

# /#au l#au omor8t 4iarele s!lbatice, complet! ,rinian.

# Iar eu ic c!, dac!#i asa, bine c#am sc!pat de el, bomb!ni Rhince.

# Oup8ne Rhince, inter.eni Pispirici, nicic8nd n#ai rostit ce.a care s!#ti 4ac! at8t de putin! cinste. Indi.idul !sta nu mi#e prieten, <ns! e din neamul Reginei, iar, at8ta timp c8t 4ace parte din grupul nostru, onoarea ne dictea ! s!#l g!sim si s!#l r! bun!m, dac! a murit.

# /igur c! trebuie s!#l g!sim Gdac! putemH, ise Caspian, plictisit. Ce beleaL Asta <nseamn! s! pornim <n c!utarea lui, de unde ne putem astepta la tot 4elul de neca uri si probleme. %ua#te#ar naiba, 'ustace.

=ntre timp, 'ustace a dormit si a dormit # si a tot dormit. %#a tre it o durere <n brat. Prin gura pesterii, r! beau ra ele str!lucitoare ale lunii, iar asternutul de nestemate si giu.aere se 4!cuse parc! mai con4ortabil@ de 4apt, aproape nici nu#l mai simtea. Initial, <l nedumeri durerea aceea din brat, <ns! cur8nd <i trecu prin minte c! br!tara pe care si#o <mpinse sus peste cot se str8mtase ciudat de mult. Bratul i se um4lase probabil <n somn Gera bratul st8ngH.

(isc! m8na dreapt! .r8nd s!#si pip!ie bratul, <ns! <ncremeni locului, musc8ndu#si bu a <ngro it. C!ci eDact <n 4ata lui si un pic spre dreapta, unde ra ele lunii luminau 4undul pesterii, .! u misc8ndu#se o 4orm! hidoas!. /tia prea bine ce eraJ o ghear! de balaur. /e miscase c8nd <si miscase si el m8na si <ncremenise locului c8nd se oprise si el.

*Oh, ce prost am 4ost, se g8ndi 'ustace. P!i, normal c! lighioana aia a a.ut o pereche si ;i.ina ace acum l8ng! mine.-

Timp de c8te.a minute, nici nu <ndr! ni s! se clinteasc!. C! u dou! d8re subtiri de 4um ridic8ndu#se <n 4ata ochilor, negre <n contrast cu lumina lunii@ eDact ca 4umul care iesea din n!rile celuilalt balaur, <nainte de a muri. 5enomenul era at8t de alarmant, <nc8t <si tinu r!su4larea. Cele dou! d8re de 4um disp!rur!. C8nd nu mai putu s!#si tin! respiratia, su4l! aerul a4ar!, pe 4uris@ instantaneu, reap!rur! cele dou! ;eturi de 4um. "ici m!car acum, <ns!, nu ghicise care era ade.!rul.

Bot!r< <ndat! s! se trag! cu mult! prudent! spre st8nga si s! <ncerce s! ias! t8r8s din pester!. Poate c! lighioana dormea # si, oricum, asta era singura lui sans!. 5ireste, <ns!, <nainte de a se trage spre st8nga, pri.i spre st8nga. Oh, ce gro !.enieL si <n partea aia era o ghear! de balaur.

"imeni nu#l .a blama pe 'ustace 4iindc! <n acel moment a .!rsat niste lacrimi. /e mira de m!rimea lacrimilor pe care le .edea c! 8nd pe comoara din 4ata lui, ca niste stropi ce <mproscau totul <n ;ur. P!reau, totodat!, si straniu de 4ierbinti@ ieseau aburi din ele.

,egeaba pl8ngea, <ns!. Trebuia s! <ncerce s! se t8rasc! a4ar! dintre cei doi balauri, <ncepu s!# si <ntind! bratul drept. Piciorul din 4at! si gheara balaurului, dinspre partea lui dreapt!, 4!cur! eDact aceeasi miscare. /e g8ndi, apoi, s! <ncerce cu m8na st8nga. (!dularul balaurului din acea parte se misc! de asemenea.

,oi balauri, c8te unul pe 4iecare parte, maimut!rindu#l <n tot ce 4!ceaL %!s8ndu#l ner.ii, se n!pusti spre gura pesterii.

C8nd se repe i a4ar!, se au i un asemenea orn!it, h8rs8it, dr!ng!nit de aur si scr8snit de pietre, <nc8t cre u c! <l urm!reau am8ndoi balaurii. "u <ndr! nea s! pri.easc! <napoi. /e n!pusti spre ia . 5orma schimonosit! a balaurului mort !c8nd sub ra ele lunii ar 4i b!gat <n sperieti pe oricine, <ns! el nici nu o obser.!. Ideea lui 4iD! era s! intre <n ap!.

=ns! eDact c8nd a;unse la marginea ia ului se petrecur! dou! lucruri, <n primul r8nd, <si d!du seama, ca tr!snit, c! alergase <n patru labe # si de ce naiba 4!cuse asaIL /i, <n al doilea r8nd, se g8ndi o 4ractiune de secund! c! <nc! un balaur se holba la el din ia . ,ar <ntr#o clipit! pricepu ade.!rul. Chipul balaurului din ia era propria lui oglindire <n ap!. "u <nc!pea nici o <ndoial!. /e misca atunci c8nd se misca si elJ deschidea si <nchidea gura o dat! cu el.

/e preschimbase <n balaur <n timp ce dormea. ,ormind pe comoara tainic! a unui balaur, cu g8nduri lacome ca de balaur, de.enise el <nsusi balaur.

=n 4elul !sta se eDplica totul, <n pester!, )ng! el, nu 4useser! doi balauri. Phearele din partea dreapt! si st8ng! erau de 4apt ghearele lui. Cele dou! d8re de 4um <i ieseau lui din n!ri. C8t despre durerea din bratul st8ng Gsau ceea ce 4usese c8nd.a bratul lui st8ngH, mi;ind ochiul st8ng putea .edea ce se <nt8mplase. Br!tara care se potri.ise per4ect pe bratul unui b!iat era mult prea mic! pentru piciorul gros si butuc!nos al unui balaur. /e <ngropase ad8nc <n carnea sol oas!, 4!c8nd o um4l!tura de o parte si de cealalt!, <ncerc! s! smulg! br!tara cu coltii lui de balaur, dar nu i buti s#o scoat!.

=n ciuda durerii, prima lui sen atie a 4ost de usurare. "u mai a.ea de ce s!#i 4ie team!. 'ra el <nsusi o gro !.ie si nimeni pe lumea asta <n a4ar! de un ca.aler Gsi nu oricare ca.alerH n#ar mai <ndr! ni s!#l atace. Putea s! se r!4uiasc! acum cu Caspian si cu 'dmund...

=ns! <n clipa c8nd se g8ndi la asta <si d!du seama c! nu .oia asa ce.a. Coia s! 4ie prieten cu ei. Coia s! se <ntoarc! printre oameni, s! .orbeasc!, s! r8d!, s! <mpart! totul cu ei. =ntelese c! era un monstru rupt complet de rasa omeneasc!, <l coplesi o singur!tate <nsp!im8nt!toare. =ncepu s! priceap! c! ceilalti nu 4useser! nicidecum niste draci <mpielitati. =ncepu s! se <ntrebe dac! el 4usese <ntr#ade.!r o persoan! dr!gut!, asa cum <si <nchipuise el <ntotdeauna. Ii era dor de glasurile lor. /#ar 4i multumit cu o .orb! bun! p8n! si de la Pispirici.

C8nd se g8ndi la bietul balaur care se pr!p!dise, 'ustace ridic! .ocea si pl8nse. ' ce.a de ne<nchipuit s! .e i si s! au i un balaur puternic, pl8ng8nd <n hohote sub clar de lun!, <ntr#o .ale pustie.

=n cele din urm!, a;unse la conclu ia c! trebuia s! <ncerce s! g!seasc! drumul <napoi spre t!rm. =ntelegea acum c! Regele Caspian n#ar 4i plecat niciodat!, abandon8ndu#l acolo. /i a.ea con.ingerea c!, <ntr#un 4el sau altul, <i putea 4ace pe ceilalti s! <nteleag! cine era.

B!u dra.!n din ia si pe urm! Gstiu c! pare socant, <ns! nu e dac! .! g8nditi mai bineH m8nc! aproape tot balaurul mort. =n4ulecase aproape ;um!tate din el, c8nd <si d!du seama ce 4!cea@ c!ci, .edeti .oi, desi a.ea mintea lui 'ustace, gusturile si digestia erau de balaur. /i nimic nu#i pl!cea mai mult unui balaur dec8t carnea de balaur. ,e aceea, rar se <nt8mpl! ca <n acelasi tinut s! g!sesti mai mult de un balaur.

Apoi, se <ntoarse <n loc preg!tindu#se s! urce, pentru a iesi din .ale. =ncepu urcusul printr#o s!ritur! si, de cum s!ri, descoperi c! bura. )itase complet de aripi si ce surpri ! a 4ost pentru el # prima surpri ! pl!cut! pe care o a.ea de mult! .reme. /e <n!lt! sus <n .! duh si .! u nenum!rate piscuri de munti r!sp8ndite sub el, <n lumina lunii. Cedea gol4ul ca o dal! de argint, cu corabia *+ori de i- ancorat! acolo, 4ocuri de tab!r! lic!rind <n p!durea de l8ng! pla;!. ,e la acea <n!ltime ametitoare se l!s! <n ;os spre ei, <ntr#o singur! planare.

%ucy dormea 4oarte ad8nc, 4iindc! st!tuse trea ! p8n! t8r iu, astept8nd s! se <ntoarc! echipa plecat! <n c!utare, de la care n!d!;duia s! a4le .esti bune despre 'ustace. 'chipa 4usese condus! de Caspian si re.enise t8r iu, toti 4iind plictisiti si isto.iti. Cestile erau <ngri;or!toare. "ici urm! de 'ustace, .! user! <n schimb un balaur mort <ntr#o .ale. =ncercar! s! .ad! partea

bun! a lucrurilor, asigur8ndu#se unul pe altul c! era putin probabil s! mai 4ie si alti balauri prin prea;m!, iar <n plus era greu de presupus c! un balaur mort cam pe la ora trei <n acea dup!# amia ! Gc8nd <l .! user! eiH se tinuse de omor8t oameni doar cu c8te.a ceasuri <nainte.

# ,oar dac! nu l#a m8ncat pe mormolocul !la si#a murit din cau a astaJ pustiul !la e otra.! curat!, ise Rhince. "umai c! morm!ise chestia asta <n barb!, asa c! nu#l au i nimeni.

(ai t8r iu, <ns!, <n toiul noptii %ucy a 4ost tre it!, cu mult! bl8ndete, constat8nd c! se str8nseser! cu totii si discutau <n soapt!.

# Ce s#a <nt8mplatI <ntreb! %ucy.

# Trebuie s! d!m do.ad! toti de mult! t!rie, spunea Caspian. )n balaur a burat adineaori peste .8r4urile copacilor si a ateri at pe pla;!. ,a, tare mi#e team! c! e <ntre noi si corabie. Iar s!getile n#au nici un e4ect asupra balaurilor. /i lighioanelor !stora nu le e deloc 4ric! de 4oc.

# Cu permisiunea (aiest!tii tale... <ncepu Pispirici.

# "u, Pispirici, rosti Regele cu mult! 4ermitate, nu .ei <ncerca s! te lupti singur cu el. /i, dac! nu promiti c! ai s! m! asculti, o s! pun s! te lege. Trebuie s! st!m la p8nd! si, de <ndat! ce se luminea ! de iu!, s! mergem pe pla;! s! ne batem cu el. 'u .oi conduce trupa. Regele 'dmund .a sta <n dreapta mea, iar %ordul ,rinian, <n st8nga. Alte aran;amente nu mai sunt de 4!cut, <n c8te.a ceasuri, se luminea !. Peste o or!, s! se ser.easc! masa si ce#a mai r!mas din .in. ,ar totul s! se 4ac! <n mare liniste.

# Poate c! o s! plece, spuse %ucy.

# ' mai r!u dac! pleac!, ise 'dmund, 4iindc! <n ca ul !sta n#o s! mai stim pe unde este. ,ac! am o .iespe <n camer!, <mi place s#o pot .edea.

Restul noptii a 4ost <ngro itor, iar c8nd s#a ser.it masa, desi stiau 4oarte bine c! nu stric! s! m!n8nce, multi au constatat c! n#a.eau deloc po4t! de m8ncare. /i li se p!rea c! timpul se

scurge cu <ncetinitorul p8n! ca be na s! se risipeasc!, p!s!relele s! <nceap! s! ciripeasc! ici si colo <ntr#o lume unde era acum mai 4rig si mai umed dec8t <n timpul noptii. =n 4ine, Caspian spuseJ *Baidem, prieteni-.

/e ridicar! <n picioare, toti cu s!biile scoase, 4orm8nd cu trupurile lor o mas! solid! cu %ucy <n mi;loc si cu Pispirici pe um!rul ei. 'ra mai pl!cut dec8t tot asteptatul de p8n! atunci, si simteau c! se <ndr!geau mai mult dec8t <n momentele obisnuite. =n clipa urm!toare, se puser! <n miscare. Pe m!sur! ce se apropiau de marginea p!durii, se lumina tot mai mult. /i acolo, pe nisip, ca o sop8rl! urias! sau ca un crocodil 4leDibil, ori ca un sarpe cu picioare, imens, oribil si ghebos, !cea balaurul.

=ns! c8nd <i .! u, <n loc s! se <n4oaie si s! scuipe 4oc si 4um, balaurul se trase <napoi # cl!tin8ndu#se parc! # spre apele putin ad8nci ale gol4ului.

# Ce#are de misc! asa din capI <ntreb! 'dmund.

# )ite, acum parc! <ncu.iintea !, ise Caspian.

# /i <i iese ce.a din ochi, spuse si ,rinian.

# Oh, p!i nu .edetiIL eDclam! %ucy. Pl8nge. Alea sunt lacrimile lui.

# 'u, unul, ,oamn!, n#as a.ea prea mult! <ncredere, remarc! ,rinian. Asa 4ac crocodilii, ca s!# ti pier i .igilenta.

# A scuturat din cap c8nd ai spus asta, obser.! 'dmund. Ca si cum ar 4i .rut s! spun! "). )ite, iar!si 4ace asa.

# Cre i c! <ntelege ce spunemI <ntreb! %ucy. Balaurul <ncu.iint! din cap, .iolent.

Pispirici <si d!du drumul ;os de pe um!rul lui %ucy si 4!cu un pas <n 4at!J

# Balaurule, se au i gl!sciorul lui pitig!iat, <ntelegi ce se .orbesteI

Balaurul <ncu.iint! din cap.

# Poti .orbi si tuI

Balaurul scutur! din cap.

# Pai, atunci, n#are nici un rost s! te <ntreb ce cauti pe#aici, ise Pispirici. ,ac! ;uri prietenie cu noi, ridic!#ti deasupra capului piciorul st8ng din 4at!.

Balaurul chiar asa si 4!cu, <ns! cu greutate 4iindc! tocmai piciorul acela <l durea tare si era um4lat de la br!tara de aur.

# Oh, ia uitati#.!, spuse %ucy, are ce.a la picior. /!r!cutul de el, probabil c! de#aia pl8ngea asa. Poate c! a .enit la noi s!#l 4acem bine, ca <n Androcles si leul.

# Ai gri;!, %ucy, <i atrase atentia Caspian. Balaurul !sta e tare destept, dar nu stim dac! nu e si un mare mincinos.

,ar %ucy o si luase la 4ug! <n 4at!, urmat! de Pispirici, c8t putea el de iute cu piciorusele lui scurte, si pe urm!, desigur, .enir! si b!ietii si ,rinian.

# Arat!#mi laba care te doare, spuse %ucy. Poate i butesc s! ti#o .indec.

Balaurul#care#4usese#'ustace <ntinse bucuros piciorul care <l durea, amintindu#si cum %ucy <l .indecase de r!u de mare cu licoarea ei miraculoas!, <nainte de a de.eni balaur. Ce de am!gire, <ns!. %ichidul .r!;it <i <nmuie um4l!turile si#l mai sc!p! de dureri, dar nu i buti s! di ol.e aurul.

/e <ngr!m!diser! cu totii s! asiste la tratament, iar Caspian eDclam! dintr#o dat!J

# Ia uitati#.!L

/e holba la br!tar!.

Capitolul 7 C)( /#A /5UR/IT AC'"T)RA

# %a ceI <ntreb! 'dmund.

# %a emblema de pe aur, ise Caspian.

# )n cioc!nel cu un diamant deasupra ca o stea, ise ,rinian. P!i, parc! am mai .! ut eu chestia asta unde.a.

# Parc!IL eDclam! Caspian. /igur c! ai mai .! ut#o. 'ste bla onul unei m!rete 4amilii narniene. Iar asta e podoaba pe care %ordul Octesian o purta la brat.

# "emernicule, <i ise Pispirici balaurului, l#ai m8ncat pe lordul narnianI =ns! balaurul scutur! .iolent din cap.

# /au poate, ise %ucy, el e %ordul Octesian preschimbat <n balaur # sub o .ra;!, stiti .oi.

# ' posibil ca nici una dintre aceste ipote e s! nu 4ie .alabil!, opina 'dmund. Toti balaurii str8ng aur. Cred <ns! c! nu ne <nsel!m dac! presupunem c! Octesian nu a mers mai departe de aceast! insul!.

# 'sti cum.a %ordul OctesianI <l <ntreb! %ucy pe balaur, c8nd acesta scutur! trist din cap, <ntreb! iar!siJ 'sti o 4iint! .r!;it! # o 4iint! omeneasc!, adic!I

Balaurul <ncu.iint! .iolent din cap.

/i pe urm! cine.a spuse # au eDistat dispute dup! aceea dac! <nt8i %ucy sau 'dmund J

# "u cum.a, nu cum.a esti 'ustaceI

/i 'ustace <ncu.iint! misc8ndu#si capul lui cumplit de balaur si i bind puternic cu coada <n mare, <nc8t toat! lumea s!ri <napoi Gunu dintre marinari cu niste eDclamatii pe care n#am s! le astern <n scrisH pentru a e.ita lacrimile enorme si 4ierbinti care <i siroiau din ochi.

%ucy <ncerc! din r!sputeri s!#l console e, ba chiar <si lu! inima <n dinti si <l s!rut! pe 4ata sol oas!, si aproape toat! lumea coment!J *Ce ghinion- @ c8ti.a <l asigurar! pe 'ustace c! a.eau s! stea toti cu el@ multi a4irmau c! eDista cu certitudine o modalitate de a rupe .ra;a, asa c! <ntr#o i#dou! <l 4!ceau ei la loc cum era <nainte. /i, 4ireste, ardeau de ner!bdare cu totii s! aud! ce se <nt8mplase, numai c! el nu putea .orbi. "u o dat! <n ilele ce au urmat a <ncercat s! le scrie pe nisip. "umai c! nu reusea niciodat!, <n primul r8nd, 'ustace Gnecitind niciodat! c!rtile potri.iteH habar n#a.ea cum s! po.esteasc!. /i, <n al doilea r8nd, muschii si ner.ii ghearelor de balaur, de care trebuia s! se 4oloseasc!, nu <n.!taser! niciodat! s! scrie si oricum nici nu erau 4!cute pentru scris. ,rept urmare, n#a apucat niciodat! s! a;ung! la cap!t, <nainte s! .in! .alul si s! stearg! tot scrisul, <n a4ara 4rinturilor pe care c!lcase de;a, sau pe care le atinsese 4!r! s! .rea cu coada. /i tot ce se putuse deslusi ar!ta cam asa #punctele tin locul 4r8nturilor m8 g!lite si sterse de el din greseal!J

A( A,OR(... P'/T'RA A%)R)%), A,IC& BA%A)R)%)I 5II",C& '% ()RI/' /I %O)A A/A TAR... TR'+IT /I "#A( P)T)... /&#(I /COT ,' P' BRAT OB %A "AIBA...

'ra, totusi, limpede pentru toat! lumea c!, de.enind balaur, 'ustace a.ea acum un caracter mai bun. Tinea tare mult s! 4ie de 4olos. Asa c! a burat peste toat! insula si a descoperit c! era <n <ntregime muntoas!, ne4iind populat! dec8t cu capre s!lbatice si turme de porci s!lbatici. A ucis, asadar, nenum!rate animale pe care le#a adus ca pro.i ii pentru corabie. 'ra 4oarte uman c8nd omora, c!ci putea lichida o ;i.in! dintr#o singur! lo.itur! cu coada, asa c! aceasta nici nu#si d!dea seama Gsi pesemne c! nu#si d! seama nici acumH c! 4usese ucis!. (ai m8nca si el c8te.a, desigur, dar <ntotdeauna c8nd era singur, 4iindc! acum, c8nd de.enise balaur, <i pl!cea carnea crud! si nu suporta ideea ca ceilalti s! .ad! ce porc!rie 4!cea c8nd <n4uleca. Iar <ntr#o bun! i, bur8nd <ncet si isto.it, dar cu un aer trium4!tor, a .enit <napoi la tab!r! cu un pin 4alnic pe care <l smulsese din r!d!cini <ntr#o .ale <ndep!rtat! si din care se putea croi un catarg pe cinste. /i, seara, dac! se 4!cea r!coare, asa cum se <nt8mpla adesea dup! ploile torentiale, era de mare 4olos tuturor, c!ci .eneau cu totii si se ase au cu spatele lipit de trupul lui 4ierbinte, put8nd ast4el s! se <nc!l easc! si s! se usuce@ numai o dat! dac! pu4!ia cu r!su4larea lui dogorit!, putea aprinde si cel mai <nd!r!tnic 4oc. )neori mai lua <n spinare c8te.a persoane alese pe sprincean!, plec8nd cu ele sus <n bor, de unde puteau .edea de4il8nd ametitor pantele .er i, culmile st8ncoase, .8lcelele <nguste ca niste r8pe si, departe peste mare, unde.a spre r!s!rit, o pat! de albastru mai <nchis pe ori ontul albastru, ce#ar 4i putut 4i o bucat! de uscat.

Pl!cerea Gabsolut nou! pentru elH de a 4i agreat, dar mai ales de a agrea pe altii, era o mare alinare ce#l a;uta pe 'ustace s! nu cad! prad! de n!de;dii. C!ci era tare trist s! 4ii balaur. /e <n4iora ori de c8te ori, bur8nd, <si .edea imaginea re4lectat! <n .reun lac de munte. )ra aripile acelea uriase ca de liliac, creasta cu dinti de 4er!str!u de pe spinare si ghearele 4ioroase si <nco.oiate, <i era aproape 4ric! s! stea de unul singur, dar totodat! rusine s! 4ie al!turi de ceilalti. /eara, c8nd nu era 4olosit ca buiot!, se 4o4ila a4ar! din tab!r! si se ducea s! ac! <ncol!cit ca un sarpe, <ntre p!dure si ap!. =n ast4el de oca ii, spre marea lui mirare, Pispirici era cel care <l alina mai <ntotdeauna.

"obilul /oarece p!r!sea tiptil grupul .esel din ;urul 4ocului de tab!r! si se ase a aproape de capul balaurului, <n partea opus! .8ntului, ca s! nu stea <n b!taia r!su4l!rii lui 4umeg8nde. Acolo eDplica <ndelung c! ceea ce p!tise 'ustace, era o ilustrare impresionant! a 4elului <n care se <ntoarce roata /ortii, spun8ndu#i totodat! c! dac! 'ustace ar .eni la el acas! <n "arnia G<n realitate, era .orba de o gaur!, nu de o cas!, unde nici capul balaurului n#ar 4i <nc!put, dar!mite ditamai trupulH, i#ar putea ar!ta peste o sut! de eDemple de <mp!rati, regi, duci, ca.aleri, <ndr!gostiti, astronomi, 4ilo o4i si magicieni care dec! user! dintr#o stare de prosperitate <n cele mai ;alnice situatii posibile, multi <ns! re.enindu#si si tr!ind 4ericiti dup! aceea. "#a p!rut,

probabil, prea m8ng8ietor ce i#a tot po.estit atunci, <ns! a contat buna intentie, ceea ce 'ustace n#a uitat niciodat!.

,ar, 4ireste, ceea ce plana ca un nor negru deasupra tuturor era teribila dilem! de a sti ce urmau s! 4ac! p8n! la urm! cu balaurul lor c8nd a.eau s! 4ie gata de plecare, <ncercau s! nu .orbeasc! despre asta c8nd era si el de 4at!, dar 4!r! s! .rea au ea tot timpul chestii de genulJ *Cre i c! <ncape pe lungime pe o latur! a puntiiI /i .a trebui s! mut!m toate pro.i iile, ;os, pe cealalt! parte, ca s! asigur!m echilibrul-@ oriJ *Oare e mai bine s!#l tragem dup! corabie prin ap! sau se poate tine cum.a dup! noi, <n borI- si Gcel mai adeseaHJ *,ar cum o s!#l hr!nimI/i bietul 'ustace <ntelegea din ce <n ce mai bine c!, din prima i c8nd ap!ruse la bordul cor!biei, 4usese o pacoste cumplit!, iar acum era o pacoste <nc! si mai mare. Iar lucrul acesta <i macin! g8ndurile, la 4el cum si br!tara aceea <i macin! carnea de pe brat. /tia c! nu#si 4!cea dec8t r!u dac! <ncerca s#o smulg! cu coltii, <ns! nu se putea abtine s! trag! de ea c8nd si c8nd, mai cu seam! <n noptile 4ierbinti.

Cam dup! sase ile de c8nd debarcaser! pe Insula Balaurului, <nt8mplarea a 4!cut ca 'dmund s! se scoale 4oarte de.reme <ntr#o dimineat!, /e cr!pa de iu!, iar <n lumina aceea 4umurie nu puteai .edea dec8t trunchiurile copacilor, dac! pri.eai spre gol4, dar nu si <n cealalt! directie. Tre indu#se, i se p!ru c! aude ce.a misc8ndu#se, asa c! se ridic! re emat <n cot si se uit! <n ;urul luiJ a.u impresia c! desluseste o siluet! <ntunecat! misc8ndu#se pe partea dinspre mare a p!durii, <i trecu numaidec8t prin g8ndJ *Chiar n#or 4i b!stinasi pe insula asta, cum ne <nchipuim noiIL *Pe urm! cre u c! era Caspian # 4orma aceea era cam de talia lui # <ns! stia c! acesta dormea l8ng! el, dup! cum putea .edea limpede. Ceri4ic8nd mai <nt8i dac! a.ea sabia la locul ei, 'dmund se ridic! <n picioare, preg!tit s! in.estighe e ce se <nt8mpla.

Cobor< <ncetisor p8n! la marginea p!durii, unde constat! c! silueta aceea <ntunecat! era tot acolo. Constat! acum c! era prea mic! pentru a 4i Caspian si prea mare pentru a 4i %ucy. Ar!tarea nu 4ugea. 'dmund <si scoase sabia, gata s!#l pro.oace pe str!in, c8nd acesta rosti <n soapt!J

# Tu esti 'dmundI

# ,a. Tu cine estiI <ntreb! el.

# "u m! recunostiI ise cel!lalt. /unt eu, 'ustace.

# (ii de tunete, eDclam! 'dmind, deci asta era. ,ragul meu prieten...

# /sst, 4!cu 'ustace cl!tin8ndu#se gata s! cad!.

# BeiL ise 'dmund spri;inindu#l. Ce s#a <nt4mplatI 'sti bolna.I

'ustace amuti <ndelung, <nc8t 'dmund cre u c! lesinase@ <ns!, <n cele din urm!, spuseJ

# A 4ost groa nic. "ici nu#ti <nchipui... dar acum a trecut. Ce#ar 4i s! mergem unde.a s! st!m de .orb!I "u .reau deocamdat! s! d!m ochii cu ceilalti.

# ,a, mai bine, unde .rei tu, ise 'dmund. Bai s! mergem s! st!m pe pietrele alea. 'i, c8t m! bucur s! te .!d # !!! # pe tine asa cum esti. Cred c! ai trecut prin momente cumplite.

/e duser! la pietre si se ase ar! acolo, pri.ind spre gol4, deasupra c!ruia cerul se lumina din ce <n ce mai mult, iar stelele disp!reau, <n a4ar! de una 4oarte str!lucitoare, a4lat! ;os, aproape de ori ont.

# "#am s!#ti po.estesc cum m#am 4!cut... balaur, p8n! n#am s! le pot spune si celorlati si s! ispr!.esc o dat! cu toat! treaba asta, ise 'ustace. Apropo, nici n#am stiut m!car c! eram balaur, p8n! ce nu .#am au it pe toti 4olosind cu.8ntul !sta, c8nd am ap!rut aici <n dimineata aceea. Creau s!#ti po.estesc cum am <ncetat s! mai 4iu balaur.

# ,!#i drumul, <l <ndemn! 'dmund.

# 'i bine, a i#noapte eram mai ne4ericit dec8t oric8nd. /i m! durea bratul cumplit de la a4urisenia aia de br!tar!.

# Acum ti#e mai bineI

'ustace r8se # alt4el dec8t <l au ise 'dmund r8 8nd <nainte # si <si scoase br!tara usor de pe brat.

# Po4tim, ise el, dinspre partea mea s#o ia cine po4teste. Bun, cum spuneam deci, st!team lungit si m! <ntrebam ce naiba o s! se <nt!mple cu mine. Apoi #dar, bag! de seam!, se prea poate doar s! 4i .isat. "u stiu.

# Continu!, spuse 'dmund, cu o r!bdare remarcabil!.

# =n 4ine, am ridicat pri.irea si am dat cu ochii de ultimul lucru pe care m#as 4i asteptat s!#l .!d .reodat!J un leu urias care .enea <ncet spre mine. /i ciudat era c! a i#noapte n#a 4ost lun!, dar cu toate astea leul era <ncon;urat de ra e de lun!. /i se apropia, se apropia din ce <n ce mai mult. (i#era cumplit de 4ric! de el. Te g8ndesti, poate, c! 4iind balaur, as 4i putut 4ace pra4 orice leu 4!r! nici un 4el de greutate. ,ar nu era genul !sta de 4ric!. "u mi#era team! c! o s! m! m!n8nce, mi#era pur si simplu team! de el # dac! m! poti <ntelege. 'i bine, s#a apropiat complet de mine si m#a pri.it drept <n ochi. /i am <nchis ochii, str8ng8nd bine pleoapele. "#a 4olosit, <ns!, la nimic, 4iindc! mi#a spus s!#l urme .

# Adic!, a .orbitI

# "u stiu. Acum, c! m#ai <ntrebat, nu cred s! 4i .orbit. ,ar, oricum, asta mi#a spus. /i stiam c! trebuia s! 4ac ce#mi cerea, asa c! m#am ridicat si am pornit dup! el. (#a dus pe un drum lung, tocmai <n munti. /i tot timpul, deasupra si <n ;urul leului, oriunde ar 4i mers, .edeam ra ele lunii, <n cele din urm!, am a;uns pe .8r4ul unui munte pe care nu#l mai .! usem niciodat! si pe .8r4ul acestui munte era o gr!din! # pomi, 4ructe, tot ce .rei. =n mi;loc, se a4la un i .or. /tiam c! era un i .or, 4iindc! .edeam cum bolborosea apa la 4undJ <ns! era mult mai mare dec8t orice i .or # ca o cad! 4oarte spatioas! si rotund!, <n care intrai pe niste trepte de marmur!. Apa era limpede cum e cristalul si mi#am is c! dac! as putea s! intru acolo s! m! scald, sc!p!m de durerea din brat. %eul mi#a spus, <ns!, c! mai <ntii trebuia s! m! de brac. Bag! de seam!, habar n#am dac! a rostit .reun cu.8nt cu glas tare sau nu. (! preg!team s! spun c! nu pot s! m! de brac din moment ce n#a.eam haine pe mine, c8nd brusc mi#am dat seama c! balaurii poart! pe ei un 4el de chestii serpesti, or serpii <si leap!d! pielea. Oh, desigur m#am g8ndit eu, asta a .rut s! spun! leul. Asa c! am <nceput s! m! scarpin si sol ii au <nceput s!#mi cad! de peste tot. Pe urm!, m#am sc!rpinat ce.a mai ad8nc si, pe l8ng! 4aptul c! sol ii se desprindeau de ici si de colo, toat! pielea a <nceput s! mi se co;easc! 4rumos, cum se <nt8mpl! dup! boal!, sau ca si cum as 4i 4ost o banan!, <n nici dou! minute, am p!sit si am l!sat pielea acolo. +!cea aruncat!

l8ng! mine si ar!ta tare ur8t. A.eam o sen atie nemaipomenit!. Am <nceput s! cobor <n ba in s! m! scald. ,ar c8nd s! pun piciorul <n ap!, am pri.it <n ;os si am .! ut c! a.eam picioarele la 4el de grosolane, butuc!noase, botite si sol oase ca <nainte. Oh, nu#i nimic, mi#am is eu, asta <nseamn! c! mai am un strat de piele sub primul, si nu#mi r!m8nea dec8t s! m! descotorosesc si de !sta. Asa c! m#am sc!rpinat si#am tras din nou de pielea cea de dedesubt, care s#a co;it 4rumos@ si iar am 4!cut un pas, si am l!sat pielea acolo a .8rlit! l8ng! cealalt!, dup! care m#am <ndreptat iar!si spre ap! s! m! scald. 'i bine, s#a <nt8mplat eDact acelasi lucru. /i m#am g8ndit <n sinea meaJ Oh, ,oamne, oare c8te piei mai am de scos de pe mineI C!ci abia asteptam s!# mi sp!l piciorul <n ap!. Asa c! m#am sc!rpinat bine a treia oar! si am dat ;os un al treilea r8nd de piele, la 4el ca si celelalte, l!s8nd#o acolo ;os. ,ar, de <ndat! ce m#am pri.it <n ap!, mi#am dat seama c! nu re ol.asem nimic. Pe urm! leul a spusJ # dar tot nu stiu dac! a .orbit # *Ca trebui s! m! lasi s! te de brac eu-. (i#era tare 4ric! de ghearele lui, asta ti#o pot spune, <ns! eram aproape disperat. Asa c! m#am lungit pe spate si l#am l!sat s! m! de brace. C8nd a smuls prima oar!, a tras at8t de ad8nc, <nc8t am cre ut c! <mi scoate inima din piept. /i c8nd a <nceput s! co;easc! pielea, m#a durut <ngro itor. /ingurul lucru care <mi d!dea t!ria s! suport era pl!cerea de a simti cum se desprinde de pe mine porc!ria asta. /tii # ca atunci c8nd scoti coa;a de pe o bub!. Te doare ca naiba, dar ce nostim e s! .e i cum se des4ace.

# =nteleg per4ect, spuse 'dmund.

# 'i bine, a co;it toat! mi eria aia # asa cum credeam c! 4!cusem si eu de trei ori, mai <nainte, numai c! atunci nu m! duruse # si o .edeam !c8nd acolo pe iarb!J doar c! era mult mai groas!, mai negricioas! si mai noduroas! dec8t celelalte. /i iat!#m! neted si moale, ca o nuia co;it!, si mai mic dec8t 4usesem. Pe urm! m#a <ns4!cat # ceea ce nu prea mi#a pl!cut, 4iindc! acum, c8nd nu mai a.eam pe mine nici o piele, eram tare gingas # si m#a a .8rlit <n ap!. (#a usturat ca naiba, dar doar la <nceput. ,up! aceea, apa mi s#a p!rut absolut delicioas! si, imediat ce am <nceput s! <not si s! stropesc <n ;ur, am constatat c! m! l!sase complet durerea din brat. /i, pe urm!, mi#am dat seama de ce. (! 4!cusem la loc b!iat. O s! cre i c! te mint, dac! o s!#ti spun ce sen atie <mi tre eau propriile mele brate. /tiu c! n#am muschi si c! arat! destul de durdulii <n comparatie cu bratele lui Caspian, dar tare m#am bucurat s! le .!d. ,up! <nc! un pic, leul m#a scos a4ar! si m#a <mbr!cat.

# Cu labele te#a <mbr!catI

# P!i, nu prea <mi aduc aminte. A 4!cut#o, <ns!, cum.aJ cu haine noi # astea cu care sunt acum, de 4apt. /i, pe urm!, brusc, m#am tre it aici. Ceea ce m! 4ace s! cred c! pesemne am .isat.

# "u. "#ai .isat, ise 'dmund.

# ,e ce cre i c! nuI

# P!i, <n primul r8nd, sunt hainele astea. /i, <n al doilea r8nd, te#ai de #balaurit.

# /i#atunci, ce cre i c#a 4ostI <ntreb! 'ustace.

# Cred c! l#ai .! ut pe Aslan, spuse 'dmund.

# AslanL eDclam! 'ustace. Am au it numele !sta pomenit de c8te.a ori de c8nd am a;uns pe *+ori de i-. /i simteam # nu stiu de ce # c! <l uram. ,ar pe atunci uram totul. Apropo, as .rea s!#mi cer scu e. Cred c! am 4ost <n4ior!tor.

# '#n regul!, ise 'dmund. =ntre noi 4ie .orba, n#ai 4ost at8t de r!u cum am 4ost eu c8nd am c!l!torit prima oar! <n "arnia. Tu te#ai purtat ca un m!gar, dar eu am 4ost un tr!d!tor.

# Oh, atunci mai bine nu#mi po.esti, spuse 'ustace. ,ar cine e AslanI Tu <l cunostiI

# P!i # el m! cunoaste pe mine, <i eDplic! 'dmund. 'ste marele %eu, 4iul <mp!ratului#de#din#colo# de#m!ri, care a sal.at "arnia si pe mine. %#am .! ut cu totii. %ucy <l .ede tare des. /e prea poate ca acum s! na.igam spre tara lui Aslan.

"ici unul nu spuse nimic pentru o .reme. )ltima stea str!lucitoare se 4!cuse ne.! ut! si, cu toate c! nu putea contempla r!s!ritul de soare din cau a muntilor din dreapta, stiau c! asta se <nt8mpla, dup! culoarea cerului de deasupra si a gol4ului din 4at!, care c!p!taser! nuante tranda4irii. Pe urm!, un 4el de papagal trase un tip!t <n p!durea din spate, au ir! 4osnete printre copaci si, <n s48rsit, sunetul cornului lui Caspian. =n tab!r! <ncepea 4or4ota.

(are a 4ost bucuria c8nd 'dmund si 'ustace, re.enit la <n4!tisarea dinainte, au p!sit <n cercul 4ormat <n ;urul 4ocului de tab!r!, unde prietenii lor luau micul de;un. /i acum, 4ireste, toat! lumea

a ascultat prima parte a po.estii b!iatului. /e <ntrebau dac! cel!lalt balaur <l omor8se pe %ordul Octesian cu ani <n urm!, sau dac! nu cum.a Octesian 4usese, de 4apt, b!tr8nul balaur. Piu.aerurile pe care 'ustace si le <ndesase <n bu unare c8nd era <n pester! disp!ruser! o dat! cu hainele pe care le purta atunciJ nimeni <ns!, si cu at8t mai putin 'ustace, nu a.ea nici un che4 s! se <ntoarc! <n .alea aceea s! caute comoara.

=n c8te.a ile, corabia *+ori de i-, cu catargul acum re4!cut, re.opsit! si bine apro.i ionat!, a 4ost gata s! <ntind! p8n ele. =nainte de <mbarcare, Caspian a pus s! se scri;eleasc! pe o st8nc! neted! din 4ata gol4ului cu.inteleJ

I"/)%A BA%A)R)%)I ,'/COP'RIT& ,' CA/PIA" V, R'P'%' "AR"I'I etc. =" A% PATR)%'A A" ,' ,O("I'. AICI, A/A C)( PR'/)P)"'(, /I#A A5%AT (OART'A %OR,)% OCT'/IA"

Ar 4i dr!gut, si destul de ade.!rat, s! spunem c! *de atunci <nainte 'ustace a 4ost alt b!iat-. Pentru a 4i eDtrem de precisi, a <nceput s! 4ie alt b!iat. Cechile n!ra.uri mai ap!reau uneori. "u putine erau ilele c8nd putea 4i tare nesu4erit. ,ar pe cele mai multe situatii de acest 4el n#am s! le iau <n seam!. Cindecarea <ncepuse.

Br!tara %ordului Octesian a a.ut o soart! ciudat!. 'ustace nu .oia s#o p!stre e, asa c! i#a o4erit#o lui Caspian, iar Caspian i#a d!ruit#o lui %ucy. "ici %ucy nu se prea d!dea <n .8nt s! o aib!. *Prea bine, atunci, s! 4ie a cui o prinde-, a is Caspian si a aruncat#o <n aer. Asta s#a <nt8mplat c8nd st!teau toti si pri.eau inscriptia. /i br!tara a burat <n sus, sclipind <n lumina soarelui, dup! care a r!mas ag!tat!, ca un disc bine aruncat, de o mic! proeminent! de pe st8nc!. "imeni nu se putea c!t!ra s#o ia si nimeni nu putea cobor< de deasupra s#o apuce. /i acolo, din c8te stiu, mai st! si acum at8rnat! si poate o r!m8ne at8rnat! asa p8n! la s48rsitul acestei lumi.

Capitolul 9 ,O)& P&TA"II ,I" CAR' A) /C&PAT CA PRI" )R'CBI%' AC)%)I

Toat! lumea era bucuroas! c8nd *+ori de i- a p!r!sit Insula Balaurului. Au a.ut .8nt prielnic de cum au iesit din gol4, iar a doua i dis#de#dimineat! au a;uns la bucata de p!m8nt necunoscut!, pe care unii dintre ei o .! user! c8nd buraser! peste munti, pe .remea c8nd 'ustace era balaur. 'ra o insul! ;oas!, cu mult! .erdeat!, locuit! doar de iepuri si de c8te.a capre, <ns! dup! r!m!sitele unor colibe de piatr! si dup! locurile <nnegrite unde 4usese 4!cut 4ocul, si#au dat seama c! acolo tr!iser! oameni nu cu mult timp <nainte. (ai erau pe#acolo niste oase si niste arme stricate.

# Treab! de pirati, ise Caspian.

# /au de balaur, spuse 'dmund.

"#au g!sit nimic altce.a, dec8t o b!rcut! de nuiele acoperit! cu piele <ntins! peste o leas! de nuiele. O ambarcatiune micut!, doar de .reun metru lungime, cu o .8sl! potri.it! ca m!rime. /e g8ndiser! c! 4usese 4!cut!, poate, pentru un copil sau c! oamenii din acea tar! 4useser! pitici. Pispirici hot!r< s! o p!stre e, a.8nd eDact dimensiunea potri.it! pentru elJ asa c! barca a 4ost luat! la bord. Bote ar! acel p!m8nt Insula Ars!, si plecar! de acolo <nainte de amia !.

Timp de .reo cinci ile au na.igat iute <mpinsi de un .8nt sud#sud#est, 4!r! s! <nt8lneasc! uscat si 4!r! s! .ad! pesti sau pesc!rusi. Pe urm!, au a.ut o i c8nd a plouat dra.!n p8n! dup!# amia a. 'ustace a pierdut dou! partide de sah <n 4ata lui Pispirici si a <nceput s! 4ie iar nesu4erit ca <nainte, iar 'dmund icea c! <i p!rea r!u c! nu plecase <n America, <mpreun! cu /usan. ,up! aceea, la un moment dat, c8nd pri.ea pe 4erestrele dinspre pupa, %ucy iseJ

# BeiL "u#mi .ine s! cred c! nu mai plou!. ,ar ce mai e si aiaI

/e <mbul ir! toti pe puntea din spate si constatar! c!, <ntr#ade.!r, ploaia se oprise si c! ,rinian, care 4!cea de cart, se holba si el 4iD la ce.a a4lat <n urma cor!biei. /au, mai bine is, la mai multe lucruri, aidoma unor st8nci mici, netede si rotun;ite, <nsirate una dup! alta la inter.ale cam de doispre ece metri <ntre ele.

# "u se poate s! 4ie st8nci, icea ,rinian, 4iindc! acum cinci minute nici nu erau acolo.

# /i, uite, una chiar a disp!rut, spuse %ucy.

# ,a, si alta s#a ridicat, obser.! 'dmund.

# /i e tot mai aproape, ise 'ustace.

# %a naibaL eDclam! 'dmund. Toat! chestia aia .ine#ncoace.

# /i se misc! mult mai repede dec8t putem na.iga noi, /ire, ise ,rinian. O s! ne salte cu totul <ntr#un minut.

=si tinur! cu totii r!su4larea, c!ci nu#i deloc pl!cut s! 4ii urm!rit de ce.a necunoscut, nici pe uscat si nici pe mare. =ns! ceea ce se do.edi a 4i era cu mult mai r!u dec8t ce <si <nchipuiser! ei. Brusc, doar la o arunc!tur! de b!t de babord, din mare se ridic! un cap <nsp!im8nt!tor. 'ra tot numai pete .er i si staco;ii, cu bube rosii # <n a4ara locurilor de care at8rnau tot 4elul de scoici # sem!n8nd la 4orm! cu un cap de cal, numai c! nu a.ea urechi. A.ea, <n schimb, niste ochi enormi, ochi 4!cuti pentru a str!punge ad8ncimile <ntunecoase ale oceanului, si o gur! c!scat! plin! cu dou! r8nduri de dinti ascutiti, ca la pesti. Capul acesta se <n!lta pe ceea ce cre ur! ei la <nceput c! era un g8t urias, <ns!, pe m!sur! ce iesea la supra4at!, <nteleser! cu totii c! nu era g8tul, ci trupul dihaniei si c!, <n 4ine, ce .edeau ei acum nu era dec8t ceea ce multi oameni, <n prostia lor, <si doriser! s! .ad! # marele /arpe de mare. Inelele co ii lui gigantice se !reau de departe, ridic8ndu#se din c8nd <n c8nd la supra4at!. Iar acum capul sarpelui se <n!lta deasupra catargului.

5iecare om se repe i la arma lui, <ns! nu era nimic de 4!cut, monstrul nu putea 4i atins. *TragetiL TragetiL- striga marele arcas, iar c8ti.a <l ascultar!, <ns! s!getile ricosar! <n contact cu pielea /arpelui de mare, de parc! trupul lighioanei ar 4i 4ost placat cu 4ier. Pe urm!, timp de un minut plin de teroare, toat! lumea <ncremeni, holb8ndu#se la ochii si la botul sarpelui si <ntreb8ndu#se unde a.ea s! se repead!.

"umai c! de repe it nu s#a repe it, <si a .8rli <n schimb capul <nainte peste corabie, la ni.elul .ergii catargului. Acum era cu capul eDact l8ng! turela de pe catarg. /i se tot <ntinse p8n! ce a;unse cu capul peste parapetul de la tribord. Pe urm! <ncepu s!#l lase <n ;os # nu pe puntea plin! de oameni, ci <n ap!, ast4el <nc8t toat! corabia se g!sea acum sub arcul 4ormat de sarpe. /i aproape numaidec8t acest arc <ncepu s! se 4ac! mai micJ chiar asa, la tribord /arpele de mare atingea aproape partea lateral! a cor!biei *+ori de i-.

'ustace Gcare se str!duise e4ecti. din r!sputeri s! se poarte 4rumos, p8n! ce ploaia si sahul nu# l <ntorseser! pe dosH s!.8rsi acum prima 4apt! cura;oas! din .iata lui. A.ea o sabie <mprumutat! de la Caspian. ,e <ndat! ce sarpele se apropie su4icient de mult de tribord, 'ustace s!ri pe parapet si <ncepu s!#i ciop8rteasc! trupul cu toat! 4orta. Ce#i drept, n#a reali at nimic ast4el, <n a4ar! de 4aptul c! a reusit s! 4ac! 4!r8me sabia bun! a lui Caspian, dar pentru un <ncep!tor era o ispra.! de toat! lauda.

Ceilalti i s#ar 4i al!turat si ei, dac! <n acea clip! Pispirici n#ar 4i strigatJ *"u .! mai luptati cu el. =mpingetiL- 'ra ce.a at8t de neobisnuit ca /oarecele s! po.!tuiasc! pe cine.a s! nu se lupte <nc8t, chiar si <n acel moment cumplit, toti ochii se r!sucir! spre el. /i c8nd s!ri sus pe parapet, oarecum <n 4ata sarpelui, proptindu#si spinarea m!runtic! si <mbl!nit! de spatele urias, sol os si lipicios al dihaniei, opintindu#se si <mping8nd c8t putea el de tare, aproape toti <nteleser! ce .oise s! spun! si se n!pustir! spre ambele laturi ale cor!biei, s!#i urme e pilda. Iar c8nd, dup! c8te.a clipe, capul /arpelui de mare iesi din nou la supra4at!, de data asta <nspre babord si cu spatele la ei, se dumiri <n s48rsit toat! lumea.

,ihania <si unduise corpul 4orm8nd o bucl! <n ;urul cor!biei *+ori de i- si <ncepea s! str8ng! latul. Iar <n clipa <n care ar 4i reusit s! se <ncol!ceasc! str8ns # pocL # pe locul unde plutise p8n! atunci corabia n#ar mai 4i r!mas dec8t un mald!r de aschii, iar lighioana ar 4i putut s!#i culeag! din ap! unul c8te unul. /ingura lor sans! era s! i buteasc! s! <mping! bucla <n spate p8n! ce trecea dincolo de pupa@ sau, alt4el spus, s! <mping! corabia <n 4at!, p8n! ce iesea din lat.

'ra eDclus ca Pispirici s! reuseasc! de unul singur s! 4ac! asa ce.a, treaba asta sem!n8nd <n ca ul lui cu str!dania adarnic! de a ridica o catedral!, <ns! <si d!duse aproape duhul opintindu#se din greu, p8n! ce ceilalti s!#l <mping! la o parte, <n scurt timp, toat! lumea de pe corabie, <n a4ar! de %ucy si de /oarece Gcare era sleit de puteriH se <nsirase pe dou! r8nduri de# a lungul celor doua parapete, 4iecare b!rbat cu pieptul lipit de spatele omului din 4at!, ast4el <nc8t greutatea <ntregului sir se l!sa pe ultima persoan!, toti <mping8nd cu disperare. Timp de c8te.a secunde oribile Gcare li se p!rur! c8t niste ceasuri lungiH nu se <nt8mpl! aparent nimic, <ncheieturile oamenilor trosneau, sudoarea picura, r!su4larea li se preschimbase <n icneli si g848ieli. Pe urm!, simtir! c! na.a se misca. Obser.ar! c! bucla#sarpe era acum ce.a mai departe de catarg. Remarcar!, totodat!, si c! se 4!cuse mai mic!. /i acum prime;dia era cu ade.!rat gra.!. Reuseau oare s! o <mping! peste puntea de la pupa, sau se 4!cuse de;a prea str8ns!I ,a. Putea trece la limit!. /e re ema de balustrad!. Creo ece insi s!rir! sus pe puntea de la pupa. 'ra mult mai bine. Trupul /arpelui de mare era acum at8t de ;os, <nc8t se puteau ase a <n sir pe punte ca s! <mping! cot la cot. /perantele lor le d!dur! elan, p8n! ce toat! lumea <si aminti de pupa <nalt! si sculptat!, coada balaurului, a cor!biei *+ori de i-. 'ra absolut imposibil s! <mping! dihania peste ea.

# )n topor, strig! Caspian r!gusit, si <mpingeti <n continuare.

%ucy, care stia unde erau toate lucrurile, <l au i de unde st!tea pe puntea principal!, pri.ind spre pupa. =n c8te.a secunde a;unse dedesubt, lu! toporul, urc8nd <n 4ug! scara spre puntea de la pupa. ,ar, eDact c8nd a;unse sus, se au i o trosnitur! dra.!n!, ca atunci c8nd se pr!buseste un copac, iar corabia se leg!n!, t8snind <n 4at!. C!ci tocmai <n acea clip!, 4ie 4iindc! /arpele de mare era <mpins at8t de tare, 4ie 4iindc! <n prostia lui se g8ndise s! str8ng! latul si mai mult, toat! partea sculptat! a pupei se 4r8nse si corabia r!mase liber!.

Ceilalti erau prea epui ati ca s! .ad! ce .! u %ucy. Acolo, la c8ti.a metri <n urma lor, bucla 4ormat! din trupul /arpelui de mare se 4!cu rapid si mai mic!, dup! care disp!ru pleosc!ind sub ap!. %ucy o tinea mortis G<ns!, 4ireste, cum era tare <n4ierb8ntat! <n acel moment, se putea 4oarte bine s! nu 4i 4ost dec8t rodul imaginatiei eiH c! a .! ut o eDpresie de satis4actie cretin! pe mutra dihaniei. "u <nc!pea <ndoial!, oricum, c! era un animal 4oarte t8mpit, c!ci <n loc s! 4ug!reasc! .asul, <si r!suci capul scurm8nd cu nasul <n lungul corpului, ca si cum s#ar 4i asteptat s! g!seasc! pe#acolo epa.a cor!biei *+ori de i-. *+ori de i- <ns! era departe, na.ig8nd iute cu o bri ! proasp!t! de la spate, iar oamenii !ceau sau sedeau g848ind si gem8nd pe punte, p8n! c8nd, re.enindu#si, <ncepur! s! discute despre ce p!tiser!, a;ung8nd ca <n 4inal s! r8d! <n hohote. Iar c8nd se ser.i si niste rom, ciocnir! si i bucnir! <n uraleJ si toat! lumea l!uda d8r enia lui 'ustace Gdesi nu 4!cuse nimic deosebitH si a lui Pispirici.

,up! aceea, mai na.igar! trei ile, 4!r! s! .ad! nimic altce.a dec8t cerul si marea, <n a patra i, .8ntul <si schimb! directia spre nord, iar apele <ncepur! s! se <n.olbure e@ dup!#amia !, uraganul st!tea s! se de l!ntuie. ,ar <n acelasi timp, !rir! uscat pe partea dinspre babord.

# Cu <ng!duinta ta, /ire, ise ,rinian, .om <ncerca s! ne ad!postim de .8nt <n acea tar!, .8slind si ancor8nd <n port, p8n! ce trece .i;elia.

Caspian <ncu.iint!, <ns!, .8slind din greu <mpotri.a .8ntului n!prasnic, tot nu i butir! s! a;ung! la uscat dec8t abia seara. C8rmir! <nainte de a se <nnopta complet, intr8nd <ntr#un port natural, unde ancorar!, dar nimeni nu cobor< pe t!rm <n acea noapte. ,imineata, constatar! c! se g!seau <n gol4ul plin de .erdeat! al unui tinut colturos si pustiu, care urca spre un .8r4 st8ncos. ,inspre nord, unde .8ntul su4la puternic, dincolo de acel .8r4, norii se <ngr!m!deau iute. Cobor8r! barca si <nc!rcar! <n ea toate butoaiele de ap!, care acum erau goale.

# ,in care r8u s! lu!m ap!, ,rinianI <ntreb! Caspian, instal8ndu#se <n locul lui, la pupa. ,in c8te se pare, sunt dou! r8uri care se .ars! <n gol4.

# "u are prea mare important!, /ire, <i r!spunse ,rinian. Cred <ns! c! a.em mai putin de mers p8n! la cel din dreapta cor!biei # cel dinspre r!s!rit.

# )ite c! plou!, remarc! %ucy.

# Balal constatare, ise 'dmund, c!ci turna cu g!leata. 'u ic s! mergem la cel!lalt r8u. C!d pomi pe#acolo, sub care ne putem ad!posti.

# ,a, hai acolo, spuse si 'ustace. "#are nici un rost s! ne 4acem ciuciulete degeaba.

,ar, <n tot acest timp, ,rinian continu! s! pilote e barca spre dreapta, aidoma so4erilor obositi care gonesc cu .ite !, desi le eDplici c! au gresit drumul.

# Au dreptate, ,rinian, ise Caspian. Ce#ar 4i s! c8rmesti spre r8ul dinspre apusI

# Cum doreste (aiestatea ta, spuse ,rinian pe un ton cam sec. A.usese o i grea din cau a .remii din a;un si nu#i pl!cea s! primeasc! s4aturi de la ageamiii neobisnuiti cu marea. /chimb!, <ns!, directia@ si se do.edi dup! aceea c! procedase bine asa.

C8nd terminar! cu umplutul butoaielor, se opri si ploaia, iar Caspian, 'ustace, 4ratii Pe.ensie si Pispirici hot!r8r! s! urce p8n! <n .8r4ul dealului ca s! .ad! ce pri.eliste li se o4erea de acolo. A 4ost o ascensiune abrupt!, printre ierburi si b!l!rii dese, 4!r! s! .ad! oameni sau animale, <n a4ar! doar de niste pesc!rusi. C8nd a;unser! <n .8r4, constatar! c! insula era 4oarte mic!, nemasur8nd mai mult de dou! eci de pogoane@ iar de la acea <n!ltime, marea se <n4!tisa nem!rginit! si pustie, cum nu li se p!ruse de pe punte, si nici m!car de la turela catargului.

# Ce t!c!neal!, <i sopti 'ustace lui %ucy, scrut8nd !rile <nspre r!s!rit. /! tot na.igam asa la nes48rsit pe chestia aia, 4!r! s! a.em m!car habar unde putem a;unge.

,ar nu spuse asta dec8t din obisnuint! si nu din r!utate, cum ar 4i 4!cut mai demult.

'ra prea 4rig ca s! !bo.easc! pe creast!, c!ci .8ntul continua s! su4le rece dinspre nord.

# Bai s! nu ne mai <ntoarcem pe acelasi drum, le ise %ucy, c8nd pornir! <napoi@ mai bine mergem <nc! un pic si cobor8m pe l8ng! cel!lalt r8u, la care a .rut ,rinian initial s! a;ungem.

Toat! lumea se ar!t! de acord, asa c!, dup! .reun s4ert de ceas, erau la i .orul celui de#al doilea r8u. %ocul era mult mai interesant dec8t se asteptaser!@ un mic lac de munte, 4oarte ad8nc, <ncon;urat de st8nci, cu eDceptia unei albii <nguste <nspre mare, pe unde curgea apa. Aici, <n s48rsit, erau la ad!post de .8nt, asa c! se ase ar! cu totii printre b!l!rii, s! se odihneasc!.

/e ase ar! toti, dar unul Gera 'dmundH s!ri <n picioare din nou 4oarte repede.

# &stia au pasiunea pietrelor ascutite pe insula asta, ise el, b8;b8ind printre ierburi. )nde#i porc!ria aiaI... Ah, am g!sit#o... OhohoL nu#i o piatr! ascutit!, e un m8ner de sabie. Ba nu, mii

de tunete, e chiar o sabie <ntreag!@ <n 4ine, ce#a mai r!mas din ea dup! ce a m8ncat#o rugina. Pesemne c! ace aici de .eacuri.

# Pe deasupra mai e si narnian!, dup! cum arat!, obser.! Caspian, c8nd se adunar! toti <n ;urul lui 'dmund.

# /i eu stau pe ce.a, ise %ucy. Ce.a tare. ,escoperir! c! era .orba de resturile unei c!m!si de ale. Acum, toat! lumea era <n patru labe, b8;b8ind cu m8inile printre b!l!riile dese. C!utarea lor scoase la i.eal!, r8nd pe r8nd, un coi4, un pumnal si c8te.a monede@ nu semilune calormene, ci *lei- si *copaci- narnieni .eritabili, asa cum poti .edea ilnic <n piata din Bea.ersdam sau din Beruna.

# /#ar p!rea c! asta e cam tot ce#a mai r!mas de la unul dintre cei sapte lor i ai nostri, remarc! 'dmund.

# 'Dact la asta m! g8ndeam si eu, spuse Caspian. (! <ntreb care dintre ei. Pe pumnal nu e nici un indiciu. /i m! tot g8ndesc cum o 4i murit.

# /i cum <l .om r! buna, ad!ug! Pispirici.

=n tot acest r!stimp, 'dmund, singurul din grup care citise c8te.a po.estiri politiste, re4lectase pro4und.

# )ite ce e, ise el. =n toat! t!r!senia asta e ce.a tare dubios. "u se poate s! 4i 4ost ucis <n lupt!.

# ,e ceI <ntreb! Caspian.

# "u e nici un os pe#aici, <i eDplic! 'dmund. ,e obicei, inamicul ia armura si las! cada.rul. Cine a mai pomenit ca un tip care c8stig! o lupt! s! plece cu cada.rul si s! lase balt! armuraI

# Poate c! a 4ost omor8t de o 4iar! s!lbatic!, suger! %ucy.

# Istet animalul, ise 'dmund, dac! s#a priceput s! scoat! de pe om c!masa de aleL

# /au poate a 4ost .reun balaur, spuse Caspian.

# "u tine, inter.eni 'ustace. )n balaur n#ar putea 4ace asa ce.a. /tiu eu mai bine.

# =n 4ine, ce#ar 4i s! plec!m de#aici, spuse %ucy. ,e c8nd 'dmund pomenise de oase, <i pierise tot che4ul s! mai stea ;os.

# Cum .reti .oi, se <n.oi Caspian, ridic8ndu#se. "u cred c! merit! s! lu!m ce.a din chestiile astea.

Cobor8r!, duc8ndu#se si p8n! la mica deschi !tur! de unde r8ul iesea din lac, si r!maser! acolo <n picioare pri.ind la apa ad8nc! din interiorul cercului 4ormat de st8nci. ,ac! ar 4i 4ost !puseal!, nu <ncape <ndoial! c! unii ar 4i 4ost tentati s! se scalde si c! toat! lumea ar 4i b!ut cu nesat, <ntr#ade.!r, chiar si asa, 'ustace se g8ndea s! se aplece si s! ia niste ap! <n m8inile 4!cute c!us, c8nd Pispirici si %ucy strigar! <ntr#un glasJ *)iteL-, asa c! uit! de sete si <ntoarse pri.irea. 5undul lacului era 4!cut din pietre cenusii#alb!strui, iar apa era limpede cum e cristalul@ pe 4undul apei !cea silueta unui b!rbat, <n m!rime natural!, 4!cut pare#se din aur. Omul st!tea lungit cu 4ata <n ;os si cu m8inile <ntinse deasupra capului. /i se <nt8mpl! ca, tocmai c8nd pri.eau ei ast4el, norii s! se dea la o parte si s! r!sar! soarele. 5orma aceea aurie se lumin! de la un cap!t la cel!lalt. %ucy se g8ndea c! <n .iata ei nu .! use o statuie mai 4rumoas!.

# Ohoho, ei daL 4luier! Caspian. P!i, cred si eu c! a meritat s! .enim p8n! aiciL Oare putem s#o scoatem a4ar!I

# Putem s! ne scu4und!m si s! o lu!m, ise Pispirici.

# ,egeaba, replic! 'dmund. Oricum, dac! e <ntr#ade.!r din aur # aur masi. # e prea grea si n#o putem ridica asa. /i pun pariu c! lacul are o ad8ncime pe putin de patru metri si ce.a. Ia stati

un pic, totusi. Bine c! mi#a dat prin minte s! iau o sulit! de .8n!toare. Bai s! .edem c8t de ad8nc! e apa. Tine#m! de m8n!, Caspian, s! m! pot apleca un pic deasupra lacului.

Caspian <l prinse de m8n!, iar 'dmund, aplecat <n 4at!, <ncepu s! bage sulita <n ap!.

P8n! s! a;ung! s! .8re sulita complet <n lac, %ucy iseJ

# 'u nu cred c! statuia e din aur. ' doar e4ectul luminii. /ulita ta arat! eDact la 4el <n ap!.

# Ce s#a <nt8mplatI <ntrebar! c8te.a .oci numaidec8t@ c!ci 'dmund sc!pase brusc sulita din m8n!.

# "#am putut s#o mai tin, rosti 'dmund, g848ind. (i s#a p!rut teribil de grea.

# )ite#o acum pe 4undul lacului, ise Caspian. %ucy are dreptate. Are eDact aceeasi culoare ca si statuia.

'dmund <ns!, care s#ar 4i is c! are ce.a neca uri cu ci mele # st!tea tot aplecat si se uita la ele # se <ndrept! numaidec8t de spate si strig! cu un glas t!ios c!ruia rar se <nt8mpl! ca, au indu#l, s! nu#i dai ascultareJ

# ,ati#.! <napoiL Plecati de l8ng! ap!. Toti. "umaidec8tL

Ceea ce si 4!cur!, holb8ndu#se la el.

# Ia uitati#.!, spuse 'dmund, uitati#.! numai la bombeul ci melor meleL

# Par cam galbene, <ncepu 'ustace.

# /unt din aur, din aur masi., <l <ntrerupse 'dmund. )it!#te la ele. Pune m8na. "ici nu mai au piele la .8r4. /i sunt grele de parc! ar 4i de plumb.

# Oh, AslanL eDclam! Caspian. ,oar nu .rei s! spui...I

# Ba da, eDact asta, ise 'dmund. Apa preschimb! totul <n aur. /ulita s#a 4!cut de aur si de aceea a de.enit at8t de grea. (#am udat un pic la picioare Gbine c! n#am 4ost descultH si din cau a apei bombeul ci melor s#a trans4ormat <n aur. /i am!r8tul !la de pe 4undul lacului # <n 4ine, .#ati dat si .oi seama.

# Prin urmare, nu#i de 4apt o statuie, sopti %ucy.

# "u. Acum totul e limpede. Omul a .enit aici c8nd era arsit! mare. /#a de br!cat <n .8r4ul st8ncii #unde am stat noi ;os. Bainele au putre it sau au 4ost luate de p!s!ri pentru cuiburi@ armura a r!mas <ns! acolo. Pe urm! s#a b!gat <n ap! si...

# Pata, <ncetea !, spuse %ucy. Ce groa nicL

# Bucur!#te mai bine c! noi am sc!pat ca prin urechile acului, ise 'dmund.

# =ntr#ade.!r, ca prin urechile acului, <nt!ri Pispirici. /e putea ca <n orice clip! cui.a s!#i alunece <n ap! degetul, piciorul, mustata sau coada.

# Oricum, ise Caspian, n#ar strica s! 4acem totusi o prob!. Aplec8ndu#se, smulse o crengut! dintr#un tu4is. Pe urm!, cu mult! prudent!, <ngenunche l8ng!

lac si cu4und! crenguta <n ap!. B!gase <n lac o crengut!@ ceea ce scoase, <ns!, a4ar! era un obiect <n 4orm! de crengut!, 4!cut din aur curat, greu si moale ca plumbul.

# Regele care ar domni <n aceast! insul!, rosti Caspian r!spicat, <mbu;or8ndu#se la 4at! <n timp ce .orbea, ar a;unge cur8nd cel mai bogat rege din lume. Acest tinut .a 4i pe .eci <n st!p8nirea "arniei. /e .a numi Insula Apelor de Aur. /i .! impun tuturor s! p!strati secretul. "imeni nu trebuie s! a4le de asta. "ici m!car ,rinian # sub pedeapsa cu moartea, ati au itI

# Cu cine .orbesti, m! rogI ise 'dmund. 'u nu sunt supusul t!u. ,ac! .rei s! stii, lucrurile stau eDact in.ers. /unt unul dintre cei patru .echi su.erani ai "arniei, iar tu esti .asalul (arelui Rege, 4ratele meu.

# Cas! ic! la asta s#a a;uns, Rege 'dmund, ia spuneI ise Caspian, pun8nd m8na pe minerul s!biei.

# Oh, potoliti#.! am8ndoi numaidec8t, strig! %ucy. C8t! b!taie de cap mai ai si cu b!ietii !stiaL /unteti toti niste n!t!r!i 4uduli si b!t!usi # ooohL...

I se t!ie <ns! r!su4larea si .ocea <i pieri cu totul. /i toat! lumea .! u ce .! use si ea.

Peste coasta cenusie a dealului de deasupra lor # cenusie, 4iindc! ierburile si tu4isurile nu <n4loriser! # 4!r! nici un gomot si 4!r! s! se uite la ei, sclipind de parc! ar 4i 4ost sub str!lucirea soarelui, desi soarele de 4apt se ascunsese <n nori, trecea cu pasi rari cel mai urias leu .! ut .reodat! de ochii omului. ,escriind scena dup! aceea, %ucy spuneaJ *'ra c8t un ele4ant-, desi cu alt! oca ie spusese doarJ *C8t o c!rut! cu cai-, <ns! nu m!rimea conta. "imeni nu cute ase s! <ntrebe cine 4usese. /tiau c! era Aslan.

/i nimeni n#a .! ut .reodat! cum sau unde a plecat. /e uitau unii la altii ca niste oameni buimaci de somn.

# ,espre ce .orbeamI ise Caspian. (#am purtat ca un dobitoc, nu#i asaI

# /ire, spuse Pispirici, locul acesta e blestemat. Bai s! ne <ntoarcem pe corabie. /i, dac! as putea a.ea onoarea de a bote a aceast! insul!, as numi#o Apa (ortii.

# O denumire 4oarte potri.it!, ise Caspian, desi acum, dac! m! g8ndesc mai bine, nu prea stiu de ce. Bun, .remea pare s! se <ndrepte si cred c! ,rinian ar cam .rea s! o lu!m din loc. C8te o s! a.em s!#i po.estimL

=n realitate, <ns!, nu prea au a.ut ce s!#i po.esteasc!, <ntruc8t amintirile legate de ultimul ceas se cam <ncetosaser!.

# (aiest!tile lor p!reau .r!;ite c8nd s#au urcat <n barc!, <i ise ,rinian lui Rhince c8te.a ore mai t8r iu, c8nd *+ori de i- plutea cu toate p8n ele sus, iar Insula Apa (ortii r!m!sese unde.a pierdut! <n are. Au p!tit ei ce.a <n locul acela. /ingurul lucru pe care l#am obtinut cu claritate a 4ost 4aptul c! au con.ingerea c! au g!sit cada.rul unuia dintre lor ii pe care <i c!ut!m.

# 'Dtraordinar, c!pitane, r!spunse Rhince. P!i, asta <nseamn! c! s#au 4!cut trei. Au mai r!mas patru. =n ritmul !sta, am putea 4i acas! imediat dup! Anul "ou. Ce bine ar 4i, c! mi se cam termin! tutunul. "oapte bun!, domnule.

Capitolul : I"/)%A P%A/)RI%OR

/i acum .8ntul, care su4lase atita .reme dinspre nord#.est, <ncepu s! bat! dinspre .est, si <n 4iecare dimineat! c8nd soarele r!s!rea din mare, prora arcuit! a cor!biei *+ori de i- se plasa sus, <n dreptul liniei de mi;loc a soarelui. )nii erau de p!rere c! soarele p!rea mai mare dec8t <n "arnia, altii, <ns!, <i contra iceau. /i tot na.igar! asa, si na.igar! <mpinsi de o bri ! bl8nd! dar constant!, 4!r! s! .ad! nici pesti, nici pesc!rusi, nici cor!bii si nici t!rmuri. /i pro.i iile <ncepur! iar!si s! se subtie e, iar <n inim! li se 4uris! spaima c! poate a;unseser! pe o mare nem!rginit!. C8nd se i.ir! orile, <ns!, eDact <n iua <n care se g8ndeau c! e ultima c8nd mai puteau risca s! continue c!l!toria spre est, !rir! drept <n 4at!, <ntre ei si r!s!ritul soarelui, o bucat! de p!m8nt 4!r! 4orme de relie4, <ntins! ca un nor.

Pe la mi;locul dup!#amie ii ancorar! <ntr#un gol4 larg si debarcar! pe mal. 'ra un tinut 4oarte di4erit de tot ce .! user! .reodat!. C!ci, dup! ce tra.ersar! pla;a, merg8nd prin nisip, constatar! c! totul era amutit si pustiu, de parc! s#ar 4i a4lat <ntr#o tar! nelocuit!, desi <n 4ata lor se asterneau pa;isti netede cu iarb! moale si scurt!, de parc! ar 4i 4ost un ga on engle esc <ngri;it de ece gr!dinari. Copacii, multi la num!r, cresteau 4rumos la o oarecare distant! unii de altii, iar pe ;os nu .edeai crengi rupte sau 4run e c! ute. (ai gungureau c8nd si c8nd porumbeii, dar altminteri nu se au ea nici un gomot.

A;unser! cur8nd la o alee lung!, dreapt! str!;uit! de copaci si acoperit! cu nisip, pe care nu crestea nici o buruian!. ,eparte, <n cel!lalt cap!t al acestui drum, !rir! o cas! # o cl!dire 4oarte lung!, cenusie si linistit! sub soarele dup!#amie ii.

Imediat dup! ce <ncepur! s! mearg! pe aceast! alee, %ucy <si d!du seama c! <i intrase o pietricic! <n panto4. Pe acest t!r8m necunoscut, <ntelept din partea ei ar 4i 4ost s!#i roage pe ceilalti s! astepte putin, p8n! ce si#o scotea. "umai c! nu 4!cu asa@ r!mase pur si simplu <n urm! si se ase ! ;os s!#si scoat! panto4ul. /iretul i se <nnodase.

P8n! s! i buteasc! ea s! des4ac! nodul, ceilalti se <ndep!rtaser! de#a binelea. Iar c8nd scoase pietricica si <si puse panto4ul la loc, .ocile lor nu se mai au eau de4el, <ns!, aproape numaidec8t, au i altce.a. +gomotul acela nu .enea dinspre cas!.

'ra un 4el de bubuitur! <n4undat!. Ca si cum .reo ece salahori .oinici ar 4i i bit din r!spunteri <n p!m8nt cu niste imense ciocane de lemn. Iar gomotul acesta se apropia 4oarte repede. 'a st!tea cu spatele la un copac, dar cum copacul !sta nu era bun de c!t!rat, nu#i r!m8nea e4ecti. nimic de 4!cut dec8t s! stea <ncremenit!, cu spatele lipit de trunchiul arborelui, si s! spere c! putea trece ne.! ut!.

Bum, bum, bum... chestia aia, cine stie ce#o 4i 4ost, a;unsese 4oarte aproape acum, c!ci %ucy simtea c! se druncina p!m!ntul sub ea. "u .edea, <ns!, nimic. /e g8ndea c! lucrul # sau lucrurile acelea # erau pesemne eDact <n spatele ei. Pe urm!, <ns!, se au i o bubuitur! pe alee, eDact <n 4ata ei. =si d!du seama c! era pe alee, nu numai dup! gomot, ci si 4iindc! .! u nisipul spulberat, ca si cum ar 4i 4ost i bit de ce.a 4oarte greu. "u .edea <ns! ce era acel lucru care i bise puternic <n nisip. Apoi, toate bubuiturile se contopir! cam la sase metri de ea si brusc <ncetar!. ,up! care se au i Plasul.

'ra e4ecti. 4oarte <nsp!im8nt!tor, c!ci tot nu .edea nimic, <ntreg acel tinut, ca un parc, p!rea la 4el de linistit si de pustiu ca atunci c8nd debarcaser!. Cu toate acestea, la doar c8ti.a metri de ea, se au ea un glas care spuneaJ

# B!ieti, asta#i sansa noastr!. Instantaneu, un <ntreg cor de glasuri replic!J

# %#ati au itI %#ati au itI Asta#i sansa noastr!, asa a is el. Bra.o, se4ule. "icic8nd n#ai gr!it mai ade.!rat.

# )ite cum ic eu, continu! primul glas. Cobor8m pe t!rm <ntre ei si barca aia a lor, si 4iecare 4l!c!u s! aib! gri;! de armele lui. =i prindem c8nd <ncearc! s! plece pe mare.

# 'i, asa .om 4ace, strigar! celelalte .oci. "icic8nd n#ai ticluit un plan mai bun, se4ule. Cinste tie, se4ule. "ici c! eDist! plan mai gro a..

# Baideti, <n.iorati#.! b!ieti, ise primul glas. O lu!m din loc.

# C8t! dreptate ai, se4ule, iser! ceilalti. "ici c! se putea s! dai un ordin mai bun. 'Dact asta .oiam s! spunem si noi. O lu!m din loc.

Imediat re<ncepur! bubuiturile <n4undate # au indu#se <nt8i 4oarte tare, apoi din ce <n ce mai slab, p8n! se stinser! <n directia m!rii.

%ucy stia c! n#a.ea de ce pierde .remea <ncerc8nd s! se dumireasc! cine puteau 4i acele 4!pturi in.i ibile. ,e <ndat! ce bubuiturile se stinser! <n dep!rtare, se ridic! <n picioare si o lu! la 4ug! pe alee, dup! ceilalti, alerg8nd c8t putea ea de repede. Trebuia neap!rat s!#i pre.in!.

=n tot acest r!stimp, ceilalti a;unseser! la cas!. 'ra o constructie ;oas! # doar cu dou! eta;e # 4!cut! din pietre galbene si 4rumoase, cu multe 4erestre, partial acoperit! de ieder!. Totul era at8t de linistit aici, <nc8t 'ustace iseJ *Cred c! e pustie-, <ns! Caspian ar!t!, <n t!cere, spre d8ra de 4um care iesea dintr#un cos.

P!sir! deschis! o poart!, prin care intrar! <ntr#o curte pa.at!. Iar aici a.ur! ei primul indiciu c! insula asta era cam ciudat!, <n mi;locul curtii se a4la o pomp!, iar sub pomp! o g!leat!. P8n! aici, nimic ciudat. "umai c! minerul pompei se misca <n sus si <n ;os, desi nu se .edea nici tipenie de om <n ;ur.

# Aici e o .r!;itorie la mi;loc, ise Caspian.

# Instalatii mecaniceL eDclam! 'ustace. Cred c! am a;uns <n s48rsit <ntr#o tar! ci.ili at!.

=n acel moment, %ucy, g848ind <n4ierb8ntat!, d!du bu na <n curte, <n soapt!, <ncerc! s!#i 4ac! s! <nteleag! ce au ise ea 4!r! s! .rea. Iar c8nd prietenii ei <nteleser! 4ie si partial, se cam <ntristar!, oric8t de .ite;i ar 4i 4ost ei.

# ,usmani in.i ibili, morm!i Caspian. Cor s! ne i ole e de corabie. )r8t! treab!.

# "#ai idee ce 4el de 4!pturi sunt, %uI <ntreb! 'dmund.

# P!i, cum as putea s! am, 'd, c8nd nici nu i#am .! utI

# ,up! pasi, ti s#au p!rut oameniI

# "#am au it gomot de pasi # doar glasuri si bubuitul acela <nsp!im8nt!tor, ca de ciocan de lemn.

# Oare dac! scoti sabia la ei <i poti .edeaI se <ntreb! Pispirici.

# /e pare c! .om putea a4la, ise Caspian. ,ar hai s! plec!m de#aici. O creatur! din asta st! la pomp! si ascult! tot ce .orbim.

A;unser! din nou pe alee, unde, datorit! copacilor, erau mai 4eriti de pri.irile indiscrete.

# ,esi, pe cu.8nt, n#are nici un rost s! <ncerc!m s! ne ascundem de niste oameni pe care nu#i putem .edea. Poate c! sunt chiar acum <n ;urul nostru.

# Ia spune, ,rinian, ise Caspian. Ce#ai ice dac! am renunta la barca si am cobor< mai <ncolo <n gol4, de unde am putea 4ace semn cor!biei *+ori de i- s! .in! s! ne ia la bordIL

# Apa nu e su4icient de ad8nc! pentru o asemenea mane.r!, /ire.

# Am putea merge <not, ise %ucy.

# (aiest!tile .oastre, ise Pispirici, ascultati#m! pe mine. ' o prostie s! ne <nchipuim c! am putea sc!pa de un dusman in.i ibil, <ncerc8nd s! ne stre#cur!m si s! ne 4o4il!m ne.! uti. ,ac! 4!pturile astea au de g8nd s! ne pro.oace la lupt!, 4iti siguri c! .or reusi. /i, indi4erent ce .a iesi de aici, pre4er s!#i <n4runt dec8t s! 4iu prins de coad!.

# +!u dac! nu cred c! Pispirici are dreptate de data asta, spuse 'dmund.

# P!i, sigur c! da, inter.eni si %ucy. ,ac! Rhince si ceilalti de pe *+ori de i- ne .!d lupt8nd pe t!rm, .or 4ace si ei ce.a.

# ,ar n#o s!#si dea seama c! ne lupt!m, dac! nu .or .edea inamicul, ise 'ustace, am!r8t. Or s! cread! c! ne amu !m <n.8rtind s!biile prin aer.

/e l!s! o t!cere sumbr!.

# 'i, bine, ise Caspian <n cele din urm!, hai s!#i d!m drumul. Trebuie s! mergem s!#i <n4runt!m. ,ati#.! m8na # propteste s!geata <n aer, %ucy #s!biile sus, toti ceilalti # si acum, <nainte. Poate c! .or .rea s! c!dem la o <ntelegere.

%i se p!ru tare ciudat s! .ad! pa;istile si copacii 4alnici cu4undati <ntr#o tihn! des!.8rsit!. C8nd a;unser! pe pla;! si constatar! c! barca era acolo unde o l!saser!, iar nisipul se asternea neted si pustiu c8t .edeai cu ochii, <i cuprinse <ndoiala, <ntreb8ndu#se dac! nu cum.a %ucy n!scocise pur si simplu tot ce le spusese. "umai c!, <nainte de a p!si pe nisip, un glas se 4!cu au it din .! duh J

# "u#i .oie mai departe, ;up8nilor, nu#i .oie, gr!ia .ocea. (ai <nt8i trebuie s! st!m de .orb! cu .oi. /untem pe putin cinci eci aici, cu arma <n m8n!.

# Ascultati#l, ascultati#l, inter.eni corul. 'l e c!petenia noastr!. Credeti#l pe cu.8nt. C! spune ade.!rul, da, da.

# 'u nu#i .!d pe !stia cinci eci de r! boinici, remarc! Pispirici.

# 'Dact, eDact, ise .ocea se4ului. "u ne .edeti. /i de ce nu, m! rogI 5iindc! suntem in.i ibili.

# Tine#o asa, se4ule, tine#o asa, iser! celelalte Plasuri. Pr!ieste ca la carte. "ici c! se puteau astepta la un r!spuns mai bun.

# /tai cuminte Pispirici, ise Caspian, dup! care ad!ug! cu .oce tare J Bei, .oi, oameni in.i ibili, ce .reti de la noiI /i ce#am 4!cut ca s! merit!m dusm!nia .oastr!I

# Crem ca 4etita aia s! 4ac! ce.a pentru noi, ise Plasul C!peteniei. GCeilalti eDplicar! c! eDact asta ar 4i spus si ei.H

# 5etitaL eDclam! Pispirici. ,oamna e regin!.

# Putin ne pas! nou! c! e regin!, ise Plasul C!peteniei. G*/i nou! la 4el, si nou! la 4el-, <l <ng8nar! ceilalti.H ,ar .rem s! 4ac! ce.a pentru noi.

# Ce anume, <ntreb! %ucy.

# ...dac! acest lucru le ea ! onoarea sau siguranta (aiest!tii sale, ad!ug! Pispirici, s! nu .! mirati pe c8ti .om omor<, <nainte de a muri .ite;este noi <nsine.

# 'i, bine, ise Plasul C!peteniei. ' o po.este lung!. Ce#ar 4i s! ne ase !m cu totii ;osI

Celelalte .oci <nt8mpinar! c!lduros propunerea, <ns! narnieii pre4erar! s! r!m8n! <n picioare.

# 'i, bine, ise Plasul /e4ului. Iat! despre ce e .orba. ,in timpuri str!.echi, aceast! insul! a 4ost proprietatea unui mare .r!;itor. /i noi toti suntem # sau poate, alt4el spus, am 4ost # slu;itorii lui. =n 4ine, ca s! nu mai lungim .orba, .r!;itorul !sta despre care .#am pomenit ne#a is s! 4acem ce.a ce nu ne pl!cea. ,e ce nu ne pl!ceaI 5iindc! nu .oiam s! 4acem ce ne cerea el. /i atunci, pe .r!;itorul !sta l#a apucat o 4urie turbat!@ c!ci se cade s! .! spun c! el st!p8nea insula si nu era obisnuit s! 4ie contra is. 'ra teribil de autoritar, s! stiti# ,ar, stati un pic, unde r!m!sesemI Oh, da, .r!;itorul !sta se duce sus Gc!ci trebuie s! stiti c! <si tinea toate chestiile alea de .r!;itorie sus, <n timp ce noi locuiam ;osH, cum iceam se duce sus si ne 4ace o .ra;!. O .ra;! de ur8tire. ,ac! ne#ati .edea acum, dar dup! p!rerea mea mai bine multumiti stelelor c! nu puteti, nici nu .#ar .eni s! credeti cum ar!tam <nainte de a 4i ur8titi. +!u, asa. ,eci, ne#am tre it toti at8t de ur8ti, c! nici nu suportam s! ne uit!m unii la altii. Bun, ce#am 4!cut noi atunciI P!i, s! .! spun eu ce#am 4!cut. Am asteptat p8n! ne#am g8ndit noi c! .r!;itorul a adormit dup!# amia a, ne#am 4urisat sus si ne#am dus glont la cartea lui magic!, s! .edem dac! nu putem 4ace ce.a s! sc!p!m de ur8tenia aia. "umai c! n!dusisem si tremuram ca pi4tia, de ce s! .! mint. ,ar, o s! m! credeti sau nu, .! asigur c! n#am g!sit nici o .ra;! care s! alunge ur8tenia. Cum timpul bura si ne era team! ca b!tr8nul s! nu se tre easc! din clip! <n clip! # eu eram lac de sudoare, de ce s! .! mint #ei, bine, ca s! nu mai lungim .orba, nu stiu dac! am 4!cut bine sau r!u, dar p8n! la urm! am g!sit o .ra;! care <i 4!cea pe oameni in.i ibili. /i ne#am g8ndit c! mai bine ne#ar 4i stat in.i ibili, dec8t at8t de ur8ti cum ne 4!cusem. /i de ceI 5iindc! ne pl!cea mai mult. Asa c! 4etita mea, care e cam de .8rsta 4etitei .oastre, o dulceat! de copil p8n! s! nu 4ie ur8tit!, desi acum #dar .orba mult!, s!r!cia omului # cum iceam, 4etita mea spune .ra;a, c!ci trebuie s! 4ie ori o 4etit!, ori <nsusi .r!;itorul, dac! reusesc s! m! 4ac <nteles, c!ci altminteri n#a.ea e4ect. /i de ce nuI 5iindc! nu se <nt8mpl! nimic. Asadar, Clipsie a mea rosteste .ra;a, 4iindc! se cade s! .! spun c! citeste tare 4rumos, si iat!#ne in.i ibili cum ne dorisem. /i .! asigur c! am r!su4lat usurati c! nu trebuia s! ne mai .edem la 4at!. %a <nceput, oricum, <ns!,

ade.!rul e c! ne#am s!turat de moarte s! mai 4im in.i ibili. /i mai e <nc! ce.a. "u ne#am g8ndit nici o clip! c! si .r!;itorul !la Gcel de care .#am po.estit mai <nainteH a.ea s! se 4ac! in.i ibil. Cert e c! de atunci nu l#am mai .! ut. Asa c! habar n#a.em dac! a murit sau a plecat, ori dac! st! acolo sus, in.i ibil, de unde mai coboar!, la 4el de in.i ibil. /i, credeti#m!, n#are nici un rost s! ciuliti urechile, 4iindc! <ntotdeauna a umblat descult, tiptil#tiptil ca un motan. /i .! mai spun, domnii mei, ne#au l!sat pur si simplu ner.ii.

Aceasta a 4ost po.estea rostit! de Plasul C!peteniei, <ns! mult scurtat!, c!ci am omis ce au mai spus si Celelalte Coci. ,e 4apt, nu rostea mai mult de sa#se#sapte cu.inte 4!r! s! nu 4ie <ntrerupt de <ncu.iint!rile si <ncura;!rile celorlalti, ceea ce pe narnieni <i scotea aproape din minti, gata s!#si piard! r!bdarea. C8nd /e4ul <si ispr!.i po.estea, urm! o t!cere 4oarte lung!.

# "u <nteleg ce leg!tur! au toate astea cu noi, ise %ucy <n cele din urm!.

# P!i, ceruleL Cum de#am uitat tocmai punctul esential, ise Plasul C!peteniei.

# Chiar asa, chiar asa, bierar! ceilalti cu entu iasm. "imeni n#ar 4i putut uita mai bine si mai 4rumos dec8t tine. Tine#o tot asa, se4ule, tine#o tot asa.

# P!i, nu#i ne.oie s! iau toat! po.estea de la cap!t, <ncepu Plasul /e4ului.

# "u, categoric, iser! Caspian si 'dmund.

# P!i, ca s! re um!m totul <n dou! cu.inte, rosti Plasul C!peteniei, astept!m de at8ta timp o 4etit! dr!gut! din t!ri str!ine, cum esti tu, ,omnisorico, #s! se duc! acolo sus, s! ia cartea magic!, s! g!seasc! .ra;a care te scap! de in.i ibilitate si s#o spun!. /i ne#am ;urat cu totii ca pe primii str!ini care debarc! pe insula asta Gdac! au cu ei o 4etit! dr!gut!, 4iindc! altminteri n# ar mai contaH s! nu#i l!s!m s! scape cu .iat!, dac! nu ne re ol.! nou! problema. /i de aceea, domnilor, dac! 4etita .oastr! nu se pune pe treab!, cu durere .a trebui s! .! t!iem la toti beregata. %uati#o ca pe o <ndatorire si nu .! sup!rati, .! rog.

# "u .! .!d armele, ise Pispirici, /unt si ele in.i ibileI "ici nu ispr!.i bine de rostit aceste cu.inte, c! si au ir! un .8;8it puternic, iar <n clipa urm!toare o sulit! se <n4ipse, .ibr8nd si tremur8nd, <ntr#unul dintre copacii din spatele lor.

# )ite o sulit!, chiar asa, ise Plasul /e4ului.

# Chiar asa, /e4ule, chiar asa, <l <ng8nar! ceilalti. "ici nu se putea s! o a .8rli mai bine.

# /i a plecat din m8na mea, continu! Plasul C!peteniei. Obiectele pot 4i .! ute c8nd sunt desp!rtite de noi.

# ,ar de ce .reti s! 4ac tocmai eu astaI <ntreb! %ucy. ,e ce nu poate 4ace asta cine.a dintre .oiI Ce, .oi n#a.eti 4etiteI

# "u#ndr! nim, nu#ndr! nim, iser! toate Cocile. "u ne mai ducem acolo sus.

# Alt4el spus, ise Caspian, <i cereti acestei domnite s! <n4runte o prime;die la care nu a.eti cura;ul s! le <mpingeti pe surorile si pe 4iicele .oastreL

# 'Dact, eDact, iser! toate Cocile, cu .eselie. "ici c! se putea s! o 4i spus mai bine. 'hei, se .ede c! ai 4!cut ce.a scoal!, se .ede. Oricine <si poate da seama.

# =n .iata mea n#am au it ce.a mai re.olt!tor # <ncepu 'dmund, <ns! %ucy <l <ntrerupseJ

# Trebuie s! m! duc acolo sus noaptea, ori merge si iuaI

# Oh, iua, iua, sigur c! da, ise Plasul C!peteniei. "u noaptea. "imeni nu#ti cere asa ce.a. /! te duci sus pe be n!I "ici pomeneal!L

# Bine, atunci, sunt de acord, ise %ucy. "u, continu! ea, <ntorc8ndu#se spre ceilalti, nu <ncercati s! m! opriti. "u .! dati seama c! e adarnicI )ite c8ti sunt aici. "u ne putem lupta cu ei. Pe c8nd, <n cealalt! .ariant!, eDist! o sans!.

# Bine, dar dac! dai nas <n nas cu .r!;itorulI ise Caspian.

# /tiu, spuse %ucy. ,ar poate c! nu#i chiar at8t de r!u pe c8t sustin ei. "u .e i c! indi.i ii !stia nu#s prea cura;osiI

# Oricum, nu sunt nici prea inteligenti, ise 'ustace.

# )ite ce e, %u, spuse 'dmund. '4ecti., nu te putem l!sa s! 4aci asa ce.a. =ntreab!#l pe Pisp, sunt sigur c! <ti .a spune acelasi lucru.

# ,ar o 4ac ca s!#mi sal.e mie .iata, la 4el si pe a .oastr!, spuse %ucy. "#am che4 s! 4iu ciop8rtit! <n buc!tele cu s!bii in.i ibile, pricepetiI

# (aiestatea sa are tot dreptul s! procede e cum crede de cu.iint!, inter.eni Pispirici. ,ac! am a.ea c8t de c8t speranta de a o sal.a prin lupt!, datoria noastr! ar 4i 4oarte clar!, <ns!, dup! p!rerea mea, nu eDist! nici cea mai mic! sperant! de a i buti asa ce.a. Iar ser.iciul pe care i#l cer ei nu contra.ine nicidecum onoarei (aiest!tii sale, 4iind dimpotri.! un gest nobil si eroic. ,ac! inima <i d! ghes Reginei s!#si asume riscul de a#l <n4runta pe .r!;itor, eu unul n#am s! m! opun.

Cum nimeni nu#l .! use pe Pispirici <n4ricosat de ce.a, el putea spune acest lucru 4!r! s! se simt! nicidecum ;enat. B!ietii, <ns!, c!rora le 4usese 4ric! destul de des, se 4!cur! rosii ca racul. Oricum, 4iind totul 4oarte limpede si rational, se .! ur! ne.oiti s! cede e. C8nd li se comunic! deci ia, oamenii in.i ibili i bucnir! <n urale gomotoase, iar Plasul C!peteniei Gsustinut c!lduros de ceilaltiH <i po4ti pe narnieni la cin!, in.it8ndu#i s! petreac! noaptea <n mi;locul lor. 'ustace nu prea .oia s! accepte, <ns! %ucy spuseJ

# Am con.ingerea c! nu sunt niste mincinosi@ putem a.ea <ncredere <n ei.

Ceilalti <i d!dur! dreptate. /i asa, <nsotiti de un .acarm teribil de bubuituri Gcare de.enir! tot mai gomotoase c8nd a;unser! <n curtea pietruit!, unde totul r!suna mai tareH, se <ntoarser! cu totii spre cas!.

Capitolul 10 CART'A CR&OITOR)%)I

Oamenii in.i ibili <si osp!tar! musa4irii <mp!r!teste. 'ra 4oarte nostim s! .e i cum 4ar4uriile si platourile ap!reau la mas!, 4!r! s! le aduc! nimeni. Ar 4i 4ost nostim si dac! le#ar 4i .! ut misc8ndu#se prin aer deasupra podelei, asa cum te g8ndeai c! se putea <nt8mpla dac! erau duse de m8ini in.i ibile. "u, <ns!. 5ar4uriile si platourile <naintau prin su4rageria lung!, s!lt8nd si top!ind. %a 4iecare s!ritur!, a;ungeau la o <n!ltime de aproDimati. patru metri si ;um!tate <n aer@ pe urm! c!deau si se opreau brusc cam la un metru de sol. ,ac! 4ar4uria era plin! cu sup! sau tocan!, re ultatul era de#a dreptul de astruos.

# =ncep s! 4iu 4oarte curios <n pri.inta acestor oameni, <i sopti 'ustace lui 'dmund. Cre i c! sunt chiar 4!pturi omenestiI (ai degrab! cred c! seam!n! cu niste l!custe uriase sau cu niste broaste gigantice, ce p!rere aiI

# (ie nu mi se pare, spuse 'dmund. ,ar nu#i b!ga <n cap lui %ucy ideea cu l!custele. "u prea#i plac insectele, mai ales cele mari.

(asa ar 4i 4ost mai pl!cut! dac! nu s#ar 4i 4!cut atita murd!rie si, de asemenea, dac! toat! con.ersatia n#ar 4i constat doar din <ncu.iint!ri. Oamenii in.i ibili <ncu.iintau absolut orice, <ntr# ade.!r, mai toate remarcile lor erau ast4el 4ormulate <nc8t n#a.eai cum s! nu 4ii de acord cu eleJ *Am is eu <ntotdeauna, c8nd ti#e 4oame, .rei s! m!n8nci- sauJ */e <ntunec!@ asa se <nt8mpl! mereu seara-@ oriJ *Ah, ai trecut prin ap!. Te#ai cam udat, nu#i asaI- Iar %ucy nu#si putea lua ochii de la intrarea <ntunecoas! ce se c!sca la picioarele sc!rii # o .edea de unde st!tea # si se

tot <ntreba ce a.ea s! g!seasc! sus, pe acele trepte, a doua i dimineata. (8ncarea a 4ost, oricum, bun!, cu sup! de ciuperci, pui 4iert, sunc! 4iart!, agrise, coac! e, lapte co.!sit, sm8nt8n!, lapte dulce si mied. Celorlalti le pl!cu miedul, dar lui 'ustace <i p!ru r!u dup! aceea c! b!use.

C8nd se scul! a doua i dimineata, %ucy a.u acea sen atie tipic! ilelor c8nd te tre esti stiind c! te duci la eDamen sau la dentist. 'ra o dimineat! 4rumoas!, cu albine care um !iau intr8nd si iesind pe 4ereastra deschis! spre o pa;iste aidoma celor din Anglia. /e <mbr!c!, dup! care <ncerc! s! discute si s! m!n8nce la micul de;un, ca <n oricare alt! i. Pe urm!, dup! ce primi instructiuni de la Plasul /e4ului cu pri.ire la ceea ce trebuia s! 4ac! sus, <si lu! r!mas bun de la ceilalti, nu spuse nimic, se <ndrept! spre prima treapt! si <ncepu s! urce pe scar!, 4!r! s! mai pri.easc! <napoi.

Bine m!car c! era lumin!, <ntr#ade.!r, drept <n 4ata ei, <n cap!tul primului sir de trepte se a4la o 4ereastr!. C8t timp s#a a4lat pe aceast! parte a sc!rii, a tot au it tic#tacul pendulei din holul de dedesubt. A;unse pe urm! pe palier si trebui s! coteasc! la st8nga, spre urm!torul r8nd de trepte@ dup! aceea, nu mai au i ceasul de ;os.

/i iat#o sus, <n capul sc!rilor. %ucy .! u un culoar lung si lat, cu o 4ereastr! mare <n cel!lalt cap!t. ,in c8te se p!rea, culoarul mergea pe toat! lungimea casei. 'ra plin de sculpturi <n lemn, lambriuri si co.oare, din el deschi 8ndu#se nenum!rate usi, pe o parte si pe cealalt!.

=ncremeni locului@ nu au ea nimic # nici chitc!it de soarece, nici b8 8it de musc!, nici 4osnet de perdele, absolut nimic # doar b!t!ile inimii ei.

*)ltima us! pe st8nga-, <si ise ea, <n g8nd. Cam nepl!cut c! se nimerise s! 4ie tocmai ultima. Ca s! a;ung! p8n! acolo, trebuia s! dep!seasc! nenum!ratele camere <nsirate pe culoar. /i <n oricare din aceste <nc!peri era posibil s! 4ie .r!;itorul # dormind, sau trea , sau in.i ibil, ori chiar mort. "#a.ea, <ns!, rost s! se g8ndeasc! la asta. Asa c! se puse <n miscare.

Co.orul era at8t de gros, <nc8t pasii ei nici nu se au eau.

*,eocamdat!, n#am de ce m! teme-, se <mb!rb!ta %ucy, <n sinea ei. =ntr#ade.!r, pe culoarul sc!ldat <n ra ele soarelui domnea o liniste des!.8rsit!@ ba chiar calmul acela p!rea <ntr#un 4el cam ciudat. Ce 4rumos ar 4i 4ost dac! pe usi n#ar 4i 4ost pictate cu rosu aprins niste semne stranii

# chestii r!sucite si complicate pare a.eau desigur <ntelesul lor, pesemne nu prea pl!cut. /i ce dr!gut ar 4i 4ost, de asemenea, dac! pe pereti n#ar 4i attrnat toate m!stile alea. "u 4iindc! ar 4i 4ost tocmai ur8te # sau chiar at8t de ur8te # <ns! orbitele goale ar!tau e4ecti. bi ar, iar dac! d!deai 4r8u liber imaginatiei <ti <nchipuiai c!, de <ndat! ce te <ntorceai cu spatele, m!stile alea 4!ceau tot 4elul de lucruri.

,up! ce trecu cam de a sasea us!, trase prima sperietur! dra.!n!. Timp de o secund!, a.u sen atia c! o mutrisoar! b!rboas! si r!ut!cioas! t8snise din perete, str8mb8ndu#se la ea. =si impuse s! se opreasc! si s! se uite mai bine. ,ar nu era nicidecum un chip de om. 'ra o oglin;oar! de 4orma si de m!rimea 4etei ei, cu p!r deasupra si o barb! care at8rna dedesubt, ast4el <nc8t atunci, c8nd te uitai <n oglind!, 4ata se <ncadra per4ect <ntre p!r si barb!, de parc! ar 4i 4ost ale tale. *(#am !rit <n oglind!, cu coada ochiului, c8nd treceam- <si ise %ucy, <n g8nd. At8t si nimic mai mult "u e nimic r!u. "umai c! nu#i pl!cea cum ar!ta la 4at! cu p!rul si barba de la oglind!, asa c! <si .! u de drum. G"u stiu la ce ser.ea Oglinda B!rboas!, 4iindc! nu sunt .r!;itorH.

P8n! s! a;ung! la ultima us! pe str8nga, %ucy <ncepu s! se <ntrebe dac! nu cum.a coridorul se lungise de c8nd se pusese ea <n miscare si dac! acest lucru nu 4!cea parte din magia casei, <n cele din urm!, <ns!, a;unse acolo. Iar usa era deschis!.

'ra o <nc!pere spatioas!, cu trei 4erestre mari, plin! din ta.an p8n! <n podea cu ra4turi <ntesate de c!rti@ %ucy nu .! use <n .iata ei at8tea c!rti # c!rticele de tot 4elul, c!rti um4late si dolo4ane, .olume mult mai mari dec8t orice Biblie de la biseric!, toate legate <n piele, mirosind a .echi, a cultur! si a .r!;itorie. ,ar stia din instructiunile primite c! nu trebuia s!#si bat! capul cu ele. C!ci Cartea, Cartea de .r!;itorie se a4la pe un pupitru, drept <n mi;locul camerei, <si d!du seama c! trebuia s! citeasc! din ea st8nd <n picioare Gsi oricum nici nu eDistau scauneH si, de asemenea, c! n#a.ea <ncotro si era ne.oit! s! se plase e cu spatele la us!. Asa c! se <ntoarse numaidec8t s! <nchid! usa.

,ar usa nu se <nchidea.

/#ar putea ca unele persoane s! nu 4ie de acord cu %ucy <n aceast! pri.int!, <ns! eu cred c! a a.ut per4ect! dreptate. +icea c! n#ar 4i deran;at#o dac! ar 4i putut <nchide usa, 4iindc! era tare nepl!cut s! 4ii ne.oit s! stai <ntr#un asemenea loc, cu o us! deschis! drept <n spate. /i eu as 4i a.ut aceeasi reactie. "#a.ea, <ns!, <ncotro.

Ceea ce o <ngri;ora destul de mult era m!rimea c!rtii.

Plasul C!peteniei nu putuse s!#i dea nici o l!murire <n pri.inta locului unde se g!sea <n Carte .ra;a prin care lucrurile de.eneau .i ibile. Ba p!ruse destul de mirat de <ntrebarea ei. '% considera normal ca %ucy s! <nceap! cu <nceputul si s! continue pas cu pas, p8n! ce a;ungea la punctul dorit@ era limpede c! mintea lui nu concepea alt! metod! de a g!si ce.a <ntr#o carte. *Bine, dar s#ar putea s!#mi ia ile si s!pt!m8ni <ntregiL-, ise %ucy pri.ind .olumul urias, *si am de;a sen atia c! m! a4lu aici de c8te.a ceasuri bune-.

/e duse la pupitru si <si ase ! m8na pe carte@ simti niste 4urnic!turi prin degete c8nd atinse .olumul, de parc! ar 4i curentat#o. =ncerc! s#o deschid!, dar la <nceput nu i buti@ asta, totusi, se datora 4aptului c! era tinut! <nchis! de dou! catarame de plumb, pe care, des4!c8ndu#le, reusi destul de usor s! deschid! cartea. ,ar ce carteL

'ra scris! de m8n!, si nu tip!rit!@ un scris clar si regulat, 4oarte caligra4ic, cu litere ample, at8t de 4rumos, <nc8t %ucy r!mase 4ascinat! un minut <ntreg, contempl8nd r8ndurile minunate si nemaig8ndindu#se s! le desluseasc! <ntelesul. B8rtia era neted! si moale, mirosind tare pl!cut@ iar pe margini si <n ;urul letrinelor colorate de la <nceputul 4iec!rei .r!;i se a4lau desene.

"u eDista pagin! de titlu, si nici titlu@ .r!;ile si 4armecele <ncepeau direct, primele nepre ent8nd prea mult! important!. Cum s! scapi de negi Gsp!l8ndu#te pe m8ini sub clar de lun! <ntr#un lighean de argintH, cum s! alungi durerea de dinti si crampele, precum si o .ra;! pentru a prinde un roi de albine. Imaginea omului pe care <l dureau dintii era at8t de real!, <nc8t dac! o pri.eai prea mult simteai c! te apuc! si pe tine durerea de dinti si de m!sele, iar albinele aurii care erau desenate de ;ur <mpre;urul celei de#a patra .r!;i <ti l!sau impresia c! boar! cu ade.!rat.

%ui %ucy nu#i .enea s! se de lipeasc! de aceast! prim! pagin!, <ns! c8nd <ntoarse 4oaia, urm!toarea era eDact la 4el de interesant!, *ar trebui s! trec mai departe- <si icea ea. /i asa a parcurs <n 4ug! .reo trei eci de pagini din care, dac! le#ar 4i putut tine minte, ar 4i <n.!tat cum s! g!sesti o comoar! <ngropat!, cum s!#ti aduci aminte de ce.a, cum s! uiti un lucru pe care .oiai s!#l dai uit!rii, cum s!#ti dai seama c8nd cine.a spune ade.!rul, cum s! aduci Gsau s! alungiH .8ntul, ceata, ninsoarea, lapo.ita sau ploaia, cum s! adormi pe cine.a si cum s!#i 4aci cui.a cap de m!gar Gcum i#au 4!cut bietului 5unduleaH. /i pe m!sur! ce citea, imaginile de.eneau tot mai 4rumoase si mai reale.

Pe urm!, a;unse la o pagin! at8t de <nc!rcat! de imagini, <nc8t aproape nici nu mai remarcai scrisul. Aproape # <ns! ea totusi a remarcat primele cu.inteJ )n 4armec 4!r! gres pentru a#i da 4rumusete celei care <l rosteste peste pu deria omeneasc!. %ucy se g8ia la po e, cu 4ata l8ng! pagin!, si desi initial i se p!ruser! <nghesuite si ase ate alandala, constat! c! acum le .edea 4oarte clar. Prima imagine <n4!tisa o 4at! st8nd <n picioare la un pupitru si citind dintr#o carte urias!. Iar 4ata era <mbr!cat! eDact ca %ucy. =n po a urm!toare, %ucy Gc!ci 4ata din po ! era chiar %ucyH st!tea cu gura c!scat! si, cu o eDpresie destul de <nsp!im8nt!toare, psalmodia sau recita ce.a. =n cea de a treia imagine, 4rumusetea de dincolo de pu deria de oameni .enise la ea. 'ra tare ciudat c!, a.8nd <n .edere c8t de mici i se p!ruser! initial po ele, %ucy cea din imagine ar!ta la 4el de mare ca %ucy cea din realitate@ se uitau ochi <n ochi, iar dup! c8te.a minute %ucy cea din realitate <ntoarse pri.irea 4iind orbit! de 4rumusetea celeilalte %ucy@ desi i se p!rea c! cel!lalt chip sem!na c8t de c8t cu ea. Iar acum imaginile se <ngr!m!dir! iute spre ea. /e .! u st8nd sus pe tron la un turnir din Calormen, toti regii din lume lupt8nd pentru a o cuceri, 4iind nespus de 4rumoas!. ,up! aceea turnirele se preschimbar! <n r! boaie ade.!rate, iar "arnia si Archenland, Telmar si Calormen, Palma si Terebinthia au 4ost pustiite de 4uria regilor, a ducilor si a marilor lor i, care se luptau pentru 4a.orurile ei. Pe urm!, totul s#a schimbat, iar %ucy, 4rumoas! cum nu era alta pe p!m8nt, se <ntorsese <napoi <n Anglia. Iar /usan, care 4usese dintotdeauna 4rumusetea 4amiliei, .enise acas! din America. /usan din po ! sem!na leit cu /usan din realitate, numai c! era mai ur8tic! si cu un aer mai r!ut!cios. Iar /usan era geloas! pe 4rumusetea r!pitoare a lui %ucy, <ns! asta nici nu conta, 4iindc! nim!nui nu#i mai p!sa acum de /usan.

# Coi rosti .ra;a, ise %ucy. "u#mi pas!. O .oi rosti.

/pusese *"u#mi pas!-, 4iindc! a.ea sentimentul puternic c! n#ar 4i trebuit s#o 4ac!.

,ar, c8nd se uit! din nou la primele cu.inte ale .r!;ii, acolo <n mi;locul scrisului, unde stia sigur c! nu 4usese nici o po !, descoperi chipul m!ret al unui leu, al %eului Aslan <nsusi, care o pri.ea 4iD. 'ra pictat cu un auriu at8t de str!lucitor, <nc8t i se p!ru c! iese din pagin! si .ine spre ea@ si, <ntr#ade.!r, dup! aceea n#a putut b!ga m8na <n 4oc niciodat! c! nu se miscase un pic. Oricum, cunostea prea bine eDpresia acelui chip. (8r8ia, ar!t8ndu#si aproape toti coltii. I se 4!cu nemaipomenit de 4ric! si <ntoarse iute pagina.

Ce.a mai <ncolo a;unse la o .ra;! cu a;utorul c!reia puteai a4la ce g8ndesc prietenii t!i despre tine. %ucy <si dorise tare mult s! <ncerce cealalt! .ra;!, care te 4!cea cea mai 4rumoas! 4iint! de pe p!m8nt.

Considera, asadar, c! dac! tot renuntase la .ra;a aceea, trebuia m!car s#o spun! pe aceasta. Asa c!, <n mare prip!, de team! s! nu se r! g8ndeasc!, rosti cu.intele Gnimic nu m! .a con.inge s! .! spun care au 4ostH. Apoi, astept! s! se <nt8mple ce.a.

Cum nu se <nt8mpla nimic, <ncepu s! se uite la po e, si, dintr#o dat!, .! u ultimul lucru pe care s#ar 4i asteptat s!#l .ad! # imaginea unui .agon de clasa a treia, <n care sedeau dou! scol!rite. %e recunoscu imediat. 'rau (ar;orie Preston si Anne 5eatherstone. Acum, <ns!, nu mai era doar o po !. Imaginea c!p!tase .iat!. Cedea st8lpii de telegra4 de4il8nd rapid pe l8ng! 4ereastr!. Pe urm!, treptat, Gca atunci c8nd *dai drumul la radio-H <ncepu s! aud! ce spuneau 4etele.

# Trimestrul !sta o s! ne mai .edem si noi, icea Anne, sau ai s! 4ii prins! <n continuare cu %ucy Pe.ensieI

# "u stiu ce <ntelegi tu prin *prins!-, spuse (ar;orie.

# 'i na, stii per4ect la ce m! re4er, <i ripost! Anne. Trimestrul trecut erai <nnebunit! dup! ea.

# Ba nu#i ade.!rat, neg! (ar;orie. ,oar nu cre i c! sunt proast!. Pustoaica nu e rea <n 4elul ei. ,ar pe la s48rsitul trimestrului m! cam s!turasem de ea.

# P!i, a4l! c! te#ai sters pe bot <n alt trimestruL bier! %ucy. (!g!rit! 4!tarnic! ce estiL

,ar sunetul .ocii ei <i reaminti pe loc c! .orbea cu o po ! si c! (ar;orie cea real! era departe, <n alt! lume.

=n 4ine, <si ise %ucy <n sinea ei, a.eam o p!rere mult mai bun! despre ea. /i am 4!cut at8tea pentru ea <n trimestrul trecut, c8nd alte 4ete nici nu se uitau la ea. Iar asta stia si ea 4oarte bine. Au i, cum e posibil s!#i ic! toate astea tocmai Armei 5eatherstoneIL Oare, toate prietenele mele sunt la 4elI 'Dist! aici o multime de imagini. "u, nu .reau s! m! mai uit. "u .reau, nu .reau, si cu mare e4ort <ntoarse pagina, pe care i se rostogoli, din ochii tristi, o lacrim! mare c8t o m!rgea.

Pe 4oaia urm!toare a;unse la o .ra;! pentru *<n.iorarea mintii-. Aici erau mai putine po e, dar 4oarte 4rumoase. /i, c8nd <ncepu s! citeasc!, %ucy constat! c! r8ndurile acelea sem!nau mai degrab! cu o po.este, dec8t cu o .ra;!. Aceasta se <ntindea pe trei pagini, iar c8nd o termin! pe prima <si d!du seama c! uitase cu des!.8rsire c! de 4apt citea. Tr!ia po.estea aie.ea parc!, si toate imaginile p!reau si ele reale. C8nd ispr!.i de citit si a treia pagin!, ise J *' cea mai 4rumoas! po.este pe care am citit#o sau pe care o .oi citi .reodat!. Oh, mi#ar 4i pl!cut s! o tot citesc .reo ece ani. Oricum, am s#o mai citesc m!car o dat!-.

Aici, intr! <ns! <n 4unctiune o parte din magia C!rtii. "u te puteai <ntoarce <napoi. Puteai <ntoarce paginile din dreapta, adic! pe cele care urmau@ <ns! pe cele din st8nga, nu.

# Oh, ce p!catL ise %ucy. Ce mult mi#ar 4i pl!cut s#o mai citesc o dat!. =n 4ine, m!car de n#as uita#o. Bai s! .edem... era cu... oh, ,oamne, <mi scap! complet. /i chiar ultima pagin!, uite aici, e goal!. Ce carte stranie. Cum a 4ost posibil s! uitI /tiu doar c! era cu un potir, o sabie, un copac si un deal .erde. ,ar nu#mi pot aminti mai mult. Ce sa m! 4acI

=ns! nu si#a mai putut aminti niciodat!@ iar din acea i, pentru %ucy o po.este 4rumoas! este cea care <i aminteste de basmul uitat din Cartea Cr!;itorului.

R!s4oi mai departe si, spre mirarea ei, d!du peste o pagin! 4!r! po e@ <ns! primele cu.inte erauJ Cra;! pentru a 4ace .i ibile lucrurile ascunse. O citi <n g8nd p8n! la cap!t, ca s! 4ie sigur! c! desci4rase toate cu.intele grele, dup! care o spuse cu glas tare. /i <si d!du seama imediat c! a.ea e4ect, 4iindc!, <n timp ce .orbea, letrinele <ncepur! s! se colore e, iar pe margine ap!rur! imagini. Ca si cum ai 4i tinut deasupra 4ocului ce.a scris cu cerneal! in.i ibil!, iar scrisul <ncepea s! se .ad! treptat@ numai c!, <n loc de culoarea aceea sp!l!cit! de suc de l!m8ie Gcea mai simpl! cerneal! in.i ibil!H, aceasta a.ea nuante de auriu, albastru si rosu#aprins. Imaginile erau stranii, cu niste 4iguri care nu#i prea pl!cur! lui %ucy. *Pesemne c! am 4!cut s! se .ad! totul, nu numai pe Bubuitori. Or mai 4i nenum!rate lucruri in.i ibile care at8rn! printr#un loc ca !sta, iar eu nu prea am che4 s! le .!d-.

=n acea clip!, au i niste pasi grei si <n!busiti care .eneau pe coridorul din spatele ei@ si, 4ireste, <si aminti c! Cr!;itorul, asa cum i se spusese, mergea descult, c!lc8nd tiptil ca un motan. ' mult mai bine s! te r!sucesti pe c!lc8ie ca s! .e i cu ochii t!i, dec8t s! te tre esti cu ce.a ce ti s#a 4urisat pe la spate. Asadar, %ucy se <ntoarse cu 4ata spre us!.

Atunci, s#a luminat at8t de mult la 4at! <nc8t, pentru o clip! Gdar desigur ea nu stiaH a 4ost aproape la 4el de 4rumoas! ca %ucy aceea din po !@ si a <nceput s! alerge <nainte, cu un strig!t de <nc8ntare, <ntin 8nd bratele. C!ci <n pragul usii se a4la <nsusi Aslan, %eul, cel mai mare dintre toti (arii Regi. /i era .iguros, real si cald@ a l!sat#o s!#l s!rute si s! se a4unde <n coama lui str!lucitoare. Iar dup! gomotul <n4undat, ca de cutremur, ce se au ea din el, %ucy a.u <ndr! neala s! cread! c! %eul torcea.

# Oh, Aslan, ise ea. Ce dr!gut din partea ta c! ai .enitL

# Am 4ost aici tot timpul, spuse el, doar c! acum tocmai m#ai 4!cut .i ibil.

# AslanL strig! %ucy, aproape cu repros. "u#ti bate ;oc de mine. Cum s! te 4ac! pe tine .i ibil ce.a s!.8rsitdemineIL

# Ba chiar asa a 4ost, spuse Aslan. Cum cre i tu c! eu as putea s! nu m! supun propriilor mele legiIL

,up! o scurt! pau !, continu!J

# Copila mea, ise el, cred c! ai tras cu urechea.

# Am tras cu urecheaIL

# Ai ascultat ce spuneau despre tine cele dou! colege.

# Ah, asta eraI "u m#am g8ndit nici o clip! c! trag cu urechea, Aslan. "#a 4ost o .r!;itorieI

# A spiona pe cine.a prin magie este eDact la 4el ca atunci c8nd <l spione i aie.ea. Ti#ai ;udecat gresit prietena. ' slab! de <nger, dar tine la tine. I#a 4ost team! de 4ata aceea mai mare si a luat# o gura pe dinainte.

# "u cred c! am s! pot uita .reodat! ce#am au it de la ea.

# "u, nu .ei putea.

# Oh, ,oamne, 4!cu %ucy. Chiar am stricat totulI Crei s! ici c! am 4i continuat s! 4im prietene, dac! n#as 4i 4!cut ce#am 4!cut # si prietene bune de tot, toat! .iata poate # iar acum n#o s! mai 4im niciodat!.

# 5ata mea, spuse Aslan, ai uitat c! ti#am eDplicat c8nd.a c! nim!nui nu i se spune ce s#ar4i <nt8mplatI

# ,a, Aslan, asa e, spuse %ucy. =mi pare r!u. ,ar, te rog...

# /pune, scumpete.

# Coi mai putea citi .reodat! po.estea aceea, cea pe care nu mi#o pot amintiI Crei s!#mi spui, te rog, AslanI Oh, te rog, 4rumos, te rog din su4let, haide, spune#mi.

# ,a, ti#o .oi po.esti eu, ani si ani de#acum <nainte. Acum, <ns!, hai. Trebuie s! 4acem cunostint! cu st!p8nul acestei case.

Capitolul 11 %&B)T'%'#,'#P%)/ /)"T 5'RICIT'

%ucy <l urm! pe m!retul %eu pe culoar si .! u numaidec8t .enind spre ei un b!tr8n, descult si <mbr!cat cu o mantie rosie. A.ea p!rul alb, cu o cunun! din 4run e de ste;ar, iar barba <i at8rna p8n! la cing!toare@ mergea spri;init de un toiag gra.at straniu. C8nd <l .! u pe Aslan, 4!cu o plec!ciune ad8nc! si iseJ

# Bun .enit, st!p8ne, <n cea mai umil! dintre casele tale.

# "u ti s#a 4!cut lehamite, CoriaFin, s! domnesti peste niste supusi at8t de neghiobi, cum sunt cei pe care ti i#am dat eu aiciI

# "u, ise Cr!;itorul, prosti sunt, <ntr#ade.!r, dar r!i, nu. Am <nceput s! tin destul de mult la 4!pturile astea. )neori, 4ireste, <mi cam pierd r!bdarea tot astept8nd iua c8nd .or putea 4i c8rmuiti prin <ntelepciune, si nu prin .ra;a asta grosolan!.

# Toate la .remea lor, CoriaFin, replic! Aslan.

# ,a, toate c8nd le .ine timpul, st!p8ne, <i r!spunse .r!;itorul. Ai de g8nd s! li te ar!tiI

# "ici g8nd, ise %eul, cu un 4el de m8r8it care Gse g8ndi %ucyH .oia s! semene a r8s. I#as b!ga <n sperieti de tot. (ulte stele .or <mb!tr8ni si .or .eni s!#si a4le odihna <n insule, p8n! ca poporul t!u s! 4ie copt pentru asa ce.a. Iar ast! i, <nainte de as4intit, trebuie s!#i 4ac o .i it! lui Bunil! Piticul, care sade <n castelul din Cair Para.el num!r8nd ilele p8n! la <ntoarcerea acas! a st!p8nului s!u, Caspian. Am s!#i spun toat! po.estea ta, %ucy. "u mai 4i asa de trist!. "e .om re<nt8lni cur8nd.

# Te rog, Aslan, ise %ucy, ce <ntelegi tu prin *cur8nd-I

# Pentru mine toate .remurile <nseamn! cur8nd, ise Aslan@ si instantaneu se 4!cu ne.! ut, iar %ucy r!mase singur! cu Cr!;itorul.

# AplecatL spuse el. /i#am r!mas am8ndoi ab!tuti si m8hniti. Asa e <ntotdeauna, nu#l poti tine <n loc@ nu#i ceea ce s#ar numi un leu <mbl8n it. 'i, ia spune, ti#a pl!cut cartea meaI

# )nele p!rti din ea, da, 4oarte mult, r!spunse %ucy. Ai stiut tot timpul c! eram acoloI

# P!i, 4ireste c! am stiut, c8nd i#am l!sat pe "!t!r!i s! se 4ac! in.i ibili, c! <n cur8nd .ei .eni ca s! risipesti .ra;a. "u stiam eDact iua. Iar <n dimineata asta n#am prea 4ost atent. ,up! cum .e i, m#au 4!cut si pe mine in.i ibil, iar c8nd sunt in.i ibil mi#e mereu teribil de somn. O4L .aiL # uite, iar! casc. Ti#e 4oameI

# P!i, da, un pic, spuse %ucy. Babar n#am c8t e ceasul.

# Cino, o chem! Cr!;itorul. Toate .remurile <nseamn!, poate, *cur8nd-, pentru un Aslan. ,ar la mine acas!, toate momentele c8nd ti#e 4oame <nseamn! ora unu.

5!cur! c8ti.a pasi pe culoar, dup! care Cr!;itorul deschise o us!. %ucy p!trunse <ntr#o <nc!pere pl!cut!, plin! de soare si 4lori. C8nd intrar!, masa era goal!, numai c! era, desigur, o mas! .r!;it!, asa c!, la un cu.8nt al b!tr8nului, ap!rur! numaidec8t 4ata de mas!, tac8murile de argint, 4ar4uriile, paharele si m!ncarea.

# /per s!#ti plac!, spuse el. Am <ncercat s!#ti o4er o alt4el de m8ncare dec8t ai a.ut <n ultima .reme, ce.a care s! semene mai degrab! cu ce m!n8nci tu acas! la tine, <n tara ta.

# ' delicios, ise %ucy@ si chiar era. O omlet!, proasp!t scoas! din cuptor, 4riptur! rece de miel cu ma !re .erde, <nghetat! de c!psuni, limonada <ntre 4eluri si, la s48rsit, o can! de cacao. Cr!;itorul, <ns!, nu b!u dec8t .in si m8nc! doar niste p8ine. "u a.ea de ce s! se sperie de el, asa c!, <n scurt timp, a;unser! s! stea la taclale ca niste .echi prieteni.

# C8nd o s!#si 4ac! e4ectul .ra;aI <ntreb! %ucy. "!t!r!ii or s! 4ie iar!si .i ibiliI

# Oh, da, chiar sunt de pe acum. ,ar probabil c! <nc! dorm cu totii@ <ntotdeauna se odihnesc la mi;locul ilei.

# ,ar acum, c! sunt iar!si .i ibili, ai s!#i lasi s! scape de ur8tenieI Ai s!#i 4aci la loc cum erau <nainteI

# 'i, cam grea <ntrebarea, spuse Cr!;itorul. P!i, .e i tu, doar ei <si <nchipuiau c! erau tare ar!tosi <nainte. 'i ic c! au 4ost ur8titi, dar eu n#as prea ice c! asta s#a <nt8mplat. (ulti ar ice c! a 4ost, de 4apt, o schimbare <n bine.

# /unt chiar at8t de <n4umuratiI

# ,a. /au, oricum, asa e "!t!r!ul /e4, care i#a <n.!tat si pe ceilalti s! 4ie la 4el. Cred orbeste tot ce spune el.

# Am remarcat si noi, ise %ucy.

# ,a, <ntr#un 4el, ne#am descurca mai bine 4!r! el. ,esigur, as putea s!#l trans4orm <n altce.a, sau s!#i 4ac o .ra;! ca ceilalti s! nu mai cread! o boab! din tot ce spune el. ,ar nu#mi place s! 4ac asa ce.a. ' mai bine pentru ei s!#l admire pe el, dec8t s! nu admire pe nimeni.

# ,ar pe tine nu te admir!I <ntreb! %ucy.

# Oh, pe mine, nu, r!spunse Cr!;itorul. Pe mine nu m#ar admira nici <n ruptul capului.

# ,e ce i#ai ur8tit # adic!, *ur8tit- dup! opinia lorI

# P!i, nu .oiau s! 4ac! ce li se spunea. Treaba lor e s! se <ngri;easc! de gr!din! si s! creasc! animale pentru hran! # nu pentru mine, cum <si <nchipuie ei, ci pentru ei. Or, dac! nu#i <mpingeam eu de la spate, nici .orb! s! 4ac! asa ce.a. /i, 4ireste, o gr!din! trebuie udat!, asa c! ai ne.oie de ap!. Cam la ;um!tate de Filometru, sus pe deal, eDist! un i .or tare bun. Iar din

acel i .or porneste un r8u care curge eDact pe l8ng! gr!din!. Tot ce le#am cerut eu s! 4ac! a 4ost s! ia ap! din r8u, <n loc s! se cocoate cu greu sus la i .or, cu g!letile dup! ei, de dou!#trei ori pe i, de .eneau 4r8nti de oboseal! si cu apa .!rsat! pe ;um!tate. "umai c! nu .oiau s! priceap!. Iar <n cele din urm! au re4u at categoric.

# /unt chiar at8t de prostiI <ntreb! %ucy. Cr!;itorul o4t!.

# "ici nu#ti poti <nchipui c8te neca uri am a.ut cu ei. Acum c8te.a luni, le intrase <n cap s! spele 4ar4uriile si cutitele <nainte de mas!J iceau c! economisesc timp dup! aceea. I#am prins plant8nd carto4i 4ierti, ca s! nu mai trebuiasc! s!#i g!teasc! atunci c8nd <i scot din p!m8nt. =ntr# o bun! i, pisica a intrat <n l!pt!rie, si .reo dou! eci de indi.i i s#au apucat s! scoat! laptele a4ar!@ dar nimeni nu s#a g8ndit s! scoat! mai bine pisica de acolo. C!d, <ns!, c! ai terminat. Bai s! mergem s! ne uit!m la "!t!r!i, acum c8nd pot 4i iar!si .! uti.

Intrar! <ntr#o alt! camer!, plin! de instrumente lustruite, tare complicate # ca de pild! Astrolabi, Planetarii, Cronoscoape, Poesimetre, Coriambuse si Theodolinde # iar aici, c8nd a;unser! la 4ereastr!, Cr!;itorul spuseJ

# )ite. )ite#i pe "!t!r!ii t!i.

# "u .!d pe nimeni, ise %ucy. ,ar ce sunt chestiile alea ca niste ciuperciI

Chestiile acelea spre care ar!ta cu degetul erau <mpr!stiate ca niste punctisoare, pe tot ga onul. /em!nau, <ntr#ade.!r, 4oarte mult cu niste ciuperci, dar erau mult mai mari # piciorul cam de un metru <n!ltime, ia p!l!ria cam la 4el de lung!, dintr#o margine <n cealalt!. Pri.ind mai atent, obser.! c! piciorusul nu se <mbina cu p!l!ria pe mi;loc, ci lateral, ceea ce <ti l!sa impresia de de echilibru. /i mai era ce.a # ca un 4el de leg!turic! # pus! pe iarb! l8ng! 4iecare piciorus. ,e 4apt, pe m!sur! ce le studia mai bine, nu i se mai p!rea c! seam!n! at8t de mult cu niste ciuperci. P!l!ria nu era, de 4apt, rotund!, cum a.usese ea sen atia la <nceput. 'ra mai mult lung! dec8t lat!, l!rgindu#se la un cap!t. 'rau 4oarte multe chestii din astea, poate peste cinci eci la num!r.

Orologiul b!tu ora trei.

,e <ndat! se <nt8mpl! ce.a nemaipomenit. Toate *ciupercile- se r!sturnar! brusc cu susul <n ;os. %eg!turicile de l8ng! tulpine erau capete si trupuri. Iar tulpinele erau de 4apt picioare. ,ar nu c8te dou! picioare la 4iecare trup. 5iecare trup a.ea un singur picior gros eDact dedesubt Gnu <ntr#o parte, ca la oamenii cu un singur piciorH, iar la cap!t o singura lab! enorm! # cu degete late, r!sucite un pic <n sus, <nc8t laba piciorului sem!na cu o canoe mititic!. %ucy <si d!du seama <ntr#o clip! de ce i se p!ruse c! sem!nau cu niste ciuperci. P8n! atunci, st!tuser! lungiti pe spate, cu piciorul <ntins drept <n sus si cu laba aceea enorm! l!tit! deasupra. A a4lat dup! aceea c! acesta era modul lor obisnuit de a se odihni@ c!ci laba piciorului <i 4erea de ploaie si de soare, asa c!, pentru un (onopod, a sta lungit sub propria lab! a piciorului era ca si cum s#ar 4i a4lat sub un cort.

# Oh, ce caraghiosi sunt, strig! %ucy i buncnind <n r8s. Tu i#ai 4!cut asaI

# ,a, da i#am trans4ormat pe "!t!r!i <n (onopo i, ise Cr!;itorul. R8dea si el <n hohote, de#i siroiau lacrimile pe obra;i. ,ar, ia te uit!, mai adaug! el.

/i, <ntr#ade.!r, a.ea ce .edea. 5ireste, acesti omuleti cu un singur picior nu puteau merge sau alerga, la 4el ca noi. =naintau s!rind, ca puricii si ca broastele. /i ce s!rituri 4!ceauL # de parc! 4iecare picior ar 4i 4ost un ghem de arcuri. /i cu ce ricoseu ateri au@ de aici .enea bubitul acela care o nedumerise at8t de mult pe %ucy, <n urm! cu o i. Iar acum top!iau <n toate directiile, strig8ndu#si unii altoraJ

# Bei, b!ietiL /untem iar!si .i ibili.

# Chiar asa, ce .i ibili suntem, ise unul cu o c!ciulit! cu mot, care se .edea limpede c! era (onopodul /e4. /i, ascultati#m! pe mine ce .! spun, c8nd niste tipi sunt .i ibili, p!i, sigur, se pot .edea unul pe altul.

# Ah, <ntocmai, /e4ule, <ntocmai, strigar! ceilalti. 5oarte ade.!rat. "imeni n#are minte mai limpede dec8t tine. "ici c! s#ar 4i putut s! ne eDplici mai clar.

# 5etita aia l#a surprins pe b!tr8n mot!ind, ise (onopodul /e4. %#am b!tut de data asta.

# 'Dact asta .oiam s! spunem si noi, <ng8n! corul. 'sti tot mai tare, /e4ule. Tine#o asa, tine#o asa.

# ,ar cum de <ndr! nesc s! .orbeasc! despre tine <n halul !staI <ntreb! %ucy. Ieri mi s#a p!rut c! erau tare speriati. "u#si dau seama c! poate <i au iI

# Asta#i una dintre chestiile caraghioase la "!t!r!i, ise Cr!;itorul. C8nd .orbesc despre mine de parc! eu c8rmuiesc totul, aud orice si sunt eDtrem de periculos@ c8nd <si <nchipuie c! m! pot duce de nas cu poante de care s#ar prinde si un tine # noroc bun, treaba lorL

# Ca trebui s! 4ie preschimbati la loc <n 4orma lor initial!I se interes! %ucy. Oh, nu .!d r!ul dac! ar r!m8ne asa cum sunt. Chiar <i deran;ea ! at8t de multI Par destul de 4ericiti. +!u asa # uite cum top!ie. ,ar cum ar!tau <nainteI

# Ca niste pitici obisnuiti, <i r!spunse el. ,ar nu at8t de dr!guti ca aceia pe care <i a.eti .oi <n "arnia.

# Ce p!cat ar 4i s!#i trans4ormi la loc, spuse %ucy. /unt tare nostimi si destul de dr!guti. Cre i c! ar conta dac! le#as spune astaI

# /unt con.ins c! da # dac! i butesti s! le bagi ideea asta <n cap.

# Crei s! .ii cu mine s! <ncerc!mI

# "u, nu. Te poti descurca mult mai bine 4!r! mine.

# =ti multumesc din su4let pentru pr8n , spuse %ucy si, <ntorc8ndu#se, plec! repede. Cobor< <n 4ug! sc!rile pe care urcase at8t de agitat! <n acea dimineat!, iar c8nd a;unse ;os se ciocni cu 'dmund. 'rau si ceilalti acolo, astept8nd#o, asa c! pe %ucy o mustr! constiinta c8nd le .! u chipurile <ngri;orate si <si d!du seama c! uitase pur si simplu de ei at8ta .reme.

# ' <n regula, le strig! ea. Totul e <n regula Cr!;itorul e un b!iat de ah!r # si l#am .! ut si pe 'l # pe Aslan.

+bur! apoi ca .8ntul de l8ng! ei, drept <n gr!din!. Aici, (onopo ii s!reau de se g8lt8ia p!m8ntul si bierau de r!suna .! duhul. Top!ielile si tipetele se <ntetir! c8nd o .! ur! pe %ucy.

# )ite#o, uite#o, strigar! ei. ,e trei ori *ura- pentru 4etit!. AhL Ce l#a mai 4raerit pe mosneag, !u asa.

# /i regret!m nespus, ise (onopodul /e4, c! nu#ti putem o4eri pl!cerea de a ne .edea asa cum eram <nainte de a 4i ur8titi, c!ci nici nu ti#ar .eni s! cre i, e4ecti., pentru c! 4!r! t!gad! suntem <ngro itor de ur8ti acum, de ce s! te mintimIL

# 'hei, /e4ule, asa suntem, asa suntem, repetar! ceilalti ca o 4lasnet!, top!ind ca niste baloane de ;uc!rie. C! bine mai ici, c! bine mai ici, pe cu.8nt.

# ,ar mie nu mi se apre c! sunteti ur8ti, bier! %ucy, ca s! se 4ac! au it!. 'u consider c! sunteti tare dr!guti.

# I#au i, i#au i, iser! (onopo ii. (are ade.!r ai is, domnisorico. 5oarte dr!guti suntem, s! stii. "ici c! eDist! 4!pturi mai chipese.

Rostir! aceste cu.inte 4!r! nici un 4el de mirare, ca si cum nici nu si#ar 4i dat seama c! <si schimbaser! p!rerea.

# P!i, a .rut s! ic!, inter.eni (onopodul /e4, c! eram tare dr!guti <nainte de a 4i ur8titi.

# Asa#i, /e4ule, asa#i, <ng8nar! ceilalti. Chiar asta a is. Am au it cu urechile noastre.

# Ba nu, r!cni %ucy. Am is c! sunteti tare dr!guti acum.

# =ntocmai, asa a is, spuse (onopodul /e4, c! eram tare dr!guti atunci.

# Au i#i pe am8ndoi, au i#i pe am8ndoi, iser! (onopo ii. (ai rar doi ca ei. =ntotdeauna au dreptate. "ici c! ar 4i putut gr!i mai bine.

# ,ar spunem eDact contrariul 4iecare, ise %ucy, b!t8nd din picior, iritat!.

# Chiar asa, sigur c! da, chiar asa, iser! (onopo ii. Ce poate 4i mai gro a. dec8t s! spui contrariul. Tineti#o tot asa, am8ndoi.

# Coi scoateti omul din minti, ise %ucy, renunt8nd. Ins! (onopo ii p!reau absolut <nc8ntati, asa c! a;unse la conclu ia c!, pe ansamblu, con.ersatia 4usese o reusit!.

/i, <nainte ca toat! lumea s! se duc! la culcare <n acea sear!, se petrecu o <nt8mplare care#i 4!cu si mai multumiti de starea lor de 4!pturi cu un singur picior. Caspian si toti narnieii s#au <ntors c8t mai repede posibil pe t!rm, ca s! le po.esteasc! nout!tile lui Rhince si celorlalti a4lati la bordul cor!biei *+ori de i-, care erau acum destul de <ngri;orati. /i, 4ireste, (onopo ii i#au <nsotit, s!lt8nd ca niste mingi de 4otbal si aprob8ndu#se unii pe altii <n gura mare, p8n! ce 'ustace a isJ

# Ce bine ar 4i dac! Cr!;itorul i#ar 4ace de neau it, <n loc de in.i ibili.

A regretat cur8nd c! <l luase gura pe dinainte, 4iindc! a trebuit s! le eDplice c! a 4i *de neau it<nseamn! c! nu poti 4i au it, si, cu toate c! s#a c! nit mult, n#a r!mas cu impresia c! (onopo ii au priceput, iar ceea ce l#a deran;at mai mult a 4ost ce i#au spus ei la s48rsitJ

# 'hei, nu stii s! eDplici ca /e4ul nostru. ,ar .ei <n.!ta, tinere, .ei <n.!ta. %a el s! iei aminte, <ti arat! el cum s! .orbesti. (are orator mai eL

C8nd a;unser! la gol4, Pispirici a.u o idee genial!. Puse s! i se coboare b!rcuta de nuiele si se apuc! s! .8sleasc! singur, 48t8indu#se <ncolo si <ncoace, p8n! ce le st8rni interesul (onopo ilor. Pe urm!, se ridic! <n picioare si iseJ

# /timati si inteligenti (onopo i, .ou! nu .! trebuie b!rci, c!ci a.eti laba piciorului cu care puteti pluti pe ap!. Asa c!, dup usurel <n mare si o s! .edeti .oi ce bine e.

(onopodul /e4 se <mpotri.i, pre.enindu#i pe ceilalti c! apa era ud!, <ns! doi#trei tinerei se <ncumetar! numaidec8t s! sar! <n mare@ dup! aceea, le urmar! si altii eDemplul, iar <n 4inal toat! sleahta. (ergea de minune. %aba aceea urias! a (onopo ilor 4unctiona ca o plut! sau ca o barc!, iar c8nd Pispirici i#a <n.!tat cum s!#si croiasc! .8sle si lopeti, au <nceput s! se 4oiasc! prin gol4 si <n ;urul cor!biei *+ori de i-, aidoma unei 4lote de mici canoe, cu c8te un piticut gras st8nd <n picioare la pupa 4iec!rei b!rcute. /i s#au luat la <ntrecere, 4!c8nd curse de .ite !, iar de pe corabie li s#au cobor8t drept premii sticle de .in, si marinarii st!teau aplecati peste parapet si r8deau de mama 4ocului, tin8ndu#se cu m8inile de burt!.

"!t!r!ii erau, de asemenea, 4oarte <nc8ntati de noul lor nume de (onopo i, care li se p!rea un cu.8nt cu re onante magni4ice, cu toate c! nu prea pricepeau ei ce <nseamn!.

# Asta suntem noi, bierau ei ca apucatii, Banipu i, Pomono i, (8n imonsi.

'Dact cum le .enea pe limb! s!#si spun!. Cur8nd, <ns!, 4!cur! o combinatie, pornind de la .echiul lor nume, si a;unser! <n 4inal s! se bote e singuri *%!bute#de#plus-@ si asa, probabil, <i .a chema <n .eacuri de acum <nainte.

=n seara aceea, toti narnieii au cinat sus cu Cr!;itorul, iar %ucy a remarcat c8t de di4erit i se p!rea acum acest palier, c8nd nu#i mai era deloc 4ric!. /emnele misterioase de pe usi erau <n continuare misterioase, dar acum a.eau parc! <ntelesuri .esele si ino4ensi.e, si p8n! si oglinda b!rboas! p!rea mai degrab! nostim! dec8t <nsp!im8nt!toare. %a mas!, 4iecare a primit, prin magie, m8ncarea si b!utura pre4erat!, iar dup! cin! Cr!;itorul a 4!cut o .r!;itorie 4oarte 4olositoare si 4rumoas!. A asternut pe mas! dou! 4oi de pergament si l#a rugat pe ,rinian s! le 4ac! o relatare la i a c!l!toriei lor pe mareJ si, pe m!sur! ce ,rinian po.estea, tot ce ugr!.ea el <n cu.inte ap!rea desenat pe pergament cu linii 4ine si clare, p8n! ce, <n cele din urm!, 4iecare 4oaie s#a preschimbat <ntr#o splendid! hart! a Oceanului de R!s!rit, pe care puteai .edea t!rmuri ca Terebinthia, Palma, Cele /apte Insule, Insulele P!r!site, Insula Balaurului, Insula Ars!, Apa (ortii si Tara "!t!r!ilor, toate <n m!rimea si po itia potri.it!. Au 4ost cele mai

bune h!rti ale acelor m!ri, mai bune dec8t toate celelalte 4!cute ulterior, 4!r! .r!;itorie. C!ci pe h!rtile acelea, desi orasele si muntii ar!tau la <nceput eDact ca pe orice hart! obisnuit!, c8nd Cr!;itorul le#a dat o lup! au putut .edea c! era .orba de imagini ale lucrurilor reale, <nc8t contemplai <n .oie p8n! si castelul, t8rgul de scla.i si str! ile din "arro0ha.en, toate 4oarte clare, desi .! ute de la distant!, ca lucrurile pe care le pri.esti cu telescopul, prin cap!tul nepotri.it. /ingurul incon.enient era 4aptul c! linia de coast! a ma;orit!tii insulelor era incomplet!, c!ci harta nu <n4!tisa dec8t ceea ce .! use ,rinian cu ochii lui. C8nd ispr!.ir!, Cr!;itorul <si p!str! pentru el o hart! si o d!du pe cealalt! lui CaspianJ si acum mai e at8rnat! pe perete <n Camera Instrumentelor din tinutul Cair Para.el. Cr!;itorul, <ns!, nu le#a putut spune nimic despre m!rile si tinuturile a4late <n continuare spre r!s!rit. %e#a po.estit, totusi, c! <n urma cam cu sapte ani o corabie narnian! acostase <n apele lui, a.8ndu#i la bord pe lor ii Re.ilian, Argo , (a.ramorn si RhoopJ asa c! a;unser! la conclu ia c! omul de aur pe care <l .! user! !c8nd <n Apa (ortii era pesemne %ordul Restimar.

A doua i, Cr!;itorul a reparat prin .r!;i pupa c!r!biei *+ori de i-, acolo unde 4usese stricat! de /arpele de mare si le#a umplut cala de daruri si bun!t!ti. /#au desp!rtit buni prieteni, iar c8nd corabia a <ntins p8n ele, la ora dou! dup!#amia a, toate %!butele#de#plus au pornit dup! ea si au .8slit de or p8n! la gura portului, strig8nd si o.ation8nd p8n! ce uralele lor nu s#au mai au it deloc.

Capitolul 12 I"/)%A ="T)"'COA/&

,up! aceast! a.entur!, au na.igat spre sud si un pic spre r!s!rit timp de dou!spre ece ile, cu un .8nt bl8nd, cerul 4iind mai tot timpul senin, iar .remea cald!, si n#au .! ut nici p!s!ri, nici pesti, doar c! o singur! dat! au 4ost niste balene care s#au tinut dup! ei la pupa, <mprosc8nd cu stropi, <n tot acest r!stimp, %ucy si Pispirici au ;ucat 4oarte mult sah. Pe urm!, <n a treispre ecea i, 'dmund a !rit de pe turela catargului ce.a ce sem!na cu un munte urias si negru, care se ridica din mare <nspre babord.

Au schimbat directia de mers si au pornit#o spre aceast! bucat! de uscat, 4olosindu#se <n special de .8sle, c!ci .8ntul nu era prielnic na.ig!rii spre nord#est.

C8nd s#a <ntunecat, mai a.eau <nc! mult de mers, asa c! au 4ost ne.oiti s! .8sleasc! toat! noaptea. A doua i, .remea era 4rumoas!, dar 4!r! pic de adiere. (asa aceea negricioas! se a4la <n 4ata lor, mult mai aproape si mai mare, dar tot 4oarte .oalat!, <nc8t unii au cre ut c! mai a.eau mult de mers, iar altii au a.ut impresia c! intr! <ntr#o on! cetoas!.

Cam pe la ora nou! <n acea dimineat!, absolut dintr#o dat!, s#au apropiat at8t de mult, <nc8t au putut obser.a c! nu era .orba nicidecum de p!m8nt si nici, <n sensul 4olosit <ndeobste, de ceat!. 'ra o <ntunecime. ' destul de greu de descris, <ns! .! puteti da seama cam cum era dac! .! imaginati sen atia pe care ati a.ea#o pri.ind de la gura unui tunel <n ad8ncul lui # un tunel, b!gati de seam!, at8t de lung sau, <n 4ine, at8t de <ntortocheat, <nc8t nu poti .edea lumina din cel!lalt cap!t. /i stii per4ect cam cum ar 4i. Pe o lungime de c8ti.a metri, .e i sinele, tra.ersele si pietrisul la lumina ilei@ pe urm!, ce.a mai <ncolo, le .e i ca la amurg@ si apoi, destul de brusc, dar 4ireste 4!r! o linie clar! de demarcatie, toate se topesc complet <ntr#o be n! lin! si solid!. 'Dact asa era si acolo. Pe c8ti.a metri <n 4ata, .edeau cum se um4lau .alurile <nspumate, .er i#alb!strui. Ce.a mai <ncolo de aceast! portiune, apa se .edea mai pal! si mai cenusie, cum e seara t8r iu. /i mai <ncolo <nc!, urma o be n! des!.8rsit!, ca si cum s#ar 4i l!sat o noapte <ntunecoas!, 4!r! lun! si 4!r! stele.

Caspian <i strig! nostromului s! tin! corabia pe loc, si toat! lumea, cu eDceptia .8slasilor, se n!pusti s! pri.easc! de la pror!. "u .edeai <ns! nimic@ te holbai doar <n gol. =n spatele lor erau marea si soarele, <n 4ata lor # <ntunecimea.

# /! intr!m <n chestia astaI <ntreb! Caspian, <ntr#un t8r iu.

# 'u n#as 4i de p!rere, ise ,rinian.

# C!pitanul are dreptate, opinar! c8ti.a marinari.

# Cam asa ic si eu, inter.eni 'dmund.

%ucy si 'ustace nu spuser! nimic, <ns! <n sinea lor se bucurau tare mult de ceea ce p!rea c! a.ea s! se <nt8mple. "umai c! dintr#o dat!, .ocea clar! a lui Pispirici rupse t!cereaJ

# /i, de ce nu, m! rogI <ntreb! el. Poate cine.a s!#mi eDplice de ceIL

Cum nimeni nu se <nghesuia s!#i r!spund!,

Pispirici continu!J

# ,ac! as 4i a.ut de#a 4ace cu niste t!rani sau cu niste scla.i, as 4i putut presupune c! aceast! propunere i .or!ste din lasitate. /per, <ns!, s! nu se po.esteasc! niciodat! <n "arnia c! o companie aleas! de nobili si .l!stare regesti, toti <n 4loarea .8rstei, au sp!lat putina 4iindc! le#a 4ost 4ric! de <ntuneric.

# ,ar la ce#ar ser.i s! spintec!m apele prin be n!I

=ntreb! ,rinian.

# Cum *la ce#ar ser.i-IL replic! Pispirici. %a ce#ar ser.i, c!pitaneI ,ac! prin a ser.i <ntelegi s! ne umplem burtile si pungile, recunosc c! n#ar ser.i la nimic. ,in c8te stiu eu, n#am pornit <n aceast! c!l!torie pe mare pentru a c!uta lucruri utile, ci pentru a dob8ndi onoare si a a.ea parte de a.enturi. /i, iat!#ne <n 4ata unei a.enturi m!rete, c!reia, dac! <i .om <ntoarce spatele, ne .om alege cu onoarea p!tat! r!u.

C8ti.a marinari bomb!nir! <n barb! ce.a de genul */#o ia naiba de onoare-, <ns! Caspian spuseJ

# Oh, 4ir#ai tu s! 4ii, PispiriciL (ai bine te l!sam acas!. Bine, 4ieL ,ac! tot e pe#asa, cred c! o s! trebuiasc! s! mergem mai departe. ,oar dac! %ucy n#are ce.a <mpotri.!.

%ucy nu prea a.ea che4 de asa ce.a, <ns! rosti cu glas tareJ

# 'u, una, sunt gata.

# (aiestatea ta .a porunci, m!car, s! a.em luminiI <ntreb! ,rinian.

# Absolut, <i r!spunse Caspian. Ocup!#te de asta, c!pitane.

Prin urmare, au 4ost aprinse cele trei 4elinare # la pupa, la pror! si <n .8r4ul catargului #, iar ,rinian a poruncit s! se pun! dou! 4!clii la mi;locul cor!biei. C8t de pale si l8ncede p!reau sub ra ele soarelui. ,up! aceea, tuturor b!rbatilor, cu eDceptia c8tor.a r!masi ;os la .8sle, li s#a poruncit s! stea pe punte, <narmati complet, la punctele lor de lupt!, cu s!biile trase. %ucy si doi arcasi au 4ost plasati pe turela catargului, cu s!getile proptite <n arc. Rynel4 era la pror!, preg!tit s! sonde e 4undul m!rii cu 4irul cu plumb, <mpreun! cu el, sclipind <n ale, se a4lau Pispirici, 'dmund, 'ustace si Caspian. ,rinian a preluat 4usul c8rmei.

# /i acum, <n numele lui Aslan, tot <nainteL strig! Caspian. C8sliti lent si constant. Toat! lumea s! tac! si s! caste bine urechile ca s! aud! poruncile.

Trosnind si sc8rt8ind, *+ori de i- se urni din loc, c8nd oamenii <ncepur! s! .8sleasc!. A4lat! sus, <n turela catargului, %ucy a.u posibilitatea s! .ad! pri.elistea eDact din momentul c8nd p!trunser! <n be n!.

Prora disp!ruse de;a, <n timp ce soarele mai lumina <nc! pupa. C! u cum corabia se scu4unda <n <ntuneric. Cu o clip! <nainte, pupa aurie, marea albastr! si cerul se a4lau sub ra ele soarelui, ca <n clipa urm!toare marea si cerul s! dispar!, 4elinarul de la pupa # care aproape nici nu se .edea p8n! atunci # 4iind singurul reper dup! care puteai sti unde se termin! corabia. =n 4ata 4elinarului, se !rea silueta <ntunecat! a lui ,rinian, aplecat peste 4usul c8rmei. ,edesubt, cele dou! 4!clii de .!luiau pri.irii dou! petice micute de punte, 4!c8nd s! sclipeasc! s!biile si coi4urile, iar <n 4at!, pe teug!, mai era <nc! o insulit! de lumin!. /eparat de toate astea, turela, luminat! de 4elinarul din .8r4ul catargului care se a4la eDact deasupra lui %ucy, p!rea o mic! lume luminat!, plutind stingher! <n pustietatea neagr!. Iar luminile acelea, asa cum se <nt8mpl! <ntotdeauna cu lumina c8nd trebuie s! o aprin i la un moment nepotri.it al ilei, p!reau sumbre si ne4iresti. %ucy b!g! de seam!, totodat!, c! i se 4!cuse 4oarte 4rig.

C8t de mult a durat aceast! c!l!torie pe mare <n plin <ntuneric, nimeni nu stie. =n a4ar! de sc8rt8itul 4urchetilor si de pleosc!itul .8slelor, nimic nu ar!ta c! se a4lau <n miscare. Pri.ind atent la pror!, 'dmund nu .edea nimic <n 4ata lui, dec8t 4elinarul re4lectat <n ap!. Acolo unde se oglindea lumina, apa p!rea oarecum uleioas!, marea spintecat! de pror! 4!c8nd .aluri mici, grele si amortite. Pe m!sur! ce trecea timpul, toat! lumea, cu eDceptia .8slasilor, <ncepu s! d8rd8ie de 4rig.

,intr#o dat!, de unde.a # toti <si cam pierduser! acum simtul de orientare # se au i un r!cnet@ era un glas neomenesc sau poate glasul cui.a at8t de <ngro it, <nc8t nu mai a.ea nimic uman <n el.

Caspian se c! nea s! .orbeasc! # i se uscase gura de tot #, c8nd, brusc, se au i .ocea strident! a lui Pispirici, care <n t!cerea aceea des!.8rsit! r!suna mai tare dec8t de obicei.

# Cine strig!I se pitig!ie el. ,ac! ne esti dusman, nu ne temem de tine, iar dac! ne esti prieten .om b!ga spaima <n dusmanii t!i.

# =ndurareL striga glasul acela, <ndurareL ,ac! nu sunteti dec8t tot un .is, a.eti mil!. %uati#m! la bord. %uati#m! cu .oi, 4ie si dac! m! ucideti. ,ar, <n numele tuturor milosteniilor, nu plecati si nu m! l!sati de i beliste <n acest tinut <nsp!im8nt!tor.

# )nde estiI strig! Caspian. 5ii bine.enit la bordul cor!biei noastre.

/e mai au i un tip!t, nu se stie dac! de bucurie sau de groa !, dup! care <nteleser! c! cine.a .enea <not spre ei.

# /tati pe#aproape, s!#l s!ltati din ap!, ise Caspian.

# ,a, da, (aiestatea ta, r!spunser! marinarii.

C8ti.a oameni se <ngr!m!dir! cu 4r8nghii la parapetul de la babord, <n timp ce altul, ce.a mai departe, tinea o 4!clie. ,in <ntunericul apei, se i.i o 4at! alb! si s!lbatic!, iar apoi, c! nindu#se si tr!g8nd din r!sputeri, dou!spre ece m8ini prietenoase <l traser! pe str!in, sus, pe punte.

'dmund se g8ndi c! <n .iata lui nu .! use un om cu o <n4!tisare mai s!lbatic!. ,esi nu p!rea prea b!tr8n, a.ea p!rul alb si <nc8lcit ghemotoace, era slab si tras la 4at!, iar <n loc de haine at8rnau pe el niste drente ude. Ce remarcai, <ns!, cu deosebire la el, erau ochii, at8t de mari, <nc8t parc! nici nu a.eau pleoape, holbati si c!scati de agonia unei 4rici nem!rginite, <n clipa <n care puse piciorul pe punte, spuseJ

# 5ugitiL 5ugitiLL <ntoarceti corabia si 4ugitiL C8sliti, .8sliti, .8sliti, dac! .reti s! nu .! putre easc! oasele pe acest t!rm blestemat.

# Re.ino#ti <n 4ire, <i spuse Pispirici, si eDplic!#ne care este prime;dia ce ne paste. "oi nu suntem <n.!tati cu 4uga.

/tr!inul tres!ri cumplit au ind .ocea /oarecelui, pe care nu#l remarcase p8n! atunci.

# Oricum .eti 4ugi de aici, spuse el, g848ind. Aceasta este Insula unde Cisele se ade.eresc.

# ,e c8nd caut eu o asemenea insul!, ise unul dintre marinari. Pun pariu c! dac! am acosta aici, as descoperi c! sunt <nsurat cu "ancy.

# Iar eu as a4la c! Tom tr!ieste, ise un altul.

# ProstilorL ise omul, b!t8nd 4urios din picior. Aiureli de genul !sta m#au adus si pe mine aici, c! mai bine m! <necam naibii sau nu m! n!steam deloc. "u pricepeti o dat! ce .! spun euIL Aici, .isele # ati <nteles, .isele # cap!t! .iat!, de.in reale. "u .isele cu ochii deschisi, ci .isele.

,up! o t!cere de .reo ;um!tate de minut, dr!ng!nind gomotos din armuri, <ntregul echipa; se n!pusti, <mpiedic8ndu#se, spre trapa principal!, cobo#r8nd de#a .alma si repe indu#se s! .8sleasc! asa cum nu .8sliser! niciodat! p8n! atunci@ si ,rinian se leg!na <n ;urul 4usului

c8rmei, iar nostromul puncta un ritm cum nu se mai au ise nicic8nd pe mare. C!ci, 4iec!ruia nu# i trebuise mai mult dec8t ;um!tatea aceea de minut pentru a#si aminti de anumite .ise pe care le a.usese # .ise care te 4ac s!#ti 4ie team! s! mai adormi la loc # si pentru a#si da seama ce ar 4i <nsemnat s! debarce <ntr#o tar! unde .isele se ade.eresc.

"umai Pispirici r!m8nea impasibil.

# (aiestatea ta, (aiestatea ta, ise el, ai de g8nd s! <ng!dui aceast! r!scoal!, aceast! poltronerieIL Asta <nseamn! panic! si debandad!.

# C8sliti, .8sliti, biera Caspian. Trageti din r!sputeri. ,irectia e bun!, ,rinianI +i ce .rei, Pispirici. /unt lucruri pe care nici un om nu se poate <ncumeta s! le <n4runte.

# "orocul meu, atunci, c! nu sunt om, replic! Pispirici 4!c8nd o plec!ciune teap!n!.

%ucy, a4lat! deasupra, au ise toate astea, <ntr#o clip!, .isul acela pe care se c! nise enorm s!#l uite <i re.eni <n minte at8t de puternic, <nc8t a.ea sen atia c! abia se tre ise din somn. Prin urmare, asta era <n urma lor, pe insul!, <n be na aceeaL O clip!, <si dori s! coboare pe punte si s! stea cu 'dmund si Caspian. ,ar la ce bunI ,ac! .isele <ncepeau s! se ade.erasc!, era posibil ca 'dmund si Caspian s! se trans4orme <n ce.a oribil, eDact c8nd a;ungea la ei. =si <nclesta m8na pe balustrada turelei, <ncerc8nd s! se calme e. C8sleau cu toate 4ortele <napoi spre lumin!J totul a.ea s! 4ie <n regul! <n c8te.a secunde. Oh, dar de ce nu se putea s! 4ie cu totul <n regul! chiar acumLI

,esi .8slele 4!ceau destul gomot, aceasta nu putea anula linistea des!.8rsit! care <ncon;ura corabia. Toat! lumea stia c! era mai bine s! nu ciuleasc! urechile, <ncerc8nd s! aud! .reun sunet .enit din <ntunecime. "umai c! nimeni nu se putea abtine s! 4ac! asa ce.a. /i, cur8nd, toat! lumea au ea ce.a, dar 4iecare altce.a.

# "u au i un gomot ca... un 4el de 4oar4ec! urias!, ce se deschide si se <nchide... acoloI <l <ntreb! 'ustace pe Rynel4.

# /sstL ise Rynel4. 'u <i aud cum se cat!r! t8r8s pe laturile cor!biei.

# Chestia aia o s! se instale e drept pe catarg, ise Caspian.

# PtiuL 4!cu un marinar. Iar! <ncep gongurile. 'ram sigurL

=ncerc8nd s! nu se uite la nimic Gmai ales s! nu se uite <n spateH, Caspian se duse l8ng! ,rinian.

# ,rinian, <i ise el, <n soapt!. C8t timp a trecut de c8nd tot .8slim # adic!, de c8nd l#am luat la bord pe str!inI

# Cinci minute, poate, sopti ,rinian. ,e ceI

# 5iindc! .!d c! ne#am c! nit degeaba s! iesim din be n!.

%ui ,rinian <i tremura m8na pe 4usul c8rmei, iar pe 4at! i se prelingea o d8r! de sudoare rece. Toat! lumea se g8ndea la acelasi lucru.

# "#o s! mai iesim niciodat! de#aici, niciodat!, se .!ic!reau marinarii. "e c8rmuieste gresit. "e tot <n.8rtim <n cerc. "#o s! mai iesim niciodat! de#aici.

/tr!inul, care !cuse ca o c8rp! pe punte, se ridic! <n capul oaselor si i bucni <ntr#un hohot de r8s, ca un urlet oribil.

# "#o s! mai iesiti niciodat!L biera el. 'Dact. /igur c! da. "#o s! mai iesim niciodat! de aici. Ce prost am 4ost cre 8nd c! or s! m! lase s! plec at8t de usor. "u, nu, niciodat! n#o s! mai iesim de#aiciL

Re em8ndu#se cu capul de marginea turelei, %ucy soptiJ

# Aslan, Aslan, dac! .reodat! ne#ai iubit, trimite#ne acum a;utor.

Be na r!m8nea la 4el de deas!, <ns! %ucy <ncepea m!car s! se simt! # un pic, 4oarte putin mai bine.

*=n 4ond n#am p!tit deocamdat! nimic-, se g8ndi ea.

# Pri.itiL strig! de la pror! .ocea r!gusit! a lui Rynel4.

=n 4ata lor, se .edea o mic! 4!r8m! de lumin!, din care pornea o ra ! lat! <n.!luind corabia, <ntunecimea din ;ur r!mase la 4el, numai c! <ntreaga na.! p!rea cum.a luminat! de un proiector. Clipind din ochi, Caspian pri.i lung <n;ur la 4etele camara ilor lui, toti cu niste eDpresii 4iDe si <nnebunite. Toat! lumea se holba <n aceeasi directieJ <n spatele 4iec!ruia, se lungea o umbr! negr! si ascutit!.

%ucy pri.i <n lungul m!nunchiului de ra e si cur8nd .! u acolo ce.a. %a <nceput i se p!ru c! e o cruce, pe urm! <ncepu s! semene cu un a.ion, dup! aceea cu un meu, ca <n 4inal, cu un 48l48it de aripi, s! a;ung! drept deasupra lorJ un albatros. /e roti de trei ori <n ;urul catargului, dup! care se cocot! c8te.a clipe pe creasta balaurului de aur de la pror!. /triga cu un glas puternic si sua. un 4el de cu.inte pe care <ns! nu le <ntelegea nimeni. ,up! aceea, <si <ntinse aripile, se ridic! si <ncepu s! boare agale <nainte, lu8nd#o usor spre tribord. ,rinian c8rtni dup! pas!re, ne<ndoindu#se nici o clip! c! nu le#ar 4i 4ost o bun! c!l!u !. "imeni <ns! <n a4ar! de %ucy nu stia c! atunci c8nd se rotise <n ;urul catargului, albatrosul <i soptiseJ *Cura;, scumpa mea-, si glasul, stia ea sigur, era al lui Aslan, iar o dat! cu .ocea simti pe 4at! o r!su4lare cu un miros delicios.

=n c8te.a momente, <ntunericul din 4ata lor se 4!cu cenusiu, dup! care, c8nd nici nu mai <ndr! neau s! spere, se tre ir! brusc sub ra ele soarelui, unde era cald si bine, <n lumea <n care albastrul era de culoarea cerului si a m!rii. /i numaidec8t <si d!dur! seama cu totii c! nu eDista si nici nu eDistase .reodat! nici un moti. de team!. Clipind din ochi, pri.ir! <n ;urul lor. R!maser! uluiti .! 8nd c8t de str!lucitoare era corabiaJ de parc! s#ar 4i asteptat ca <ntunericul s! se lipeasc! de albul, .erdele si auriul .asului ca un 4el de 4uningine sau de m8 g!. /i r8nd pe r8nd <ncepur! s! r8d!.

# Tare prosti am mai 4ost, ise Ryn4eld.

5!r! s! mai !bo.easc!, %ucy cobor< pe punte, unde <i g!si pe toti str8nsi <n ;urul noului .enit. (ult! .reme, de 4ericire bietul om nici nu era <n stare s! .orbeasc!, multumindu#se s! contemple marea, soarele, s! pip!ie parapetul si 4r8nghiile, de parc! ar 4i .rut s! se con.ing! c! era trea cu ade.!rat@ iar lacrimile <i siroiau necontenit pe obra;i.

# C! multumesc, spuse el <n cele din urm!. (#ati sal.at de la... dar n#am s! .orbesc despre asta. /i, acum, as .rea s! a4lu cine sunteti. 'u sunt un Telmarinian din "arnia, iar c8nd era ce.a de capul meu lumea <mi icea %ordul Rhoop.

# Iar eu, ise Caspian, sunt Caspian, Regele "arniei. /i am pornit pe m!ri s! te g!sesc pe tine si pe to.ar!sii t!i, care ati 4ost prietenii tatii.

%ordul Rhoop c! u <n genunchi, s!rut8nd m8na Regelui.

# /ire, ise el, din toat! lumea asta esti omul pe care <mi doream cel mai mult s!#l .!d. =mplineste#mi o rug!minte.

# Ce anumeI <ntreb! Caspian.

# /! nu m! mai aduci niciodat! <napoi acolo, 4!cu el, ar!t8nd unde.a, <n spate, <ntoarser! cu totii pri.irea. ,ar nu .! ur! dec8t marea albastr! si str!lucitoare, sub cerul albastru si str!lucitor. Insula <ntunecoas! si be na disp!ruser! pe .eci.

# 'DtraordinarL strig! %ordul Rhoop. Ati distrus acel t!r8mL

# "u cred c! noi, spuse %ucy.

# /ire, ise ,rinian, a.em .8nt prielnic pentru sud#est. /!#i aduc sus pe bietii oameni si s! <ntindem mai bine p8n eleI ,up! care, cine nu are treab!, s! se odihneasc! <n hamac.

# ,a, ise Caspian, si <mparte niste rachiu la toat! lumea. O4, cred c! as putea dormi o i <ntreag!.

Asa c!, dup!#amia !, <n cuhnea 4ericirii, au pornit cu toate p8n ele sus spre sud#est. "imeni nu b!gase, <ns!, de seam! c8nd disp!ruse albatrosul.

Capitolul 12 C'I TR'I A,OR(ITI

C8ntul n#a lipsit nici o clip! cu des!.8rsire, numai c! a de.enit din ce <n ce mai moale pe i ce trecea, p8n! c8nd .alurile au a;uns simple unduiri, corabia plutind agale ca si cum ar 4i 4ost pe un lac. /i, <n 4iecare noapte, .edeau r!s!rind spre est noi constelatii pe care nimeni nu le !rise <n "arnia si posibil, se g8ndea %ucy cu un amestec de bucurie si team!, ca nici un chip omenesc s! nu le 4i .! ut .reodat!. /telele acelea noi erau mari si str!lucitoare, iar noptile calde. (a;oritatea dormea pe punte, sporo.!ind p8n! noaptea t8r iu sau, aplecati peste parapet, oamenii pri.eau dansul luminos al spumei <mpr!stiate de pror!.

=ntr#o sear! de o neasemuit! 4rumusete, c8nd crepusculul din spatele lor era at8t de rosu, de purpuriu si de <ntins, <nc8t cerul parc! se m!rise si el, !rir! uscat <nspre tribord. /e apropiau <ncet, iar lumina din spatele lor d!dea impresia c! promontoriile si capurile acestui tinut necunoscut luaser! 4oc. Cur8nd, <ns!, a;unser! s! na.ighe e de#a lungul coastei, capul .estic al uscatului pro4il8ndu#se acum sus <n spatele cor!biei, negru <n contrast cu cerul rosu, si ascutit de parc! ar 4i 4ost decupat din carton@ pe urm!, a;unser! s! .ad! mai bine cum era tara aceea. "u a.ea munti, dar, <n schimb, se .edeau nenum!rate coline dulci, cu niste pante moi ca pernele. Cenea dintr#acolo un miros atr!g!tor # ceea ce %ucy numea *un 4el de mireasm! di4u ! si purpurie-, despre care 'dmund icea Giar Rhince se g8ndea <n sinea luiH c! parc! era putregai, iar Caspian spuneaJ *<nteleg ce .reti s! spuneti-.

=si g!siser! un culoar bun de na.igat si sperau s! dea peste un port strasnic, <ns! p8n! la urm! au 4ost ne.oiti s! se multumeasc! doar cu un gol4 lat si ad8nc. ,esi <n larg marea le p!ruse linistit!, la mal .alurile se rostogoleau pe nisip, asa c! n#au putut aduce corabia su4icient de aproape, cum si#ar 4i dorit. Aruncar! ancora la o distant! bun! de pla;! si se udar! bine c8nd cobor8r! din barc!. %ordul Rhoop r!mase la bordul na.ei *+ori de i-. "u mai a.ea che4 de insule. C8t timp au poposit <n acest tinut, le#a tot r!sunat <n urechi .uietul bri antilor lungi.

"ici nu se <ndep!rtaser! bine de t!rm, c8nd ,rinian spuseJ

# Ia uitati#.!L Ce mai sunt si chestiile asteaI si toat! lumea se opri.

# Copaci giganticiI <ncerc! s! ghiceasc! Regele Caspian.

# Cred c! turnuri, <si d!du cu p!rerea 'ustace.

# Poate c! sunt niste uriasi, ise 'dmund, mai <n soapt!.

# ,ac! .rem s! ne l!murim, n#a.em dec8t s! ne apropiem mai bine, ise Pispirici, tr!g8ndu#si sabia si lu8nd#o cu pasi m!runti <naintea tuturor.

# Cred c! sunt niste ruine, opina %ucy c8nd se mai apropiar!, iar presupunerea ei era cea mai bun! deocamdat!, <n 4ata lor se .edea un spatiu larg si prelung, pa.at cu niste pietre netede si <ncon;urat de niste st8lpi cenusii, dar 4!r! nici un 4el de acoperis. Iar dintr#un cap!t <n cel!lalt se <ntindea o mas! lung!, acoperit! cu p8n ! rosie ca 4ocul, care at8rna p8n! <n p!m8nt ,e o parte si de alta a mesei, se a4lau multe scaune din piatr! bogat sculptat!, cu perne de m!tase pentru se ut. Iar pe masa asta erau preg!tite pentru osp!t bucate cum nu mai .! user! .reodat!, nici m!car de c8nd (arele Rege Peter <si a.ea curtea <n Cair Para.el. Cedeai acolo curcani, g8ste, 4a ani, capete de porci si cios.8rte de .8nat, pl!cinte <n 4orm! de corabie cu toate p8n ele sus, sau <n 4orm! de balauri si ele4anti@ si mai erau puse pe mas! torturi de <nghetat!, languste lucioase si somon str!lucitor, nuci si struguri, ananas si piersici, rodii, pepeni galbeni si rosii, cara4e si sticle din aur si argint, precum si pahare cu lucr!tur! ciudat!@ iar mirosul 4ructelor si al .inului <i <n.!luia <mbietor, aidoma promisiunii unei imense 4ericiri.

# 'DtraordinarL eDclam! %ucy.

/e apropiar! din ce <n ce mai mult, 4!r! s! 4ac! nici un gomot.

# ,ar unde sunt oaspetiiI <ntreb! 'ustace.

# Problema asta o putem re ol.a noi, ise Rhince.

# Ia uitati#.!L rosti 'dmund, pe neasteptate. A;unseser! acum <n spatiul din interiorul br8ului de st8lpi si st!teau pe pa.a;. Toat! lumea <ntoarse pri.irea <n directia spre care ar!tase 'dmund. "u toate scaunele erau goale, <n capul mesei si pe cele dou! locuri de al!turi era ce.a # sau <n 4ine se .edeau trei chestii.

#Alea ce mai suntI <ntreb! %ucy, <n soapt!. Parc! ar 4i castori care stau la mas!.

# /au un cuib urias de p!s!ri, ise 'dmund.

# (ie mi se pare c! seam!n! mai mult cu o c!pit!, <si d!du cu p!rerea Caspian.

%u8nd#o la 4ug!, Pispirici s!ri pe un scaun si de acolo sus pe mas!, <ncep8nd s! alerge <n lungul ei, croindu#si drum cu o agilitate de dansator printre potire b!tute <n nestemate, piramide de 4ructe si solnite de 4ildes. /i alerg! asa drept p8n! la gr!mada aceea cenusie si misterioas! din cap!tul meseiJ mi;i ochii bine, pip!i, dup! care strig!J

# &stia n#or s! sar! la b!taie, ic eu.

/e apropiar! apoi cu totii si .! ur! c! ar!t!rile care st!teau acolo pe scaune erau de 4apt trei oameni, desi n#ai 4i is dac! pri.eai de#aproape. P!rul c!runt le crescuse peste ochi acoperindu#le 4ata, iar b!rbile le crescuser! peste mas!, <ntin 8ndu#se, <ncol!cindu#se si

<n4!sur8ndu#se <n ;urul 4ar4uriilor si al pocalelor aidoma murilor pe gard, iar apoi, tot p!rul acesta ca o p8sl! imens! se re.!rsa .aluri p8n! <n podea. Iar din cap, p!rul le at8rna peste spetea a scaunului, <nc8t erau complet ascunsi. ,e 4apt, cei trei b!rbati erau aproape numai p!r.

# /unt mortiI <ntreb! Caspian.

# "u cred, /ire, spuse Pispirici, apuc8nd <ntre labe, din <nc8lcitura de p!r, una dintre m8ini. &sta e cald si are puls.

# /i !sta le 4el, si !sta, inter.eni ,rinian.

# P!i, <nseamn! c! doar dorm, spuse 'ustace.

# ,ar ce somn lung, totusi, dac! le#a crescut p!rul <n halul !sta, remarc! 'dmund.

# Pesemne c! e un somn .r!;it, ise %ucy. ,e c8nd am p!sit pe insula asta am sen atia c! e plin! de ce.a magic. Oh, credeti c! am .enit aici ca s! rupem poate .ra;aI

# Putem <ncerca, spuse Caspian, apuc8ndu#se s!#l g8lt8ie pe unul dintre cei adormiti. Pentru o clip!, toat! lumea cre u c! a.ea s! reuseasc!, 4iindc! omul respira ad8nc si morm!iJ *"u mai merg spre est. C8sliti spre "arnia-. ,ar se cu4und! aproape numaidec8t <ntr#un somn si mai ad8ncJ capul <i pic! pe mas!, iar toate e4orturile de a#l tre i se do.edir! adarnice. Cu cel de#al doilea a 4ost cam la 4el. *"u suntem 4!cuti s! tr!im ca animalele. /#a;ungem spre est c8t mai putem # uscatul <n spatele soarelui-, dup! care se pr!busi la loc. Iar cel de#al treilea spuse doarJ *"iste mustar, .! rog-, adormind ad8nc.

# C8sliti spre "arnia, nuI se mir! ,rinian.

# ,a, ise Caspian, ai dreptate, ,rinian. Cred c! am a;uns la cap!tul c!ut!rilor noastre. Bai s! le .edem inelele. ,a, iat! bla oanele lor. Acesta este %ordul Re.ilian. Acesta este %ordul Argo @ iar acesta %ordul (a.romorn.

# ,ar nu reusim s!#i tre im, spuse %ucy. Ce ne 4acemI

# Cer iertare (aiest!tilor .oastre, ise Rhince, dar ce#ar 4i s! <n4ulec!m ce.a p8n! mai discut!m un picIL "u te <nt8lnesti <n 4iecare i cu un osp!t ca !sta.

# "u care cum.a s! 4aci asa ce.aL strig! Caspian.

# =ntocmai, <ntocmai, spuser! c8ti.a marinari. Prea mult! .r!;itorie pe#aici. Cu c8t a;ungem mai repede <napoi pe corabie, cu at8t mai bine.

# 5iti siguri c! lor ii acestia au a;uns s! doarm! sapte ani tocmai 4iindc! au m8ncat din aceste bucate, remarc! Pispirici.

# "u m#as atinge de m8ncarea asta pentru nimic <n lume, spuse ,rinian.

# /e <ntunec! ne4iresc de repede, spuse Rynel4.

# =napoi la corabie, <napoi la corabie, b8iguir! oamenii.

# Cred c! au dreptate, ise 'dmund. Putem hot!r< si m8ine ce .om 4ace cu cei trei adormiti. ,e m8ncare nu ne <ncumet!m s! ne atingem, iar de r!mas aici peste noapte n#are nici un rost. Tot locul !sta miroase a .r!;itorie si a prime;die.

# /unt <ntru totul de p!rerea Regelui 'dmund,

spuse Pispirici, <n ceea ce pri.este lumea de pe corabie, <n general, <ns!, eu, unul, .oi sta la masa asta p8n! <n ori.

# ,ar de ce naibaI ise 'ustace.

# 5iindc!, <i eDplic! /oarecele, a.em parte de o a.entur! m!reat!, or nici o prime;die nu mi se pare mai gra.! dec8t ideea de a sti, c8nd m! <ntorc <n "arnia, c! din cau a 4ricii am l!sat nede legat un mister.

# /tau si eu cu tine, Pisp, ise 'dmund.

# /i eu la 4el, 4!cu Caspian.

# /i eu, spuse %ucy. ,up! care se o4eri si 'ustace. A 4ost o do.ad! de mare cura; din partea lui, c!ci necitind niciodat! asemenea lucruri si nici neau ind

.reodat! de ele p8n! nu a;unsese pe *+ori de i-, pentru el era mai greu dec8t pentru ceilalti.

# Te implor, (aiestate # <ncepu ,rinian.

# "u, lordule, ise Caspian. %ocul t!u este pe corabie, iar <n plus ai a.ut o i plin!, <n timp ce noi am tr8nd!.it.

,iscutar! mult pe aceast! tem!, <ns! <n cele din urm! Caspian a.u c8stig de cau !, <n timp ce echipa;ul se <ndrepta spre t!rm, pe <nserate, nici unul dintre cei r!masi acolo de .eghe, <n a4ar! doar de Pispirici, nu putea s! scape de acea sen atie de r!ceal! cumplit! din stomac.

%e#a trebuit ce.a timp p8n! s!#si aleag! locurile la masa periculoas!. Probabil c! 4iecare a.ea acelasi moti., desi nici unul nu#l rostea cu glas tare. C!ci era o alegere destul de p!c!toas!. Preu de suportat s! stai o noapte <ntreag! l8ng! obiectele acelea p!roase si <ngro itoare care, desi nu erau moarte, nu se putea spune totusi c! ar 4i 4ost .ii <n sensul obisnuit al cu.8ntului. Pe de alt! parte, dac! te ase ai <n cel!lalt cap!t, riscai s!#i .e i din ce <n ce mai putin, pe m!sur! ce se <nnopta, 4!r! s! poti sti dac! nu se miscau cum.a, iar poate c! pe la dou! noaptea nici nu#i mai .edeai deloc # nu, asa ce.a era eDclus. Asa c! se tot 4oiau <n ;urul mesei, spun8ndJ *Ce#ar 4i s! stau aiciI- siJ */au poate un pic mai departe-, oriJ *,e ce nu pe partea astaI- p8n!

c8nd, <n ce<e din urm!, se ase ar! unde.a pe la mi;loc, dar mai aproape de cei trei adormiti dec8t de cel!lalt cap!t al mesei. Constelatiile acelea noi si ciudate str!luceau spre r!s!rit.

%ucy ar 4i pre4erat ca <n locul lor sa .ad! %eopardul, Corabia si alti .echi prieteni de pe cerul narnian.

=n4!surati bine <n mantalele groase, se puser! pe asteptat. Initial, <ncercar! s! mai stea de .orb!, dar nu le prea reusi. Asa c! au stat si au tot stat. /i tot timpul se au ea gomotul .alurilor care se sp!rgeau de pla;!.

,up! c8te.a ceasuri care li se p!rur! parc! un secol, .eni un moment c8nd se tre ir! brusc, constienti c! atipiser!. Toate stelele erau <n alte po itii dec8t cele pe care le .! user! <nainte. Cerul era 4oarte negru, cu eDceptia unei nuante mai cenusii spre r!s!rit. %e era 4rig, li se 4!cuse sete si <ntepeniser! de tot /i nici unul nu scotea o .orb!, 4iindc! acum, <n s48rsit, se <ntimpla ce.a.

=n 4ata lor, dincolo de st8lpi, se a4la panta unei coline ;oase. /i acum, <n coasta dealului, se deschisese o us!, iar <n lumina ce .enea din!untru se i.ise o siluet!, dup! care usa se <nchisese la loc. 5!ptura aceea a.ea <n m8n! o 4!clie, singurul lucru pe care <l .edeau clar. /e apropie agale p8n! ce a;unse <n 4ata lor, de cealalt! parte a mesei. C! ur! acum c! era .orba de o 4at! <nalt!, <mbr!cat! cu un .esm8nt bleu lung, care <i l!sa bratele de golite. 'ra cu capul descoperit, iar p!rul b!lai <i at8rna lung pe spate. /i, pri.ind#o, se g8ndir! c! nu stiuser! p8n! atunci ce <nseamn! ade.!rata 4rumusete.

Ceea ce li se p!ruse la <nceput o 4!clie era o luminare <nalt! <ntr#un s4esnic de argint, pe care acum 4ata <l puse pe mas!. Orice adiere .a 4i su4lat dinspre mare ce.a mai de.reme, <ncetase complet, c!ci 4lac!ra lumin!rii ardea drept, de parc! ar 4i 4ost <ntr#o odaie cu 4erestrele <nchise si perdelele trase. Aurul si argintul de pe mas! sclipeau la lumina lumin!rii.

%ucy remarc! acum un obiect pus pe mas!, pe care nu#l obser.ase p8n! atunci. 'ra un cutit 4!cut din piatr!, ascutit ca otelul@ p!rea tare .echi si ar!ta sinistru.

"imeni nu rostise nici un cu.8nt deocamdat!. Pe urm! # <nt8i Pispirici, dup! aceea Caspian # se ridicar! cu totii <n picioare, c!ci simteau c! se a4lau <n 4ata unei doamne.

# C!l!tori ce ati .enit de departe la masa lui Aslan, ise 4ata. ,e ce nu m8ncati si nu betiI

# ,oamn!, ise Caspian, ne#am 4erit de m8ncare 4iindc! am cre ut c! din cau a ei s#au cu4undat prietenii nostri <n acest somn .r!;it.

# "ici nu s#au atins de bucate, spuse ea.

# Te rog, inter.eni %ucy, ce#au p!tit atunciI

# Acum sapte ani, ise 4ata, au .enit aici cu o corabie care a.ea p8n ele drentuite si lemn!ria gata s! se des4ac!. (ai erau si altii cu ei, niste marinari, iar c8nd au a;uns la masa asta, unul dintre ei a spusJ, Aici este locul ideal. Bai s! <ntindem p8n ele, s! str8ngem tertarolele la .ele si s! nu mai .8slim, ci s! ne ase !m aici, unde s! ne s48rsim ilele <n paceL- Iar al doilea a isJ *"u, hai s! ne <mbarc!m iar!si si s! pornim spre .est, c!tre "arnia@ poate c! (ira a murit-, <ns! al treilea, care p!rea 4oarte categoric, a s!rit ca ars, eDcla#m8ndJ *"u, ce naiba. /untem oameni si Telmarinieni, nu brute. ,e ce s! nu umbl!m dup! a.enturi si peripetiiI Oricum, nu mai a.em mult de tr!it. Bai s! ne petrecem ce ne#a mai r!mas din .iat! <n c!utarea lumii nepopulate, din spatele r!s!ritului de soare.- /i, cert8ndu#se cu ei asa, a pus m8na pe Cutitul de Piatr! care e acolo pe mas!, gata s! se lupte cu camara ii lui. "umai c! nu trebuia s! pun! m8na pe acest obiect. C8nd a apucat cu degetele pl!selele cutitului, un somn greu i#a cuprins pe toti trei. /i p8n! ce nu se des4ace .ra;a, nu se .or mai tre i.

# ,ar ce este acest Cutit de Piatr!I <ntreb! 'ustace.

# "u stie nimeni dintre .oiI ise 4ata.

# 'u # eu cred, <ncepu %ucy, c! am mai .! ut asa ce.a. Cu un cutit ca !sta l#a ucis Cr!;itoarea Alb! pe Aslan, la (asa de Piatr!, demult de tot.

# 'ste acelasi, ise 4ata, si a 4ost adus aici pentru a 4i tinut la loc de cinste c8t timp lumea .a d!inui.

'dmund, care de c8te.a minute era tot mai ;enat, se <ncumet! s! .orbeasc!J

# )ite ce e, ise el, n#as .rea s! par las # m! re4er la propunerea de a m8nca aceste bucate # si nici nu as dori s! 4iu necioplit. "umai c! <n c!l!toria asta pe mare am a.ut tot soiul de peripetii ciudate si am constatat c! lucrurile nu sunt <ntotdeauna ceea ce par. C8nd m! uit la chipul t!u nu pot s! cred tot ce spui@ dar acelasi lucru s#ar <nt8mpla si dac! ai 4i .r!;itoare. ,e unde stim noi c! ne esti prieten!I

# "#a.eti de unde sti, ise 4ata. Puteti doar crede # sau nu.

,up! c8te.a momente, se au i gl!sciorul lui PispiriciJ

# /ire, <i ise el lui Caspian, umple#mi, rogu#te, pocalul cu .in din acest clondirJ e prea mare pentru mine ca s!#l pot ridica. Coi bea <n cinstea acestei doamne.

Caspian <i d!du ascultare, iar /oarecele, st8nd <n picioare pe mas!, cu un potir de aur <ntre l!bute, iseJ

# ,omnit!, umilul t!u supus.

,up! care, <ncepu s! m!n8nce din 4a anul rece, iar <n scurt timp toat! lumea <i urm! eDemplul. %e era tuturor 4oame, iar bucatele, desi nu erau tocmai ce ti#ai 4i dorit s! m!n8nci la micul de;un, erau totusi 4oarte potri.ite pentru o cin! t8r ie.

# ,e ce i se spune masa lui AslanI <ntreb! %ucy, nu dup! mult timp.

# ' pus! aici din porunca lui, <i eDplic! 4ata, pentru cei care se <ncumet! s! a;ung! at8t de departe. )nii numesc aceast! insul! Cap!tul %umii, c!ci, desi se poate na.iga <n continuare, aici este <nceputul cap!tului.

# ,ar cum de se p!strea ! m8ncareaI <ntreb! 'ustace, care a.ea mult simt practic.

# 'ste m8ncat! si re<nnoit! ilnic, spuse 4ata. Ceti .edea.

# /i ce#o s! 4acem cu cei Trei AdormitiI <ntreba Caspian. =n lumea din care .in prietenii mei Gaici ar!t! din cap spre 'ustace si 4ratii Pe.ensieH eDist! un basm cu un print sau un <mp!rat care a;unge la un castel, unde toat! lumea dormea un somn .r!;it, <n basmul acesta, .ra;a nu se putea destr!ma dec8t dac! t8n!rul o s!ruta pe Printes!.

# Aici, <ns!, e alt4el, ise 4ata. Aici nu poate s!ruta Printesa, dec8t dac! a rupt .ra;a.

# P!i, 4!cu Caspian, pentru numele lui Aslan, spune#mi atunci cum s! 4ac, ca s! m! apuc de treab! numaidec8t.

# O s!#ti arate tat!l meu, spuse 4ata.

# Tat!l t!uL eDclamar! totii. Cine eI /i undeI

# Pri.iti, ise 4ata r!sucindu#se pe c!lc8ie si ar!t8nd spre usa din coasta dealului. /e .edea acum mai bine, 4iindc! <n timp ce tot .orbiser! ei asa, stelele p!liser! iar <n cenusiul cerului ap!ruser! sp!rturi mari de lumin! alb!.

Capitolul 13 ="C'P)T)% CAP&T)%)I %)(II

)sa se deschise iar!si <ncet si din!untru iesi o 4!ptur! <nalt! si dreapt! ca 4ata, dar nu si la 4el de supl!. "u a.ea <n m8n! nici o 4!clie, <ns! lumina emana parc! din ea. C8nd se mai apropie, %ucy .! u c! silueta aceea sem!na cu un b!tr8n. Barba argintie <i at8ma <n 4at! p8n! la picioarele goale, iar p!rul argintiu <i a;ungea <n spate p8n! la c!lc8ie@ mantia argintie cu care era <n.esm8ntat p!rea tesut! din l8na unor oi argintii si ele. A.ea un aer at8t de bla;in si de solemn, <nc8t si de ast! dat! c!l!torii, amutiti, se ridicar! <n picioare.

B!tr8nul <ns! .eni spre c!l!tori 4!r! s! .orbeasc! si se post! <n picioare pe latura mesei opus! celei unde st!tea 4iica lui. Pe urm!, am8ndoi <ntinser! m8inile <n 4at! si se <ntoarser! spre r!s!rit, <n po itia aceasta, <ncepur! s! c8nte. Ce mult as 4i .rut s! .! pot scrie aici c8ntecul acela, numai c! nimeni dintre cei de 4at! atunci nu si l#a mai putut aminti. %ucy a is dup! aceea c! era ce.a strident, aproape tip!tor, <ns! 4oarte 4rumos. *)n 4el de c8ntec rece, un c8ntec de ori de i-. /i pe m!sur! ce c8ntau ei asa, norii cenusii se ridicar! pe cerul dinspre r!s!rit, iar peticele albe se 4!cur! din ce <n ce mai mari, p8n! ce totul de.eni alb, iar marea <ncepu s! str!luceasc! aidoma argintului. /i, la nu mult timp dup! aceea, Gcei doi <ns! c8ntau mereuH r!s!ritul <ncepu s! se <nroseasc!, iar <n cele din urm!, <ntr#un senin des!.8rsit, soarele se ridic! din mare, iar ra ele lui lungi luminar! toat! masa, re.!rs8ndu#se peste obiectele din aur si argint si peste Cutitul de Piatr!.

,e .reo dou! ori <nainte, narnienii se <ntrebaser! dac! soarele, c8nd r!s!rea, nu p!rea cum.a mai mare aici, dec8t acas! la ei. ,e data asta au 4ost siguri c! asa era. "u <nc!pea nici o <ndoial!. Iar str!lucirea ra elor lui pe rou! si pe mas! era cu mult mai puternic! dec8t orice str!lucire de acest 4el .! ut! de ei dimineata. /i, asa cum spunea 'dmund dup! aceeaJ *,esi <n c!l!toria asta ni s#au <nt8mplat nenum!rate lucruri care par eDtraordinare, momentul acela a 4ost cu ade.!rat nemaipomenit-. C!ci acum stiau c! a;unseser! <ntr#a#de.!r acolo unde <ncepe Cap!tul %umii.

Pe urm!, ce.a a burat parc! spre ei chiar din centrul soarelui care r!s!reaJ dar, 4ireste, cum nimeni nu putea pri.i 4iD <n acea directie, n#a.eau de unde sti cu certitudine c! asa era. "umaidec8t, <ns!, .! duhul se umplu de .oci # .oci care <ncepur! s! intone e aceeasi melodie pe care o c8ntau ,omnita si Tat!l ei, <ns! pe niste tonalit!ti mult mai eDotice si pe o limb! necunoscut! lor. /i, cur8nd, detin!torii acelor .oci se 4!cur! .! uti. 'rau niste p!s!ri mari si albe@ .eneau cu sutele si cu miile, cobor8nd din bor peste tot@ pe iarb!, pe pa.a;, pe mas!, pe umerii oamenilor, pe m8inile lor, pe cap, p8n! ce totul ar!ta de parc! ar 4i nins abundent. C!ci, ca si !pada, p!s!rile acelea <n.esm8ntau totul <n alb, <ndulcind si estomp8nd 4ormele lucrurilor. Pri.ind printre aripile p!s!rilor care o acopereau, %ucy .! u o pas!re bur8nd spre B!tr8n, a.8nd <n cioc ce.a ce sem!na cu un 4ruct mic, dar, 4iind prea str!lucitor, nu#ti puteai da seama eDact despre ce era .orba. Iar pas!rea l!s! obiectul acela <n gura B!tr8nului.

Pe urm!, p!s!rile se oprir! din c8ntat, <mbul in#du#se a4erate <n ;urul mesei. /i c8nd se ridicar! din nou de acolo, tot ce 4usese de m8ncat si de b!ut pe mas! disp!ruse cu des!.8rsire. P!s!rile acestea se ridicar! de la osp!t cu miile si cu sutele, duc8nd cu ele tot ce nu se putea m8nca sau bea, ca de pild! oase, co;i si cochilii, pornind <n bor <napoi spre soarele ce r!s!rea. Acum <ns!, cum nu mai c8ntau, 48l48itul aripilor lor 4!cea parc! s! .ibre e <ntregul .! duh. /i ciuguliser! totul de pe mas!, l!s8nd#o curat! si goal!@ iar cei trei %or i din "arnia, tare b!tr8ni acum, dormeau <n continuare ad8nc.

Acum, <n 4ine, B!tr8nul se <ntoarse spre c!l!tori si le ur! bun .enit.

# ,omnule, ise Caspian, .reti s! ne spuneti, .! rog, cum s! destr!m!m .ra;a care <i tine adormiti pe acesti trei %or i narnieniI

# Cum s! nu, 4iule, o 4ac bucuros, ise B!tr8nul. Pentru a rupe aceast! .ra;!, trebuie s! na.igati p8n! la Cap!tul %umii sau c8t mai aproape cu putint! de acest punct, iar de acolo trebuie s! .! <ntoarceti dup! ce ati l!sat pe acele t!r8muri pe unul dintre to.ar!sii .ostri.

# Iar acela ce .a p!tiI <ntreb! Pispirici.

# Acela .a trebui s! mearg! p8n! la r!s!ritul <ndep!rtat si s! nu se mai <ntoarc! niciodat! <n lume.

# =mi doresc asta din toat! inima, spuse Pispirici.

# /i, acum, suntem aproape de Cap!tul %umii, domnuleI <ntreb! Caspian. A.eti idee cam c8te m!ri si uscaturi .om <nt8lni <n continuare spre estI

# %e#am .! ut si eu c8nd.a, demult, <i r!spunse B!tr8nul, dar de la mare <n!ltime. "u .! pot da, asadar, detaliile de care au ne.oie <ndeobste marinarii.

# Asta <nseamn! c! ati burat prin .! duhI <i sc!p! lui 'ustace, aproape 4!r! s! .rea.

# Am 4ost mult mai sus dec8t .! duhul, 4iule, <i r!spunse B!tr8nul. 'u sunt Ramandu. ,ar .!d c! .! uitati uimiti unul la altul, 4iindc! n#ati au it niciodat! numele !sta. /i nici nu#i de mirare, c!ci ilele c8nd eu eram o stea au apus cu mult timp <nainte ca .oi s! cunoasteti aceast! lume, iar toate constelatiile s#au schimbat.

M 'i, drace, morm!i 'dmund <n barb!. Asta#i o stea la pensie.

# /i acum nu mai esti steaI <ntreb! %ucy.

# /unt o stea care se odihneste, 4iica mea, <i r!spunse Ramandu. C8nd am 4ost pe cer pentru ultima oar!, neputincios si <mb!tr8nit cum nici nu .#ati putea <nchipui am 4ost adus pe aceast! insul!. "u mai sunt at8t de b!tr8n acum, cum eram atunci. =n 4iecare dimineat!, o pas!re <mi aduce un bob de 4oc din .!ile de pe /oare, si 4iecare bob de 4oc de acest 4el <mi scade un pic din .8rst!. Iar c8nd am s! a;ung t8n!r ca pruncul n!scut ieri, .oi r!s!ri din nou Gc!ci ne a4l!m la marginea de est a p!m8ntuluiH si .oi p!si iar!si <n m!retul dans al astrelor.

# =n lumea noastr!, spuse 'ustace, stelele sunt niste mingi uriase de ga 4oarte luminos.

# Chiar si <n lumea .oastr!, 4iule, nu asta sunt stelele, ci doar materia din care sunt 4!cute. Iar <n lumea aceasta ati <nt8lnit de;a o steaJ c!ci cred c! ati stat de;a de .orb! cu CoriaFin.

# /i el e o stea la pensieI <ntreb! %ucy.

# (da, nu tocmai, ise Ramandu. A 4ost pus s!#i c8rmuiasc! pe "!t!r!i nu neap!rat ca s! se odihneasc!. Ci, mai degrab!, ca un 4el de pedeaps!. ,ac! totul ar 4i mers bine, putea s! str!luceasc! mii de ani <n iarna cerului din sud.

# ,ar ce#a 4!cut, domnuleI se interes! Caspian.

# 5iule, <ncepu Ramandu, nu se cade ca tu, 4iu al lui Adam, s! stii ce greseli poate s!.8rsi o stea. ,ar haideti s! nu mai pierdem .remea .orbind. C#ati hot!r8tI A.eti de g8nd s! na.igati <n continuare spre est si s! .! <ntoarceti pe urm!, l!s8nd acolo pe .eci pe unul dintre .oi, pentru a rupe ast4el .ra;aI /au pre4erati s! na.igati spre .estI

# /igur c! da, /ire, ise Pispirici, de ce ne mai <ntrebatiIL (isiunea noastr! de c!utare este si de a#i sal.a pe acesti trei lor i din mre;ele .r!;ii care <i tine adormiti.

# /i eu sunt de aceeasi p!rere, Pispirici, ripost! Caspian. /i, chiar dac! n#ar 4i asa, mi s#ar 4r8nge inima dac! n#am merge c8t mai aproape posibil de Cap!tul %umii, p8n! acolo unde ne poate duce *+ori de i-. ,ar m! g8ndesc si la echipa;. /#au anga;at s! mearg! <n c!utarea celor sapte lor i, nu s! a;ung! p8n! la marginea P!m8ntului. ,ac! na.igam de aici spre est o 4acem pentru a a;unge <n cel mai <ndep!rtat punct al r!s!ritului. /i nimeni nu stie c8t e de departe. /unt b!ieti de treab!, <ns! .!d c! unii dau semne de oboseal! si c! tin;esc s! <ntoarcem prora din nou spre "arnia. "u cred c!#i bine s!#i duc mai departe, 4!r! ca ei s! stie <ncotro ne <ndrept!m si 4!r! s!#si dea con#simt!m8ntul <n acest sens. /i, pe urm!, mai e si bietul %ord Rhoop. ' un om complet distrus.

# 5iule, spuse steaua, n#ar a.ea nici un rost, chiar dac! ai .rea s#o 4aci, s! na.ighe i spre Cap!tul %umii cu niste oameni pe care i#ai duce <ntr#acolo cu 4orta sau p!c!lindu#i. "u asa se reali ea ! destr!m!rile spectaculoase de .r!;i. Oamenii trebuie s! stie <ncotro merg si de ce. ,ar cine e omul acesta distrus, despre care ai pomenitI

Caspian <i spuse lui Ramandu po.estea %ordului Rhoop.

# 'u <i pot o4eri ceea ce <i trebuie cel mai mult, ise Ramandu. Pe insula asta, eDist! somn 4!r! limit! sau m!sur!, somn <n care nu s#a pomenit .reodat! nici urm! de .is. %as!#l s! stea ling! !stia trei si s!#si soarb! uitarea p8n! la <ntoarcerea .oastr!.

# Oh, Caspian, hai s! 4acem asa, spuse %ucy. /unt con.ins! ca eDact asta i#ar pl!cea si lui.

=n acel moment, 4ur! <ntrerupti de gomotul multor pasi si .ociJ .enea ,rinian, cu restul echipa;ului. /e oprir! uimiti, .! 8ndu#i pe Ramandu cu 4iica lui. ,up! care, lu8ndu#si seama c! era .orba de persoane cu .a !, <si descoperir! crestetul, politicosi. C8ti.a marinari pri.ir! cu regret 4ar4uriile goale si sticlele de pe mas!.

# %ordul meu, <i ise Regele lui ,rinian, trimite, rogu#te, doi oameni <napoi la *+ori de i- cu un mesa; pentru %ordul Rhoop. /pune#i c! ultimii trei 4osti camara i de#ai lui sunt aici, adormiti # cu4undati <ntr#un somn 4!r! de .ise # si c! poate <mp!rt!si si el soarta lor.

Acestea 4iind ise, Caspian le spuse celorlalti s! se ase e, dup! care le eDpuse pe <ndelete toat! situatia. C8nd termin! de .orbit, se l!s! o t!cere ad8nc!, din care r! beau doar niste soapte stinse, p8n! ce nostromul se ridic! <n picioare si iseJ

# ,e mult! .reme tot .rem s! <ntreb!m, (aiestatea ta, cum .om mai a;unge .reodat! acas! atunci c8nd .om schimba directia, indi4erent dac! o 4acem aici sau <n alt! parte. Tot drumul, am a.ut .8nt dinspre .est si nord#.est, iar din c8nd <n c8nd doar adieri slabe. Or, dac! situatia nu se schimb!, as .rea s! stiu ce sperante a.em s! mai .edem .reodat! "arnia. Pro.i iile n#au cum s! ne a;ung!, a.8nd <n .edere c! .! trebui s! .8slim tot timpul.

# Asa ar .orbi niste oameni neobisnuiti cu marea si cor!biile, ise ,rinian. Prin m!rile acestea, p8n! .ara t8r iu .8ntul bate mereu dinspre .est, schim#b8ndu#si <ns! <ntotdeauna directia dup! Anul "ou. Com a.ea .8nt din plin ca s! na.igam spre .est, mai mult chiar dec8t ne#ar pl!cea nou!, dac! e s! tinem seama de ce po.estesc altii.

# Asta cam asa e, se4ule, ise un marinar b!tr8n, galmian din nastere. Prin ianuarie si 4ebruarie, .ine o .reme tare ur8t! dinspre est. /i, dac! <mi e <ng!duit, /ire, s! 4iu eu la comanda acestei cor!bii as pre4era s! iern!m aici si s! pornim spre cas! <n martie.

# /i ce#am m8nca, m! rog, dac! am ierna aiciI <ntreb! 'ustace.

# (asa aceasta, inter.eni Ramandu, .a 4i plin! cu bucate <mp!r!testi <n 4iecare i, la as4intit.

# "emaipomenit, ce ba4t!L iser! c8ti.a marinari.

# (aiest!tile .oastre, domnilor si doamnelor, spuse Rynel4, as .rea doar un lucru s! .! spun. "ici unul dintre noi n#a 4ost luat cu 4orta <n aceast! c!l!torie. /untem cu totii .oluntari. Iar unii dintre cei a4lati aici se uit! 4oarte lung la masa aceasta si se g8ndesc la ospetele <mp!r!testi, tot

ei 4iind cei care, <n iua c8nd am pornit spre mare din Cair Para.el, se b!teau cu pumnii <n piept c! sunt gata de mari a.enturi, ;ur8nd s! nu se <ntoarc! acas! p8n! ce nu g!sim cap!tul lumii. /i mai erau unii, care st!teau <n picioare pe chei si care ar 4i dat tot ce a.eau ei numai s! .in! cu noi. Pe .remea aceea p!rea mai ispititor s! ai un culcus pe *+ori de i-, dec8t s! porti o cing!toare de ca.aler. "u stiu dac! reusesc s! m! 4ac <nteles. ,ar .reau s! spun c! niste tipi care s#au pornit la drum pe mare, asa ca noi, ar p!rea la 4el de prosti ca %!bute#le#de#plus, dac! ne#am <ntoarce acas! si le#am po.esti alor nostri c! am a;uns acolo unde <ncepe cap!tul lumii, dar n#am a.ut t!ria s! mergem mai departe.

)nii marinari au aclamat <nc8ntati, <n timp ce altii au declarat c! pe ei nu i#ar deran;a s! se <ntoarc! acas!.

# "u .a 4i prea distracti., <i sopti 'dmund lui Caspian. Ce ne 4acem dac! ;um!tate din ei n#au che4 s! mearg! mai departeI

# /tai un pic, <i ise Caspian. (ai am un as <n m8nec!.

# Pispa, tu nu spui nimicI <i sopti %ucy.

# "u. ,e ce crede (aiestatea ta c! ar trebui s#o 4acI <i r!spunse Pispirici cu glas tare, <nc8t <l au ir! aproape toti. 'u unul mi#am 4!cut planurile. C8t pot, merg spre r!s!rit cu *+ori de i-. ,ac! .asul nu m! mai poate duce, plec cu b!rcuta mea C8nd se scu4und! si asta, <not spre est cu toate patru labele. /i c8nd n#am s! mai pot nici <nota, dac! tot n#am a;uns <n tara lui Aslan, sau n#am trecut peste marginea lumii <n cine stie ce cataract! imens!, am s! m! duc la 4und cu nasul spre soare#r!sare, iar c!petenia soarecilor .orbitori din "arnia .a de.eni Ripipici.

# 'Dact, eDact, ise un marinar. /i eu ic la 4el, <n a4ar! de partea cu b!rcuta, care pe mine nu m#ar tine. ,up! care, a mai ad!ugat cu glas sc! utJ "u m! las eu <ntrecut de un soarece.

%a care Caspian s!ri <n picioareJ

# Prieteni, <ncepu el, cred c! n#ati prea <nteles scopul nostru. Corbiti de parca am 4i .enit la .oi cu p!l!ria <n m8n! ca niste cersetori, rug8ndu#.! s! nu p!r!siti corabia. ,ar nu#i asa deloc. "oi,

4ratele nostru regal, sora noastr!, regina, rudele lor si /ir Pispirici, bunul ca.aler, precum si %ordul ,rinian, a.em cu totii misiunea de a a;unge la marginea lumii. 'ste pl!cerea noastr! de a alege dintre unii ca .oi, dornici s! ne <nsotiti, pe cei pe care <i socotim demni de o 4apt! at8t de m!reat!. "#am spus c! ati a.ea posibilitatea s! solicitati .oi acest lucru. ,e aceea, le .om porunci acum %ordului ,rinian si ;up8nului Rhince s! anali e e cu atentie care dintre .oi sunteti cei mai aprigi <n lupt!, cei mai <ndem8natici marinari, cei mai nobili la su4let si cei mai credinciosi persoanei noastre, cei mai neprih!niti ca mod de trai si 4el de a 4i@ si s! ne dea numele lor pe un tabel. /e opri, dup! care relu! ce.a mai alertJ Pe coama lui AslanL eDclam! el. C! <nchipuiti c! pri.ilegiul de a .edea lucrurile de la urm! poate 4i cump!rat cu un c8ntecI 'i bine, 4iecare om care .a .eni cu noi .a putea l!sa mostenire tuturor urmasilor s!i dreptul de a se <nrola marinari pe *+ori de i-, iar c8nd .om debarca acas! la Cair Para.el .a primi at8ta aur sau p!m8nt, c8t s!#l 4ac! bogat pe .iat!. /i acum # <mpr!stiati#.! cu totii pe insul!, <ntr#o ;um!tate de ceas .oi primi de la %ordul ,rinian lista cu numele propuse.

T!cur! cu totii, cam sp!siti, dup! care membrii echipa;ului 4!cur! c8te o plec!ciune si plecar!, ba <ntr#o directie, ba <n alta, dar ma;oritatea sporo.!ind, grupuri#grupuri.

# /i acum s! .edem ce 4acem cu %ordul Rhoop, ise Caspian.

=ntorc8ndu#se spre capul mesei, .! u c! Rhoop era de;a acolo. /osise, t!cut si neb!gat <n seam!, <n timp ce discutia era <n toi, si se ase ase l8ng! %ordul Argo . 5iica lui Ramandu st!tea <n picioare l8ng! el, ca si cum tocmai <l a;utase s! se ase e pe scaun@ Ramandu st!tea <n spatele lui, cu am8ndou! m8inile puse pe crestetul <nc!runtit al lui Rhoop. P8n! si la lumina ilei, niste ra e argintii palide .eneau din m8inile stelei. Pe 4ata pr!p!dit! si s!lb!ticit! a lui Rhoop se i.ise un 8mbet. %ordul <ntinse o m8n! spre %ucy si pe cealalt! spre Caspian. /#ar 4i is c! a.ea de g8nd s! spun! ce.a. Pe urm!, 8mbetul acela se 4!cu tot mai eDtatic, ca si cum ar 4i a.ut niste sen atii delicioase, un suspin de ad8nc! satis4actie <i iesi de pe bu e, capul <i c! u <n 4at! si %ordul adormi.

# Bietul Rhoop, spuse %ucy. Ce bine <mi pare. Cred c! a tr!it clipe cumplite.

# (ai bine s! nici nu ne g8ndim, spuse 'ustace.

=ntre timp, discursul lui Caspian, la care contribuise pesemne si ce.a din magia insulei, <si 4!cea eDact e4ectul scontat. (ulti dintre cei care ardeau de ner!bdare s! ispr!.easc! mai repede cu c!l!toria asta, nici nu .oiau s! mai conceap! acum c! ar 4i putut 4i l!sati acolo. /i, desigur, ori

de c8te ori .reun marinar anunta c! se hot!r8se s! cear! permisiunea de a na.iga mai departe, cei de alt! p!rere se simteau de am!giti c! num!rul lor se tot <mputina. Asa c! <n acea ;um!tate de or!, c8ti.a indi.i i le 4!ceau pur si simplu *curte- lui ,rinian si lui Rhince Gcel putin asa se icea la mine la scoal!H, .r8nd s! se dea bine pe l8ng! ei, ca s! 4ie trecuti pe list!, <n scurt timp, doar trei nu .oiau s! mearg!, iar acestia se str!duiau din r!sputeri s!#i con.ing! pe ceilalti s! r!m8n! cu ei. ,ar n#a trecut mult timp si a r!mas doar unul. Iar acesta, <n cele din urm!, a <nceput s! se g8ndeasc! speriat la perspecti.a de a r!m8ne de unul singur, asa c! s#a r! g8ndit si el. ,up! ;um!tatea de or! stabilit!, .enir! cu totii gr!mad! la (asa lui Aslan, post8ndu#se <n picioare la un cap!t, <n timp ce ,rinian si Rhince se ase ar! ;os <mpreun! cu Caspian, pentru a#i raporta acestuia ce deciseser!@ si Caspian <i accept! pe toti, cu eDceptia celui care se r! g8ndise <n ultimul moment, <l chema Pittencream si a r!mas pe Insula /telei tot timpul c8t ceilalti au 4ost plecati s! caute Cap!tul %umii@ si mult a mai regretat c! nu a mers si el cu ei. "u era genul de om c!ruia s!#i 4ac! pl!cere s! stea de .orb! cu Ramandu si cu 4iica acestuia Gsi nici lor nu le prea pl!cea, de alt4el, s! stea de .orb! cu elH. /i a plouat mult pe#acolo si, cu toate c! <n 4iecare sear! (asa se umplea de bucate minunate, el tot nu se prea bucura. +icea c! i se 4!cea pielea ca de g!in! si <l lua cu 4iori st8nd acolo de unul singur Gmai ales c8nd plouaH, cu cei patru %or i dormind <n capul mesei. Iar c8nd s#au <ntors ceilalti, o luase at8t de r!u ra na, <nc8t <n drum spre cas! a de ertat pe Insulele P!r!site si s#a dus s! locuiasc! <n Calormen, unde a tot n!scocit po.esti minunate despre a.enturile lui la Cap!tul %umii, p8n! a a;uns s! le cread! si el. Asa c!, <ntr#un 4el, se poate spune c! a tr!it 4ericit p8n! la s48rsitul ilelor. ,ar n#a putut suporta niciodat! soarecii.

/eara, au m8ncat si au b!ut cu totii la (asa m!reat! dintre st8lpi, unde bucatele 4useser! magic re<nnoite@ iar a doua i, *+ori de i- s#a pus iar!si <n miscare, eDact dup! ce au plecat splendidele p!s!ri.

# ,omnit!, ise Caspian, sper s! pot sta de .orb! iar!si cu tine c8nd .oi 4i destr!mat .r!;ile.

Iar 4iica lui Ramandu l#a pri.it si i#a 8mbit.

Capitolul 1$

(I")"I%' (&RII#,'#P'#)R(&

5oarte cur8nd dup! ce au plecat din tara lui Ramandu au <nceput s! simt! c! na.igaser! dincolo de lume. Totul era alt4el, <n primul r8nd, au constatat cu totii c! a.eau ne.oie de mai putin somn. "u a.eau che4 s! mearg! la culcare, nici s! m!n8nce prea mult, ba chiar nici m!car s! .orbeasc!, dec8t poate doar cu .oce ;oas!. (ai era apoi si lumina. Prea mult! lumin!. C8nd r!s!rea, <n 4iecare dimineat!, soarele p!rea de dou!, dac! nu chiar de trei ori mai mare dec8t dimensiunea lor obisnuit!. /i tot <n 4iecare dimineat! Glucru care <i st8rnea lui %ucy o sen atie nespus de stranieH, uriasele p!s!ri albe, c8nt8ndu#si c8ntecul cu glasuri omenesti <ntr# o limb! necunoscut!, 48l48iau din aripi deasupra lor, disp!r8nd apoi dincolo de pupa na.ei <n drum spre micul de;un de la (asa lui Aslan. Ce.a mai t8r iu .eneau <n bor <napoi, pier 8ndu# se unde.a spre est.

*C8t de limpede si de 4rumoas! e apaL- <si icea %ucy <n sinea ei, st8nd re emat! de balustrada de la babord, <n dup!#amia a celei de#a doua i.

/i, <ntr#ade.!r, chiar asa era. Primul lucru pe care l#a remarcat a 4ost un mic obiect negru, cam de m!rimea unui panto4, care <nainta cu aceeasi .ite ! ca si corabia. Initial, se g8ndi c! era .orba de ce.a care plutea la supra4at!. Pe urm!, <ns!, trecu plutind pe ap! o bucat! de p8ine .eche, pe care buc!tarul tocmai o aruncase din cambu !. /i i se p!ru c! bucata aceea de p8ine a.ea s! se ciocneasc! de obiectul negru, numai c! nu se <nt8mpl! asa. P8inea trecu peste obiect, iar %ucy obser.! ast4el c! obiectul negru nu era, de 4apt, la supra4at!. ,up! aceea, brusc, obiectul negru se 4!cu mult mai mare, pentru ca <n clipa urm!toare s! re.in! la m!rimea normal!.

%ucy <si d!du seama acum c! ce .! use sem!na, de 4apt, cu ceea ce se <nt8mpl! de obicei <n alt! parte #m!car de si#ar aminti unde. =si duse mina la cap, str8mb8ndu#se cu .8r4ul limbii printre bu e, <n e4ortul de a#si aminti. /igur c! daL /em!na cu ceea ce .e i din tren pe o i 4oarte <nsorit!. Ce i umbra neagr! a .agonului <n care esti alerg8nd peste c8mpuri, cu aceeasi .ite ! ca trenul. Apoi intri <ntr#un debleu@ si imediat aceeasi umbr! t8sneste l8ng! tine si se 4ace mare, gonind pe iarba de l8ng! rambleu. ,up! care, iesi din debleu si # pacL # umbra a re.enit la m!rimea ei normal! si alearg! peste c8mpuri.

# ' umbra noastr!L )mbra cor!biei *+ori de i-, ise %ucy. )mbra noastr! alearg! pe 4undul m!rii. Atunci c8nd s#a 4!cut mai mare <nseamn! c! a trecut peste o mo.il!. ,ar <n ca ul !sta,

<nseamn! c! apa e mai cristalin! dec8t am cre ut euL ,oamne /4inte, pesemne c! .!d 4undul m!rii@ la cine stie c8ti stin;eni marini ad8ncime.

,e <ndat! ce spuse asta, <si d!du seama c! imensa <ntindere argintie pe care o .edea G4!r! s! o remarceH de c8t.a timp era, de 4apt, nisipul de pe 4undul m!rii si c! toate peticele acelea mai <ntunecate sau mai luminoase nu erau lumini sau umbre de la supra4at!, ci lucruri reale de pe rundul apei. Acum, bun!oar!, treceau peste o mas! de ce.a .erde#roscat, care a.ea <n mi;loc o 48sie lat! si serpuit!, de un gri pal. /tiind, <ns!, c! era ce.a de pe 4undul m!rii, deslusea mai bine despre ce era .orba. Cedea c! unele buc!ti negricioase erau mai <nalte dec8t altele si c! se leg!nau usor. *'Dact ca niste copaci <n b!taia .8ntului, ise %ucy. /i cred c! asta si sunt. ' o p!dure submarin!.-

Treceau <n continuare peste ea, iar <n scurt timp l8ng! dunga pal! mai ap!ru una la 4el. *,ac! as 4i acolo ;os, se g8ndea %ucy, dunga aia ar 4i eDact ca un drum prin p!dure. Iar locul unde intr! <n contact cu cealalt! dung! e pesemne o r!sp8ntie. Oh, ce mult mi#as dori s! 4iu acolo. BeiL se termin! p!durea. /unt con.ins! c! dunga aceea era un drumL O .!d continu8nd si pe nisip. Are alt! culoare. /i e marcat! cu ce.a pe margini # niste linii punctate. Poate c! sunt pietre. Iar acum, uite, se l!teste-.

"umai c!, de 4apt, nu se l!tea, ci se apropia, <si d!du seama c! asa era dup! 4elul <n care umbra cor!biei se n!pustea <n sus spre ea. Iar drumul # acum stia cert c! era un drum # <ncepu s! mearg! <n ig# ag. 'ra limpede c! urca pe o colin!. Iar c8nd <ntoarse capul si pri.i <n spate, ce .! u sem!na 4oarte mult cu ceea ce .e i din .8r4ul unui deal c8nd pri.esti <n ;os, spre un drum serpuit. Cedea p8n! si ra ele de soare care str!pungeau apa ad8nc! p8n! <n .alea <mp!durit! #si, unde.a 4oarte departe, totul se topea <ntr#un .erde di4u , <ns! unele portiuni # cele <nsorite, credea ea #erau de un albastru#ultramarin.

"u putea pierde, totusi, .remea pri.ind <n urm!@ ce ap!rea acum din 4at! era mult prea capti.ant. ,rumul a;unsese, se pare, <n .8r4ul dealului si continua drept <nainte. (ici 4!r8me se miscau pe el <ncolo si <ncoace. /i ce.a nespus de minunat, din 4ericire <n plin soare # sau, <n 4ine, at8t c8t ar putea 4i la o asemenea ad8ncime a apei # se i.i sclipind puternic. %ucy era aproape deasupra acelui lucru, <nc8t initial nu#si prea d!du seama despre ce era .orba, <ns! totul de.eni limpede, c8nd .! u umbra. Ra ele soarelui c!deau peste umerii lui %ucy, ast4el <nc8t umbra lucrului aceluia se <ntindea pe nisip, <n spate. /i, dup! 4orma pe care o a.ea, .! u clar c! era umbra unor turnuri, 4oisoare, minarete si domuri.

*'DtraordinarL O cetate sau un castel urias, <si ise %ucy. ,ar de ce oare l#or 4i construit <n .8r4ul unui munte <naltI-

(ult mai t8r iu dup! aceea, c8nd era <n Anglia si discuta despre aceste peripetii cu 'dmund, au g!sit am8ndoi o eDplicatie si sunt con.ins c! este bun!. =n ocean, cu c8t mergi la o ad8ncime mai mare, cu at8t se 4ace mai <ntuneric si mai 4rig@ or, tocmai acolo ;os de tot, <n be n! si 4rig, tr!iesc lighioanele periculoase #calmarul, /arpele de (are si monstrul EraFen. C!ile sunt niste locuri s!lbatice si neprimitoare. Pentru oamenii care tr!iesc <n mare, .!ile sunt cum sunt muntii pentru noi, iar muntii # cum sunt .!ile pentru noi. ,oar sus pe <n!ltimi Gsau cum am spune noi *la ap! mic!-H e cald si pace. C8n!torii temerari si ca.alerii ne<n4ricati din mare coboar! <n ad8ncuri <n c!utare de a.enturi, <ns! se <ntorc acas! pe <n!ltimi, s! se odihneasc! si s! se bucure <n tihn! de pl!cerile curteniei, tin8nd s4at, 4!c8nd sport, dans8nd si c8nt8nd.

Trecuser! de cetate, iar 4undul m!rii se ridica <n continuare. Acum era doar la c8te.a sute de metri sub corabie. ,rumul disp!ruse. "a.igau deasupra unui tinut deschis, aidoma unui parc, pres!rat cu mici cr8nguri de .egetatie bogat colorat!. /i atunci # lui %ucy <i .enea s! urle de entu iasm # .! u Oameni.

'rau .reo cincispre ece#dou! eci, toti c!l!rind pe cai de mare # nu micutii c!luti de mare pe care i#am .! ut cu totii prin mu ee, ci niste cai mai mari dec8t omul. Pesemne c! sunt persoane de .it! nobil!, se g8ndea %ucy, 4iindc! !rea sclipind diademe de aur pe unele 4runti si siraguri de smarald la g8t # ori niste chestii de culoare portocalie 4lutur8ndu#le de pe umeri <n curentii apei. Pe urm!J

# Oh, lua#i#ar naiba de pestiL ise %ucy, c!ci un <ntreg banc de pestisori grasi, <not8nd 4oarte aproape de supra4at!, se interpuseser! <ntre ea si Oamenii#din#(are. ,ar, desi din cau a asta nu mai putea .edea prea bine <n ;os, 4enomenul era totusi eDtrem de interesant. Brusc, un pestisor 4eroce, cum nu mai .! use p8n! atunci, t8sni <n sus de dedesubt, <ns4!c8nd si <nh!t8nd <n bot pe unul dintre pestii grasi, pentru ca rapid s! dispar! <n ;os cu el. /i toti Oamenii#din#(are st!teau pe cai holb8ndu#se <n sus la ce se <nt8mpla. /e p!rea c! .orbeau si r8deau. ,ar nici nu apuc! pestele de .8n!toare s! coboare la ei cu prada <n bot, c! un altul, de acelasi soi, pomi <n sus dinspre Oamenii#din#(are. %ucy era aproape con.ins! c! pestele r!pitor 4usese trimis de Omul#din#(are cel mai masi., care st!tea pe calul de mare <n mi;locul grupului@ ca si cum p8n! atunci ar 4i tinut pestele <n palm! sau pe <ncheietura m8inii.

# P!i, !stia sunt la .8n!toare, ise %ucy. /au mai degrab! la o partid! de .8nat cu pesti de prad!. ,a, chiar asta e. C!l!resc cu pestisorii !stia r!pitori pe <ncheietura m8inii, eDact cum

4!ceam noi cu soimii, pe c8nd eram Regi si Regine <n Cair Para.el, demult de tot. /i pe urm! le dau drumul s! boare # sau mai degrab! s! <noate # spre ceilalti pesti. Cum...

/e opri brusc, <ntruc8t scena se schimba. Oamenii#din#(are remarcaser! corabia *+ori de i-. Bancul de pesti se <mpr!stiase <n toate directiileJ Oamenii se ridicau unul c8te unul s! a4le ce <nseamn! chestia aceea mare si neagr! care se interpusese <ntre ei si soare. Iar acum a;unseser! at8t de aproape de supra4at! <nc8t, dac! ar 4i 4ost <n aer, si nu <n ap!, %ucy ar 4i putut .orbi cu ei. 'rau at8t 4emei, c8t si b!rbati. Toti purtau coronite si diademe, iar multi a.eau siraguri de perle. Alte haine nu a.eau. Trupurile lor erau de culoarea 4ildesului .echi, iar p!rul de un rosu#<nchis. Regele, a4lat <n mi;loc Gn#a.eai cum s!#l con4un iH, se uit! m8ndru si cr8ncen la %ucy, agit8nd <n m8n! o sulit!. Ca.alerii lui 4!cur! la 4el. Pe 4ata doamnelor se citea uimirea. %ucy era con.ins! c! 4!pturile acelea nu mai .! user! niciodat! o corabie sau o 4iint! omeneasc! # si de unde s! 4i .! ut, la o adic!, aici <n m!rile a4late dincolo de cap!tul lumii, unde nu p!trunde nicic8nd .reun .asIL

# %a ce te g8iesti asa, %uI rosti o .oce de 4oarte aproape.

%ucy era at8t de absorbit! de ce .edea, <nc8t tres!ri speriat!, iar c8nd se r!suci constat! c! <i amortise complet bratul re emat de at8ta .reme pe balustrad!. %8ng! ea, se a4lau ,rinian si 'dmund.

# )itati#.! si .oi, ise ea.

/e uitar! am8ndoi, <ns! aproape numaidec8t ,rinian spuse cu .oce ;oas!J

# =ntoarceti#.! imediat, (aiest!tile .oastre # asa, per4ect, cu spatele la mare. /i pre4aceti#.! c! discutam despre ce.a 4!r! important!.

# ,ar de ce, ce s#a <nt8mplatI <ntreb! %ucy, 4!c8nd <ns! ce i se cerea.

# "u se cade ca marinarii s! .ad! toate astea, spuse ,rinian. "e putem tre i c! oamenii se <ndr!gostesc de .reo 5emeie#din#(are, sau c! le cade cu tronc tara aceea de pe 4undul apei si

le .ine s! sar! peste bord. Am mai au it eu de asemenea <nt8mpl!ri prin m!rile necunoscute. ' ghinion <ntotdeauna s!#i .e i pe oamenii !stia.

# ,ar pe .remuri <i cunosteam, ise %ucy. Atunci, demult, la Cair Para.el, c8nd 4ratele meu Peter era (are Rege. Au iesit la supra4at! si au c8ntat la <ncoronare.

# 'u cred c! era .orba de alt neam, %u, spuse 'dmund. Aceia puteau tr!i at8t <n aer, c8t si <n ap!. Pe c8nd cu !stia presupun c! lucrurile stau alt4el. ,up! cum arat!, dac! puteau, ieseau de mult la supra4at! si ne atacau. Par tare 4iorosi.

# Categoric, ise ,rinian, dar <n acea clip! se au ir! dou! gomote. B8ld8b8cL /i apoi un glas de pe turela catargului bier8nd *Om la ap!L- Pe urm! toat! lumea se puse <n miscare. C8ti.a marinari se c!t!rar! repede s! str8ng! p8n a@ altii se repe ir! ;os la .8sle@ iar Rhince, care era de cart pe puntea de la pupa trase tare de c8rm!, pentru a <ntoarce <n loc si a <ndrepta .asul <n spate, acolo unde omul c! use peste bord. =ns! acum toat! lumea stia de;a c! nu era .orba pro#priu# is de un om. 'ra .orba de Pispirici.

# /!#l ia naiba pe soarecele !staL ise ,rinian. "e d! de 4urc! mai mult dec8t toti ceilalti la un loc. "u e bucluc <n care s! nu se .8reL Ar trebui pus <n lanturi #4erecat <n chil! # p!r!sit pe .reo insul! pustie # si pe deasupra s! i se mai taie si must!tile. Cede care.a pacostea aia mic!I

Asta nu <nsemna, <ns!, c! ,rinian nu#l putea su4eri pe Pispirici. ,impotri.!, tinea mult la el si era, de aceea, tare speriat din cau a lui, iar spaima asta <l 4!cea s! 4ie prost dispus # eDact cum, atunci c8nd iesi <n 4ug! pe drum <n 4ata unei masini, m!mica ta se sup!r! mult mai r!u pe tine dec8t ar 4ace#o un str!in. "im!nui, 4ireste, nu#i era team! c! Pispirici se putea <neca, deoarece stiau c! era un <not!tor des!.8rsit@ <ns! cei trei care .! user! ce se petrecea sub ap! se temeau de sulitele lungi si t!ioase din m8inile Oamenilor#din#(are.

=n c8te.a minute, *+ori de i- c8rmise <napoi, iar acum toat! lumea .edea acea mog8ldeat! neagr! din ap!, care era Pispirici. /poro.!ia 4oarte <nc8ntat, <ns! cum gura i se tot umplea de ap!, nimeni nu <ntelegea ce <ndrug!.

# Parc! .!d c! di.ulg! toat! t!r!senia dac! nu#i <nchidem clontul, strig! ,rinian. Pentru a <mpiedica acest lucru, se n!pusti spre parapet si l!s! ;os o 4r8n#ghie, bier8nd la marinariJ ' <n regul!, e <n regul!L Treceti la locurile .oastreL ,oar pot si eu s! ridic de unul singur un soareceL

/i, c8nd Pispirici <ncepu s! se catere pe 4r8nghie # nu prea sprinten, c!ci bl!nita ud! <l 4!cea s! at8rne mai greu # ,rinian se aplec! peste parapet si <i soptiJ

# /! nu su4li o .orb!L

=ns! c8nd /oarecele a;unse pe punte, siroind de ap!, se do.edi c! nici nu se sinchisea de Oamenii#din#(are.

# ' dulceL chitc!ia el. ,ulce de totL

# Ce <ndrugi acoloI <ntreb! ,rinian, 4urios. /i nu te mai scutura asa pe mineL

# Apa e dulce, ise /oarecele. ,ulce si proasp!t!. "u#i deloc s!rat!.

Timp de c8te.a clipe, nimeni nu sesi ! importanta acestei descoperiri, <ns! Pispirici le repet! <nc! o dat! .echea pro4etieJ

Acolo unde .alurile nu mai sunt ca sarea, Pispirici, dulceata mea, scrutea ! area /i#n dep!rt!rile m!rete .ei a4la calarea.

/i, <n 4ine, atunci toat! lumea <ntelese.

# ,!#mi o g!leat!, Rynel4, spuse ,rinian. %u8nd#o, o cobor< peste .as si apoi o ridic! la loc.

Apa din ea str!lucea c! sticla.

# Poate (aiestatea ta doreste s! guste <nt8i, <i ise ,rinian lui Caspian.

Regele apuc! g!leata cu am8ndou! m8inile, o s!lt! la bu e, sorbi, dup! care b!u cu nesat si ridic! <n cele din urm! capul. 'ra schimbat la 4at!. "u numai ochii, ci totul la el str!lucea parc! mai mult.

# ,a, spuse el, e dulce. ' ap! de#ade.!ratelea. "u stiu dac! n#o s! mor 4iindc! am b!ut din ea. =ns! asa o moarte mi#as 4i dorit s! am # dac! as 4i stiu c! eDist!.

# Cum adic!I <ntreb! 'dmund.

# /eam!n! cu lumina mai mult dec8t orice altce.a, spuse Caspian.

# =ntocmai, con4irm! Pispirici. %umin! b!ubil!. Pesemne c! suntem acum 4oarte aproape de cap!tul lumii.

)rm! un moment de t!cere, dup! care %ucy <nge#nunche pe punte si b!u din g!leat!.

# =n .iata mea n#am simtit un gust mai pl!cut, ise ea, cu r!su4larea <ntret!iat!. ,ar, oh # ce tare e. Acum n#ar trebui s! mai m8nc!m nimic.

/i, unul c8te unul, toti oamenii de la bord b!ur! din apa aceea. (ult! .reme, amutir! cu totii. Aproape c! nu puteau suporta sen atia aceea de bine si de 4ort!, pe care o a.eau@ si, <n scurt timp, <ncepur! s! mai remarce <nc! un e4ect. Asa cum am mai spus, de c8nd plecaser! de pe insula lui Ramandu 4usese prea mult! lumin! # soarele era prea mare Gdar nu si prea 4ierbinteH, marea prea str!lucitoare, .! duhul prea sclipitor. Acum, lumina era la 4el de intens!, ba poate chiar mai puternic!, <ns! o puteau suporta. Puteau pri.i drept spre soare, 4!r! s! clipeasc! orbiti. Cedeau mai mult! lumin! dec8t .! user! .reodat! p8n! atunci. Puntea, p8n a, 4etele lor, trupurile tuturor erau din ce <n ce mai str!lucitoare, p8n! si 4r8nghiile str!luceau. /i a doua i dimineat!, c8nd a r!s!rit soarele, acum de cinci sau sase ori mai mare dec8t de obicei, s#au uitat 4iD la el si au .! ut p8n! si penele p!s!rilor care .eneau dintr#acolo <n bor.

Toat! iua, la bordul cor!biei nu se .orbi aproape deloc, p8n! aproape de ora cinei Gnimeni n# a.ea che4 de m8ncare, c!ci apa le 4usese de a;unsH, c8nd ,rinian spuseJ

# "u pot s! pricep. "u su4l! adiere de .8nt. P8n a at8m! ca o c8rp!. (area e lin! ca un lac. /i, totusi, <naint!m ca minati de 4urtun!.

# /i eu m#am g8ndit la asta, ise Caspian. Pesemne c! am intrat <ntr#un curent 4oarte puternic.

# Bm, 4!cu 'dmund. "u#i prea gro a. dac! %umea are <ntr#ade.!r o margine si noi ne apropiem de ea.

# Crei s! spui, <ntreb! Caspian, c! s#ar putea s! 4im *.!rsati- peste marginea astaI

# ,a, da, strig! Pispirici, b!t8nd din l!bute. Asa mi#am <nchipuit eu <ntotdeauna # %umea e ca un 4el de mas! rotund! si imens!, iar apele tuturor oceanelor se re.ars! necontenit peste marginea ei. Corabia .a bascula <n spatiu # re emat! pe un cap!t # si timp de c8te.a momente .om putea .edea peste margine, dup! care, bu4 <n ;os, de#a dura, cu mare .ite !...

# /i cam ce cre i, m! rog, c! ne asteapt! c8nd o s! d!m de 4und, eiI <ntreb! ,rinian.

# Tara lui Aslan, poate, ise /oarecele, cu ochii lucind. /au poate c! nu eDist! nici un 4und, acolo ;os. Poate c! tot cobori la nes48rsit. Orice ar 4i, <ns!, nici nu contea !, de .reme ce ai a.ut pri.ilegiul de a pri.i c8te.a clipe dincolo de marginea lumii.

# Ia mai <ncetati cu prostiile, inter.eni 'ustace. %umea e rotund! # adic!, rotund! ca o minge, nu ca o mas!.

# Asa e lumea noastr!, spuse 'dmund. ,ar astaI

# Creti s! spuneti c! .oi trei .eniti dintr#o lume rotund! Gca o mingeH si c! mie nu mi#ati po.estit asta niciodat!IL eDclam! Caspian. 5iindc! si noi a.em basme cu lumi rotunde, iar mie unul mi# au pl!cut <ntotdeauna enorm. "#am cre ut niciodat! c! asa ce.a poate eDista cu ade.!rat <ns! mi#am dorit <ntotdeauna s! eDiste aie.ea si s! pot tr!i si eu <ntr#o asemenea lume. Oh, as da orice # oare de ce .oi puteti intra <n lumea noastr!, iar noi niciodat! <n a .oastr!I ,e ce n#am eu

norocul !staIL Ce palpitant trebuie s! 4ie s! tr!iesti pe o chestie ca o minge. Ati 4ost .reodat! prin locurile unde oamenii umbl! cu capul <n ;osI

'dmund cl!tin! din cap.

# /i nu#i deloc asa, mai ad!ug! el. O lume rotund! nu ti se mai pare palpitant! atunci c8nd tr!iesti <n ea.

Capitolul 16 TOC(AI %A CAP&T)% %)(II

Pispirici era singura persoan! de la bordul cor!biei, <n a4ar! de ,rinian si de 4ratii Pe.ensie, care <i .! use pe Oamenii#din#(are. /e scu4undase <n mare imediat ce#l !rise pe Regele#din# (are agit8nd sulita, c!ci socotea acest gest ca pe un 4el de amenintare sau de pro.ocare si .oia s! l!mureasc! lucrurile pe loc. 'motia descoperirii 4aptului c! apa era proasp!t! si bun! <i distr!sese atentia, iar dup! aceea %ucy si ,rinian nici nu#i l!saser! r!ga ul s!#si reaminteasc! de Oamenii#din#(are, lu8ndu#l imediat deoparte si pre.enindu#l s! nu pomeneasc! nimic despre ei.

,up! cum s#a do.edit <ns! ulterior, nici n#ar 4i trebuit s!#si bat! capul cu asa ce.a, c!ci <n scurt timp *+ori de i- i#a purtat pe o mare ce p!rea nelocuit!. "imeni <n a4ar! de %ucy nu i#a mai .! ut pe Oamenii aceia, si chiar si ea i#a !rit doar <n treac!t. A doua i, au na.igat toat! dimineata <n ape 4oarte putin ad8nci, unde 4undul m!rii era plin de alge si de ierburi. 'Dact <nainte de amia !, %ucy .! u un mare banc de pesti care p!steau din ierburile marine. (8ncau dra.!n si se miscau cu totii <n aceeasi directie. *'Dact ca o turm! de oi-, se g8ndi %ucy. ,intr#o dat! !ri <n mi;locul lor o 5etit!#din#(are, cam de .8rsta ei # o 4etit! cuminte si singuratic!, a.8nd <n m8n! un 4el de b8t!. %ucy a.ea con.ingerea c! 4ata era o p!storit! #sau poate o *pestorit!- # si c! bancul de pesti era cu ade.!rat o turm! la p!scut. At8t pestii, c8t si 4ata erau

4oarte aproape de supra4at!. %a un moment dat, 4etita, alunec8nd prin apa putin ad8nc!, si %ucy, aplecat! peste parapet, a;unser! 4at! <n 4at!, iar 4etita ridic! pri.irea, uit8ndu#se 4iD la chipul lui %ucy. "#a.eau cum s!#si .orbeasc!, iar <ntr#o clip! 5etita#din#(are disp!ru unde.a <n spate, spre pupa. ,ar %ucy n#a.ea s! uite niciodat! chipul ei. "u i se p!ruse deloc speriat! sau sup!rat!, ca ceilalti Oameni#din#(are. %ui %ucy <i pl!cuse de 4etit! si era sigur! c! si 4etitei <i pl!cuse de ea. =n acea clip! trec!toare, <ntr#un 4el parc! se <mprieteniser!. "u prea a.eau sanse s! se re<nt8l#neasc! <n lumea aceea sau <n alta. ,ar dac! totusi a.eau s! se mai .ad! .reodat!, stia c! .or alerga una spre cealalt! cu bratele larg deschise.

,up! aceea, multe ile de#a r8ndul, *+ori de i- a plutit lin spre est, pe o mare 4!r! .aluri, unde .8ntul nu misca hobanele, iar prora spinteca apa 4!r! a o <n.olbura. +i de i, ceas de ceas, lumina de.enea si mai str!lucitoare, totusi suportabil!. "imeni nu m8nca si nu dormea, 4iindc! de 4apt nu simteau ne.oia s! o 4ac!, <ns! scoteau din mare g!leti cu ap! uluitoare, mai tare dec8t .inul si <ntr#un 4el mai umed!, mai lichid! dec8t apa obisnuit!, si <n t!cere sorbeau cu nesat din ea. Iar .reo doi#trei marinari, care la <nceputul c!l!toriei erau cam b!tr8iori, <ncepur! s! <ntinereasc! pe i ce trecea. Toat! lumea de pe corabie era .esel! si plin! de entu iasm, dar nu genul acela de eu4orie care te 4ace s! .orbesti ne<ntrerupt. Cu c8t <naintau spre est, cu at8t .orbeau mai putin, iar c8nd o 4!ceau, .orba era mai mult soapt!. Calmul m!rii de pe urm! <si pusese pecetea asupra lor.

# %ordule, <i ise Caspian lui ,rinian <ntr#o bun! i, ce se .ede <n 4at!I

# /ire, <i r!spunse ,rinian, eu .!d un alb nes48rsit. C8t .!d eu cu ochii <n are, de la nord la sud, numai alb si iar!si alb.

# Asta .!d si eu, ise Caspian, si nu#mi dau seama de ce.

# ,ac! am 4i la o latitudine mai mare, (aiestatea ta, <i spuse ,rinian, as ice c! e gheat!. ,ar asa nu se poate, eDclus s! 4ie gheat! aici. Oricum, n#ar strica s!#i punem pe oameni la .8sle si s! p!str!m po itia cor!biei <n 4ata curentilor marini. "u stiu ce#o 4i chestia aia, dar n#ar 4i deloc bine s! ne pocnim de ea <n plin! .ite !.

Au 4!cut cum a is ,rinian, asa c! au continuat s! na.ighe e din ce <n ce mai lent. Pe m!sur! ce se apropiau, albul acela nes48rsit r!m8nea la 4el de misterios. ,ac! era cum.a uscat <nsemna c!#i .orba de un tinut tare ciudat, c!ci p!rea neted ca apa si la acelasi ni.el cu ea. C8nd au a;uns 4oarte aproape, ,rinian a tras de c8rm! si a <ntors corabia *+ori de i- spre sud,

plas8nd#o trans.ersal pe curenti, dup! care a poruncit s! se .8sleasc! nitel tot spre sud, de#a lungul marginii acelui alb nes48rsit. Cu acest prile;, au descoperit <nt8mpl!tor c!, de 4apt, curentul marin a.ea doar .reo doispre ece metri l!time si c! <n rest marea era calm! ca o balt!. Constatarea aceasta a umplut de bucurie echipa;ul, care <ncepuse de;a s! cread! c! drumul <napoi spre tara lui Ramandu, .!slind tot timpul <mpotri.a curentului, a.ea s!#i sleiasc! de puteri. GTot asa se eDplica si disparitia brusc! a p!storitei <n ap!. "u era <n b!taia curentului marin, c!ci, dac! ar 4i 4ost, s-#ar 4i deplasat si ea spre est, cu aceeasi .ite ! ca si corabia.H

,ar nici acum nimeni nu#si d!dea seama ce putea 4i materia aceea alb!. Cobor8r! apoi barca, pentru a pomi <n recunoastere. Cei care r!maser! pe *+ori de i- .! ur! limpede cum barca intr! drept <n mi;locul albului nes48rsit. Au ir!, pe urm!, glasurile celor din barc! G4oarte clar peste ap!H, iar dup! tonalitatea lor strident! deduser! <ntreaga uimire ce pusese st!p8nire pe cei plecati. A urmat apoi o pau !, Rynel4 m!sur8nd ad8ncimea apei cu sonda special!@ iar c8nd, dup! aceea, barca se <ntoarse, obser.ar! c! p!rea plin! de materia aceea alb!. /e <ngr!m!dir! cu totii la parapet s! a4le nout!tile.

# Crini, (aiestatea taL strig! Rynel4, st8nd <n picioare la prora b!rcii.

# Ce#ai isI <ntreb! Caspian.

# Crini <n4loriti, (aiestatea ta, ise Rynel4. ,in aceia care cresc prin .!i sau acas!, <n gr!din!.

# Ia uitatiL strig! %ucy, a4lat! <n partea din spate a b!rcii. /i ridic! bratele ude pline de petale albe si de 4run e late si turtite.

# Care e ad8ncimea, Rynel4I <ntreb! ,rinian.

# Aici <ncepe ciud!tenia, c!pitane, <i r!spunse Rynel4. Apa e tot ad8nc!. Trei st8n;eni si ;um!tate.

# "u se poate s! 4ie crini # <n 4ine, nu ceea ce numim noi crini, ise 'ustace.

Pesemne c! nici nu erau, dar oricum sem!nau 4oarte mult cu crinii. /i c8nd, dup! ce s#au mai s4!tuit un pic, *+ori de i- a c8rmit <napoi <n curentul marin si a <nceput s! pluteasc! spre est prin %acul#cu#Crini sau (area#de#Argint Gau <ncercat ambele denumiri, <ns! p8n! la urm! a r!mas (area#de#Argint, asa cum 4igurea ! si acum pe harta lui CaspianH a <nceput cea mai ciudat! etap! a c!l!toriei lor. =n scurt timp, marea <ntins! pe care o l!sau <n urm! s#a preschimbat <ntr#o margine subtire de albastru, pierdut! unde.a <n are, spre apus. Albul, pres!rat cu un 4el de auriu pal, se <ntindea de ;ur <mpre;urul lor, cu eDceptia p!rtii dinspre pupa, unde trecerea cor!biei croise un culoar printre crini, l!s8nd s! se .ad! apa ce str!lucea ca o sticl! .erde. ,up! <n4!tisare, aceast! mare de pe urm! sem!na 4oarte mult cu Oceanul ArcticJ iar dac! ochii lor n#ar 4i de.enit ageri ca de uliu, soarele pe acel alb nes48rsit # mai cu seam! de.reme dimineata, c8nd astrul era e4ecti. urias # li s#ar 4i p!rut orbitor si de nesuportat. /i <n 4iecare sear! acelasi alb 4!cea s! dure e mai mult lumina ilei. Oceanul de crin p!rea nem!rginit. +i dup! i, din acele mile si leghe de 4lori se ridica un miros 4oarte greu de descris, dup! p!rerea lui %ucy@ dulce era, ce#i drept, dar nicidecum sopori4ic sau ametitor, o mireasm! proasp!t!, r!coroas!, <nsingurat! parc!, care#ti p!trundea <n creier, d8ndu#ti sen atia c! ai 4i putut urca un munte <n 4ug! sau c! te#ai 4i putut lua la tr8nt! cu un ele4ant. 'a si Caspian <si spuser! unul celuilaltJ */imt c! nu mai pot suporta mult! .reme chestia asta, dar totodat! nici n# as .rea s! <ncete e-.

/ondau 4oarte des ad8ncimea, dar abia dup! c8te.a ile apele au <nceput s! 4ie mai putin ad8nci. Apoi, ad8ncimea a tot sc! ut progresi., <ntr#o bun! i, au 4ost ne.oiti s! .8sleasc! pentru a iesi din curentul marin, <naint8nd <n pas de melc si sond8nd mereu 4undul m!rii. /i, cur8nd, a de.enit 4oarte limpede c! *+ori de i- nu a.ea cum s!#si mai continue c!l!toria spre est. /i, <ntr#ade.!r, doar iscusinta cu care a 4ost mane.rat! a sal.at#o de la esuare pe .reun banc de nisip.

# Cobor8ti barca, strig! Caspian si chemati#i pe oameni la pupa. Creau s! le .orbesc.

# Ce are de g8nd s! 4ac!I <i sopti 'ustace lui 'dmund. Are o eDpresie ciudat! <n ochi.

# Cred c! probabil ar!t!m cu totii la 4el, ise 'dmund.

/e duser! l8ng! Caspian pe puntea de la pupa si cur8nd toti oamenii se adunar! la picioarele sc!rii s! aud! discursul Regelui.

# Prieteni, ise Caspian, acum ne#am <ndeplinit misiunea de c!utare pentru care ne#am <mbarcat pe *+ori de i-. I#am g!sit pe toti cei sapte lor i si, cum Pispirici a ;urat s! nu se mai <ntoarc! niciodat!, c8nd .eti a;unge <n tara lui Ramandu .eti constata negresit c! %or ii Re.ilian, Argo si (a.ramorn s#au tre it din somnul cel ad8nc. Tie, %ordule ,rinian, <ti <ncredinte aceast! corabie, rug8ndu#te s! pornesti spre "arnia cu toate p8n ele sus, na.ig8nd c8t se poate de iute, si mai ales s! nu te opresti nici <n ruptul capului pe Insula Apa (ortii. /i instruieste#l pe regentul meu, Piticul Bunil!, s! le dea marinarilor acestora r!splata pe care le# am 4!g!duit#o. Au meritat#o din plin. Iar dac! eu nu m! .oi mai <ntoarce, dorinta mea este ca Regentul, <mpreun! cu /tarostele Cornelius, cu Bursucul (8nc!#Tru4e si cu %ordul ,rinian s! aleag! un Rege al "arniei cu consimt!m!ntul...

# /ire, <l <ntrerupse ,rinian, asta <nseamn! c! abdicatiI

# (! duc cu Pispirici s! .!d Cap!tul %umii.

)n murmur de consternare str!b!tu grupul de marinari.

# "oi .om lua barca, ise Caspian. =n aceste ape bl8nde si calde nu .eti a.ea ne.oie de ea, iar pe insula lui Ramandu .! .eti construi una nou!. /i acum...

# Caspian, inter.eni 'dmund cu 4ermitate, nu se poate s! 4aci asa ce.a.

# Categoric, nu, ise Pispirici, (aiestatea sa nu poate 4ace asa ce.a.

# "u, <ntr#ade.!r, ise ,rinian.

# "u se poateIL rosti Caspian t!ios, sem!n8nd c8te.a clipe cu unchiul s!u (ira .

# Cer iertare (aiest!tii tale, ise Rynel4 de pe puntea de dedesubt, dar dac! unul dintre noi ar proceda asa, 4apta lui s#ar numi de ertare.

# Te bi ui prea mult pe stima pe care ti#o port, Rynel4, si de aceea <ti permiti s! spui asa ce.a, ise Caspian.

# "u, /ireL Are per4ect! dreptate, spuse ,rinian.

# Pe Coama lui Aslan, ise Caspian, credeam c! <mi sunteti toti supusi de.otati, si nu dasc!li pis!logi.

# 'u unul nu sunt supusul t!u, ise 'dmund, dar tot spun c! nu se poate s! 4aci asa ce.a.

# Iar!si *nu se poate-, ise Caspian. Cum adic!I

# Rogu#te, (aiestatea ta, noi .oiam s! spunem c! nu se cade s! procede i asa, ise Pispirici cu o plec!ciune ad8nc!. 'sti Regele "arniei. =ti calci cu.8ntul 4at! de toti supusii, si mai ales 4at! de Bunil!, dac! nu te <ntorci. "u ai dreptul s! pornesti <n a.entur!, ca orice persoan! pri.at!. Iar dac! (aiestatea ta nu .rea s! priceap! logica acestor cu.inte, toti oamenii de la bordul acestui .as .or a.ea datoria ca, din loialitate, s!#mi urme e eDemplul, a;ut8ndu#m! s! te de arme si s! te leg, p8n! ti#o .eni mintea la cap.

# =ntocmai, spuse 'dmund. Cum au 4!cut cu )lise c8nd .oia s! se duc! la /irene.

Caspian duse m8na la minerul s!biei, c8nd %ucy spuseJ

# /i nu uita c! i#ai promis 4etei lui Ramandu c! te .ei <ntoarce.

Caspian <ncremeni.

# P!i, bine, asta e, ise el, dup! o scurt! pau !. R!mase nehot!r8t c8te.a clipe, dup! care strig! spre toti cei de pe corabieJ

# Bine, 4ie cum .reti .oi. (isiunea noastr! de c!utare a luat s48rsit. "e .om <ntoarce. Ridicati barca la loc.

# /ire, spuse Pispirici, nu ne .om <ntoarce toti. 'u, cum am mai eDplicat...

# %inisteL tun! Caspian. Am acceptat s! 4iu d!sc!lit, dar dus de nas n#am s! m! las. "u#i <nchide nimeni gura /oarecelui !luiaI

# (aiestatea sa a 4!g!duit, ise Pispirici, c! .a 4i drept si bun cu Animalele Corbitoare din "arnia.

# ,a, <ntr#ade.!r, cu Animalele Corbitoare, ise Caspian. ,ar n#am spus nimic <n pri.inta animalelor care tr!nc!nesc tot timpul.

/i, ner.os, .8rli scara ;os si intr! <n cabin!, tr8ntind usa.

C8nd, <ns!, ceilalti se duser! dup! el ce.a mai t8r iu, <l g!sir! tare schimbat@ era alb la 4at! si a.ea lacrimi <n ochi.

# ,egeaba, ise el. (ai bine m! purtam 4rumos, dec8t s!#mi dau <n petic cu ner.i si l!ud!rosenii. Aslan mi#a .orbit. "u # n#a 4ost de 4apt aici. "ici n#ar <nc!pea <n cabin!, de 4apt. =ns! capul acela de leu auriu s#a <nsu4letit si mi#a .orbit. A 4ost teribil # ce ochi a.ea. "#a 4ost dur cu mine # doar un pic cam aspru la <nceput. ,ar a 4ost oricum cumplit. /i mi#a is # mi#a is # oh, nu pot <ndura asa ce.a "ici c! s#ar 4i putut s!#mi spun! ce.a mai r!u. Coi .a trebui s! mergeti mai departe. # Pispa, 'dmund, %ucy si 'ustace@ iar eu trebuie s! m! <ntorc. /ingur. "umaidec8t. Ah, la ce bun toate asteaI

# Caspian drag!, ise %ucy. /tiai prea bine c! mai de.reme sau mai t8r iu urma s! ne <ntoarcem <n lumea noastr!.

# ,a, rosti Caspian printre suspine, dar .!d c! e *mai de.reme-.

# Ai s! te simti mai bine c8nd .ei a;unge <napoi pe Insula lui Ramandu.

/#a mai <n.eselit el un pic ce.a mai t8r iu, <ns! desp!rtirea a 4ost dureroas! pentru ambele p!rti si n#am de g8nd sa !bo.esc asupra ei. Pe la ora dou! dup!#amia a, bine apro.i ionat! cu merinde si ap! Gdesi credeau c! nu .or a.ea che4 s! m!n8nce sau s! beaH si cu luntrisoara lui Pispirici la bord, barca se desprinse .8slind de *+ori de i-, <ndep!rt8ndu#se prin nes48rsitul co.or de crini. *+ori de i- arbor! toate drapelele, cu scuturile sclipind pe 4lancuri <n cinstea plec!rii lor. C8t de <nalt!, de mare si de primitoare li se p!rea 4rumoasa corabie de unde st!teau ei <n barca cea ;oas!, <ncon;urati de crini. /i, petrec8nd#o asa cu pri.irea, o .! ur! c8rmind si pornind <n b!taia .8slelor spre .est. ,esi %ucy s! .!rs! c8te.a lacrimi, recunoscu <ns! c!, <ntr# un 4el, n#a.ea ce s!#si doreasc! mai mult %umina, linistea, mirosul pisc!tor al (!rii de Argint, p8n! G<n mod ciudatH si <n pustietatea aceea erau absolut capti.ante.

"u era ne.oie s! .8sleasc!, <ntruc8t curentul <i purta constant spre est. "imeni n#a dormit si n#a m8ncat. Toat! noaptea si apoi toat! iua urm!toare au alunecat lin spre r!s!rit, iar c8nd s#au re.!rsat orile <n cea de#a treia i # cu o str!lucire pe care .oi sau eu n#am putea#o suporta nici cu ochelari de soare la ochi #au .! ut <n 4ata lor o minune. Intre ei si cer se <n!lta parc! un id .erde#cenusiu, tremur!tor si sclipitor. Pe urm! soarele se ridic! sus pe cer@ la <nceput, <l !rir! prin id, iar, pe m!sur! ce urca, lumina lui se preschimba <n minunate culori de curcubeu. Apoi, <si d!dur! seama c! idul era de 4apt un .al lung si <nalt #un .al 4iDat la nes48rsit <ntr#o parte, asa cum se .ede adesea la marginea unei cascade. P!rea s! aib! cam ece metri <n!ltime, iar curentul <i <mpingea iute <ntr#a#colo. Poate .#ati 4i asteptat s! le 4ie team!. "u le era. "u cred c! i#ar 4i 4ost cui.a team!, dac! era <n locul lor. C!ci acum .edeau ce.a nu numai <n spatele .alului, ci si <n spatele soarelui. ,ac! nu li s#ar 4i <nt!rit .ederea de la apa b!ut! din (area#de# pe#)rm!, n#ar 4i putut .edea nici m!car soarele. Asa, <ns!, puteau s! se uite la soarele care r!s!rea si s!#l .ad! limpede, la 4el ca si lucrurile de dincolo de el. Ce au .! ut ei #spre r!s!rit, dincolo de soare # a 4ost un lant de munti. 'ra at8t de <nalt, <nc8t ori n#au i butit s!#i .ad! crestele, ori au uitat c! le#au .! ut. "ici unul nu#si aminteste s! 4i .! ut .reun cer <n acea directie. Pesemne c! muntii erau de 4apt <n a4ara lumii. C!ci orice munti, 4ie ei cu mult mai pitici dec8t erau aceia, la <n!ltimea aceea ar 4i trebuit s! 4ie acoperiti de !pad! si de gheat!. Acestia <ns! erau <n.er iti, plini de p!duri unde era cald si de cascade, p8n! sus de tot, c8t cuprindeai cu ochii. /i, brusc, a .enit o bri ! dinspre est guduind creasta .alului si preschimb8nd#o <n tot 4elul de 4orme <nspumate, <n ;urul c!rora apa s#a <n.olburat. "#a durat mai mult de c8te.a secunde, <ns! cei trei copii nu .or uita niciodat! ce#au simtit atunci. Clipele acelea le#au adus un miros si un sunet, un sunet mu ical. 'dmund si 'ustace n#a.eau s! mai pomeneasc! niciodat! de asta dup! aceea. %ucy nu spunea dec8tJ *Ti se rupea inima. # ,e ce, am is eu, era chiar at8t de tristI # TristLL "u, a spus %ucy.

"imeni din barc! nu s#a <ndoit o clip! c! pri.eau dincolo de Cap!tul %umii, <n tara lui Aslan.

=n acea clip!, cu un p8r8it, barca se <mpotmoli pe uscat. Apa nu era <ndea;uns de ad8nc!.

# ,e aici, ise Pispirici, am s! merg singur mai departe.

"ici n#au <ncercat m!car s!#l opreasc!, <ntruc8t a.eau sen atia acum c! totul 4usese predestinat sau c! se mai <nt!mplase asa. %#au a;utat s!#si coboare lun#trisoara. Pe urm!, Pispirici si#a scos sabia G*"u .oi mai a.ea ne.oie de ea-, a is elH si a a .8rlit#o departe pe (area#cu#Crini. Acolo unde a c! ut, a r!mas dreapt! <n sus, cu minerul iesit din ap!. Apoi, si#a luat r!mas bun de la ei, <ncerc8nd ca, de dragul lor, s! 4ie trist@ <ns! tremura de 4ericire. Pentru prima si ultima oar!, %ucy a 4!cut ceea ce#si dorise dintotdeaunaJ l#a luat <n brate si l#a m8ng8iat. Pe urm!, gr!bit, Pispirici s#a suit <n b!rcut! si a luat rama, iar curentul l#a prins purt8ndu#l departe, o pat! 4oarte neagr! <n contrast cu crinii, <ns! pe .al nu cresteau crini@ .alul era ca o pant! .erde si lin!. %untrisoara mergea din ce <n ce mai repede, urc8nd 4rumos pe .al. O 4ractiune de secund!, au mai !rit barca si silueta lui Pispirici chiar pe creasta .alului. ,up! aceea, s#au 4!cut ne.! uti, iar din acel moment nimeni n#a mai putut sustine cu ade.!rat c! l#ar mai 4i .! ut pe Pispirici /oarecele. Con.ingerea mea, <ns!, este c! a a;uns tea4!r si s!n!tos <n tara lui Aslan, unde tr!ieste si ast! i.

=n timp ce soarele r!s!rea, imaginea acelor munti din a4ara lumii s#a estompat tot mai mult, p8n! ce a disp!rut complet. Calul a r!mas, <ns! <n spatele lui nu mai era dec8t cerul albastru.

Copiii s#au dat ;os din barc!, pornind cu picioarele prin ap! # nu spre .al, ci spre sud, a.8nd <n st8nga idul de ap!. "#ar 4i putut spune de ce au 4!cut asa@ asta le era soarta. /i, desi se simtiser! # si 4useser! #4oarte maturi pe *+ori de i-, acum se simteau complet in.ers, tin8ndu#se de m8ini si b!l!cindu#se prin ap!, printre crini. "u oboseau de4el. Apa era cald! si de.enea tot mai putin ad8nc!. =n cele din urm!, au a;uns pe nisip uscat, apoi pe iarb! # o c8mpie urias! cu iarb! 4oarte 4in! si scurt!, aproape la acelasi ni.el cu (area#de#Argint si care se <ntindea <n toate directiile, alt4el dec8t un musuroi de c8rtit!.

/i, desigur, asa cum se <nt8mpl! <ntotdeauna pe un teren per4ect neted si 4!r! copaci, a.eau sen atia c! cerul cobora parc! pentru a se contopi cu iarba din 4ata lor. =ns!, continu8nd s! mearg!, au c!p!tat strania impresie c! aici, cel putin, cerul cobora e4ecti. pentru a se lipi de p!m8nt # un id albastru, 4oarte str!lucitor, <ns! real si solidJ parc! ar 4i 4ost de sticl!. /i cur8nd

au 4ost 4oarte siguri de acest lucru. /e apropiaser! 4oarte mult de locul unde cerul se <mbin! cu p!m8ntul.

"umai c! <ntre ei si poalele cerului era pe iarba .erde ce.a at8t de alb, <nc8t p8n! si cu ochii lor de .ultur abia dac! puteau pri.i <ntr#acolo. /e apropiar! si constatar! c! era un (iel.

# Baideti s! m8ncati de dimineat!, le spuse (ielul, cu glasul lui dulce ca laptele.

Pe urm!, abia ce#au b!gat de seam! c! pe iarb! era aprins un 4oc, la care se pr!;ea niste peste. /e ase ar! si m8ncar! peste, 4iindu#le 4oame pentru prima oar! de at8tea ile. /i <n .iata lor nu gustaser! ce.a mai delicios.

# Te rog, (ielule, ise %ucy, pe#aici e drumul spre tara lui AslanI

# "u pentru .oi, <i r!spunse (ielul. Pentru .oi usa pe care se intr! <n tara lui Aslan se a4l! <n lumea .oastr!.

# CumLI eDclam! 'dmund. 'Dist! posibilitatea de a p!trunde <n tara lui Aslan si din lumea noastr!I

# =n tara mea se poate intra din toate lumile, ise (ielul@ dar, <n timp ce rostea aceste cu.inte, bl!nita alb! ca !pada s#a <nrosit, preschimb8ndu#se <ntr#un auriu#<nchis, trupul i s#a m!rit, iar <n 4ata lor st!tea acum <nsusi Aslan, pri.indu#i de la <n!ltime si <mpr!stiind lumin! din coam!.

# Oh, Aslan, ise %ucy. Crei s! ne spui, te rog, cum s! intr!m <n tara ta, .enind din lumea noastr!I

# Am s! .! tot spun asta mereu, ise Aslan. =ns! n#am s! pomenesc nimic despre c8t de lung sau c8t de scurt .a 4i drumul@ doar c! .a trebui s! treceti peste un r8u. "u .! 4ie <ns! team!, c!ci eu sunt marele Constructor de Poduri. Acuma, haideti@ .oi deschide usa din cer si .! .oi trimite <n tara .oastr!.

# Aslan, te rog, ise %ucy. =nainte s! plec!m, .rei s! ne spui c8nd ne .om mai <ntoarce <n "arniaI Te rog 4rumos. Oh, si 4! s! 4ie c8t mai repedeL

# Iubita mea, <i spuse Aslan cu mult! bl8ndete, tu si 4ratele t!u nu .eti mai .eni niciodat! <n "arnia.

# Oh, AslanL rostir! <n cor 'dmund si %ucy, absolut disperati.

# /unteti prea mari acum, copii, ise Aslan, si trebuie s! .! apropiati mai mult acum de lumea .oastr!.

# "u de "arnia <mi pare r!u, s! stii, spuse %ucy printre suspine. Ci de tine. "#o s! te mai .edem niciodat!. /i cum s! putem tr!i, 4!r! s! te mai <nt8lnimI

# Ba o s! m! mai <nt8lniti, draga mea, ise Aslan.

# 'sti si tu acolo, domnuleI <ntreb! 'dmund.

# ,a, sunt, spuse Aslan. =ns! acolo am alt nume. Trebuie s! .! obisnuiti s! m! cunoasteti dup! acel nume. Acesta a 4ost, de 4apt, moti.ul pentru care ati 4ost adusi <n "arnia, ca, a;ung8nd s! m! cunoasteti un pic aici, s! a.eti posibilitatea s! m! cunoasteti mai bine acolo.

# /i nici 'ustace nu se .a mai <ntoarce .reodat!I se interes! %ucy.

# Copila mea, ise Aslan, de ce tii tu neap!rat s! stii toate asteaIL Baideti, deschid usa din cer.

Apoi, <ntr#o clip! idul albastru se spintec!, asa cum s48s8i o perdea, si de dincolo de cer n!.!li o lumin! cumplit de alb!@ simtir! atingerea coamei lui Aslan si s!rutul %eului pe 4runte, dup! care # se tre ir! <n dormitorul dosnic din casa m!tusii Alberta, la Cambridge.

"u mai r!m8n de spus dec8t dou! lucruri, <n primul r8nd, trebuie amintit c! Regele Caspian si oamenii lui s#au <ntors cu bine pe Insula lui Ramandu. /i c! cei trei lor i s#au tre it din somn. Caspian s#a <nsurat cu 4iica lui Ramandu si, p8n! la urm!, au a;uns cu totii <napoi <n "arnia, iar ea a de.enit o mare regin!, 4iind mama si bunica unor mari regi. =n al doilea r8nd, se cu.ine spus c!, <n lumea noastr!, toti au <nceput cur8nd s! remarce c8t de mult se schimbase 'ustace <n bine, *de parc! ar 4i alt b!iat-J toti, <n a4ar! de m!tusa Alberta, care icea c! 'ustace a de.enit tare banal si plictisitor, pesemne sub in4luenta 4ratilor Pe.ensie.

"OTIT& BIOBIB%IOPRA5IC&

C%IC' /TAP%'/ %'KI/ G19:9#1:62H, critic, teolog, autor de science 4iction si literatur! pentru copii.

"!scut la Bel4ast, a 4ost din anii copil!riei un cititor pasionat care s#a eDersat de timpuriu <n arta scrisului. (oartea mamei sale, c8nd el a.ea doar ece ani, a <nsemnat s48rsitul unei copil!rii 4ericite si ocrotite si totodat! <nt8lnirea cu o nou! lume, cea a scolilor si internatelor de b!ieti. Adolescentul si#a g!sit re4ugiul <n mitologie si <n mu ic!, si#a pierdut credinta <n ,umne eu, dar a continuat s! scrie. A repurtat c8te.a succese scolare, iar mai t8r iu a publicat un .olum de poe ii si a <nceput s! studie e limbi clasice si 4iloso4ia la OD4ord, <n <ncheierea studiilor, s#a dedicat literaturii engle e, iar din 1:2$ a 4ost primit la (agdalen College, remarc8ndu#se ca un eDcelent orator si dasc!l, <n aceast! perioad!, casa lui a de.enit locul de <nt8lnire a unui grup de scriitori, printre care se num!ra si O.R.R. TolFien. =n 1:$3 s#a mutat la Cambridge, unde a de.enit primul titular al Catedrei de literatur! engle ! medie si renascentist!.

=ntre 1:2: si 1:21, C./. %e0is s#a recon.ertit la crestinism, iar aceast! important! eDperient! a de.enit o surs! si o constant! a <ntregii sale opere, <ncep8nd cu prelegerile si cu lucr!rile sale de specialitate si p8n! la trilogia /5 GOut o4 the /ilent Planet@ Perelandre@ That Bideous /trengthH sau ciclul de po.estiri 4antastice pentru copii CRO"ICI%' ,I" "AR"IA.