CUM A FOST DESCOPERIT

AZ O T U L

Pna la 1630 si chiar multa vreme dupa aceea, cand alchimistul Helmont introduce notiunea de gaz, toate gazele se numeau ,,aer", cu un adaus care marca una din proprietatile sale. Van Helmont mentioneaza insa si unul din componentii aerului sub denumirea de ,,gaz silvestru". ra vorba de bio!idul de carbon, iar denumirea pare a proveni de la imposbiliatea condensarii lui. "tudiul chimic al aerului incepea sa devina o preocupare a cercetatorilor abia in a doua #umatate a secolului al $V%%%&lea. 'el dintai om de stiinta care constata ca aerul nu este (ormat dintr&un singur (el de substanta este )oseph *lac+, un chimist englez de origine (ranceza. ,zotul apare mai tarziu, dar nu ca corp distinct, ci con(undat cu bio!idul de carbon. -otusi anul descoperirii azotului este 1../, iar numele decoperitorului este 0aniel 1uther(ord. 'el care descpoerise azotul era un tanar scotian de /3 de ani, care isi (acea teza de dizertatie la 2niversitatea din dingburg la pro(esorul )ohn *lac+. -anarul chimst (acea cercetari asupra aerului, dar in legatura cu respiratia plantelor. %n decursul a numeroase e!periente avea sa dovedeasca ca ,,aerul" care nu intertinea arderea nu este numai bio!idul de carbon, ci si azotul, cu care avea multe asemanari (izice. ,st(el, 0. 1uther(ord trece aer peste carbune inrosit 3mangal4, iar produsul arderii il spala cu alcalii caustice si apa de var, unde se retine bio!idul de carbon 3care trece in carbonatii respectivi4. ,,,erul" care trecea mai departe, dupa aceste spalari, era azotul pe care 1uther(ord il identi(ica drept un corp nou si&l numeste ,,aer meti(ic", deoarece nu intertine viata, considerandu&l un (el de ,,viciat" ca si cel rezultat prin respiratie.,st(el 1uther(ord este recunoscut ca descoperitor al

azotului. 'inci ani mai tarziu 31...4, ,.5. 5avoisier arata ca azotul e!ista in stare libera in atmos(era sio ca el reperzinta .67 dintr&un volum de aer. %n 1.86, cu ocazia editarii primei nomenclaturi chimice, ,.5avoisier 3cu 9u:ton de ;orveau4 inlocuieste denumirea de ,,aer me(itic" si cea de ,,aer (logisticat" cu cea de azot care provine de la legarea a doua cuvinte grecesti 3a<privativ si zoe<viata4 deci (ara viata, din cauza ca nu intertinea viata animalelor care&l inspira. %n anul 18/3, ).,. 'haptal 31.=6&183/4, un alt chimist (rancez, da azotului numele de nitrogen 3dupa cuvintele grecesti natron<salpetru si gennao<a produce4, deci producator de nitrati 3salpetru4. >umele de azot a ramas raspandit in special in ?ranta, iar cel de nitrogen a (ost perluat in tarile de limba engleza. STAREA NATURALA SI METODELE DE OBTINERE ,zotul ste (oarte raspandit in natura ina(ara de (aptul ca se gaseste in scoarta pamantului in cantitate de 3!10&/7, el este de asemenea, un component principal al aerului, care, dupa cum se stie, consta din .87 3in volume4 azot liber. 'ea mai mare patre din azotul din scoarta pamantului se gaseste sub (orma de combinatii organice, in timp ce combinatiile anorganice ale azotului, 3cu e!ceptia azotatului >a>@34 nu se intalnesc in cantitati mari in natura. ;etodele industriale de obtinere a azotului se bazeaza pe separarea azotului de o!igen prin evaporarea aerului lichid in instaltii speciale. %n conditiile de laborator azotul (oarte pur se obtine din combinatiile lui, de e!emplu prin trecerea unui curent de amoniac peste o!id de cupru inrosit sau prin descopunerea azotitului de amoniu >HA>@/ la cald. PROPRIETATILE FIZICE %n conditiile obisnuite de temperatura si persiune, azotul este un gaz incolor,

inodor si insipidB un litru de azot cantaerste 1,/=06 g. 5a racire puternica si persiune inalta, azotul trece mai intai intr&un lichid incolor, cu punctul de (ierbere &16=,8 @', iar apoi intr&o substanta solida ce cristalizeaza in sistemul cubic si se topeste la &/10,1@'. 0ensitatea azotului lichid este 0,88gCcm/. ,zotul gazos are o conductivitate termica mai mica decat cel lichid. PROPRIETATILE CHIMICE 5a temeraturi #oase azotul este putin activB in conditiile de elaborare a alia#elor azotul este un element care se combina energrtic cu metalele si metaloizii. ;ai importante sunt combinatiile hidrogenate ale azotului, in primul rand amonacul, deoarece prin actiunea acestuia asupra anumitor metale sau a o!izilor lor se (ormeaza nitruri&combinatii, care se obtin la temperaturi ridicate si sunt stabile la cald. ,zotul si hidrogenul. 5a trecerea unei descarcari electrice printr&un amestec de hidrogen si azot se (ormeaza amoniacD>/E3H /2/>H3B deoarece aceasta reactie este e!oterma si este insotita la temperatura obisnuita de o dega#are de 11,86 +calCmol >H3, desigur prin marirea temperaturii se va micsora concentratia de amoniac. ,zotul si (os(orul. ?os(orul nu se combina la temperatura obisnuitaB nu se combina nici prin incalzira (os(orului la 300@' in azot si in amoniac. >itura de (os(or & P> & se (ormeaza la trecerea unor scantei electrice prin vapori de (os(or si azot. >iturile metalelor. 'ombinatiile metalelor cu azotul se (ormeazaprin actiunea azotului sau a amoniacului. 5itiul, magneziul, borul si aluminiul, in tip ce reactioneaza cu o!igenul din aer se combina si cu azotul. 5itiul, calciul, strontiul, bariul, magneziul, borul, aluminiul, pamanturile rare, siliciul, titanul, zirconiul, ceriul, toriul, manganul se combina direct cu azotul prin incalzire. 5a incalzirea in amonic se (ormeaza nituriDpotasiul, cuprul, bariul, magneziul, zincul, aluminiul titanul, manganul, (ierul. . INTERBUINTAREA AZOTULUI ,zotul pur se utilizeaza in umplerea lampilor electrice. 0intre combinatiile azotului, cea mai utilizata in tehnica este amoniacul 3>H34 care se (oloseste in indusria (rigului, la obtinerea ghetii arti(iciale, la (abricarea acidului azotic si a ingrasamintelor cu azot sintetic. 0e o deosebita imprtanta tehnica este acidul azotic 3H>@34, utilizat pe scara larga

n industria chimica. "e mai (oloseste la (abricarea colorantilor, a medicamentelor, obtinerea e!plozivilor Sursa:,,Proprietatile (izico&chimice ale elementelor"