Motivaia turistic

Motivatia pentru calatorie exista de cand lumea, sub forme usor diferite fata de cele din ziua de azi: calatoria ca expeditie, calatoria ca pelerinaj, calatoria ca initiere, calatoria ca accesare a unor locuri noi mai mult sau mai putin indepartate, calatoria ca mod de viata. Una din intruchiparile sale moderne, turismul, constituie unul din motoarele de baza ale uriasei economii mondiale. Turismul modeleaza lumea si privirile oamenilor sub diferite forme: de la "consum vizual colectiv", cum il numeste sociologii, pana la stabilirea unei relatii personale cu locul vizitat; de la turism de masa, atent planificat si dramuit prin intermediul agentiilor turistice, pana la turism alternativ, ce poate cunoaste multiple fatete. rintre motivele care !l determin" pe omul zilelor noastre s" se deplaseze de la locul de re#edin$" pentru a vizita o localitate, zon" sau $ar" ori s"%#i petreac" un timp !n mijlocul naturii se num"r": & nevoia de evadare din mediul urban poluat #i din ritmul unor activit"$i cotidiene din ce !n ce mai intense; & nevoia de divertisment, agrement sau distrac$ie; & nevoia de contact cu 'noul'; & dorin$a de a cunoa#te frumusetile unei zone, $"ri sau cultur", artele, tradi$iile; & !ngrijirea s"n"t"$ii. Turismul, ca mod superior de petrecere a timpului liber, este determinat, !n evolu$ia sa #i de o mul$ime de condi$ii care asigur" satisfacerea motiva$iilor turistice. Motiva$ia turistic", !n esen$", cuprinde: trebuin$e, impulsuri, inten$ii #i tendin$e specifice cu carcater subiectiv, influen$at de o serie de factori. (ivelurile piramidei motiva$ionale umane, propuse de ). Maslov *+,-./ sunt diferite, i anume: a/ motivaia social *de afiliere, de adeziune, identificare cu al$ii, apartenen$a la grup, comunitate cultural" / se identific" cu nevoia omului de a c"uta grupul de excursioni#ti, de a se integra !n acest grup, etc.; b/ motivaia cognitiv *necesitatea de a #ti, de a !ntelege, de a descoperi / se identific" cu nevoia de cunoa#tere a tradi$iilor, obiceiurilor, me#te#ugurilor, istoriei, culturii, artei altor centre de civiliza$ie; aceast" nevoie cre#te pe m"sur" ce se ad0nce#te specializarea activit"$ilor culturale; c/ motivaia de concordan !ntre cunoa#tere, sim$ire #i ac$iune contribuie la integrarea personalit"$ii #i se reg"se#te !n ac$iunile turistice cu caracter coparticipativ, !n nevoia contractelor cu popula$ia local", !n nevoia de a g"si locuri lini#tite !n mijlocul naturii #.a. d/ motivaia de repaus i de reconfortare, ca principala motiva$ie turistic", este satisfacut" printr%un complex de condi$ii #i mijloace din afara re#edintei individului; e/ motivaia estetic exprim" tendin$a spre frumos, spre art", cultur" #i civiliza$ie, spre inedit etc. 1in0nd seama de experien$a mondial" privind evolu$ia cererii de servicii turistice, motiva$iile turistice pot fi grupate !n dou" categorii principale: & motiva$iile turistice decurg0nd din preocup"rile extraprofesionale de ordin general, ca de exemplu: aspira$iile pentru destinderea fizic" #i intelectual", !ngrijirea s"n"t"$ii, participarea la unele manifest"ri sau evenimente culturale, sportive sau de alta natur", care ofer" satisfac$ii !n general opuse condi$iilor existente la re#edin$a permanent" a turistului poten$ial; & motivatii decurgand din atrac$iile resurselor turistice propriu%zise, ca de exemplu: atrac$iile naturale *peisajul, condi$iile climaterice #.a./ sau atrac$iile social%culturale *artistice, folclorice, istorice, tehnico%#tiin$ifice #.a./

2ele dou" categorii fundamentale ale motiva$iilor turistice, genereaz" cu efecte diferite, anumite activit"$i preferen$iale #i, !n consecin$", forme de turism adaptate cerererii de servicii ale clientelei poten$iale c"reia i se adreseaz".