Capitolul 5

Managementul aprovizionarii

Managementul aprovizionarii: reprezinta ansamblul de activitati prin intermediul carora intreprinderile comerciale isi procura marfurile destinate vanzarii in conditiile unor costuri cat mai mici vizand obtinerea unei profitabilitati cat mai mari. Printre activitatile cele mai importante pe care le regasim in sfera aprovizionarii sunt: determinarea necesarului de aprvizionare, elaborarea programului privind procurarea marfurilor, studierea furnizorilor potentiali, selectia furnizorilor, incheierea si derularea contractelor cu furnizorii, receptia marfurilor: stabilirea locului unde se efectueaza receptia (la sediul comerciantului), determinarea cantitatii efectiv livrate, controlul calitatii (organoleptic sau prin probe de laborator), stabilirea comisiei care se ocupa de receptia marfurilor etc.

Rolurile subsistemului aprovizionrii: - Surs de informare strategic; - Subsistem cu participare activ. Primul rol decurge din raporturile subsistemului cu piaa de furnizare intern i extern n calitate de factor de cumprare. Astfel, poate culege informaii utile att pentru procesul de aprovizionare, ct i pentru activitatea de ansamblu a firmei, precum: evoluia cererii i a ofertei de produse, tendine n evoluia concurenei, strategia desfurrii negocierilor, evoluia preurilor, noi condiii de furnizare etc. Cel de-al doilea rol, de subsistem cu participare activ, se manifest prin: elaborarea i fundamentarea strategiilor eficiente n cumprarea marfuri i echipamente tehnice; elaborarea de strategii de aciune vizavi de furnizori, n concondan cu interesele ntreprinderii; elaborarea unei strategii adecvate n ceea ce privete colectare i transmiterea informaiilor; adoptarea unei strategii i politici eficiente n angajarea i formarea forei de munc din domeniul aprovizionrii materiale.

Aciunea subsistemului de aprovizionare material cunoate mai multe faze:

pasivitate = activitatea de aprovizionare este subordonat altui subsistem; autonomie = aprovizionarea i elaboreaz strategiile proprii de optimizare; participare = subsistemul de aprovizionare particip la elaborarea strategiilor generale ale firmei prin oferirea informaiilor, datelor i analizelor necesare;

integrare = subsistemul particip efectiv la fundamentarea strategiei de dezvoltare a firmei.

Relatiile comerciantilor cu furnizorii:

a) In functie de natura relatiei stabilite decomercianti: Precontractuale : culegerea de informatii despre produsele oferite si despre potentialii furnizori din cadrul unei anumite piete; Contractuale: se stabilesc prin intermediul negocierilor comerciale care se concretizeaza in contracte economice; Postcontractuale: incheierea unor acte aditionale pentru livrari ulterioare, activitatea de service sau furnizarea unor informatii privind comportamentul marfurilor in consum.
b) In functie de frecventa relatiilor dintre furnizor si comerciant: Permanente Intermitente Ocazionale c) In functie de gradul de concentrare dintr-un anumit spatiu: Concentrate (in apropierea comerciantului) Dispersate (arie spatiala mai mare)

Stabilirea relatiei dintre producator si comerciant presupune un anumit grad de dependenta sau independenta al unuia fata de celalalt. Avand in vedere acest aspect in practica se intalnesc urmatoarele variante: Dependenta totala a comerciantului de producator: este vizibila in cazul comercializarii prin intermediul magazinelor de fabrica sau prin agenti. Dependenta totala a producatorului fata de comerciant: apare in situatia in care producatorul e de dimensiuni mici sau e nou intrat pe piata, iar conditiile in care el isi vinde produsele sunt de obicei stabilite de comercianti. Dependenta partiala a comerciantului fata de producator : presupune impunerea catorva elemente pe care le considera mai importante producatorul in relatia cu respectivul comerciant. Independenta totala a comerciantului fata de producator: presupune un grad mare de libertate al comerciantului in activitatea de aprovizionare si desfacere.

Se intalnesc mai multe categorii de clienti: client obisnuit: are relatii frecvente si stabile cu respectivul producator client urmaritor (challenger): e aspirant la statutul de client obisnuit, insa are acces la marfurile producatorului doar in anumite perioada sau cu o anumita inermitenta, clientul periferic: client de dimensiuni mici care se aprovizioneaza rar de la furnizorul respectiv, clientul nomad: e cel care schimba foarte des furnizorii cautand tot timpul pretul cel mai mic, clientul inovator: cel care incearca sa ii impuna producatorului anumite caracteristici pentru realizarea marfurilor respective a.i. acestea sa fie mia usor vandabile.