FORMAREA STATULUI MEDIEVAL MOLDOVA

La nceputurile Evului Mediu izvoarele istorice Cronica lui Nestor, Poveste vremurile de demult menioneaz n zonele dintre rsritul Carpailor, Nistru i Marea Neagr urmtoarele formaiuni politice: ri, codri, cmpuri, coble. n jurul anului 1000: Codrii Orheiului Codrii Lpunei Codrii Herei Codrii Cosminului ara Sipenitului

Populaia din aceste zone este amintit ca opounndu-se, n secolul al XIII-lea, deopotriv ruilor din Halici dar i incursiunilor ttaro-mongole. La baza constituirii Moldovei st un dublu desclecat. Iniiativa vine de la fruntaii politici ai romnilor din Maramure. ... Cnd pstorii din muntii ungureti pogorndu-se dup vnat, au nimerit la apa Moldovei, locuri desftate cu cmpi deschii, cu ape curgtoare, cu pduri dese i ndrgind locul au tras pre ai si de la Maramure... (Grigore Ureche, despre importana desclecatului n Moldova) Cu prilejul unei expediii mpotriva ttarilor, iniiata de regele maghiar, Ludovic I de Anjou, le est de Carpai, voievodul maramureean Drago se aaz n teritoriul determinat de rul Moldova, organiznd acolo o marc de aprare. Urmaii lui Drago, Sas i Balc, menin raporturile de dependen cu Ungaria, ceea ce duce n 1359 la izbucnirea unei rscoale locale. Profitnd de aceasta, un alt voiebod din Maramure, Bogdan din Cuhea, trece muntii la rsrit i i alung pe urmaii lui Drago. ... Iar in aceast vreme, Bogdan, voievodul romnilor din maramure, strngnd n jjurul su romni in acel district, a trecut n tain n ara Moldovei, supus Coroanei Regatului Ungariei, ns pustie de locuitori de mult vreme din pricina vecintii ttarilor,,, i cu toate c s-a rzboit adesea, ea s-a extins i s-a constituit ca stat... . (Chronicon Dubnicese despre Bogdan I) Astfel, se nate unnou stat romnesc independent, Moldova. Noul su statut politicojuridic este recunoscut n 1364-1365 de ctre Ungaria.

Cel mai de seam urma a lui Bogdan este Petru I Muat, voievod (cca 1375-1391). Pune bazele principalelor instituii din Moldova. Mut capitala statului de la Baia la Suceava i construiete un sistem de fortificaii. Totodat, fondeaz Mitropolia ortodox a Moldovei. Este primul domn moldovean care bate moned. Acord un mprumut de 4 000 de ruble de argint regelui Poloniei, Wladislav Jagello, primind in schimb drept zlog Haliciul i inutul Pocuiei, devenit apoi pretext de conflict ntre Moldova i Polonia. Roman I, voievod (1391-1394) extinde teritoriul noului stat pn la Marea Neagr i Dunre.