Cuprins

1.Rolul scolii in socetatea contemporana si necesitatea asisitentei scolare................................................... 2 I.1.Necesitatea asistentei sociale scolare ....................................................................................................... 3 2.Obiectivele interventiei asistentului social scolar ...................................................................................... 5 3.Obiectivul si scopul serviciilor de asistenta sociala in scoala .................................................................... 5 4.Continutul asistentei sociale in scoala ........................................................................................................ 5 5.Dimensiunile si rolurile AS in scoala ......................................................................................................... 6 6.Metodele de interventie a As scolar si problemele ce se ivesc in cadrul scolii .......................................... 6 8.Ajutorul oferit de catre As scolar parintilor si comunitatilor locale ........................................................... 8 9.Adaptarea scolara /factorii adaptarii scolare .............................................................................................. 9 10.Identificarea elevilor cu risc de inadaptare sociala/scolara de catre profesori si parinti ........................10 11.Serviciile oferite de As personalului educativ ........................................................................................10 12.Serviciile oferite de catre ASscolar personalului noneducativ al scolii .................................................15 13.Inadaptarea scolara si formele de inadaptarea scolara ...........................................................................16 14.Ajutorul oferit de catre AS scolar elevilor si personalului scolar ..........................................................18 15.Scopul si obiectivele consilierii elevilor si parintilor ............................................................................19 16.Sarcinile consilierului scolar ..................................................................................................................21 17.Modalitati de abordare a consilierii scolare ...........................................................................................22 18.Serviciile oferite elevilor cu cerinte educative specaie si parintilor lor .................................................23 19.Serviciile pentru comunitate oferite de asistenta sociala in scoala.........................................................24 20.Copiatul-forma de devianta scolara........................................................................................................25 21.Fuga de la scoala/casa-forma de deviant ................................................................................................26 22.Absentismul scolar-forma de deviant .....................................................................................................27 23.Abandonul scolar ...................................................................................................................................29 24.Vandalismul scolar .................................................................................................................................30 25.Violenta in scoala-forma de deviant.......................................................................................................32 26.Violenta determinate de conflictul elev-adult ........................................................................................34 27.Violentele determinate de rivalitatea si conflictele dintre grupuri de elevi ............................................36 28.Specificul toxomaniei la elevi ................................................................................................................37 29.Suicidul la elevi.Factorii implicate in suicidul elevilor ..........................................................................38 30.Masuri de diminuare a deviantei scolare ................................................................................................40

1.Rolul scolii in socetatea contemporana si necesitatea asisitentei scolare

De la scoala contemporana societatea asteapta astazi totul: sa transmita tinerilor o cunoastere acumulata de-a lungul secolelor, sa-i ajute sa se adapteze la o realitate n continua transformare ; sa-i pregateasca pentru un viitor larg imprevizibil. Considerata un factor-cheie n dezvoltarea societatii :ea asigura forta de munca calificata pentru toate sectoarele de activitate, favorizeaza progresul, stimulnd curiozitatea intelectuala, capacitatea de adaptare, creativitatea si inovatia ; Educatia constituie unul dintre cele mai puternice instrumente de care dispunem pentru a modela viitorul, sau macar pentru a ne orienta catre un viitor Solutia tuturor problemelor grave si cronice cu care se confrunta societatea contemporana este cautata n educatie si scoala. Urmarind ca scop fundamental pregatirea tinerilor pentru integrarea in societate, pe de o parte, si dezvoltarea maxima a potentialului lor, pe de alta parte, scoala trebuie sa-i ajute pe tineri sa se cunoasca si sa se accepte, sa-si proiecteze idealuri si sa le interiorizeze in identitatea lor, sa-i ajute sa constientizeze si sa-si asume responsabilitatea pentru a se implica in dezvoltarea societatii. Se observa ca, dat fiind statutul ei privilegiat, care provine din functia de asigurare a reproducerii societatii, educatia, scoala contemporana in special, suporta presiuni tot mai mari din partea celorlalte subsisteme ale societatii. Aceste presiuni vin dinspre toate sectoarele de activitate, carora scoala le livreaza forta de munca, dar vin si din partea elevilor si parintilor; acestia asteapta de la scoala garantia reusitei insertiei sociale, ceea ce inseamna concomitent prosperitate materiala, dezinvoltura in relatiile sociale, dar si contributia activa la construirea societatii Toate presiunile exercitate asupra sistemului educativ contribuie la modificarea rolului scolii: dintr-o institutie autonoma, relativ izolata, specializata exclusiv n transmiterea stiintei de carte, scoala a devenit interfata n relatia individ - societate, spatiul social specific n care se manifesta disfunctiile si tensiunile societatii si, prin aceasta, nodul central al preventiei/terapiei acestora. scoala este prima institutie care i confrunta pe elevi cu exigentele integrarii socionormative ; Din punctul de vedere al politicilor sociale, consecinta acestei viziuni este una extrem de importanta: la ora actuala, se prefera investirea resurselor in scoala, in scopul cresterii calitatii actului educativ, decat in sistemele de control social (cf. Hebberecht, Sack, 1997) sau in sistemele de sustinere sociala. Aceasta strategie corespunde si principiului interventiei timpurii - este mai bine sa previi, decat sa vindeci -, si principiului interventiei eficiente: investitia in scoala se finalizeaza in calitatea intelectuala, morala, profesionala si sociala a absolventilor; absolventii care probeaza autonomie intelectuala si morala, capacitate de adaptare la schimbari, solidaritate si atitudine deschisa, pozitiva fata de invatare sunt mai apti sa-si rezolve singuri si corect problemele existentiale si vor da dovada de o conduita dezirabila social - deci, pe scurt, nu vor contribui la cresterea disfunctionalitatilor sociale. Scoala contemporana functioneaza ca un centru al unei retele de servicii - instructive, formative, medicale, psihologice, de consiliere vocationala etc. - care urmaresc sa ajute elevii sa se integreze n societate. Obiectivul major al scolii este sa ofere un context adecvat pentru nvatare si dezvoltare, n care toti copiii sa se pregateasca sa nteleaga lumea n care traiesc si n care vor deveni activi n viitor.
2

I.1.Necesitatea asistentei sociale scolare Asistenta sociala in scoala, ca aplicare a principiilor asistentei sociale in interiorul sistemului educativ, urmareste sa faciliteze realizarea acestui . Scopul fundamental al serviciilor de asistenta sociala in scoala se subordoneaza finalitatilor educatiei, urmarind sa creeze conditiile necesare pentru ca elevii sa-si satisfaca trebuintele educative de baza, sa-si dezvolte abilitatea de a lua decizii si de a rezolva probleme, sa-si dezvolte capacitatea de adaptare la schimbare si sa fie pregatiti sasi asume responsabilitatea pentru propria conduita. Elevii care sunt sustinuti sa gaseasca satisfactii, practice sau intelectuale, in procesul invatarii si al formarii propriilor competente dezvolta un sens al autonomiei personale si sociale definitoriu pentru integrarea eficienta in comunitate. De aceea, obiectivul general al asistentei sociale in scoala urmareste in primul rand identificarea barierelor invatarii si indepartarea acestora. Data fiind coincidenta obiectivelor urmarite de educatia scolara si de asistenta sociala scolara, rezulta ca toate schimbarile semnificative din interiorul sistemului educativ -ca rezultat al presiunilor exercitate de alte subsisteme ale sistemului social - influenteaza continutul si specificul activitatii de asistenta sociala din scoala. Necesitatea asistentei sociale scolare a devenit evidenta, in cursul deceniilor de dupa cel de-al doilea razboi mondial, in stransa corelatie cu o serie de evolutii majore la nivelul societatii si educatiei, si anume : democratizarea educatiei, extinderea drepturilor civice si asupra copilului si cresterea rolului educatiei in viata sociala moderna. 1. Democratizarea educatiei- oameni sa participe la luarea deciziilor scolare, atat pe linie administrativa, cat si educativa, asistentii sociali scolari au avut de realizat o noua misiune - aceea de a facilita participarea elevilor si parintilor la gestiunea fondurilor scolii, la stabilirea calendarului de activitati, la discutarea regulamentelor scolare etc. Intensificarea participarii elevilor si parintilor la toate momentele vietii scolare, reasezarea relatiei profesor - elev pe baze democratice si atenuarea dispa-ritatilor socialculturale in educatie, determinate de liberalizarea accesului la invatarea scolara, au reprezentat obiective majore in activitatea asistentei sociale din scoala. 2. Extinderea drepturilor civice asupra copilului -patrunderea valorilor democratice in relatia copil - adult, ceea ce a condus la modificarea statutului copilului in familie, dar si la scoala, intelegerea specificului psihologic al copilului a determinat rediscutarea unor practici educative familiale si scolare; s-a vorbit despre expunerea copiilor la diverse tipuri de abuz si despre necesitatea de a proteja copiii de comportamentele abuzive ale adultilor, parinti sau profesori. A aparut protectia copilului, ca forma specifica a asistentei sociale, care urmareste respectarea drepturilor copilului. 3. Educatia integrata desemneaza cuprinderea in invatamantul de masa a copiilor educabili cu cerinte educative speciale, care invata astfel sa se dezvolte si sa evolueze alaturi de covarstnicii lor obisnuiti, intr-un sistem educativ unic, care le satisface tuturor (deficienti
3

si nondeficienti) toate cerintele educative (vezi si Ungureanu, 2000, p. 16). Integrarea scolara a copiilor cu deficiente a generat o crestere a nevoii de servicii de asistenta sociala in scoala; asistentilor sociali le revine misiunea sa creeze conditiile optime pentru integrarea sociala a copiilor cu deficiente, sustinand colaborarea parintilor cu educatorii, identificand toate resursele necesare unei evolutii scolare bune, stimuland interactiunile sociale ale elevului cu deficiente cu ceilalti membri ai comunitatii scolare. 4. Carta Drepturilor Elevului este un document ce reuneste principalele drepturi de care trebuie sa beneficieze elevii intr-un sistem de invatamant cu adevarat democratic. Drepturile elevului au aparut ca o specializare a drepturilor copilului in domeniul educatiei scolare si se refera la: dreptul de a nu fi tot timpul atent; dreptul la forul sau interior; dreptul de a invata numai ceea ce are rost si sens; dreptul de a nu fi supus si ascultator 6-8 ore pe zi; dreptul de a se misca; dreptul de a nu se tine de toate promisiunile ; dreptul de a alege cu cine doreste sa lucreze; dreptul de a nu iubi scoala si de a declara acest lucru; dreptul de a nu coopera la propriul proces de formare ; 5. Cresterea rolului educatiei in viata sociala a atras atentia asupra unui alt fenomen, si anume inadaptarea scolara. Inadaptarea scolara si insuccesul scolar au evoluat, de la stadiul de probleme izolate, specifice anumitor elevi si interpretate ca probleme ce tin de deficientele subiectului, pana la stadiul de adevarate fenomene sociale, pe masura ceintegrarea sociala cerea un nivel al studiilor tot mai inalt. in conditiile in care pretutindeni in societate se cere o calificare scolara tot mai inalta si nivelul scolaritatii obligatorii se prelungeste, din insuccesul scolar al individului i se deduce insuccesul lui social. Inadaptarea scolara este fenomenul pe care trebuie sa-l previna sau/si sa-l rezolve asistentii sociali din scoala, ceea ce presupune urmatoarele directii de actiune: investigarea cauzelor sociale ale inadaptarii scolare, ameliorarea relatiei scoala - familie si formarea competentelor specifice maturitatii sociale. In concluzie, din prezentarea evolutiilor interdependente la nivelul educatiei scolare si la nivelul asistentei sociale scolare, rezulta ca necesitatea asistentei sociale in scoala provine din insasi determinarea sociala a sistemelor educative; elevii ajung in scoala marcati de provenienta lor socioculturala, care se manifesta in setul de valori specific, in nivelul si continutul pre-stiintific' de utilizare a cunostintelor scolare, in competentele lor de interactiune sociala. Determinarea sociala a sistemelor educative se refera la multitudinea de variabile socioculturale care caracterizeaza populatia scolara si care influenteaza desfasurarea procesului de invatamant si eficienta lui. Actiunea acestor variabile se manifesta in procesul de socializare din familie si in procesul de socializare din scoala.

2.Obiectivele interventiei asistentului social scolar Obiectivele interveniilor asistentului social colar pot fi orientate nspre: prevenia i/sau combaterea eecului colar inseria social i colar a elevilor sprijinirea i orientarea elevilor care ntmpin dificulti fie n procesul de nvare fie n cel de integrare asistarea copiilor i tinerilor cu dizabiliti de nvare sprijinirea i orientarea copiilor i tinerilor care datorit unor handicapuri au nevoie de nsoire i/sau amenajri/aranjamente speciale prevenia i protecia minorilor aflai n pericol sau care sunt susceptibili de a fi (i a tinerilor majori dac fac parte din sistemul educaiei colare) intervenia de specilalitate n cazul copiilor i tinerilor neglijai i/sau abuzai n familie sau/i n instituia colar educaia pentru sntate i prevenia comportamentelor adictive prevenia atitudinilor i comportamentelor discriminatorii facilitarea comunicrii Interveniile asistenilor sociali colari se pot realiza att prin aciuni de grup i/sau comunitare, ct i prin aciuni personalizate care se adreseaz elevilor i familiilor acestora. 3.Obiectivul si scopul serviciilor de asistenta sociala in scoala Scopul fundamental al serviciilor de asistenta sociala in scoala se subordoneaza finalitatilor educatiei, urmarind sa creeze conditiile necesare pentru ca elevii sa-si satisfaca trebuintele educative de baza, sa-si dezvolte abilitatea de a lua decizii si de a rezolva probleme, sa-si dezvolte capacitatea de adaptare la schimbare si sa fie pregatiti sasi asume responsabilitatea pentru propria conduita. 4.Continutul asistentei sociale in scoala Asistenii sociali colari i orienteaz activitatea nspre oferirea unor servicii alternative n mediul instituional reprezentat de coli i licee, tiut fiind faptul c, principalele activiti ale acestora vizeaz procesele de predare nvare. Concepnd coala ca o instituie social, n care copiii i tinerii i petrec ntre 4 -8 ore zilnic, timp de 8-12 ani, este inevitabil s acceptm c, fa de activitatea principal a colilor i liceelor, sunt necesare activiti i servicii alternative care, au ca scop optimizarea dezvoltrii elevilor i pe alte dimensiuni dect cea strict cognitiv, care este preponderent, dac nu exclusiv, solicitat de activitile didactice. Dintre multitudinea de roluri pe care asistentul social este deprins s i le asume, asistentul social colar poate opta, n principal, pentru dou: aceea de consilier al elevului i al familiei sale i aceea de mediator n cadrul ca i n afara instituiei colare.
5

5.Dimensiunile si rolurile AS in scoala 6.Metodele de interventie a As scolar si problemele ce se ivesc in cadrul scolii Metodele de intervenie sunt: interviurile i consilierea realizate n mod curent n coal, ct i cele desfurate cu familiile elevilor, fie n coal, fie la domiciliul acestora organizarea grupurilor avnd ca scopuri atingerea obiectivelor anterior menionate aciuni comunitare care s asigure legtura cu i integrarea colii n comunitate cu scopul dezvoltrii, diversificrii i mbuntirii calitii serviciilor sociale pentru elevi. Privite mai ndeaproape interveniile asistentului social colar pot fi mult detaliate att pentru o mai bun nelegere a acivitii sale ct i pentru clarificarea atribuiilor i competenelor n raport cu ali profesioniti, n special psihologi. Problemele care se ivesc n cadrul colilor sunt legate n principal de: activitatea colar curent separare/divor realizarea sarcinilor colare i srcie promovare boli grave, decese disciplin viaa comunitii dizabiliti de nvare violen aspecte relaionale consum de alcool i alte droguri situaia familial srcie abuz i/sau neglijare omaj violen domestic lipsa locuinelor consum de alcool sarcini nedoite ale adolescentelor Fa de astfel de probleme aportul profesional al asistentului social colar se adreseaz: copiilor i tinerilor, crora le ofer susinere moral i social. Familiilor, crora le faciliteaz mbuntirea relaiilor cu copii i ntrirea legturilor cu coala profesorilor i celorlali angajai ai colii, crora le ofer informaii i resurse utile desfurrii procesului educativ. Prin toate acestea, asistentul social colar contribuie la sprijinirea elevilor n procesul dezvoltrii personale i la optimizarea performanelor colare; Procesul de identificare a nevoilor i de soluionare a acestora se realizeaz prin: interviuri cu elevii, membrii familiilor acestora, prietenii i personalul colar observarea elevilor n clas i n afara ei evaluarea i/sau testare (dac este necesar n colaborare cu psihologul). n funcie de problemele i nevoile identificate, intervenia asistentului social colar poate fi: consiliere comunitate servicii juridice individual orientarea nspre diferite servicii i ajutor n resurse situaii de criz de grup programe recreative violen familial programe educative viol mediere ntre servicii medicale decese elevi servicii de psihoterapie suicid familie servicii de sntate mental coal
6

7.Interventia AS scolar elevilor cu nevoi speciale Sprijinirea elevilor cu nevoi speciale constituie un alt domeniu de competen al asistenilor sociali colari. Prin intervenia de specialitate, asistenii sociali colari pot sprijini copiii cu diferite dizabiliti s evolueze n sensul atingerii potenialului lor maxim. n acest domeniu, intervenia presupune: Identificarea acelor nevoi, de factur cognitiv sau emoional, care afecteaz: deprinderea scrierii, a cititului i/sau a calculului matematic capacitatea de concentrare autucontrolul coordonarea motric integrarea colar i social Sugerarea unor noi modaliti de amenajare a spaiului de studiu i de organizarea a activitilor, la coal i/sau acas: spaiul de studiu s fie adecvat nevoilor senzorio-motrice organizarea grupelor de activiti n funcie de nevoile de nvare. Consilierea i sprijinirea: elevilor familiilor profesorilor prin oferirea de informaii i sau activiti educative. Dezvoltarea programelor educative individualizate. Acestea au scopul de a-i familiariza, pe prini, elevi i profesori, cu: natura i gradul dizailitilor posibilitile de intervenie pe termen scurt i lung n vederea socializrii, a nvrii i a orientrii carierei modificrile necesare n programul colar pentru a veni, ct mai adecvat, n sprijinul elevilor cu dizabiliti necesitatea de a se adresa unor servicii specializate (consiliere psiho-pedagogic, psihoterapie, programe educative) natura i nivelul progreselor care pot fi nregistrate prin particparea la programele individualizate. Dezvoltarea serviciilor partcularizate care s vin n sprijinul familiilor copiilor cu nevoi speciale, astfel nct: familia s tie care sunt nevoile specifice copiilor lor familia s conientizeze care sunt eforturile pe care trebuie s le fac pentru a rspunde nevoilor specifice ale copilului familia s poat beneficia de servicii care ofer sprijin n creterea i educarea copiilor cu nevoi speciale familia s tie c prin eforturile sale i cu sprijinul serviciilor specializate, copilul poate nregistra succese notabile n procesele de dezvoltare personal i socializare. Mai ales, n cazul copiilor cu nevoi speciale, intervenia asistentului social nu este posibil dect ca parte a unei echipe de profesioniti la care particip: personalul didactic i administrativ al colii personalul didactic calificat pentru nvmntul special medici psihiatri dar i de alte specializri psihologi.
7

8.Ajutorul oferit de catre As scolar parintilor si comunitatilor locale Prinii pot fi ncurajai s menin o bun legtur cu coala, dar i sprijinii n ameliorarea comunicrii cu proprii copii. Prinii pot fi nvai: s dea un sens pozitiv metodelor disciplinare pe care le folosesc cu copiii lor s-i clarifice valorile i s le respecte n relaiile cu copiii lor s-i sprijine copiii la efectuarea temelor De un real folos este organizarea grupurilor de suport i informare pentru prinii. n cadrul grupurilor: prinii sunt ajutai s fac fa stress-ului prinii singuri, aparinnd familiilor monoparentale, gsesc sprijin i suport moral prinii pot mprti experienele pozitive dar i dificultile pe care le ntmpin n creterea i educarea copiilor colari (n mod special n cazul celor cu copii cu dizabiliti) prinii pot fi nvai s previn la copiii lor fumatul, consumul de alcool i droguri Vizitele pe care asistentul social colar le efectueaz la domiciliul elevilor pot fi utile pentru: a nelege mai bine care sunt nevoile i resursele fiecrui copil n parte a nelege cum i n ce msur condiiile i stilul de via al familiei afecteaz performanele colare. Cunoscnd ndeaproape nevoile copilului colar i ale familiei sale, asistentul social colar se pote implica n cutarea i furnizarea de resurse, care pot fi: de natur financiar ajutor pentru ntreinerea locuinei orientare nspre servicii medicale specializate (inclusiv cele de sntate mental) oportuniti de petrecere a timpului liber servicii specializate de ngrijire i supraveghere a copiilor diverse alte forme de ajutor la care cei n cauz sunt ndreptii prin lege. Lucrnd n strns legtur cu comunitile locale, asistenii sociali colari pot contribui la: Dezvoltarea de servicii i programe: prin identificarea nevoilor copiilor i tinerilor colari n calitate de parteneri de dialog ai diferitelor organizaii din cadrul comunitii oferind consultan autoritilor locole n ceea ce privete creterea nevoii de protecie i siguran a elevilor. Creterea comunicrii i a colaborrii mtre coal, familii i comunitate: reprezentnd coala la diferitele ntlniri din cadrul comunitii locale explicnd comunitii nevoile i coninutul diferitelor programe iniiate de ctre coal informnd elevii i cadrele didactice despre diferitele servicii din cadrul comunitii care ar putea veni n sprijinul activitii colare.
8

9.Adaptarea scolara /factorii adaptarii scolare Adaparea scolara-implicarea inteligentei ,dar si a dimensiunii affective,motovational si volitive ,la care se mai adauga si factorii de personalitate(interese,sentimente,atitudini,insusiri,temperamente,trasaturi de caracter); Ea presupune existenta unei compabilitati subiective ale elevului de a le indepli cu succes; Inadaptarea scolara-absenta compatibilitatii,cauzele apartinind fie elevilor,fie scolii,fie ambelor parti; Condiiile adaptrii colare pot viza att factori interni ct i factori externi . Prima categorie este constituit din factori de ordin biologic i din varietatea factorilor de natur psihologic. Factorii de ordin biologic includ: dezvoltarea fizic, vrsta cronologic, starea general a sntii, echilibrul endocrin, rezistena la efortul fizic i intelectual, echilibrul sistemului nervos central. Factorii de natur psihologic pot fi: intelectuali: mobilitatea proceselor intelectuale, capacitatea de concentrare a ateniei, selectivitatea percepiilor, aptitudinea colar, etc. non-intelectuali: motivaie (trebuine, implusuri, interese, dorine, aspiraii), ritmul de activitate, puterea de munc, trsturi de voin (tenacitate, perseveren, fermitate, promptitudine), rezistena la efort. Cea de-a doua categorie de factori, cei de natur extern nglobeaz att factori de natur pedagogic, ct i factori socio-culturali, familiali. Cei de natur pedagogic vizeaz: cerinele programei colare (gradul de adecvare al acesteiala nivelul de dezvoltare al elevilor, caracteristicile mediului colar, modul de elaborare i realizare efectiv a obiectivelor, modalitile de evaluare folosite, orarul zilnic, aptitudinile pedagogice, tactul i competenele instrumentale ale profesorilor, nivelul de activizare, motivare i ntrire a nvrii, etc. Factorii legai de mediul familial includ: climatul cultural educativ, climatul emoional, regimul de munc i odihn al copilului, nivelul de aspiraie al prinilor, atitudinea prinilor fa de rezultatele obinute de copii la nvtur, etc. Factorii de natur socio-cultural se refer la: relaia profesor elev, structura clasei colare, instituiile de cultur, influena mass-media, etc. Sintetiznd, putem concluziona c inadaptarea colar este determinat de trei grupe de cauze: primare: efectul traumatizant al condiiilor familiale i colare precare, precum i al unor tulburri la nivelul sistemului nervos central; secundare: caracteristicile personalitii elevului, consecutive factorilor primari; teriare: trsturi neadecvate ale personalitii copilului, ca hiperemotivitatea, labilitatea afectiv, pasivitatea, dezinteresul
9

10.Identificarea elevilor cu risc de inadaptare sociala/scolara de catre profesori si parinti 11.Serviciile oferite de As personalului educativ 1. Furnizarea de informatii despre situatia sociala a elevului Cunoasterea de catre profesori a caracteristicilor mediului familial al elevului este absolut indispensabila pentru: a tine cont de nivelul de suport academic si material pe care il pot oferi parintii; a intelege semnificatia conduitei elevului in clasa- a intelege interesele si pasiunile elevului, idealul sau profesional; a folosi parintii ca resursa de invatare, daca acestia reprezinta un model uman si profesional deosebit; a aprecia corect nivelul responsabilitatii elevului in cazul esecului scolar. Asistentul social este cel care ofera astfel de informatii si intervine, exprimand o opinie avizata, in luarea hotararilor privitoare la fiecare elev. In adunarea datelor despre situatia sociala a elevilor, asistentul social va da prioritate cazurilor de risc dezadaptiv scolar si va folosi toate aceste informatii in interesul superior al copilului, de exemplu, pentru a beneficia de bursa sociala, de alte ajutoare sau facilitati acordate de scoala, si nu pentru a-i accentua copilului complexul de provenienta'. Intre sarcinile cu caracter informativ ale asistentului social sunt incluse : informarea profesorilor in legatura cu caracteristicile socioculturale ale cartierului din care provine elevul si in legatura cu influentele culturale asupra vietii acestuia; oferirea de informatii relevante despre un anumit elev sau o situatie particulara in scopul ameliorarii relatiei elev - profesor; schimbul de informatii cu membrii personalului didactic asupra climatului psihosocial dintr-o clasa si asupra posibilitatilor de ameliorare, astfel incat sa sustina motivatia pentru studiu a elevilor; evaluarea, la intervale prestabilite, impreuna cu alti profesori si cu psihologul scolar, medicul, a progresului unor elevi (sau a eficientei unor programe educative) si determinarea urmatoarelor masuri ce se impun a fi luate. 2. Centrul de mediere a conflictelor Scoala este o institutie sociala in care se regaseste un spectru diversificat de conflicte : conflicte intre profesori si elevi, conflicte intre profesori si parinti, conflicte intre profesori, conflicte intre elevi etc. intrucat toate aceste tipuri de conflicte, daca nu sunt rezolvate adecvat, ajung sa actioneze ca bariere ale invatarii, una dintre sarcinile importante ale asistentei sociale din scoala este de a media solutionarea lor. Conflictul profesori -elevi a fost caracterizata ca o forma a violentei institutionale deoarece prejudiciul si suferinta se realizeaza prin intermediul regulamentelor scolare, decurg din structurile organizationale si din raporturile de putere instituite. in acest context, de exemplu, etichetarile, injuriile, atitudinile ironice ale unor profesori, anumite

10

metode sau proceduri de orientare scolara, caracteristicile unor probe de evaluare reprezinta forme de violenta pentru elevi. Conflictul profesor - elev decurge din conceperea relatiei pedagogice ca o relatie de putere (profesorul domina, elevii se lasa dominati) si din interesele diferite ale profesorilor si elevilor: profesorul urmareste sa parcurga integral programa si sa obtina succesul scolar, in timp ce elevii doresc sa invete numai ceea ce are rost si sens, ceea ce corespunde trebuintelor lor educative. Pe langa conflictualitatea structurala generala a relatiei pedagogice, apar in viata scolara si conflicte specifice, determinate fie de nedreptatea profesorului, de practicile lui considerate umilitoare de elevi, fie de sfidarea autoritatii profesorului de catre elevi. Asistentul social trebuie sa intervina in astfel de situatii, sa cunoasca ambele versiuni, sa adune informatii despre partile prinse in conflict (daca elevul a mai avut conflicte si cu alte cadre didactice sau cu alti elevi, daca profesorul este in situatii de conflict cu mai multi elevi) si sa medieze conflictul; medierea conflictului presupune identificarea sursei acestuia, identificarea variantelor de rezolvare, analiza avantajelor si dezavantajelor fiecarei variante si selectarea-aplicarea variantei celei mai convenabile pentru ambele parti. Conflictul profesor - profesor este determinat in scoala de lupta pentru putere, in conditiile in care pentru promovare sau simpla ramanere pe post actioneaza un puternic sistem concurential; o alta sursa de conflict este reprezentata de diferentele de opinie dintre cadrele didactice cu privire la oportunitatea unor activitati, unor schimbari introduse de reforma educatiei sau de suspiciunea de incompetenta. Medierea conflictelor dintre profesori reprezinta o sarcina pe care asistentul social scolar trebuie sa o realizeze impreuna cu directorul scolii, creand un context in care partile aflate in conflict sa-si poata exprima deschis opiniile si argumentele. Rezolvarea conflictului se va realiza printr-un proces de negociere, folosindu-se din punct de vedere tehnic mesajele-Eu' si ascultarea activa; schema de mediere/rezolvare a conflictelor include urmatoarele etape : a) ambele parti isi exprima opiniile si trebuintele folosind ascultarea activa si mesajele-Eu'; b) se defineste problema si se identifica posibilele solutii prin ascultarea activa; c) solutiile alternative sunt considerate fara criticism; d) decizia finala e luata printr-un consens in care nimeni nu pierde. Conflictele profesori - parinti pot proveni din extinderea implicarii parintilor la luarea deciziilor privind activitatile educative sau din dificultatile copilului. Asistentul social va media conflictul parinte - profesor in urmatoarele etape : Evaluarea si rezolvarea situatiei parintilor agresivi; asistentul social scolar va incerca sa empatizeze cu parintele, sa interpreteze situatia din punctul lui de vedere; el va intelege faptul ca parintele vine la scoala din cauza dificultatilor copilului, pe care se
11

simte incapabil sa-l ajute. Modul in care parintii elevilor inadaptati scolar isi protejeaza stima de sine variaza de la agresivitatea deschisa, la comportamentul necooperant, retras, in functie de temperament. Daca asistentul social scolar va intelege acest mecanism, el nu va reactiona nici prin iritare, nici intr-o maniera defensiva si va fi capabil sa stabileasca o comunicare productiva cu parintele. Acesta va intelege, la randul sau, ca intalnirea cu asistentul social si cu profesorul pe care-l acuza nu-i ameninta stima de sine. Asistentul social si profesorul se vor aseza langa parinte, si nu in spatele biroului, pentru a nu da parintelui sentimentul de inferioritate. Dificultatile scolare ale copilului vor fi abordate ca o problema de situatie, si nu ca probleme localizate la nivelul personalitatii copilului sau parintelui; se va clarifica astfel ca scopul intalnirii nu este blamarea copilului, ci cooperarea profesorului cu parintele pentru a se gasi o solutie. in acest sens, este nevoie de stabilirea unei relatii empatice profesor parinte; cu cat profesorul si parintele sunt mai apropiati ca nivel socio-economic, cu atat aceasta relatie se va stabili mai usor. Ascultarea activa a parintelui presupune nu numai a auzi vorbele, ci si a intelege sentimentele ce le determina. Este eficient daca profesorul comunica parintelui faptul ca a mai intalnit astfel de situatii si inainte, folosind, de exemplu, replica inteleg ce vreti sa spuneti; copilul meu a fost la fel'. Deci ascultarea activa presupune urmatoarele: a) realizarea unei primiri bune a parintelui si comunicarea verbala, nonverbala si paraverbala a acceptarii acestuia; b) parintelui trebuie sa i se ofere timp pentru a-si exprima opiniile si sentimentele,' fara a le critica; c) in discutie, accentul va cadea pe situatia-problema', si nu pe copilul-pro-blema'; d) pe toata durata intalnirii, asistentul social si profesorul vor manifesta o atitudine apropiata, sinceritate si empatie. aceste acuzatii, conflictul se mediaza respectandu-se etapele descrise mai sus. 3. Dezvoltarea abilitatilor de relationare sociala Asistentul social scolar poate oferi sprijin profesorilor pentru a-si dezvolta abilitatile de relationare sociala, furnizand informatii despre calitatile unei comunicari eficiente si ajutand efectiv profesorul sa-si cristalizeze un stil de comunicare eficient. In acest scop, el poate urmari comportamentul profesorului in interactiunile sale cu elevii sau poate sprijini profesorul sa-si supravegheze singur comportamentul, prin liste de control, cum ar fi a) comportamentul nonverbal: - profesorul are tendinta de a adopta o maniera inchisa cand se adreseaza comportamentului elevului, de exemplu, incruciseaza bratele; - foloseste contactul ochi in ochi cu elevul; - zambeste mult/putin; - tonul vocii este ridicat/agresiv sau bland/afectuos; b) abilitatile de ascultare:
12

- profesorul isi permite sa fie distras de la subiectul lectiei si sa asculte relatarile elevilor in legatura cu alte probleme decat cele specifice situatiei educative; - profesorul poate/nu poate ghici sentimentele elevului, cand acesta i se adreseaza. - profesorul poate incorpora in feedback-ul pe care-l ofera elevului sentimentele pe care le-a ghicit la acesta; - profesorul poate parafraza cuvintele elevului, exprimand empatie cu el; c) stabilirea increderii prin comunicare: - profesorul poate comunica, verbal si nonverbal, elevilor ca are incredere in ei; - profesorul isi poate exprima propriile sentimente in mod liber in fata elevilor; - elevii stiu ce fel de persoana este profesorul, apreciaza corect personalitatea sa; - profesorul comunica frecvent elevilor ca este interesat de persoana lor; d) atitudinea pozitiva fata de elevi: - profesorul poate rezolva dificultatile de comportament ale elevilor fara sa le reduca stima de sine, adica fara sa-i umileasca sau sa le afecteze increderea in ei insisi; - profesorul este capabil sa-si reformuleze gandurile negative intr-un mod pozitiv; - profesorul foloseste mai mult fraze negative decat pozitive sau invers; - profesorul foloseste o varietate de fraze pozitive sau doar cateva; e) dezvoltarea expectantelor pozitive cu privire la elevi: - profesorul comunica faptul ca are incredere in abilitatea elevilor de a invata; - profesorul comunica elevilor ca se asteapta ca acestia sa se comporte adecvat; - profesorul poate comunica expectantele sale elevilor fara sa recurga la comenzi' si fara sa implore; - profesorul este capabil sa incurajeze gandirea independenta a elevilor. Urmarind care dintre aceste abilitati nu sunt prezente in interactiunile profesorului cu elevii, asistentul social scolar va initia un program de dezvoltare a acestora, incurajand profesorul sa extinda folosirea noilor achizitii si dincolo de cadrul scolii. 4. Sustinere in gestionarea nivelului de stres Profesia didactica este una dintre cele mai stresante profesii, sursele de stres provenind din relatia cu elevii, cu parintii, cu colegii, din caracterul birocratic si rutinier al predarii, din conflictul de roluri, din salariile nemotivante, din conditiile fizice de desfasurare a activitatii, din schimbarile aduse de reforma sistemelor educative etc. Stresul prelungit si reducerea satisfactiilor profesionale pot determina scaderea stimei de sine a profesorului, cu efecte directe asupra eficientei sale educative; cresterea stimei de sine are ca efect cresterea capacitatii de a rezolva probleme. Asistentul social din scoala trebuie sa creeze un cadru pentru ca profesorii sa-si poata exprima nemultumirile, nevoile, propunerile intr-o atmosfera constructiva si de incredere; in acest scop asistentul social, impreuna cu directorul, poate sa realizeze sedinte periodice, intr-un context informai, neamenintator, in care profesorii sa fie incurajati sa-si exprime opiniile si sa discute problemele de la clasa. Punctul de plecare al acestor intalniri este
13

acceptarea faptului ca toti profesorii au sau vor avea probleme, si nu sa se aprecieze prezentarea problemelor ca fiind o slabiciune de caracter sau un minus in pregatirea psihopedagogica ori de specialitate. in aceste intalniri cu caracter informai se poate realiza un schimb de experiente util, iar profesorii cu mai multa experienta in invatamant pot oferi sugestii valoroase in rezolvarea unor probleme specifice. Alaturi de informatiile achizitionate astfel, suportul emotional pe care-l ofera aceste intalniri poate fi eficient in combaterea stresului. Scopul acestor sedinte cu caracter informai este de a oferi ocazia profesorilor sa-si faca cunoscute nevoile, problemele. Profesorii care nu au incredere in ei vor fi incapabili sa exprime opinii contrare intr-o sedinta si vor avea tendinta sa evite situatiile neplacute sau conflictele cu ceilalti; profesorii agresivi isi vor exprima opiniile intr-un mod neplacut, incercand sa-si impuna punctul de vedere si sa-i determine pe ceilalti sa le satisfaca nevoile. Profesorii care au incredere in ei insisi isi vor exprima nevoile politicos, dar ferm, vor fi calmi si nu vor reactiona cu ostilitate daca sunt contrazisi. De aceea, a conduce o echipa de profesori renumiti pentru individualismul lor poate determina conflicte. Asistentul social va media conflictele aparute si va folosi aceste contexte pentru a identifica modalitatile de rezolvare a nemultumirilor existente. Alaturi de suportul oferit profesorilor pentru a-si exprima opiniile cu privire la aspectele neplacute ale profesiei lor, asistentul social din scoala poate oferi, la cerere, consiliere individuala pentru diminuarea nivelului de stres. in acest sens, el poate ajuta profesorul sa devina mai organizat; deseori, insecuritatea si stresul provin din faptul ca profesorul nu si-a planificat bine activitatile pe ziua de munca respectiva. in acest caz, profesorul va fi consiliat sa-si formeze obiceiul ca, inainte de a ajunge la scoala, sa-si planifice riguros programul, dupa cum urmeaza: - sa alcatuiasca o lista cu ceea ce are de facut in ziua respectiva, in ordinea importantei; - sa estimeze timpul cerut de fiecare activitate; - sa aiba o evidenta stricta a activitatilor ce trebuie realizate la termen; - sa delege realizarea unor activitati, atunci cand este posibil; - sa-si asigure intimitatea, de exemplu, incuind usa biroului si afisand Nu deranjati'; - sa petreaca un anumit interval in fiecare zi gandindu-se doar la rolul sau de profesor. Consilierea in scopul diminuarii stresului profesional poate avea o diversitate de obiective : sa invete profesorii sa-si accepte limitele, sa nu se grabeasca sa ia decizii, sa se razgandeasca atunci cand situatia o cere, sa-si mentina simtul umorului, sa-si cultive hobby-urile, sa-si dezvolte anumite abilitati etc.

14

12.Serviciile oferite de catre ASscolar personalului noneducativ al scolii Personalul noneducativ al scolii include administratorul, psihologul, medicul, logopedul, consilierul de orientare scolara si profesionala, paznicul si personalul de intretinere, laborantul, bibiliotecarul etc. Asistentul social scolar este membru al unei echipe de specialisti si serviciile oferite colegilor sai fac parte din atributiile sale in cadrul muncii in echipa. Sarcinile profesionale ale asistentului social scolar se centreaza pe colaborarea cu administratorul si echipa de specialisti din scoala, dupa cum urmeaza: a) analizeaza impreuna cu administratorul (directorul) scolii si cu ceilalti specialisti cauzele inadaptarii scolare a unui elev sau a unui grup de elevi si formuleaza impreuna strategiile de actiune care se impun in vederea ameliorarii problemelor de adaptare scolara; b) colaboreaza cu administratorul scolii in scopul dezvoltarii unor relatii de cooperare cu agentii sau institutii din comunitate. De exemplu, se pot dezvolta parteneriate scoala agenti economici, care au ca scop fie sponsorizarea unor proiecte, activitati ale elevilor, fie realizarea de activitati de profesionalizare pentru un anumit segment al populatiei scolare; c) ofera informatii si se consulta cu psihologul, medicul, fizioterapeutul, profesorii pentru a dezvolta o abordare terapeutica globala si eficienta in cazul unui elev cu trebuinte educative speciale sau in cazul unor grupuri de astfel de elevi; planul individualizat de servicii destinate recuperarii-integrarii unui astfel de elev rezulta in urma coordonarii opiniilor tuturor specialistilor care supravegheaza evolutia cazului. in mod frecvent, asistentii sociali sunt desemnati manageri de caz' , avand astfel responsabilitatea sa coordoneze eforturile tuturor celorlalti specialisti si ale parintilor; ca manager de caz, asistentul social scolar trebuie sa se asigure ca toate informatiile relevante sunt luate in considerare in timpul sedintelor asupra fiecarui caz; d) ofera informatii si servicii comitetului scolii pentru a se ameliora eficienta tuturor serviciilor speciale pe care le ofera unitatea scolara. Serviciile oferite de scoala sunt, in functie de fiecare caz : pregatirea pentru admitere in urmatorul nivel de scolarizare; orientarea vocationala; ajutorul financiar si serviciile alimentare pentru elevii cu posibilitati materiale reduse; activitatile educationale diverse; evaluarea academica pe discipline ; plasarea profesionala; serviciile medicale; serviciile speciale pentru boboci', absolventi, cluburi sau asociatii de elevi; programele recreative; serviciile sportive; programele educationale speciale pentru minoritati, fete etc e) coopereaza sau isi ofera serviciile in domeniul protectiei copilului, stimuland toti membrii personalului scolii sa observe si sa raporteze cazurile de abuz asupra copilului.

15

13.Inadaptarea scolara si formele de inadaptarea scolara Adaparea scolara-implicarea inteligentei ,dar si a dimensiunii affective,motovational si volitive ,la care se mai adauga si factorii de personalitate(interese,sentimente,atitudini,insusiri,temperamente,trasaturi de caracter); Ea presupune existenta unei compabilitati subiective ale elevului de a le indepli cu succes; Inadaptarea scolara-absenta compatibilitatii,cauzele apartinind fie elevilor,fie scolii,fie ambelor parti; Formele de inadaptare colar 1. Dup gradul inadaptrii: Inadaptare uoar Inadaptare medie Inadaptare profund 2. Dup durata inadaptrii: Inadaptare temporar (ocazional) Inadaptare permanent 3. Dup etiologia inadaptrii: Inadaptare cu tulburri somatice (senzoriale, motorii) Inadaptare cu tulburri endocrine Inadaptare cu tulburri neurologice Inadaptare cu insuficiene intelectuale 4. Dup domeniul de manifestare: Inadaptare psihomotorie Inadaptare psihosomatic Inadaptare psihosocial Inadaptare cu tulburri ale activitii Inadaptare cu tulburri de limbaj Inadaptare cu tulburri emoionale Inadaptare cu tulburri de comportament Inadaptare cu tulburri organice de origine nervoas 5. Dup nivelul capacitilor intelectuale: Inadaptare cu intelect normal Inadaptare cu intelect liminar Inadaptare cu debilitate mintal Inadaptare cu deficiene intelectuale profunde 6. Dup caracteristicile stilului comportamental: Inadaptare cu conduite agresive
16

 Inadaptare cu conduite regresive (neurotice) 7. Dup caracteristicile structurale ale personalitii: Inadaptare cu hiperemotivitate i anxietate Inadaptare cu negativism i afecte Inadaptare cu conduite antisociale 8. Dup dominana unor factori cauzali: Inadaptare cu prevalen biologic Inadaptare cu prevalen social Inadaptare cu prevalen psihologic Inadaptare cu prevalen pedagogic 9. Dup randamentul colar: Inadaptare cu disabiliti de nvare (cu insucces colar) Inadaptare cu preformane colare corespunztoare 10.Dup aspectul normal sau patologic al inadaptrii: Inadaptare pe fond de normalitate psihofizic Inadaptare pe fond patologic (cu deficiene mintale, fizice, senzoriale pronunate) 11.Dup dinamica fenomenului: Inadaptare acut Inadaptare cronic 12.Dup punctul de vedere psihopedagogic: Inadaptare cu tulburri de comportament Inadaptare cu tulburri caracteriale Inadaptare cu tulburri neurotice sau psihopatice Inadaptare cu tulburri de limbaj 13.Dup necesitile de colarizare: Inadaptare necesitnd colarizare special Inadaptare cu posibiliti de recuperare n coala de mas

17

14.Ajutorul oferit de catre AS scolar elevilor si personalului scolar Indiferent de tipul interveniei i de metodele utilizate, asistenii sociali colari vin att n sprijinul elevilor ct i al personalului colar. Astfel, elevii sunt ajutai: s-i evalueze nevoile s i formeze deprinderi de rezolvare a problemelor i de luare a deciziilor s dobndeasc ncredere n sine i s fie capabili de autocontrol s fac fa presiunii grupului de similaritate s fac fa situaiilor stresante s-i pun n valoare capacitile s identifice serviciile prin intermediul crora poate obine ajutorul s utilizeze mai bine resursele (colare, familiale, comunitare) s-i cunoasc i susin drepturile s-i optimizeze performanele. Personalul colar este ajutat: s cunoasc mai bine situaia acelor elevi care traverseaz perioade dificile sau de criz s vin n ntmpinarea nevoilor elevilor s neleag modul n care diferenele economice, culturale i sociale afecteaz elevii i relaiile lor s recunoasc i s raporteze cazurile de elevi abuzai i neglijai.

18

15.Scopul si obiectivele consilierii elevilor si parintilor Prin consilire scolara se urmareste sprijinirea elevilor in amplul proces a caracterului,evitarea problemelor de comportament,corelarea intereselor personale cu cele opuse de statutul de elevi si orientarea in alegerea carierei; As scolar trebuie sa ofere ajutor elevilor cu risc de dezadaptibilitate crescut care au fost identificati si sa atraga atentie asupra cauzelor inadaptarii sociale; Orientrile de principiu a consilierii scolare : sprijinirea copiilor n procesul de nvare, nvndu -i s nvee, adic ajutndu-i s-i dezvolte aptitudinile cognitive de care dispun, invndu-i s reduc impactul factorilor care le perturb procesul de nvare; colaborarea cu profesorii n sensul adaptrii cerinelor de nvare i a stilului de lucru la etapele de dezvoltare i particularitile individuale ale elevilor; promovarea i sprijinirea elevilor n procesele de autocunoatere, acceptare de sine i autodepire; utilizarea metodelor de lucru stimulative bazate pe: ncredere, stim de sine, recunoaterea eforturilor, validarea aciunilor, integrare; Consilierea colar va oferi posibilitatea ca toi copiii: s experimenteze triri pozitive n relaiile cu profesorii, prinii, ali aduli; s fie capabili s-i neleag tririle, s-i valorizeze propria individualitate, s-i dezvolte stima de sine; s dobndeasc abiliti de coping (a face fa situaiei), astfel nct s fie capabili s rezolve problemele fireti, specifice vrstei; s dezvolte o atitudine pozitiv fa de via; s contientizeze responsabilitatea pentru faptele, atitudinile, comportamentele lor. Obiectivele Consiliereii parintilor sustinirea lor in scopul intelegerii adegvate a trebuinelor copiilor lor ; sustinerea in scopul ameliorarii practilor lor educative ; stimularea participarii parintilor la viata scolara ; dezvoltarea abilitatii de rezolvare a conflictelor ; oferirea de sprijin pentru a dezvolta modalitati mai eficiente de a face fata stresului fara a revarsa emotiile negative asupra relatiei cu copilul ; identificarea de resurse si opurtunitati pentru parinti cu posibilitati financiare reduse,etc ; Scopul consilierii parintilor :de ai ajuta sa constientizeze modul in care actiunile si dispozitia lor afecteaza capacitatea de adaptare scolara a copilului,motivatia lui pentru studiu,posibilitatile sale de progres

19

1. 2. 3. 4.

Evaluarea situaiei familiale se realizeaz prin raportarea la anumite criterii i / sau scale de evaluare care permit aprecierea caracterului ei funcional sau disfuncional. Criteriul comunicrii: Familia funcional: comunicarea este congruent, membrii familiei spun ceea ce simt i ceea ce gndesc, fr teama de a fi pedepsii sau respini. Familia disfuncional: comunicarea este incongruent, sentimentele autentice i adevratele idei ale membrilor sunt ignorate. Criteriul regulilor Familia funcional: regulile sunt flexibile, clare, adaptate situaiei, membrii familiei nelegnd necesitatea i importana lor. Familia disfuncional: regulile sunt inflexibile, netransparente; membrii familiei nu particip la stabilirea lor i nici nu tiu cum s le schimbe atunci cnd situaia o impune. Criteriul relaiilor Familia funcional: relaiile sunt strnse i satisfctoare att n interiorul familiei ct i n afara ei, membrii familiei demonstreaz empatie unii fa de alii, au relaii interpersonale pozitive, sunt rezonabili. Familia disfuncional: relaiile intra- i inter-familiale sunt stnjenitoare, genereaz conflicte, nefericire. Criteriul combinat: reguli, relaii, flexibilitate, .a. Familia funcional: mprtete interese comune, patternu-uri comune i funcionale de comunicare, se poate adapta eficient la schimbare, cultiv respectul reciproc, se angajeaz n luarea deciziilor i rezolvarea problemelor, membrii se bucur unii de compania altora, se simt bine mpreun. Familia disfuncional manifest caracteristicile opuse. Curran Da inventariat 15 caracteristici ale familiei funcionale: Comunic i ascult/ se afirm i se susin unii pe alii/ manifest respect reciproc i fa de alii/manifest ncredere /au sim ludic i al umorului/i mpart responsabilitile/se nva unii pe alii sensul binelui i al rului /au un puternic sentiment al apartenenei familiale, acordnd importan tradiiilor i ritualurilor /au simul msurii n interaciunea cu alte persoane/mprtesc aceeai credin religioas sau convingeri spirituale /i respect dreptul la intimitate/ i fac servicii unii altora/folosesc timpul petrecut mpreun la mas sau alte activiti pentru conversaie /i petrec timpul liber mpreun/ se sprijin reciproc n situaii dificile. Whiteside apreciaz c pot fi identificate trei nivele ale gradului de cooperare n cadrul interveniei familiale. Nivelul maxim: membrii familiei recunosc nevoia de ajutor i l solicit, fiind contieni c datorit experienelor dureroase prin care au trecut nu pot rezolva problema copilului lor. Fa de astfel de familii asistentul social va demonstra empatie, respect i susinere. Nivelul intermediar. Asistentul social tie c familia dorete s-i ajute copilul, dar nu vrea, sau nu poate accepta ideea c sistemul familial este cauza problemei. Fa de astfel de prini, asistentul social trebuie s dea dovad de mai mult subtilitate, sugernd c terapia familial poate fi benefic pentru toi membrii familiei, dar n primul rnd pentru copil, care poate fi ajutat astfel s ias din dificultate. Nivelul minim. Membrii familiei (prinii) au o reacie negativ fa de orice sugestie potrivit creia ei ar fi o parte din problema copilului. Asistentul social poate fi, n astfel de situaii, destul de incisiv, pentru a dezarma familia, accentund faptul c toi cei implicai (prini, personal colar) trebuie s doreasc ceea ce este mai bine pentru copil.
20

16.Sarcinile consilierului scolar 1. sa-i ajute pe elevi sa inteleaga sa sa se accepte mai bine pe sine si sa creasca nivelul de asumare a responsabilitatii ; 2. colaboreaza cu profesorii si cu personalul administrativ al scolii in vederea satisfacerii nevoilor elevilor ; 3. evalueaza elevul,asigurind confidentialitatea rezultatelor si interpreteaza aceasta informatie spre a indruma elevul spre diverse programe specifice de interventie ; 4. ajuta parintii,planificind intilniri individual sau de grup cu acestia,oferindu-le material si informatii despre dezvoltarea copiilor,despre comportamentele problematice sau despre alte chestuni relationate de copil ; 5. face trimiteri catre diversi specialisti din scoala sau din afara ei ; 6. planifica programe coordonind activitatea profesionistilor,parintilor sau a altor persoane implicate in implimentarea diferitelor programe ; 7. dezvolta si implimenteaza programe privind cariera,se consulta cu profesorii prinvind introducerea unor astfel de materiale in cadrul curricumului scolar ; 8. este un agent al schimbarii,incercind sa elimine sau sa inllocuiasca orice element care poate influenta negativ activitatea si dezvoltarea elevilor ; 9. actioneaza ca un avocat al elevului ; 10.se consulta cu profesorii sau lucreaza direct cu elevii a caror comportament este distructiv sau neadegvat ; 11.explica elevilor,profesorilor,personalului administrativ importanta consilierii si a programelor de indrumare ; 12.coordoneaza cercetari locale privind caracteristicile populatiei de elvi,progrmele de evaluare ,rezultatele scolare ; 13.coordoneaza adaptarea programelor scolii pentru elevii cu nevoi speciale ; 14.realizeaza educatia parintilor,furnizindu-le informatii despre cresterea copiilor ; 15.desfasoara sedinte de consiliere propriu-zisa ; 16.asista elevii in rezolvarea propriilor probleme ; 17.desfasoara consilierea de grup,ajutind elevii sa-si rezolve diverse conflicte in cadrul unor intilniri in grupuri mici ; 18.implimenteaza programe privind interactiunile si activitatile clasei de elevi ; 19.participa la diverse intilniri ; 20.se consulta cu personalul scolii privind situatia scolara,emotionala si sociala a elevilor ; 21.testeaza individual sau in grup elevii ; 22.ofera servicii personalului scolii ;

21

17.Modalitati de abordare a consilierii scolare Modaliti de abordare a consilierii colare: 1. intervenie n criz-survine dup apariia situaiei de criz, i are ca scop soluionarea, pe termen scurt, prin fixarea asupra problemei i utilizarea tehnicilor de intervenie n criz. 2. Consilierea ca remediere are ca scop corectarea anumitor carene comportamentale i evitarea agravrii lor pri nvarea unor abiliti sociale, fie inexistente, fie insuficient dezvoltate. 3. Consilierea ca prevenie presupune anticiparea i prevenirea manifestrii unor probleme cunoscute ca avnd risc crescut de apariie: fumatul, consumul de alcool i alte droguri, grviditate la vrsta adolescenei, etc.Consilierea are n vedere informarea elevilor n legtur cu riscurile la care se expun dac recurg la anumite practici, precum i deprinderea unor strategii de evitare. 4. Consilierea ca dezvoltare personal nseamn identificarea i dezvoltarea acelor capaciti i abiliti care vor contribui la succesul adaptrii colare i sociale. Aceste obiective pot fi realizate prin exersarea unor tehnici de autocunoatere i relaionare interpersonal (mprtirea experienelor i a cunotinelor, jocuri de rol, diferite modaliti de nvare). 5. Suportiva-oferirea de suport emotional,apreciativ si material ; 6. Vocationala-dezvoltarea capacitatilor de panificare a carierei ; 7. Informationala-oferirea de informatii si domenii

22

18.Serviciile oferite elevilor cu cerinte educative specaie si parintilor lor Ss-a pus n discuie problema eticii interveniei asupra copiilor deficieni i asupra familiilor acestora, fiind vizate toate problemele legate de tentativa de conciliere a obiectivelor normalizrii i problemele legate de starea de confort a individului cu cerine speciale, datorate unor deficiene , insistndu-se asupra urmtoarelor aspecte: dreptul persoanei la integritate fizic i moral; respectul persoanei cu nevoi speciale; dreptul persoanei la protecie i securitate social; respectul proprietii; dreptul persoanei la confidenialitate i intimitate; respectul preferinelor individuale ale persoanei; dreptul persoanei la respectul diferenelor i la valorizarea particularitilor sale; respectul mediului i calitatea vieii; dreptul persoanei cu nevoi speciale la participare social, alturi de valizi; respectul i facilitarea accesului la diverse servicii sociale. Aspecte ale interveniei n favoarea copiilor cu cerine special Intervenia precoce este cunoscut ca fiind o condiie sine qua non pentru sporirea eficienei procesului de recuperare i inserie social a persoanelor cu cerine speciale. Echipa de intervenie precoce acioneaz asupra familiilor cu copii deficieni, asigurnd: aciune de consiliere i de formare; consilierea privind diagnosticul i consecinele acestuia asupra copilului ine seama de evoluia previzibil a defectului/deficienei i de punerea n lucru a mijloacelor de compensare (pentru nevztori, ambliopi, surzi, etc.); informarea prinilor asupra potenialitilor reale ale copilului i asupra mijloacelor susceptibile s-i favorizeze dezvoltarea; informarea asupra diferitelor tipuri de servicii care pot asigura cel mai bine educarea i dezvoltarea copilului cu nevoi speciale, datorate unor deficiene. Intervenia n familie permite: reinstaurarea unei relaii pozitive prini-copil deficient i ntre prini, eliminndu-se reaciile tipice care pot aprea: depresia, furia, culpabilitatea, anxietatea, sentimentul de injustiie, autocomptimire, respingerea copilului sau supraprotejarea sa ceea ce mpiedic formarea abilitilor de autonomie ale copilului cu nevoi speciale; s se demonstreze prinilor c nu sunt singuri n demersurile lor cu copilul deficient; s se nvee familia s triasc echilibrat cu copilul deficient; prinii s-i nsueasc unele abiliti i tehnici speciale de educaie a copilului deficient, conlucrnd adecvat cu profesionitii; s se ajute prinii s gseasc instituiile cu potenial educativ i corectiv-compensator care sunt cele mai potrivite copilului cu nevoi speciale ; Cerinele speciale ale interveniei n ansamblul atitudinilor pozitive sunt prefigurate mai multe elemente eseniale: acceptarea diversitii psihologice, sociale i culturale, ca resurs pozitiv; stabilirea unui climat pozitiv n activitatea cu elevii; comunicarea socio-afectiv i cognitiv cu copiii, profesorii i prinii; utilizarea formelor individualizate de lucru aplicarea metodelor interactive;
23

19.Serviciile pentru comunitate oferite de asistenta sociala in scoala 1. Antrenarea elevilor in activitati de voluntariat in favoarea persoanelor aflate in nevoi-As poate coordona activitatea unui grup de elevi care doresc sa-si foloseasca timpul lober punindu-se la dispozitia semenilor aflati in nevoie:batrini,bolnavi cronici,copii care nu fregventeaza scoala din cauza problemelor de sanatate,copii orfani,etc; Asfel elevilor li se dezvolta deprinderile de intrajutorare,cooperare,atitudine de solidaritate,sentimente altruiste. 2. Prevenirea deligventei juvenile si a altor fenomene sociale disfunctionale:taxicomania,alcoolismul,vandalismul-supravegherea mai stricta a conduitelor elevilor,norme scolare cu continut prescriptiv mai adegvat,consilidarea instalatiilor si echimapentelor pot avea ca effect o reducere a actelor de violent si vandalism in scoli,insa concomitant aceste conduit problema vor migra in comunitate; Pentru evitarea invatarii conduitelor fractionale se realizeaza coordonari intre functiile scolii si dinamica unor institutii ale societatii,coordonare scoala-piata muncii,coordonare scoala- sistem juridic,coordonare scoala-familie.

24

20.Copiatul-forma de devianta scolara Copiatul este o forma specifica de inselaciune, prin care un anumit elev sau student prezinta drept rezultatul propiului efort de invatare o serie de cunostiinte pe care nu le-a asimilat, imprumutandu-le ad hoc de la diverse surse. Copiatul incalca prima si poate cea mai importanta norma din Regulamentul scolar, care stipuleaza datoria elevilor de a-si insusi cunostiintele si de a-si forma deprinderile prevazute in programele disciplinelor de invatamant. Ca forma specifica de nesinceritate fata de profesor, copiatul poate fi incadrat in categoria conduitelor agresive (plictiseala, indiferenta si nesinceritatea sunt definite ca forme de manifestare a agresivitatii), deoarece aduce un prejudiciu profesorului, si uneori, grupuluiclasa. Aceasta forma de agresivitate se poate produce pe fondul unei relatii didactice indiferente, tensionate sau chiar amicale. Forme ale copiatului 1. Copiatul individual are loc atunci cand elevii care recurg la aceasta solutie actioneaza pe cont propriu, isi asuma integral riscul si: fie premediteaza actiunea, scop in care isi pregatesc o serie de mijloace (asa numitele fituici) si isi creeaza cele mai bune conditii, alegand bancile din spatele clasei sau apeleaza la mijloacele tehnologiei moderne (de exemplu se doteaza cu statii de emisiereceptie mici care pot trece neobservate); fie nu premediteaza actiunea, caz in care trebuie sa se adapteza la situatie si apeleaza la caiete sau manuale. 2. Copiatul solidar presupune angajarea a doi sau mai multi elevi in realizarea inselaciunii; elevii implicate coopereaza in tentative de inselaciune din spirit de intrajutorare si solidaritate de casta. Si copiatul solidar poate fi premeditate, caz in care cei implicati isi impart responsabilitatile si ocupa pozitii specifice in clasa, pentru a putea comunica mai usuor, dau sa circule foile de raspuns sau nepremeditat, caz in care fiecare elev se orienteaza, ca sursa de inspiratie, spre colegii care au rezultate bune la invatatura si reputatie de tocilari. 3. Copiatul colectiv se produce in situatiile in care tot efectivul clasei recurge la solutia indelaciunii. Este cea mai rara forma de copiat si se explica prin constientizarea de catre elevi a deficientelor grave de supraveghere ale profesorului sau prin coruptia acestuia. Exista profesori care au dificultati de deplasare si prefera ca, in timpul unei evaluari scrise, sa ramana asezati in spatele catedrei, exista profesori care au deficiente de vedere serioase, dupa cum exista si profesori indiferenti; Principalii factori care intervin in situatiile de copiat sunt: deficientele de supraveghere, atitudinile permisive ale profesorilor, dar si stilul profesorilor de a nota in functie de fidelitatea reproducerii cunostintelor; In concluzie as putea sa afirm ca elevii care copiaza nu sunt intotdeauna sau nu sunt in mod necesar elevi cu rezultate scolare slabe; e adevarat ca elevii slabi, care au acumulat multe lacune in sistemul de cunostiinte, care nu mai pot realize o invatare constienta, intemeiata pe integrarea cunostintelor noi in repertoriul cognitive deja existent, prezinta o prababilitate mai mare pentru copiat.

25

21.Fuga de la scoala/casa-forma de deviant Fuga de acasa si de la scoala reprezinta o conduita grava, cu un inalt risc delincvential si de victimizare, nu atat prin ea insasi, cat prin consecintele pe care le antreneaza. Astfel, la primul episod evazionost, cei care fug de acasa traiesc un soc, sperantele lor de aventura si de fericire fiind contrazise de realitate. Fuga de la scoala depinde de foarte mult de virsta:elevii mici fug de la scoala atunci cind manifesta fobia scoalar in timp ce la elevii mari apare mai mult ca rezultat al unui proces de deliberare,al luarii unei decizii; Pentru elevii mici Fobia scolara poate aparea la vederea uniformei scolare,din cauza colegilor violent,o imagine de sine deteriorate.nu a fregventata o forma de invatamint prescolar ; Pentru elevii mai mari fobia scolara nu dispare ca motivatie a fugii de la scoala ci imbraca forma specific:fobia de examen si fobia sociala; Fobia de examen este descrisa ca o forma de manifestare a fricii de scoala a celui examinat si situatia obiectiva care include:prestigiul examinatorului,dificultatea intriseca a metriei de examen,gravitatea consecintelor in caz de esec.Fobia de examen intense si persistent poate precipita aparitia depresiei,tentative de suicid,fuga de la scoala sau abandonul scolar; Fobia sociala-apare cel mai fregvent in adolescent si consta in teama de a fi expus observatiei altora in grupuri restrinse ,cum ar fi clasa de elevi.Fobia sociala se poate instala fata de situatii scolare specific-teama de a vorbi in public,de a interactiona cu personae de sex opus,teama de asustine privirea unei persoane necunoscute; La elevii mari,fuga de la scoala poate fi o forma de protest impotriva unor situatii appreciate de elev ca nedrepte,frustrante,fuga poate fi si o reactive de tema:teama de a nu fi pedepsit,teama de esec si de pierderea a statutului /stimei de sine; Fuga de la scoala este pentru elevii fugari o modalitate de reechilibrare a relatiei lor cu scoala in incercarea de a mentine o imagine pozitiva de sine,dobindind astfel o valoare de supravietuire; Cei care fug de acasa si de la scoala nu au deprinderi profesionale, de regula nu au bani, un adapost, un plan organizat de actiune, si de aceea risca sa fie exploatati/abuzati fizic, sexual si, pentru a supravietui, practica activitati delincvente. Arta de a supravietui a fugarilor consta in a putea dormi in locuri improprii, in furtul de alimente, in prostitutie si in consumul de droguri. Cu cat perioada de viata pe strada este mai lunga, cu atat creste probabilitatea de a deveni o victima a exploatarii sau de a se implica intr-o cariera delincventa. Conform estimarilor unui administrator de adapost pentru fugari din New York, dupa 48 de ore de la abandonul familiei, unul din zece fugari se implica in prostitutie; dupa sase luni de viata pe strada, devine imposibila recuperarea tinerilor fugari, cointeresarea lor in continuarea educatiei, in cautarea unei profesii legale, in restabilirea relatiei cu familia sau in abandonarea consumului de droguri.

26

22.Absentismul scolar-forma de deviant Absenteismul colar este o problem social, determinat de caracteristicile socioculturale ale mediului de provenienta desemnnd un tip de conduit evazionist stabil ce prefigureaz sau reflect atitudinea structurat a lipsei de interes, motivaie, ncredere n educaia colar. Absenteismul colar este principalul predictor al abandonului colar. Caracteristic absenteismul colar este: fuga de la ore, care este o problem predominant emoional (conduit de tip evazionist; evadare fizic i psihologic din situaia perceput ca traumatizant); semnalizeaz manifestarea devianei colare (semnal tardiv al existenei unor probleme); ilustreaz o diminuare a ataamentului i a integrrii, o identificare sczut cu obiectivele i aspiraiile grupului (de elevi). Formele prin care se manifest absenteismul colar sunt: absenteism selectiv (fuga de la coal este frecvent la o singur disciplin sau doar la cteva discipline); absenteism generalizat (fuga de la coal este frecvent i generalizat, prefigureaz abandonul colar); atitudine defensiv fa de autoritatea unui sistem; reacie la tensiunea puternic intra/interpersonal manifestat prin cutarea singurtii; 2. Cauzele absenteismului colar: a).Aspecte ce in de personalitatea i starea de sntate a elevului: motivaie colar sczut; lips de interes; ncredere sczut n educaia colar; oboseal; anxietate; autoeficacitate sczut, imagine de sine deteriorat, sentimente de inferioritate; abiliti sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere fcut de alii (reacie la presiunea exercitat de dorinele adulilor). b). Aspecte ce in de familie, condiiile socio-economice ale familie: srcia; stil parental indiferent, neglijent; familii dizarmonice; prini foarte ocupai sau plecai n strintate. c). Aspecte ce in de contextul colar specific (inclusiv relaia profesor-elev): presiunea grupului; suprancrcarea colar; comunicarea defectuoas elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului)
27

evaluarea subiectiv, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante; frica de evaluare; conflicte cu colegii; incompatibilitate ntre aspiraiile, trebuinele de nvare i oferta educaional a colii; disciplin excesiv de rigid i sever din partea colii; politici proabsenteiste ale colii la elevii din clasele terminale (n colile de ,elit). d). Particularitile de vrst ale elevilor: - la elevii mici - fuga de la coal poate fi o manifestare a ,,fobiei colare cauzat de: prini care valorizeaz excesiv educaia colar, stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente dependen crescut de prini, strategie defensiv fa de colegi i violeni, eecul colar, situaii umilitoare; - la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opiuni (proces de deliberare, luare a deciziei) cauzat de: frica de evaluare, de eec, fobia / anxietatea social (frecvent n perioada adolescenei, manifestat prin anxietate fa de situaia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi n public, teama de a interaciona cu persoane de sex opus, teama de critic, stim de sine sczut), teama de pedeaps, teama de pierdere a statutului n grup.

28

23.Abandonul scolar Abandonul scolar reprezinta conduita de evaziune definitiva ce consta in incetarea frecventarii scolii, parasirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, inaintea obtinerii unei calificari sau pregatiri profesionale complete sau inaintea incheierii ciclului de studii inceput. intre cauzele principale ale abandonului scolar regasim cauze economice, socioculturale sau religioase, psihologice si pedagogice. Efectele abandonului scolar demonsreaza de ce acest tip de conduita este considerat deosebit de grav. Mai intai, cei care abandoneaza scoala nu au nici calificarea profesionala indispensabila integrarii socio-economice, nici formatia morala si civica necesara exercitarii rolului de parinte si celui de cetatean al unei comunitati. in al doilea rand, neavand o calificare, cei care abandoneaza scoala sunt viitorii someri si reprezinta, pe termen mediu si lung, o sursa de dificultati sociale si de pierderi, care depasesc investitia ceruta de formarea initiala. Din punct de vedere al costurilor economice, scumpa nu este persoana bine educata, ci cea insuficient educata, care paraseste scoala cu o formatie subreda sub aspect moral, intelectual sau estetic. Elevii care abandoneaza scoala sunt cei care s-au facut remarceti pentru absenteism si alte dificultati de de comportament, pentru care au fost sanctionati in repetate randuri in scoala. Un document al departamentului amerrican pentru Educatia Elementara si Secundara il descrie astfel pe elevul care prezinta un risc inalt de abandon scolar: incapabil sa se adapteze si sa functioneze adecvat in contextul clasei traditionale, rezultate scolare sub medie, nu-si stabileste obiective profesionale, absenteism, ostilitate fata de adulti si reprezentantii autoritatii scolare, provine dintr-o familie ce experimenteaza un stres existential, probleme economice serioase, nu este implicat in nici o activitate organizata de scoala, nonformala sau formala. Cauzele abandonului colar pot fi evaluate din trei perspective: 1. Cauze psihologice - care in de personalitatea i starea de sntate a elevului: motivaie colar sczut, lips de interes, ncredere sczut n educaia colar, oboseal, anxietate, autoeficacitate sczut, imagine de sine deteriorat, sentimente de inferioritate, abiliti sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere fcut de alii (reacie la presiunea exercitat de dorinele adulilor); 2. Cauze sociale care in de familie, condiiile socio-economice ale familie: srcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, prini foarte ocupai sau plecai n strintate; 3. Cauze psihopedagogice care in de contextul colar specific (inclusiv relaia profesor elev): presiunea grupului, suprancrcarea colar, comunicarea defectuas elev -profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectiv, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate ntre aspiraiile, trebuinele de nvare i oferta educaional a colii; form de aprare mpotriva disciplinei excesiv de rigid i sever, politici proabsenteiste ale colii la elevii din clasele terminale (n colile de ,elit);

29

24.Vandalismul scolar Vandalismul scolar poate fi inteles prin acte de violenta specifice, orientate catre bunuri, obiecte sau proprietati. Apare in mod frecvent la adolescentii de sex masculin, proveniti din straturi sociale defavorizate si care traiesc in orasele mari ale tarii. Semnificatiile vandalismului scolar vizeaza in majoritatea cazurilor reactii de protest, dorinta de a scapa de plictiseala, sau un act de razbunare datorat unei situatii in care adolescentul a fost nedreptatit de catre autoritatile scolare. Majoritatea celor ce savarsesc acte de vandalism au drept numitor comun: un nivel scazut de autocontrol, o stima de sine redusa si o lipsa de toleranta la frustrare. Vandalismul scolar este un fenomen raspandit in intreaga lume, in unele tari avand cote mai mari decat in altele. Se pare ca fenomenul nu este legat de rata criminalitatii, a divorturilor sau de procentul minoritatilor etnice. Dar, aceste situatii sunt in legatura directa cu indicatori sociali precum: probleme economice, varsta, calitatea sistemului de invatamant etc. Profilul psihologic al victimelor arata ca acestea sunt in general tinerii anxiosi, persoanele sensibile, tacute, care nu se implica foarte mult in avtivitatile scolare, nu-si doresc popularitate ci mai degraba sa treaca nevazuti. Ce solutii am putea identifica? O colaborare mai stransa intre consilierul scolar- profesori- parinti- copii. Asigurarea pazei in incinta scolii de catre firme de paza particulare. Activitati de prevenire a violentei si vandalismului scolar inca de la cele mai mici varste. Acest lucru inseamna o colaborare mai stransa intre autoritatile publice si institutiile scolare. Punerea in practica a unor proiecte la nivelul comunitatii pentru informarea populatiei referitor la impactul vandalismului scolar asupra intregii comunitati. Acest lucru inseamna ca pot exista efecte negative la nivelul adultilor (vor evita tinerii considerati huligani, iar acestia din urma vor trai sentimentul stigmatizarii, al discriminarii). De asemenea, influente negative din partea grupului de vandalisti pot sa apara si asupra copiilor mai mici. Faima dobandita in acest fel, ii va determina pe cei din clase mai mici sa-si doreasca sa devina si ei la fel de populari. Ca parinte ar fi bine sa oferi incredere si ajutor copilului tau de fiecare cand simti ca acesta are nevoie. Incearca sa construiesti o relatie de comunicare permanenta intre voi si o supraveghere indeaproape, dar fara ca el sa se simta urmarit. Inscrie-ti copilul la diverse cluburi adresate varstei sale. Baietii prefera in general cluburile sportive: box, karate, inot etc. Evita tentatia de a-l inscrie in domeniul in care tie ti-ar fi placut sa excelezi. Respecta-i dorinta si alegerea. Niciodata nu va face cu placere o activitate daca este obligat si nu intelege sensul ei. In general, cluburile sportive sunt utile deoarece presupune descarcarea unei cantitati de energie pe care copilul o are din plin.
30

a)

b) c)

d) e)

f)

S. Cohen a descris o diversitate de tipuri de vandalism: vandalismul achizitiv distrugerea se efectueaz n scopul ctigrii unor avantaje materiale : obiecte sau alte avantaje; vandalismul tactic urmrete s realizeze alte obiective dect dobndirea unor avantaje materiale (ex. publicitatea pentru o cauz); vandalismul vindicativ producerea unui prejudiciu se face n scopul rzbunrii, pentru a compensa o frustrare sau pentru a realiza o dorin; vandalismul-joc se produce n timpul unor episoade de joc i are drept motivaie tipic distracia, curiozitatea sau competiia; vandalismul maliios elementul de agresivitate, dublat de sentimentul de furie nu are o int specific, programat, deliberat, este direct (se adreseaz unei categorii specifice de bunuri) i are un caracter responsiv (apare ca soluie la un set particul ar de probleme biografice i structurale). Din perspectiv social vandalismul este o conduit specific adolescenilor de sex masculin, provenii din clasele sociale defavorizate i care triesc n marile orae. Un motiv comun pentru toate tipurile de vandalism cu excepia vandalismului-joc este faptul c deriv din sentimentul nedreptii iar perceperea inechitii este motivul determinant. Aspectele care determin specificul vandalismului colar se pot releva la nivelul urmtoarelor veriabile: indicele de vandalism colar care difer de la o coal la alta n funcie de: mrimea colii (cu ct e coala mai mare scade posibilitatea supravegherii elevilor), situarea colii (zonele cu indice de risc crescut pentru conduite agresive ex. cartiere periferice ale metropolelor), compoziia etnic, social sau rasial. Ca distribuie n timp cea mai mare frecven a conduitelor de vandalism se nregistreaz n timpul week-endului i a vacanelor colare. Motivaia specific implic deficiene organizatorice la nivelul procesului educativ (ex. orare necorespunztoare), deficiene de natur psihopedagogic (ex. deficiene n evaluarea elevilor), atmosfera impersonal a colii, deficiene n relaia colii cu familiile elevilor, transferul responsabilitilor financiare ctre firmele de asigurri. Costurile economice i sociale ale actelor de vandalism colar sunt foarte ridicate. Ca tipologie n coal predomin vandalismul-joc, vandalismul vindicativ i vandalismul maliios. Ultimele dou sunt cel mai adesea ntlnite putnd fi ndreptate att mpotriva colegilor ct i mpotriva autoritilor colare. Semnificaia vandalismului colar exprim cel mai adesea o reacie de protest. Acesta poate fi interpretat ca o modalitate de a depi plictiseala, ca un act de rzbunare mpotriva unei situaii perceput ca nedreapt sau protest mpotriva autoritilor i regulilor colare.

31

25.Violenta in scoala-forma de deviant Violenta in scolile din Republica Moldova reprezinta o problema cu care se confrunta tara ani la rind. Principalii factori care duc la violenta in scoli este discriminarea si anume discriminarea dupa avere. Din ce in ce mai multi copii ramin fara parintii ei fiind plecati la munci peste hotare care la rindul lor trimit bani acasa pentru ca odrasla lor sa nu duca lipsa de nimic,sa aiba tot ce isi doreste fie acea haina scumpa sau acele alimente in frigider la care viseaza. Ei in scolile pentru alti colegi reprezinta idealul.Acei elevi instariti se simt ca au toata puterea in miini si incepe sa-I injoseasca pe acei care au mai putin sau care au necesarul pentru a-si trai viata. De la inceput este violenta verbala Agresiunile nt lnite n coal sunt injuriile, jignirile, mbrncelile, intimidrile, vulgaritile. Conflictele au de cele mai multe ori o justificare minor, ns pot culmina cu agresiuni fizice. Elevii nu discut cu profesorii i prefer s-i rezolve singuri conflictele ce apar ntre ei, fr implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore n care s discute despre problema conflictului, metode i tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecinele comportamentului violent. Este necesar prezena n fiecare coal a unui psiholog care s consilieze elevii i s colaboreze cu profesorii, dar se face simit i necesitatea educrii prinilor, mai ales c unele conflicte au fost escaladate tocmai prin implicarea acestora, ajungndu-se la ameninri cu moartea i bti n plin strad. Unii elevi se tem sa vorbeasca cu psihologul despre problemele cu care se confrunta cu teama ca psihologul va vorbi cu parintii sau cu alti profesori si apoi si cu atacantii,aceasta din urma reprezinta si un pericol foarte mare asupra sanatatii si integritatii corporale pentru ca odata ce se va afla de conflict atancantii vor ataca si mai tare si elevul va fi neglijat,batjocorit pentru el nu va mai ramine nimic,iar unii gasesc solutia in sinucidere. Situaia devine problematic atunci cnd aceste incidente se repet foarte des, fie cnd violena este foarte puternic sau se manifest asupra profesorilor. Sunt necesare msuri pentru ntrirea securitii, respectiv angajarea unor firme de paz i o mai bun colaborare cu poliia, instalarea unor sisteme de supraveghere video n curtea i holurile colii. In mod traditional scoala este locul de producere si transmitere a De cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. Scoala trebuie sa profileze caractere, sa-i educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor pe piata muncii.
32

Violenta n scoala este orice forma de manifestare a unor comportamente precum: -exprimare inadecvata sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenintare, hartuire; - bruscare, mpingere, lovire, ranire; - comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum/comercializare de droguri,vandalism provocarea de stricaciuni cu buna stiinta , furt); - ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj sau conduita ireverentioasa fata decadrul didactic); - comportament scolar neadecvat: ntrzierea la ore, parasirea clasei n timpul orei, fumatul n scoala si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar n vigoare. Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o multitudine de factori. Scoala insusi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta, ea reprezinta un loc unde elevii se instruesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carei membrii depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca de a determina echilibrul functional al campului educational Legislaia Republicii Moldova interzice violena asupra copilului, dar nu oblig profesionitii s raporteze fiecare caz descoperit. 70% din profesioniti au recunoscut c au auzit despre cazuri de abuz asupra copiilor, 60% s-au ciocnit cu asemenea situaii i doar 40% au nregistrat cazurile de abuz fa de copii . Situaia este agravat i de faptul c profesionitii din diferite domenii responsabili de prevenirea i combaterea violenei mpotriva copiilor nu dispun de regulamente care s le ghideze aciunile n cazurile de abuz descoperite i nici de abilit ile necesare. Bunoar, medicii i profesorii, cei care pot vedea primii urmele violenei, nu raporteaz cazurile de violen. Fiecare dintre ei a nregistrat i referit maxim 2 cazuri pe an, dei a cunoscut mult mai multe victime ale violenei. n prezent, poliitii sunt cei mai activi raportori ai situaiilor de violen. Violena mpotriva copiilor este larg rspndit n Moldova. Aceasta se ntlnete n familie, n strad i chiar n coal. Studiile UNICEF arat c 25% din copii sunt btui de propriii prini, 13% sunt pedepsii pe cale violent de profesori, iar 10% au fost abuzai sexual sau molestai cel puin o dat. Dac ar fi s adunm mpreun toi copiii victime ale violenei, ei ar completa mai mult de jumtate din colile din Moldova. Muli maturi recurg la violen din cauza tradiiei de a educa copilul prin btaie, dar i pentru c nu cunosc metodele non-violente de disciplinare a copilului. Obinuii cu educaia cu palma, unii copii ajung s nu considere btaia o nclcare a drepturilor lor, mai ales atunci cnd sunt btui de prini i rude.
33

26.Violenta determinate de conflictul elev-adult Reprezint esena violenei colare, mai ales dac e s inem cont c celelalte forme, prezentate pin la acest moment, dei se desfoar n spaiul fizic al colii nu sunt n mod necesar propriu-zis colare deoarece existena lor nu este determinat neaprat de statutul de elev, ele putnd fi observate i n alte contexte non-colare. Violena instituional sau sistemic, decurge in acest caz chiar din funcionarea colii, Aciuni precum etichetrile, injuriile, atitudinile ironice ale unor profesori, anumite metode ori proceduri de orientare colar, chiar i modul de aplicare al regulilor de disciplin colar pot constitui forme de violen. Tocmai din acest motiv trebuie, intr-un atari context, s ne raportm n mod continuu la violena resimit, subiectiv. Diversele msuri de sancionare disciplinar, percepute de elevi ca forme de violen din partea colii reprezint chiar elementul cel mai specific violenei sistemice, pentru c coala, in calitate de instituie rspunde violenei elevilor tot cu violen. Demn de observat este faptul c violena sistemic nu i afecteaz numai pe cei implicai i sancionai in mod direct, ci pe toat lumea, prin deteriorarea climatului afectiv din cadrul colii. Intre sursele principale ale violenei instituionale, in viziunea noastr se afl urmtoarele: 1. Decalajul intre oferta, respectiv practica colar i aspiraiile/motivaiile/valorile elevilor, detectabil la mai multe nivele: a) Atitudinea profesorilor fa de elevi la acest nivel dificultatea decurge din faptul c, pe de o parte, profesorii percep elevii ca fiind imaturi, iresponsabili i dependeni de tiina lor, iar pe de alt parte, acetia doresc s fie tratai ca nite persoane mature; b) Tipul de valori de cele mai multe ori elevii apreciaz i valorizeaz aspectul practic i utilitatea imediat al unor cunotine, in timp ce profesorii valorizeaz instrucia colar, cultura i moralitatea. c)Tipul de disciplin de regul, in acest caz, elevii doresc un stil disciplinar bazat pe negociere, care s ia n seam i s crediteze i capacitatea lor de auto-dirijare, iar profesorii, n cele mai multe cazuri ar dori un stil disciplinar autoritar, supra-controlat i supravegheat, care s le consolideze autoritatea i puterea. d) Tipul de profesor studiile arat c tendina general n rndul profesorilor este aceea de a-i dori elevi linitii, conformiti i obedieni, iar elevii i doresc profesori deschii, empatici, nelegtori, apropiai, capabili s personalizeze relaia didactic; 2. Relaia pedagogic-profesorul domin elevii, elevii se las dominai, puterea profesorului fiind legitimat instituional, decurgnd din statutul su i manifestindu-se n plan normativ, acional i axiologic. O relaie de putere de acest tip va da natere unor tensiuni intre cele dou pri, iar stresul i strile de nervozitate devenind elemente favorizante ale comportamentelor violente. 3. Nedreptatea din partea profesorului Majoritatea elevilor doresc ca profesorii s aplice principiul egalitii n cadrul relaiei didactice, i egalitatea de tratament n cazul tuturor colegilor. La momentul in care in
34

demersul de aplicare a sanciunilor ori de mprire a recompenselor nu este respectat acest principiu apar iari o serie de tensiuni. 4. Funcia de selecie a colii Aceast funcie nu se bazeaz ntotdeauna pe criteriile de merit, iar funcia de ierarhizare, mai mult sau mai puin obiectiv, uneori exagerat de rigid, va conduce n mod automat la devalorizarea de sine a celor cu eecuri colare, la apariia fenomenului de etichetare, marginalizare i excludere, acestea din urm fiind toate forme ale violenei instituionale. 5. Imobilismul Unii elevi sunt n mod natural dinamici, expansivi, n timp ce sistemul formal de invatamint le cere s fie linitii, imobili i silenioi. 6. Competiia intre elevi Orice competiie, indiferent de tipul acesteia, produce sentimente de ostilitate i rivalitate, iar n sistemul formal de nvmnt, unde ea este att de valorizat, va conduce n mod inevitabil la conflicte. Violena elevilor mpotriva profesorilor Conform literaturii de specialitate, profesorii percep ca principale forme de violen a elevilor ndreptat mpotriva lor pe urmtoarele: 1. Zgomotul unul dintre motivele devenite obsesii pentru profesori, acetia din urm susinnd c au nevoie de linite pentru a-i putea desfura activitatea; 2. Refuzul de a realiza o sarcin/ de a comunica/ de a rspunde perceput de profesor ca negativism, rezisten pasiv, sabotaj, evaziune, eschiv, etc. 3. Micrile elevilor (prin sala de clas, prsirea acesteia ori intrarea in clas fr a fi autorizate de profesor); In timp ce elevii consider ca principal form de violen din partea profesorilor lipsa ori superficialitatea comunicrii, demn de remarcat este faptul c profesorii percep ca principal form de agresiune zgomotul. Bineineles, alturi de aceste forme psihologice ale violenei instituionale, exist i forme de violen fizic mpotriva profesorilor, de la lovire, pn la nsuirea unora dintre obiectele personale ale acestuia

35

27.Violentele determinate de rivalitatea si conflictele dintre grupuri de elevi Despre rivalitatea dintre bande ori despre dominaia unei singure bande in cadrul unei uniti colare se poate vorbi in acele situaii cind, spre exemplu, doi sau mai muli elevi aparinind unei bande comit impreun un act violent, ori cind un elev comite un act violent cu sprijinul bandei, cind o band primete beneficii de pe urma comportamentului violent (taxe de protecie), ori actul violent este precipitat de asocierea, intr-o manier fie ea i simbolic cu banda (marcarea teritoriului cu anumite simboluri; Violenele asociate cu existena unor bande in cadrul unitilor colare se afl in strins legtur cum structura socio-economic a comunitii respective, de existena unei tradiii a bandelor n respectiva coal, existena unei eventuale piee de droguri, etc. Nu de puine ori, astfel de bande desfoar diverse activiti delincvente organizate. Bineineles c exist in coli i grupuri mai puin structurate, ori constituite ad-hoc, care sunt implicate n incidente soldate cu violen, ins astfel de situaii sunt mai puin frecvente i rezultatele, de regul mai puin grave. De aceea, in cele ce urmeaz, vom aduce n discuie principalii factori care intrein violena bandelor. Un prim factor identificat este reprezentat de proasta informare ori ignoran a autoritilor colare competente: profesorii ori conducerea colii consider c nu se poate face nimic pentru a preveni ori diminua violena bandelor, ori ignor, chiar in cadrul unor strategii de combatere a violenei, contextul socio-cultural n care bandele i desfoar activitatea. Un alt motiv este reprezentat de sentimentul neputinei sau/i de team, autoritile colare, respectiv profesorii se tem de eventualele repercusiuni ale interveniei lor, motiv pentru care anuleaz aceast intervenie. Pe de alt parte, lipsa de cooperare dintre coal, comunitate i familie, intirzierea aplicrii msurilor, simplismul, anacronismul, naivitatea msurilor aplicate, inconsisten a controlului i disciplinei, prevenia prost orientat, nenelegerea principiilor de funcionare ale bandelor, toate acestea reprezint factori care ntrein violena bandelor.

36

28.Specificul toxomaniei la elevi Drogul- o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierulsi sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia sau starea de constienta. Consumul de droguri poate duce treptat la abuzul de droguri care este definit de acelasi autor astfel intrebuintarea gresita sau exagerata a unui drog, pana la punctul in care devine un panacea sau principalul aspect asupra caruia se concentraza viata cuiva; Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite in randul adolescentilor sunt ingeneral cele care sunt considerate droguri usoare: marijuana, amphetamine, cannabis,hasis, drogurile sintetice- ecstasy (designer drugs), drogurile de petrecere (party drugs).Mai rar sunt utilizate cocaina si heroina.Locurile in care drogurile sunt consumate de catre tineri sunt multiple: acasa, in aer liber, acasa la prieteni sau la rude, in cluburi. Consumul de droguri, supranumit si moartea alba este considerat un fenomensocial,care a luat amploare in ultimii ani la noi in tara si care este greu de stopat in acestmoment. Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii si studentii, cuprinse in grupele devarsta 15 25 ani. Multiple sunt cauzele care ii imping pe tineri spre consumul de droguricum ar fi: curiozitatea, tentatia, dorinta de senzatii tari, plictiseala, dezorientarea, singuratatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinte dragi, problemele personale, destramareafamiliei (divortul parintilor, decesul unui membru al familiei), anturajul etc. Totodataadolescentii, sunt lipsiti de o informare corespunzatoare in ceea ce priveste pericolulconsumului de droguri, dar si de un ajutor psihologic specializat pentru depasir eamomentelor de criza existentiala; Efectele consumului de droguri pot fi scontate sau nedorite. Efectele scontate ale drogurilor sunt clasificate de Gilles Ferreol astfel: excitatie ps ihologica, veselie, sentiment de tensiune psihica, reactii violente( droguri stimulente); calm psihologic, relaxare psihica, somnolenta (sedative);- modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale, olfactive (halucinogene). Efectele nedorite le constituie: dependenta, probleme grave de sanatate, efecte toxiceasupra organelor vitale, infectarea cu SIDA si hepatita B si C;

37

29.Suicidul la elevi.Factorii implicate in suicidul elevilor Suicidul in randul adolescentilor este un fenomen tragic si constituie a doua cauza a mortalitatii tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, tinand cont numai de sinuciderile declarate oficial si excluzandu-le pe acelea deghizate in accidente; Suicidul in randul adolescentilor denota prezenta unei nelinisti importante, este un strigat de suferinta, de disperare si de cerere de ajutor. Explicatia acestui fenomen nu se poate gasi intr-un factor precipitant ci in istoria tanarului, intr-o viata problematica, in conflicte anterioare. Cu siguranta in viata unui tanar care ajunge sa se sinucida a avut loc o escaladare a problemelor care au inceput cand acesta era foarte mic, problemele au crescut si s-au acumulat odata cu trecerea anilor, iar apoi au atins un punct culminant in perioada de adolescenta. Ca o ultima problema ce se adauga este cea a crizei suicidare, precizand ca o criza nu este intotdeauna suicidara si ca poate fi o ocazie de dezvoltare progresiva la fel cum poate degenera intr-o criza suicidara. Adolescenta este o perioada de varsta susceptibila de a provoca un comportament suicidar. Este necesar sa intelegem ca vorbim despre o perioada in care au loc schimbari intense in plan social, familial, fizic si afectiv. Copilaria securizanta trebuie sa fie abandonata inainte ca tanarul sa-si castige un loc in lumea adultilor; Adolescentul vrea sa fie autonom desi inca este dependent de adulti, de parinti. Are loc o schimbare majora in perceptia de sine ce se produce datorita modificarilor corporale, tanarul se simte dezorganizat, neatractiv. La nivelul sexualitatii tanarul trebuie sa-si defineasca identitatea pentru a putea stabili o relatie de iubire cu cineva, lucru care il face sa traiasca o anxietate ridicata. In plan social el parcurge un dute vino intre copilarie si viata de adult, vrem ca el sa se poarte ca un adult in timp ce noi ii acordam permisiuni si responsabilitati ca si cum ar fi tot copil. Aceasta miscare are un efect reasigurator, reintoarcerea la o baza securizanta ii ofera un ragaz pentru a-si reface fortele necesare pentru a infrunta o lume noua si necunoscuta care este cea a adultilor. Inainte de a face si el parte din aceasta lume, va evalua, va judeca, va critica viata adultilor. Maturizarea sa intelectuala ii va permite sa filozofeze, sa-si puna intrebari despre sensul vietii si despre locul sau in aceasta lume. Cotele emotionale ating un varf, totul este dat peste cap: corpul, relatiile, exigentele vizavi de propria persoana. Toate aceste schimbari sunt dificile pentru tanar. In plan psihologic el este impulsiv, hipersensibil, suspicios, emotiv, nerabdator, este intr-un dezechilibru constant, intr-o stare de conflict si traieste sentimentul de a fi singur; Grupul de prieteni, colegi este foarte important la aceasta varsta. Grupul ii permite sa se confrunte si sa se confirme. Grupul ii da un sentiment de apartenenta si de a nu mai fi singur. Adolescentul cauta popularitatea, originalitatea, dar are nevoie si de aprobarea grupului.
38

Astfel putem vedea ca adolescenta este o perioada de schimbari mari, schimbari care sunt normale, dar care genereaza angoasa si anxietate in grade variate. Daca exista si alti factori de stres, acestia pot determina tanarul sa apeleze la comportamente suicidare. Comportamentul suicidar este ales numai dupa ce o serie de alte comportamente au fost incercate dar au esuat si atunci sinuciderea este perceputa ca singura varianta posibila. Tentativa arata dorinta de schimbare, de a pune capat unei situatii in care se afla. Suicidul este o constrangere si o revansa impotriva sentimentului de neputinta de a schimba o situatie problematica. Obiectivul este deseori de a-si schimba viata si nu de a-i pune capat. Tanarul suicidar se percepe adeseori ca rau, pasiv, vinovat. El are o stima de sine scazuta, se simte nedorit, nu a descoperit inca valoarea sa in raport cu normele sociale stabilite si cu presiunile exercitate asupra sa. El nu isi gaseste locul, nu are un scop, nu se implica in activitati, are frecvent slabe rezultate scolare, este impulsiv, nu are loc in comunitatea sa ceea ce produce un sentiment de alienare si in consecinta el nu va mai fi atras de societate, nu-si va mai dori sa-si continue viata. Factorii implicati in suicidal elevilor: Factorii familiali-familiile cu risc suicidar sunt marcate de conflicte,violent,abuz,divort ,decesul unui parinte; Factorii scolari-rezultatele scolare proaste,problem de adaptare scolara,respingerea si marginalizarea de catre covirstnici,etichetarea din partea adultilor, Factori sociali:provenienta din medii sociale de risc,imaturitatea sociala; Factori de personalitate careinclus factori de ordin cognitive-rigiditatea in abordarea problemelor,gindirea dihotomica,superficializarea in gindire,factori de ordin emotionalsentimentele de neajutorare,pessimism,melancolie,singuratate,intensitatea inalta a raspunsurilui emotional,depresia,intolerant la frustrare,factori de ordin comportamentalconsumul de substante psihoactive,factorii de sanatete,stigmatele fizice grave,desfigurarea,mutilarea,bolile de stadeii terminale sau psihopatologice;

39

30.Masuri de diminuare a deviantei scolare La nivelul scolii: Prevenirea problemelor de comportamet,prin descoperirea in timp util a surselor de disfunctionalitate in procesul de invatamint si in viata scolara si remedierea lor; Protectia si apararea sociala ale elvilor,grupurilor si scolii fata de deferite acte deviante; Restabilirea diciplinei scolare,perturbata prin conduitele de deviant scolara; Repararea prejudiciilor,compensarea victimilor si sanctionarea deviantilor; La nivelul societatii: General social,vizind identificarea si diminuarea factorilor delictogeni si a conditiilor ce favorizeaza proliferarea manifestarilor delicvente din societate;aici se includ: aplicarea de programe sociale,economice si cultural de sprijinirea a elevilor defavorizati social sau care diminueaza in limita posibilitatilor ,diferentele de potential in vederea unei bune adaptari scolare; Special normative si educative scolar,umarind ameliorarea sistemului normative din scoli si cresterea eficientei scolare;de exemplu:sanctiunile au un effect preventive asupra unui mare numar de indivizi care nu comit fapte indezirabile,dar le-ar putea comite daca ele nu ar fi pedepsite ;in acest sens pedepsirea deviantilor reprezinta un avertisment pentru elevii care ar putea fi corupti sa comita asemenea delicate;

40