1.

ANTREPRENORIATUL natura si importanta dezvoltarii Conform Legii a RM ,,Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Antreprenoriatul este activitatea de fabricare a productiei , executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala, cu scopul de asi asigura o sursa permanenta de venituri. Munca efectuata conform contractului (acordului) de munca incheiat este considerata antrprenoriat. Antreprenoriatul in legatura cu crearea si utilizarea inovatiilor ,realizarilor, descoperirilor stiintifice, operelor literare, de arta si alte obiecte ale proprietatii intelectuale este reglementata de o legislatie speciala. Antreprenoriatul poate fi realizat in orice domeniu ce nu este interzis prin lege. Antreprenoriatul activitatea proprietarului sau a unor persoane din cadrul ntreprinderii n organizarea proiect rii, producerii !i realiz rii produselor !i serviciilor n scopul ob"inerii profitului sau a unui efect social (dup #leahman). $in aceast no"iune se eviden"iaz % a)subiectul (cel care realizeaz )&b)obiectul (con"inutul), c)scopul activit "ii de antreprenoriat. 'ubiectul ( ntreprinz torul (dar nu numai el) ( persoana care ini"iaz !i deruleaz o ac"iune, asum)ndu-!i riscurile asociate inov rii, ntreprinz tor schimbul unor satisfac"ii personale. *biectul antreprenoriatului reprezint , ntreprinz tor primul r)nd, activitatea inova"ional (cercet ri, prognoze, elabor ri), !i, ntreprinz tor al doilea r)nd, executarea func"iunilor ntreprinderii (func"iunea de producere, financiar , personal etc.). 'copul activit "ii antreprenoriale ( producerea !i propunerea pe pia" a acelor produse sau servicii, la care exist cerere !i care aduce ntreprinz torului profit. +enituri ( cheltuieli ( profit. Activitatea de antreprenoriat se desfasoara la% intreprinderile existente& la intreprinderile noi& la intrprinderile mari mici si mi,locii. 2. Fa torii e ontri!uie la dezvoltarea antreprenoriatului -a dezvoltarea antreprenoriatului contribuie factorii% demografici, politici, economici, psihologici, culturali printre care un rol importatnt revine% 'tructurii popula"iei !i dinamicii acesteia n viitor unde persoanele tinere sunt mult mai active !i asum mai u!or riscul au nevoie de realizare !i doresc s ob"in venituri suplimentare. .mb tr)nirea popula"iei poate reprezenta un pericol pentru dezvoltarea antreprenoriatului. /ivelului nv " m)ntului general !i antreprenorial. Conform statisticilor, ntreprinz torii au un nivel mai ridicat de instruire dec)t media pe "ar . .n " rile slab dezvoltate , n r)ndul persoanelor care sau lansat n afaceri predomin persoane f r studii, pentru care afacerea proprie este un mi,loc de venit. 0oliticii statului n domeniul sus"inerii antreprenoriatului.$ezvoltarea antreprenoriatului este posibil dac exist o politic de stat coerent n domeniul spri,inirii !i dezvolt rii lui. 1xisten"a unei infrastructuri dezvoltate de servicii de afaceri. 2ncubatoarele de afaceri, companiile de leasing, institu"iile financiare contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului prin oferirea unui suport financiar, tehnic. 1xistenta unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri !i asumarea riscului. Aceasta este unul dintre ce3i mai importan"i factori, deoarece poate s existe o sus"inere din partea statului, s se studieze antreprenoriatul din clasele primare. ".A#a erea mi a$#orma de !aza a a tivitatii de antreprenoriat 0otrivit dic"ionarului 4#usiness5 este o activitate comercial independent a omului care este pentru el o surs de existen" . 1sen"a businessului este activitatea economic a oamenilor n producerea m rfurilor !i serviciilor ce posed calit "i utile pentru consumatori. -a etapa ini"ial afacerea era legat de schimbul de m rfuri, iar acum ( orice activitate care aduce profit.Actualmente ma,oritatea absolut a afacerilor sunt afacerile mici. /u exist o defini"ie acceptat unanim a micilor afaceri. Astfel, n aprecierea 6m rimii6 micilor afaceri uneori se iau n considerare criterii cantitative, cum sunt num rul de salaria"i, volumul v)nz rilor etc. Alteori, se consider c o mic afacere trebuie s -!i aib limitat domeniul la pia"a local . .ntr-o alt concep"ie, afacerile sunt categorisite ca mici, n func"ie de natura firmei, ca farmacii, magazine de bi,uterii, haine etc.7na din cele mai vechi defini"ii ale micilor afaceri este cea dat prin -egea micilor afaceri din 89:; din '.7.A.% <o mic afacere este aceea care este de"inut !i condus n mod independent !i nu este dominant n sfera ei de activitate5. Comitetul pentru $ezvoltare 1conomic , arata c o afacere este mic atunci c)nd ndepline!te cel pu"in dou din urm toarele criterii% 8. Conducere independent (n mod obi!nuit managerul este !i proprietarul afacerii). =. Capitalul este achizi"ionat !i proprietatea este de"inut de o persoan sau de un num r redus de persoane. :. $omeniul de activitate este n principal local. 0ersonalul !i proprietarul sunt din aceea!i localitate. 0ie"ele trebuie s fie locale. ;. M rimea relativ n cadrul ramurii - o afacere este mic n compara"ie cu altele considerate mari. 1a poate fi mic ntr-un domeniu !i mare n altul. .n general drept criterii de determinare a micului business pot fi utiliza"i o serie de indicatori % - Active totale. - Capital propriu. - +olumul de v)nz ri. - /um rul de lucr tori. - Capacitatea de produc"ie. - Cota de pia" $intre cele !ase criterii, cei mai mul"i consider c num rul de anga,a"i este cel mai adecvat deoarece el%

- 1ste stabil la infla"ie - >ransparent , u!or de determinat !i n"eles. - Comparabil pentru ntreprinderile din aceia!i ramur . - Accesibil ( adic u!or de ob"inut informa"ia. %. &on epte de a#a ere mi a utilizate in pra ti a si teorie deose!iri si moment omune .n ?epublica Moldova este un singur criteriu de definire a micului business - num rul de anga,a"i. 0n la =@Antreprindere mic .ntre =@-BC ntreprindere mi,locie Mai mult de BC ntreprndere mare .n prezent n '7A sunt dou criterii cantitative% volumul v)nz rilor totale sau num rul de salaria"i. 17?*'>A> (*ficiul de 'tatistic al 7niunii 1uropene), care ntocme!te rapoarte periodice privind firmele mici !i mi,locii folose!te un singur criteriu pentru clasificarea acestor firme !i anume num rul de persoane ocupate. 'e disting astfel microntreprinderi (@-9 persoane)& ntreprinderi mici (8@-99 persoane), ntreprinderi mi,locii - (8@@-;99 persoane).Criterii de m rime a micilor afaceri n '.7.A. 'fera de activitate Criteriu +aloare excep"ii Comer"ul cu am nuntul volum v)nz ri D :,C mil. E D 8:,Cmil.E 'ervicii +olum v)nz ri D :,C mil. E D 8:,C mil. E Comer". cu ridicata /um r personal D C@@ D 8C@@ 2ndustrie /um r personal D C@@ D 8C@@ >ransport !i antrepozite +olum v)nz ri D :,C mil. E D 8=,C mil. E Construc"ii +olum v)nz ri D 8B,C mil. E Agricultur +olum v)nz ri D 8@@@@@ D :,C mil. E 'n (area )ritanie sunt trei criterii pentru a defini firma mic sau mi,locie. 0entru ca ea s fie definit astfel ntreprinderea trebuie s corespund la dou . la mi * Cifra de afaceri nu dep !e!te 8,; mil. lire /um rul de anga,a"i nu mai mare de C@ mediu pe s pt m)n . Capitalul nu mai mare de @,B mil. lire la mi+lo ie Cifra de afaceri D C,BC mil. -ire /um rul de anga,a"i D =C@ mediu pe s pt m)n . Capitalul D de =,F mil. lire 'n Rom,nia- criterii cantitative sunt num rul de anga,a"i !i cifra de afaceri anual . Criterii de m rime a micilor afaceri n ?om)nia P,n* .n 1/// /um r anga,ati Cifra afaceri anual .ntreprindere mic p)n la =C 8@ mil. =mld. ntreprindere mi,locie =G -=@@ 8@ mil. =@mld. 0in 1/// microntreprindere-0)n la 9 .ntreprindere mic -p)n la 8@-;9 ntreprindere mi,locie-C@-=;9 1. (i ile a#a eri si rolul lor in e onomia ontemporana 2ncepind cu anii HG@, mai intii in '7A, apoi in 1uropa *ccidentala devine tot mai popular idea dezvoltarii intreprinderilor mici, unul din promotorii careia este I.'humacher si care lansind sloganul ,,'mall is #eautiful5 (ce este mic este frumos), in cartea sa cu acelasi titlu, a dat un imbold puternic dezvoltarii acestor unitati economice. Jiind o componenta numeric preponderata si alcatuind pe plan mondial, de la F@K pina la 99K din numarul intreprinderilor existente, G@K din numarul total al anga,atilor si ,umatate din volumul total al vinzarilor din sectorul privat, M# ocupa un loc important in viata economica si sociala a societatii. 2n '7A, de exemplu, in 899F, 99,B K din intreprinderilor existente sau ==,8 mil. de afaceri sunt considerate mici si mi,locii. 1le produc C@K din 02#, iar in unele ramuri ale economiei americane, aceste activitati ocupa chiar pozitii de baza. 2n intreprinderile mici si mi,locii americane se concentreaza C:K din numarul total al lucratorilor ocupati in sectorul privat. * situatie similara se constata si in tarile membre ale 7niunii 1uropene, unde in medie 99.FK din numarul total al intreprinderilor existente sunt 2MM. Cel mai frecvent 2MM sunt create in% comertul cu amanuntul si cu ridicata-:=K, prestarea serviciilor-=GK, industria prelucratoare si constructii- cite 8=K fiecare. Cresterea numarului 2MM se explica printro serie de factori, cum ar fi% 8. 'chimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor& =. Cresterea numarului somerilor & :. $iversitatea si individualizarea cererii& ;. Modificarile in structura organizatorica& C. $ezvoltarea relatiilor de subcontractare& G. ?eorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor& B. Mondializarea economiilor nationale& F. 0olitica guvernelor occidentale in domeniul sustinerii M#. ?olul M# in economia de piata % mentinerea echilibrului economic& satisfacerea cererii& incura,area inovatiilor& stimularea exporturilor& crearea noilor locuri de munca. 2. Evolutia mi ilor a#a eri in R( 0unctul de pornire in dezvoltarea micului business il constituie sfr. anilor HF@, cand au aparut primele cooperative, care au demonstrate avanta,ele unei noi economii. 2n 8998, anul apogeului miscarii cooperatiste, in republica existau :=C@ de cooperative, ce activau in diverse domenii% constructii, deservirea populatiei, producerea bunurilor de larg consum. 2n 899= se adopta -egea cu privire la activitatea de antrprenoriat si intreprinderi si astfel multe din cooperativele existente devin intreprinderi individuale, societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata. >otusi, despre dezvotarea micului business in ?M putem vorbi numai din 899;, cind a fost adoptata -egea cu privire la sustinerea si protectia micului business. 2n perioada 899;-=@@@ a avut loc o crestere considerabila de pondere si dinamica a intreprinderile M#. $aca in 899; in toate sectoarele economiei activau FC:; de intreprinderi mici, constituind C9 la suta, atunci in =@@8 din numarul total al intreprinderilor existente in ?M, aprox. 9;K sunt atribuite M#, din care F9,GK sunt microintreprinderi si 8@,GK intrprinderi mici. $esi exista in numar mare, intreprinderile M# nu si-au ocupat locul cel merita in economia nationala. =L: din intreprinderile inregistrate nu au demarat nici un fel de activitate economica . Conform datelor Ministerului 1conomiei, in =@@@ au fost lichidate =@G8 de intrprinderi. 2n rindul celor ce functioneaza, principal activitate este comertul, pe al =-lea loc este intreprinderile prestatoare de

servicii. Multe intreprinderi industrial pe linga activitatea de producere, se mai ocupa si cu cea comerciala, in asa mod, sustinind producerea. 3.4us5inerea de stat a a#a erilor mi i$ e6perien5a str*in* 2n ?M a fost elaborate si aprobata -egea cu privire la sustinerea si protectia micului business 899;, precum si un sir de alte legi si acte normative care presupune crearea unor condi"ii favoravile de ordine legislative, economic !i organizatoric, menite s contribuie la nviorarea antreprenoriatului. Ca urmare a alegerii vectorului 1uropean, ?M a aderat la cartea europeana pentru ntreprinderi mici elaborat de comisia uniunii europene n scopul promov rii antreprenoriatului capabil s nregistreze o cre!tere economic durabil s creeze locuri de munc mai multe !i mai bune !i o mare coieziune social . 'us"inerea de c tre stat a afacerilor mici din ?M prevede % sus"inerea financiar , fiscal !i asigurarea unui cadru legislativ-institu"ional. .ntreprinderile mici din ?M pot beneficia de creditul fiscal care reprezint scutirea temporar de la plata n buget a impozitului pe venit, pot beneficia de o scutire de la plata impozitului pe venit pe o perioad de trei ani% ntreprinderile micului business, gospod riile " r ne!ti, cooperativele de ntreprinz tor agricole !i de prest ri de servicii cu condi"ia livr rii a cel pu"in BC K din volumul total al produc"iei proprii. * deosebit importan" pentru dezvoltarea cu success a micului business are asigurare unui cadru legislativ !i institu"ional. 0entru a mbun t "i situa"ia, guvernul acord o asisten" tehnic !i financiar unor proiecte str ine, realizeaz reforma regulatorie ce presupune reviziunea tuturor actelor legislative care reglementeaz activitatea de antreprenoriat. 7.4ustinerea de stat a a#a erilor mi i in Repu!li a (oldova 2n ?M a fost elaborate si aprobata -egea cu privire la sustinerea si protectia micului business 899;, precum si un sir de alte legi si acte normative (ex% -egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi 899=& -egea cu privire la vinzari de marfuri 899;& -egea cu privire la comertul interior 899G etc.). 'ustinerea de catre stat a afacerilor mici din Moldova prevede% a) sustinerea financiara& b) sustinerea fiscal& c) asigurarea unui cadru legislative-instutional corespunzator . a) -a sfirsitul anului 899; a fost creat Jondul pentru 'ustinerea Antreprenoriatului si $ezvoltarea Micului #usiness.0rintre sarcinile de baza ale acestui fond este acordarea de credite avanta,oase agentilor micului business, participantilor si cistigatorilor la concursurile proiectelor investitionale . 'chema de finantare prevede ca %intreprinderile,ale caror planuri de afaceri au fost aprobate spre finantare, participa cu surse proprii la realizarea proiectului si au o acoperire partiala a creditului cu mi,loace fixe& rata creditului este redusa in comparative cu media dobinzii practicate de bancile comerciale& fondul ofera o garantie de 8@@@@@ lei& de la suma garantiei firma va achita Jondului un commission de min. = K anual. b) 2ntreprinderile mici pot beneficia de creditul fiscal, care reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit. Conform art.;9 al Codului fiscal, pot beneficia de o scutire integrala de la plata impozitului pe venit pe o perioada de : ani % intreprinderile micului business& gospodariile taranesti(de fermier) cooperativele de intreprinzator agricole si de prestari servicii. 2mediat dupa expirarea perioadei de scutire fiscal, agentii economici au dreptul la o reducere partial de :CK in decurs de = ani a cotelor impozitului pe venit. $e o scutire integral de la plata impozitului pe venit pe o perioada de C ani pot beneficia intreprinderile ce se ocupa cu analiza, proiectarea si programarea sistemelor informationale pregatite spre utilizare sau cu producerea de programe la comanda beneficiarului.$e asemenea intreprinderile rezidente ale zonelor economice libere pot beneficia de reducerea impozitelor pe venit. -egislatia moldoveneasca prevede si facilitate fiscale pentru investitii. $aca se investesc =C@ mii dolari , intreprinderea este scutita cu C@ K din suma impozitului pe venit pe o perioada de C ani, iar daca = mln. dolari firma este scutita cu 8@@ K pe o perioada de : ani. 'e mai scutesc de impozite firmele mici care celputin F@ K din suma impozitului pe venit, calculate si nevarsata la buget, se investesc in dezvoltarea productiei proprii sau in programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale. c) 0entru a imbunatati situatia afacerilor mici Muvernil acorda asistenta tehnica si financiara unor proiecte straine, realizeaza reforma regulatorie, ce presupune revizia tuturor actelor legislative care reglementeaza activitatea de antreprenoriat, simplificarea procesului de initiere a afacerii si reducerea riscurilor antreprenoriale.Cadrul instutional de stat de spri,inire a afacerilor mici, este asigurat de Muvern si de $irectia dezvoltarea businessului mic si mi,lociu a Ministerului 1conomiei si Comertului, iar la nivel local, de administratia publica locala si $irectiile de dezvoltare a businessului mic si mi,lociu, create in cadrul Consiliilor rationale. 2n scopul promovarii spiritului de intreprinzator, annual sub patronatul Muvernului ?M se organizeaza 1xpozitia- for ,, Micul #usiness-Moldova5, la care intreprinderile mici prezinta produsele lor si serviciile lor. A mai fost lansat si Concursul ,, Cel mai bun antrprenor din micul business5 /. 0e#inirea on eptului de intreprinzator Cuv)ntul 6ntreprinz tor6 deriv din verbul francez 6entreprendre6 care nseamn a ntreprinde, a se apuca de f cut ceva, a se anga,a n ceva. .n evul mediu definea persoana care se ocupa de comer"ul exterior, organizator al paradelor, diferitor manifesta"ii, persoan responsabil de realizarea proiectelor mari privitor la construc"ii !i producere..ntreprinz torul este recunoscut nc din secolul al N+222-lea, c)nd activitatea de asumare a riscului din economie a fost asociat de ?ichard Cantillon, n 8BGC, cu ntreprinz tor. 0rin secolul 8F ntreprinz tor se numea persoana care activa n baza unui contract ncheiat cu statul. $ac el realizeaz prevederile cu cheltuieli mai mici apoi diferen"a i revine lui. .n 8FBG 7oOer ( ntreprinz tor este un organizator al activit "ii oamenilor. 1l ob"ine venit datorit capacit "ilor sale personale. .n prezent, ntreprinz tor este considerat persoana care ini"iaz sau preia o afacere, asum)ndu-!i anumite riscuri pe care cei mai mul"i oameni obi!nui"i nu ar face-o, aplic)nd cuno!tin"ele fundamentale ntr-un mod cu totul original pentru a!i asigura succesul afacerii.7nii ntreprinz tori ini"iind propria afacere, anga,eaz pe al"ii s o administreze. 'e consider c ntreprinz torii se deosebesc de manageri prin aceea c sunt mai v)rstnici, mai pu"in educa"i !i !i concentreaz aten"ia spre dezvoltare, n timp ce managerii sunt mai tineri, mai educa"i !i !i concentreaz aten"ia spre profit.

18.Trasaturile intreprinzatorului e#i a e si evaluarea apa itatilor antreprenoriale Cele mai importante trasaturi ale unui intreprinzator eficace sunt% spiritual innovator& perseverenta& incredere in sine& insistent& tendinta spre risc& responsabilitatea. 8. 'piritul inovator-se manifesta prin tendinta spre realizari, capacitatea de a solutiona probleme noi(produseLservicii, proiecte)..n caz de insucces inovatorul este capabil de a lua decizii adecvate !i de a ac"iona, dar nu ,ustifica insuccesele. 1l simte necesitatea de realizari inalte. =. 0erseverenta (se manifesta prin tendinta stabile spre scopuri ma,ore, legata de dorinta de a se autoafirma si de a manifesta o pozitie onorabila in business.Alegerea unei sarcini mai complicate ii serveste drept stimulator. :. >endinta spre risc- se manifesta prin incercarea de a influenta evenimentele, nu doar de a se supune lor.Astfel de intreprinzatori se bazeaza pe propriile capacitati mai mult decit pe soarta.>endinta spre risc este insotita spre anumite pericole% nu exista decizii absolute cistigatoare& crearea a ceva nou este insotita de riscul esecului& cu cit este mai mare riscul cu atit este mai mare succesul probabil&exista mereu dilemma ,,ori-oriHH se pot obtine venituri inalte ori pierderi enorme. ;. 2ncredrea in sine ( un astfel de antreprenor nu accepta lucrurile asa cum sunt si crede ca le poate schimba. 1ste hotarit. 1ste sigur ca va putea solution problemele imprevizibile, nefiind de accord cu starea de lucruri la moment. C. 2nsistenta ( are capacitatea de a lucre incordat. 7n astfel de antreprenor consuma pentru lucru mult timp, dar isi intelege limitele de timp. 1ste tolerant si deschis fata de situatiile nedeterminate, insuficient de clare. 1ste convins ca propriile cunostinte, capacitati, experienta,professionalism pot influenta evenimentele. G. ?esponsabilitatea ( antreprenorul efficient este gata sa recunoasca succesul sau, greseala sa, a-si asuma responsabilitatea deplina . 0entru toate trebuie sa raspunda antreprenorul. $e aceea antreprenorul este inclinat in asi evalua capacitatile personale, precum si a profilului intreprinderii in raport cu satisfacerea cerintelor clientilor. 7n om de afaceri poate atinge succesul doar daca va pute fi managerul propriei personalitati si al afacerii proprii. 7nul din primele lucruri ce trebuie bine puse la punct este planificarea rationala a timpului. 7n bun manager trebuie sa stie in ce mod sasi planifice activitatile, pentru a reusi multe si a nu pierde timpul fara rost. Alta conditie necesara in business este capacitatea antreprenorului de a risca.$ar riscul poate contribui la success doar daca este bine gindit si ,ustificat. $oar actiunile prompte si capacitatea de a lucre mult vor conditiona succesul. 0entru a avea success antreprenorul trebuie sa poata inspira oamenii anga,ati, sa-i contamineze cu ideea reusitei, sa-i convinga, sa le sustina motivatia de a fi lider recunoscut si membru al echipei. Aceste cerinte implica altele, cum ar fi capacitatea de a determina scopurile personale si profesionale, de a conduce propria dezvoltare si autoperfectionare continua, capacitatea de asi regal stresul si propriile emotii ( adica managementul individual. 11.&ara teristi ile intreprinzatorului de su es in viziunea lui (errill si a lui Timmons 9 >immons,recunoscut specialist american in problemele intreprinzatorului de suces in economie, considera ca intreprinz. este persoana care poseda atit cunoostinte managerial ,cit si un nivel inalt de creativitate si inovatie. Analizind opiniile lui >immons putem mentiona ca trasaturile social-psihologice care se atribuie intreprinz.de suces sunt%nevoia de realizare- care se manifesta la intreprinz.prin faptul ca acesta isi stabileste standarde inalte si face ce ii sta in putinta pentru ale realiza.'pirit de innovator-se subintelege a face ce altii nu au facut inca,a face mai bine cu cheltuieli mici.2ncredere in sine- intreprinz. se bazeaza pe fortele proprii si nu in noroc, este de parere ca sucesul in afaceri depinde numai de el. 'esizarea oportunitatilor-unde intreprinz. de suces primul se lanseaza intrun domeniu pe care altii il considera neprofitabil,si stie cind sadea lovitura.0rin asumarea riscului-intreprinz. este gata sa-si asume riscul si acepta incertitudinea.?esponsabilitatea-prin ea intreprinz. isi asuma succesul sau insuccesul afacerii, el este responsabil si fata de parteneri, de familie, clienti, deoarece luind decizii risca. Merril incearca sa defineasca profilul social al intreprinz. dupa doi parametrii-asertivitatea si obiectivitatea. Asertivitatea caracterizeaza comportamentul unui individ in promovarea propriilor interese si exprimarea directa a gindurilor,sentimentelor, fara a afecta drepturile altei persoane.*biectivitatea caracteriz.comportamentul unui individ dispus pentru stapinirea emotiilor si controlul in relatiile cu altii. Conform studiului lui Merril pot exista patru stiluri sociale%stilul de conducere, stilul expresiv ,analitic,amabil.2n concluzie Meril constata ca nu exista stiluri sociale bune sau rele.$eci intreprinz.trebuie sa fie un bun manager care se implica activ in propria afacere, un bun planificator,care selecteaza eficient anga,atii sii motiveaza adecvat 12.Pro#ilul intreprinz. moldovean9 0e baza profilului intreprinz. moldoveni a fost facut un studiu unde au fost intervievati o serie de de intreprinz.moldoveni, analiza interviurilor a demonstrate ca cel mai frecvent isi deschid propria afacere barbatii, femeile putin se implica in afaceri mai mult ocupinduse de familie si acordind a,utor sotului in realizarea ideii de afaceri.Conform rezultatelor ma,oritatea intreprinz.au virsta mi,locie :;-;; ani(:GK) fiind urmati de cei cu virsta ;C-C; ani(:@K) ,=C-:; ani (==K),8F-=;ani(CK). Ce priveste nivelul studiilor la intreprinz. moldoveni sunt persoanele cu studii superioare, din acestea au studii tehnice, studii economice, sunt specialist in agricultura, in medicina etc. CGK din nr.persoanelor intervievate au afirmat ca sau lansat in afaceri din dorinta de a obtine venituri,==K din nevoia de realizare etc.cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in =@@@-=@@8.-a domeniul de activitate predomina afacerile de comert(;@K), urmate de cele prestatoare de servicii(:@K),cite :K le revine celor din transport si agricultura. 2ntreprinz. intervievati au mentionat ca impozitele reprezinta pentru afacerea lor o problema dificila. 0e locul doi in clasamentul problemelor se plaseaza lipsa specialistilor si concurenta,care pentru multe afaceri mici prezinta o problema grava, dupa care urmeaza problemele de birocratia reprezentantilor institutiilor de stat, legislatia imperfect si coruptie.0e ultimele se plaseaza problema cauzata de pretul inalt a chiriei, utila,ul invechit.